TRANSPORTUL PUBLIC DE

PERSOANE
1. FENOMENUL DE FRAGILIZARE
SI DESTRAMARE
2.
STRUCTURI
DE
METALICE RUTIERE
3.
PASARELE:
CIRCULATIEI

PODURI

CONFORTUL

4. GRINZI CU GOLURI CIRCULARE

SI HEXAGONALE

INTOCMIT:
ANDREI

KOLOZSVARI
AN I, MASTER IIT

1.Clasificarea transporturilor

In functie de obiectul lor, transporturile sunt:

transporturi de persoane,
transportul de lucruri (marfuri).
In functie de caile de transport pe care se realizeaza, transporturile
sunt:
transporturi terestre: pe cale ferata si rutiere.
transporturi pe apa: navale si maritime.
transporturi aeriene.
In functie de ruta parcursa in interiorul tarii sau transfrontariere:
trafic intern sau local.
trafic international care la randul lor pot fi: transporturi in
trafic international de tranzit, adica transportul se efectueaza pe
teritoriul unui stat numai in trecere si transportul de peage locul de
expediere si cel de destinatie se afla pe teritoriul aceluiasi stat insa
parcursul transportului strabate un stat vecin.
In functie de utilizarea succesiva a unor mijloace de transport
diferite, distingem:
transportul combinat care are ca obiect o singura partida de
marfa ce este deplasata la o singura destinatie utilizandu-se cel
putin doua mijloace de transport diferite si la care se va elibera un
singur document de transport.
transportul multimodal care se realizeaza cu cel putin doua
modalitati de transport diferite.
In functie de interesul satisfacut prin executarea transportului, sunt
cunoscute:
2

 transporturile publice efectuate de persoane juridice

specializate si autorizate in acest scop in temeiul unui contract de
transport.
transporturi efectuate de persoane fizice in scopul satisfacerii
unui interes personal, propriu, uzand de mijloace proprii de
transport.

2. Legislatia in domeniu si normativele tehnice

n prezent, n Romnia, pentru transportul urban de cltori,
exist dou standarde, aprobate de Institutul Romn de
Standardizare, privind parametrii tehnici i vocabularul folosit.
Aceste dou sunt SR 13342/1996, pentru parametrii tehnici i
respectiv SR 13326/1996, pentru vocabular.
Spre exemplu Asociaia Francez de Standardizare, are definit
pentru transportul public de cltori standardele privind calitatea
serviciului, obiectivele i msurile, prin NF EN 13816/2002.
La nivelul Uniunii Europene exist indicatori de calitate care
trebuie adaptai la nivel naional prin elaborarea standardelor
naionale de calitate integrate recomandrilor Uniunii Europene.
Pentru elaborarea Criteriilor de calitate n transportul urban de
cltori, experii francezi au contribuit prin norma european XP x
50 805. Acest document standardizat are ca principal obiectiv
punerea n aplicare a calitii n exploatare n domeniul transportului
public.

3. Dimensionarea parcului de vehicule in

transportul de calatori
Metode matematice: siruri si progresia aritmetica
Un ir de numere reale reprezint o succesiune de numere reale
a1, a2, ..., an realizat dup o anumit regul, fiecare numr ocupnd
un loc bine determinat.
Notaia matematic utilizat este:

a n n1

Numerele a1, a2, ..., an se numesc termenii irului a n n1

Indicele fiecrui termen al irului arat locul pe care-l ocup acesta
n succesiune i se numete rang.
Termenul cu indicele n se numete termen general.
Exemple de iruri:
(an ) : 1,2,3,4,..., n,...
(bn ) : 12 ,2 2 ,32 ,..., n 2 ,...
1 1 1
1
(cn ) : 1, , , ,..., (1) n ,...
2 3 4
n
( xn ) : 1,1,2,2,3,3,...
( yn ) : 5,5,5,5,...

Se numete progresie aritmetic un ir de numere reale n care

orice termen, ncepnd cu al doilea, se obine din termenul
precedent adunat cu acelai numr.
Aadar, progresia aritmetic este un ir a n n1 definit prin relaia de
recuren an+1 - an = d, ( n N ), unde r este un numr real fixat,
numit raie.
Exemple de progresii aritmetice:
1,2,3,4,5,... cu raia r = 1
-10,-5,0,5,10,15,... cu raia r = 5
99,96,93,90,87,84,81,..., cu raia r = -3
19,17,15,13,11,9,7,5,3,1,..., cu raia r = -2

Proprietile unei progresii aritmetice:

P1) Un ir este progresie aritmetic dac i numai dac orice
termen ncepnd cu al doilea este medie aritmetic a termenilor
vecini lui, adic pentru n 2 avem:
an

an 1 an 1
2

P2) ntr-o progresie aritmetic a n n1 , termenul general este dat

de formula:
an a1 (n 1) r

P3) Suma primilor n termeni ai progresiei aritmetice este dat

de formula:
S n a1 a2 a3 ... an

a1 an n
2

4. Dimensionarea numarului de taximetre dintr-o

localitate
Cererea de taximetre depinde de marimea populatiei, de densitatea populatiei,
lungimea totala a strazilor, de PIB-ul pe cap de locuitor, de situatia traficului, turism,
gradul de acoperire a cererii de transportul in comun alta decat taximetrele etc.
Asftel s-a ajuns la urmtoarea formula:

Ntx=Np/Lst x D/1000
unde:
Ntx= nr de taxiuri
Np= numarul total al populatiei [numar locuitori]
Lst=lungimea totala a strazilor [km]
D=densitatea populatiei [nr pop/kmp]
NECESARULUI MUNICIPIUL BUCURESTI DE TAXI IN Asa cum s-a oDservaCsi-in
studiul anterior in municipiul Bucuresti taximetrele sunt utilizate mai intens in timpul zilei
intre orele 6.00 - 7.30 si 18.30 - 20.30 deoarece in intervalul 7.30 - 18.30 orasul este foarte
aglomerat, se circula bara la bara, iar timpii de asteptare sunt foarte mari. Astfel in cursul zilei
circa 43% din parcul existent stationeaza. In schimb in intervalul orar 24.00 - 5.30 este
singurul mijloc de transport public. Chiar daca viata de noapte in Bucuresti este mai putin
intensa in zilele lucratoare, multe persoane (in special tinerii) folosesc taxiurile pentru a se
deplasa incepand cu ora 22.00, ora la care se inchid centrele comerciale. Viata de noapte
cunoaste O oarecare inviorare vineri si sambata, mai ales in preajma marilor restaurante ori
c1uburi. Zonele care genereaza traficul de taximetre in zilele din cursul saptamanii sunt:
garile, complexele comerciale (gen Plaza, Mall, Carrefour, Auchan, Cora, Kaufland, Billa,
Unirea), autogarile, aeroporturile, marile hoteluri, etc. In ceea ce priveste turismul, care in
marile orase este generator de trafic de taximetre, situatia municipiului Bucuresti se prezinta
in Anexa 2. De asemenea, printre potentialii utilizatori de taxi mai sunt studentii din
provincie, precum si cei din alte tari, dar si cetatenii din tara care executa deplasari in
Bucuresti in interes de serviciu. O prezentare aproximativa se regaseste in Anexa 3. Dupa
cum a fost prezentat in studiul anterior, Folosindu-ne de aceasta formula si tinand cont de
toate datele prezentate anterior, a rezultat O diferenta de 769 de taxiuri in plus fata de cele
rezultate in studiul anterior (a se vedea Anexa 4).

5. Concluzii