Sunteți pe pagina 1din 4

MEMORIU DE PREZENTARE A JUDETULUI

CARACTERIZARE GENERALA

Judetul Bistrita-Nasaud se gaseste in partea de nord-est a


Transilvaniei. In partea de nord si est a judetului Bistrita-Nasaud se gasesc
unitatile fizico-geografice apartinand Carpatilor Orientali si anume la nord
Muntii Tiblesului ( de origine eruptiva) si Muntii Rodnei (de origine
metamorfica), iar la est Muntii Bargaului ( de origine eruptiva) si Muntii
Calimani ( de origine eruptiva). La sudul si vestul ramurii muntoase
urmeaza o unitate de relief bine reprezentata si anume Dealurile Somesene,
Dealurile Bistritei, Dealurile Sieului si Piemontul Calimanilor. Intre acest
complex de dealuri se gasesc o serie de zone depresionare strabatute de
cursuri de ape. Judetul Bistrita Nasaud mai contine o ultima unitate de
relief si anume Campia Transilvaniei amplasata la vest de Dipsa si la sud
de Somesul Mare.
Cea mai mare parte a judetului face parte din bazinul hidrografic
Somes-Tisa. O mica parte a judetului zona de sud-vest, apartine bazinului
hidrografic Mures.
Pe aceste forme de relief se dezvolta o retea bogata in cursuri de
apa totalizand o lungime de 1728 km. Cursul important de apa de pe
teritoriul judetului sunt reprezentate de : Somesul Mare.
Somesul Mare are o lungime de 124 km, o altitudine in amonte de
1280 m, in aval 234 m, panta medie 8%o, coeficient de sinuozitate 1,34 si o
suprafata de 5.005 kmp.
Pe cursurile de apa de pe teritoriul judetului s-au produs frecvent
evenimente datorate fenomenelor hidrometeorologice periculoase constand
mai ales din inundari ale localitatilor.
Cele mai mari viituri produse pe teritoriul judetului din ultimii 20
ani s-au produs in decembrie 1995 si martie 2001.
Viitura exceptionala produsa pe cursul de apa Ilisua in data de 20
iunie 2006 isi are originile in cantitatile imense de precipitatii cazute intr-o
unitate de timp relativ scurt, in caracteristicile geomorfologice ale
versantilor, in debitul solid reprezentat de aluviuni, in cantitatea imensa de
masa lemnoasa antrenata. Facem mentiunea ca masa lemnoasa antrenata
provine in cea mai mare parte din alunecari de pe versanti si de pe torenti. O
mare parte a masei lemnoase antrenate a fost pe picior in momentul
declansarii fenomenelor. O parte din masa lemnoasa antrenata in special de

torenti provine din fostele parchete de exploatare fiind de fapt o neglijenta a


unitatilor de exploatare si a autoritatii in domeniu.
Avand in vedere toti factorii mentionati s-a produs o concentrare
rapida a viiturii pe afluentii raului Ilisua. Datorita acestui fapt in combinatie
cu un volum imens de aluviuni ( pietris, fragmente de roca, mal) si cu un
volum considerabil de masa lemnoasa la confluenta s-au format blocaje si in
zonele amonte unde de barare. Pe zonele de contact ale vailor si raului Ilisua
cu torentii s-au format conuri de dejectie continand aluviuni si masa
lemnoasa, fapt ce a dus la obturarea cursurilor.
Actiunea torentilor a fost majora prin faptul ca sa tranzitat din
bazinul de receptie a acestora prin intermediul canalelor de scurgere un
volum mare de apa, aluviuni si masa lemnoasa. In urma acestor fenomene
canalele de scurgere a torentilor s-au adancit atingand roca de baza si avand
acum un profil in U.
Prin cedarea blocajelor si propagarea in aval a undelor de barare
s-a compus o unda de viitura avand valoarea debitului in sectiunea Tarlisua
de 249 m3/s. Serviciul hidrologic din cadrul DAST Cluj-Napoca si Statia
hidrologica Bistrita-Nasaud au executat masuratori si calcule privind
reconstituirea debitelor de viitura in diferite sectiuni pe raul Ilisua si afluentii
acestuia.
Unda de viitura pe raul Ilisua a avut o inaltime de 4-5 m fata de
nivelul talvegului, fapt ce a dus la fenomenul de inundare pana la versantii
vaii. Unda de viitura a ajuns in sectiunea Tarlisua in 10 minute de la
formarea ei avand un caracter catastrofal si rezultand in zona un dezastru
major cu consecinte greu de evaluat si cu posibilitati extrem de reduse de
refacere.
Pe teritoriul localitatii Tarlisua conform celor relatate de
oficialitatile locale fenomenul a inceput la orele 16,15 avand ca durata o
jumatate de ora in care a plouat linistit. De la ora 16,45 pana la ora 17,15 a
plouat torential. La ora 17 s-au observat cresteri semnificative ale cursurilor
de apa. Unda de inundatie a ajuns in sectiunea Tarlisua la ora 17,15, dupa 10
minute de la formarea ei.
Dezastrul produs este identic cu situatia de accident hidrotehnic
la o acumulare care este distrusa si in aval se propaga cu repeziciune unda de
viitura. Practic locuitorii din comuna Tarlisua nu au avut nici o sansa in fata
amplorii si a violentei cu care s-au produs fenomenele.
Din surse locale in urma cu cca. 150 ani s-a produs un dezastru
asemanator cu cel din 20 iunie ramanand in localitatea Tarlisua doar trei
gospodarii.

In tabelul cu date caracteristice de aparare ale obiectivelor


inundabile
este prezentata pe comune si localitati situatia privind
inundabilitatea acestora atat din revarsari ale cursurilor de ape cat si din
cauza scurgerilor de pe versanti. In acest tabel sunt nominalizate si lucrarile
de aparare impotriva inundatiilor. Masurile de aparare si de interventie in
caz de producere de fenomene sunt specificate intr-un tabel tip anexat
prezentului plan.
Pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud in spatiul hidrografic aferent
bazinului hidrografic Somes-Tisa sunt 57 Comitete locale din care aparate
impotriva inundatiilor sunt 9 comitete ( Bistrita, Nepos, Nasaud, Nimigea
de Sus, Nimigea de Jos, Beclean, Sieu-Magherus, Arcalia si Sieu-Odorhei).
Singura acumulare de pe teritoriul judetului cu rol de atenuare a
undelor de viitura este acumularea Colibita cu volum total 100 milioane mc.
din care volum de atenuare 25 milioane mc.
Numarul locuitorilor din judetul Bistrita Nasaud este estimat la cifra
de 312.325 din care numar locuitori aparati 109.354.
Suprafete de teren agricol aparate : 1.156 ha.
Numar obiective social-economice aparate : 45.
Km de drumuri de cai ferate aparate : din care DN 7 km, DJ 4 km,
DC 6 km, retea stradala 4 km, cai ferate 3 km.
Numar statii hidrometrice 26 din care 25 cu transmisie zilnica si
una cu transmisie extraordinara, statii meteo 30 din care 30 cu transmisie
zilnica si 1 cu transmisie extraordinara, statii nivometrice 24, statii
automate din programul DESWAT pluvio 9 si hidro 8.
Timpi de propagare a viiturii pe principalele cursuri de ape :
-Somes Mare pe tronson Rodna-Dej 10 ore.
-Sieu pe tronson Domnesti Sintereag 7 ore.
-Bistrita pe tronson Bistrita Bargaului 4 ore.
Situatia lucrarilor de aparare :
- diguri 24,11 km.
- consolidari de mal 42,474 km.
- regularizari 164,496 km.
Sectiuni critice 22 poduri.

NIVELURI MAXIME ATINSE:


Nr.
Crt.
1
2
3
4
5

CURS APA
Salauta
Somes Mare
Sieu
Bistrita
Ilisua

STATIA
HIDROMETRICA
Salva
Beclean
Sintereag
Bistrita
Cristestii-Ciceului

DEBIT
mc/s
403
2010
1130
618
212

DATA
05.03.2001
13.05.1970
13.05.1970
13.05.1970
21.06.2006

PRECIPITATII MAXIME INREGISTRATE:


Nr.
Crt.

CURS APA

POST
PLUVIOMETRIC

1
2
3
4
5

Anies
Tibles
Budac
Lac Colibita
Ilisua

Anies
Suplai
Budacu de Jos
Colibita - baraj
Cristestii-Ciceului

DIRECTOR
Ing. DANIEL STEFAN RUS

Cantitati
maxime
in 24 h (l/mp)
66,0
67,6
60,6
65,2
61,0

INTOCMIT
tehn. Calin Silagy

DATA

04.03.2001
30.12.2001
02.06.2003
15.06.1999
20.06.2006