Universitatea Valahia Targoviste

Facultatea de Stiinte Umaniste

Specializarea Educatie Fizica si Sport
Anul II semestrul II

BAZA DE AGREMENT TIMISOARA

Agrement Arena se intinde pe o

suprafata de 10 hectare si este o
zona de agrement pentru activitati
sportive si recreative in aer liber, un
mod foarte placut de a petrece
timpul liber cu familia, prietenii si
de a organiza diverse evenimente si
competitii.

Bar, Plaja, Piscine

Din 1 iunie 2013 va oferim posibilitatea de a va recrea, de
a va petrece timpul liber in zona de piscine, plaja si pentru
cei mici oferim o zona amenajata care cuprinde o piscina
de copii, groapa de nisip si multe alte activitati.

Zona grill
Vrem ca distractia cu prietenii si
familia sa se termine foarte frumos,
de aceea am amenajat special, la
Agrement Arena, o zona grill si
picnic la care ai acces si cu masina,
unde poti beneficia de acces la
gratare, rotisor, ceaun, disc.

Paintball & Airsoft

Agrement Arena este cea
mai buna alegere pentru
organizarea unui meci de
Paintball. Maxio - Paintball iti
ofera informatii despre joc,
strategii, echipament,
organizare si desfasurarea
unui meci de paintball.
Airsoft este un joc sportiv n
care juctorii simuleaz un
conflict sau efectueaz
anumite misiuni, cu ajutorul
unor replici ale armelor reale
ce lanseaz proiectile sferice non-metalice, utiliznd echipamente specifice i tactici militare reale.
La jocul de airsoft se folosesc bile din material plastic ca muni ie, avnd o mas ntre 0.20g i 0.43g.
Pentru muli juctori airsoftul reprezint mai mult dect un hobby este o dorin de aventur
manifestat ntr-un joc ce nu cunoate limite n materie de arme airsoft i scenarii cu tent militar.

Terenuri Sport
Complexul Agrement Arena din
Timisoara va pune la dispozitie terenuri
pe iarba pentru a practica diverse
sporturi precum fotbal, artengo, frisbee,
zmeie volei, tenis si pe nisip beach
volei, fotbal pe nisip.

Zona Copii
Piscine
Groapa de Nisip
ATV Copii
TOPOGANE

Paintball Copii
Ponei
Teren de fotbal
Party Copii

Team Building
Fie ca doriti sa motivati oamenii prin
activitati ce presupun intarirea relatiilor
in cadrul echipei sau prin crearea unor
contexte care presupun identificarea de
strategii nonrutiniere de rezolvare a
situatiilor dificile sau chiar depasirea
propriilor limite, evenimentele organizate
de noi va asigura atingerea obiectivelor
propuse.
Mai mult decat un teambuilding. Este
efortul continuu asumat la nivel de individ si de grup; pentru ca evolutia presupune imbunatatire
permanenta. Noi stim ca teambuilding-ul ca eveniment este mai mult decat un scop in sine. Este o
modalitate de a adauga un plus de valoare fiecarui grup aflat pe drumul catre echipa.
Echipa HPDI are o experienta de
peste 5 ani in organizarea si
facilitarea evenimentelor de
teambuilding. Activitatile detinute in
portofoliu se pot desfasura pe tot
teritoriul Romaniei si in strainatate.
Exercitiile se adreseaza tuturor
categoriilor de obiective specifice
resurselor umane si, in functie de
participanti, sunt propuse elemente
din trei categorii principale:
creativitate, aventura, implicare
sociala.

Driving Range - Golf

Golful este un joc care poate fi
savurat de catre barbati, femei si
copii, indiferent de pozitia sociala.
Cei care practica golful regulat, au
constatat ca acest hobby le ofera
distractie si relaxare, dar simt si o
imbunatatire a sanatatii lor psihice
si fizice.
O gam de conducere este un
domeniu n care juctorii de
golf pot practica swing lor de
golf.Acesta poate fi, de
asemenea, ea nsi o activitate de agrement pentru juctorii de golf amatori sau cnd suficient timp
pentru un joc plin nu este disponibil. Multe terenuri de golf au o gam de conducere ataat i sunt, de
asemenea, a constatat ca faciliti de sine stttoare, n special n zonele urbane. Ele sunt de obicei
conduse de ntreprinderi sau, uneori, de ctre universit i.Distan e sunt de obicei marcate de
tinta verde la distane regulate. Game de conducere poate avea iarb natural, similar cu un teren de
golf, sau juctorii pot s utilizeze rogojini sintetice care seamn gazon real.
Jucatorii de golf plti pentru diferite dimensiuni de gle i de bile, de obicei desemnate ca mici (30-50
bile), mediu (50-80 bile), i mari (80-150 bile), i a lovit la timpul lor liber. Unele game sunt dotate cu
dispozitive electronice tee, care bile ncrca automat, i nregistra utilizarea minge pe un smart
card . De multe ori sunt profesioniti de golf disponibile pentru a oferi lec ii i instruc iuni. Bile sunt
preluate de un co de specialitate, cu o perie i ata ament rola care preia automat bile si o cu c
care protejeaz oferul de bile de intrare. n zonele urbane i suburbane, plase mari proteja jurul
oamenilor i a structurilor din bile rtcitor. Intervale de conducere sunt deosebit de populare in
Japonia, unde terenuri de golf sunt supraaglomerate i adesea foarte scumpe. Multe domenii de
conducere comerciale sunt observate
n legtur cu alte domenii de practic
legate de sport, cum ar fi cutile
bataie sau minigolf , pentru
divertisment. Unele domenii de
conducere ofer, de asemenea zone
de fotografii practica cip, fotografii
buncar, si pune.
Intervale de conducere pot
folosi mingi de golf , care difer n
mod semnificativ de cele utilizate pe
terenul de golf. Bile gama, cum
acestea sunt cunoscute, sunt adesea ieftine i special concepute, cu un capac greu pentru a le face
mai durabile. Ca atare, de asemenea, ar putea s nu se conformeze n mod necesar cu regulile de
golf . n scopul de a le distinge de alte tipuri de minge, ei pot avea un colorit distinct sau band
colorat i tampilate cu cuvntul "gama"
6

Archery
Archery este un sport de
agrement care dezvolta
capacitatea de concentrare,
imbunatateste echilibrul
mental si coordonarea. Poate
fi inceput la orice varsta si se
poate merge catre
performanta chiar daca
practicarea lui incepe la
varsta adulta. TM Archery va
stau la dispozitie pentru a va
initia in aceasta arta
Tir cu arcul este practica sau
abilitatea de a folosind
un arc pentru a
propulsa sgei . Cuvntul
provine
din Arcus latin. Istoric, tir cu
arcul a fost folosit pentru vntoare i lupt. n timpurile moderne, este n principal un sport competitiv
i activitate de agrement. O persoan care particip la tir cu arcul este de obicei numit un arca sau
un arca -i o persoan care este pasionat de un expert sau la tir cu arcul este uneori numit
un toxophil

Balta Agrement
In scurt timp va punem la dispozitie o zona cu balti de agrement atat in weekend cat si in timpul
saptamanii, in care veti uita
complet de stresul si de
problemele dumneavoastra.
Noi va punem la dispozitie o
locatie de relaxare si agrement,
atat in weekend cat si in timpul
saptamanii, in care veti uita
complet de stresul si problemele
din cotidian.
In incinta va puteti relaxa cu:
gratar, picnic, jocuri(carti,table,
sah, rummy) si alte servicii de
calitate.

Zona Aventura
Oferim o zona de
aventura care va crea o
experienta unica a unei
aventuri pe care
participantii si-o vor aminti
mereu. Acest lucru va fi
realizat prin furnizarea
serviciilor oferite si prin
combinatia de jocuri si
activitati, atv, tiroliana,
zorbing.

ISTORIC SI ALTELE DESPRE TURISM SI ACTIVITATE DE TIMP LIBER

n condiiile de dezvoltare a societii contemporane, sportul a evoluat i el ntr-o realitate
multiform, att din perspectiva micrii propriu-zise, a caracteristicilor subiecilor, ct i din cea a
motivaiei pentru participare.
Calitatea i cantitatea ofertei sportive evolueaz n paralel cu creterea numrului de
participani, deoarece, a face sport a devenit pentru multe persoane un mod de evideniere
personal i chiar un mod de via (Binkowska-Bury M, Penar-Zadarko B, 2009).
Influenele pe care turismul montan le produce n mod direct (asupra participanilor, inclusiv
asupra studenilor notri) dar i indirect (inclusiv asupra viitorilor elevi ai studenilor notri) trebuiesc
studiate, datorit multiplelor aspecte instructive, educative, sociale i nu n ultimul rnd economice,
implicate (Bran F, Simion T, Nistoreanu P, 2000).

Definirea ariei de interes

Sportul pentru toi reprezint un aspect socio cultural al societii, dar n acelai timp i un
factor al dezvoltrii acesteia. Adrian Dragnea definete sportul pentru toi ca form a sportului care,
n general, nu are caracter competiional, fiind practicat att n cluburi ct i n forme neorganizate.
Deoarece mai recent unii autori (Dragnea A, 2002, Bota A, 2007) denumesc aceast activitate ca
activitate motric de timp liber, vom utiliza n continuare aceast sintagm.Unul din aspectele cele
mai importante este reprezentat de diversitatea actelor motrice ce pot fi practicate n cadrul su,
aspect care determin gradul ridicat de accesibilitate pentru toate categoriile de persoane,
indiferent de vrst, sex ori aptitudini motrice.
Din semnificaia sintagmei menionate anterior, este credem evident coninutul acestui tip de
practic (aciuni motrice simple sau complexe, mprumutate din tehnica specific unor ramuri ori
8

discipline sportive, practicate n condiii regulamentare simplificate, n absena caracterului

competiional, n mod organizat sau nu, n timpul liber al oricrei persoane). Activitile motrice de
timp liber utilizeaz mijloace foarte diverse, alegerea lor fiind determinat de condiiile economice,
geografice, gradul de civilizaie, tradiiile culturale i sociale specifice locului.
n alt ordine de idei, coninutul su poate fi practicat n forme neorganizate i necompetiionale
i poate fi constituit din ntrega gam de acte motrice desfurate n interior sau n aer liber, ultima
categorie rspunznd foarte bine nevoii de rentoarcere la natur i necesitaii de a face sport n
tabere, vacane, n campinguri, pe malul mrii ori n vrf de munte. Fr a face o enumerare cu
caracter normativ (Simonek J, 2010), putem aminti ntraga gam de sporturi clasice (jocurile
sportive, notul, ciclismul, canotajul i altele), altele care deschid noi cmpuri de activitate (atletismul
jogging-ul,
schiul, navigaia, etc.)sau activiti foarte intense, chiar riscante, sub forma sporturilor extreme
(escalada, schiul extrem, zborul cu parapanta, bungee jumping, rafting etc).

Scopul i obiectivele activitilor motrice de timp liber

n ultima perioad, a aprut tot mai frecvent, tendina de a pune un accent parc prea mare pe
funcia recreativ, fapt ce a determinat i denumirea tuturor activitilor specifice timpului liber cu
sintagma activiti recreative, ceea ce dup prerea noastr este o greeal, aprnd astfel ca
necesar abordarea temei funciilor ndeplinite. n acest context, considerm c a mprumuta ce
este mai bun din cele dou sisteme de clasificare, este cea mai bun abordare i c astfel, putem
vorbi despre urmtoarele funcii ale activitilor motrice de timp liber (Dragnea A, 2006, Bota A,
2007):
1. Funcia conativ, de satisfacere a dorinei de micare, are n vedere faptul c aceast dorin
a omului este natural, reprezentnd din preistoria umanitii, esena existenei sale, producnd
efecte prin descrcarea energetic, prin efortul de voin, prin tririle afective etc.;
2. Funcia compensatoare, se refer la refacerea resurselor organismului i pregtirea pentru
noi eforturi, mai ales n condiiile efectelor determinate de specificul vieii moderne (transporturi,
informatizare, cibernetizare, preponderena activitilor sedentare etc.);
3. Funcia recreativ, de divertisment, urmrete crearea unui climat de via pozitiv, optimist;
4. Funcia de socializare (sau integrativ), este caracteristic activitilor de grup, facilitnd
interaciunea dintre indivizi, contribuind la socializarea acestora, la dezvoltarea spiritului de
cooperare, de ntrajutorare;
5. Funcia cultural (sau educativ), manifestat prin noiuni ca fair-play, autodepire, angajare
fa de sine i fa de parteneri, cunoaterea propriei culturi sau a altor culturi etc.;
6. Funcia economic, perceput din perspectiva cheltuielilor ocazionate de practica sportiv de
timp liber, dar i de serviciile conexe implicate n aceast practic, aceast preocupare devenind i
consumator i productor de bunuri i servicii;
Activitile motrice de timp liber nu se adreseaz unilateral vreunei funcii, aceeai activitate
putnd ntruni mai multe caracteristici (de exemplu turismul de munte le poate ntruni aproape sau
chiar pe toate) i de aceea considerm c este de dorit s fie utilizate n practic, activiti a cror
finaliti s fie subordonate ct mai multor funcii, dac se poate tuturor.
O definiie din multele acceptate, prezint turismul ca pe un ansamblu de msuri puse n
aplicare pentru organizarea i desfurarea unor cltorii de agrement sau n alte scopuri, realizate

fie prin intermediul unor organizaii, societi sau ageni specializai, fie pe cont propriu, pe o durat
limitat de timp, precum i industria care concur la satisfacerea nevoilor turitilor. (Minciu R, 2002)
n literatura de specialitate exist numeroase puncte de vedere privind diferenierile dintre
tipurile de turism i formele de practicare a acestuia. Meritul n ceeea ce privete delimitarea dintre
tipurile de turism i formele acestuia, i aparine lui Bernecker (1962), el considernd c tipurile de
turism reflect deosebiri ce apar n esena intern a turismului, deosebirile fiind determinate de
motivaii. Forma de turism reliefeaz modul concret i circumstanele n care se realizeaz practic
turismul. Tipul ine deci de esena turismului, iar forma de natura manifestrii lui.
Sintetiznd clasificrile anterioare, I. Mac (citat de Mhra Gh, 1995) distinge patru tipuri de
activiti turistice:
A. Turismul de timp liber;
a turismul de recreere (plimbri, drumeii, excursii, vacane);
b turismul de recreere i ngrijire a sntii;
c turismul de vizitare (cultural, social, familial, religios);
d turismul de distan mic;
B. Turismul de tranzit (voluntar i condiionat);
C. Turismul cultural i sportiv ( manifestri folclorice, festivaluri, concursuri sportive etc.);
D. Turismul profesional (tiinific, cultural, tehnic, afaceri, diplomaie etc.).
O alt clasificare (Cocean P, 1997), delimiteaz urmtoarele tipuri de turism:
- Turism de recreere;
- Turism de ngrijire a sntii;
- Turism cultural;
- Turism complex (de recreere i refacere, de recreere i informare, .a.).
Cea de a doua clasificare ni se pare mai sintetic, permind includerea turismului de munte n
categoria turismului complex.
Abordarea acestuia (a turismului de munte) de pe o poziie instituional, prin introducerea sa n
Planul de nvmnt al Facultii de Educaie Fizic i Sport, urmrete, datorit impactului acestei
activiti asupra unui numr tot mai mare de persoane din categorii tot mai diverse, multiplicarea
posibilitilor de opiune n ce privete incluziunea profesional (de ce nu, profesii ca ghid montan,
monitor sau instructor n tabere de munte, etc.).
Pe de alt parte, credem c trebuie s ne ntrebm dac finalitile Cursului de turism montan i
orientare sportiv, se subscriu componentelor procesului instructiv educativ specific
nvmntului superior de educaie fizic i sport (crora le sunt supui studenii notri i crora le
vor fi supui viitorii lor elevi). Ilustrul profesor Gheorghe Crstea (1993), clasific astfel aceste
componente (n care ncercm s vedem dac putem include finaliti specifice turismului de
munte):
a) cunotine de specialitate, evident de natur teoretic (documentare, echipament i materiale,
transport, organizarea taberelor, construcii i amenajri utile, orientarea pe teren, monumente,
ecologie etc.);
b) indici morfo funcionali ai organismului, indici superiori dar mai ales armonioi pe plan
somatic i funcional, stimulai i prin practica specific turismului de munte;
c) calitile motrice de baz, n special ndemnarea (deplasare n condiii speciale,
crare, construcii i amenajri etc.) i rezistena (trasee cu durata de la 1-2 , pn la 6-8 ore, cu
diferite configuraii);
d) deprinderile i priceperile motrice (n sensul actelor motrice efectuate n condiiile specifice
reliefului montan);
10

e) elemente de coninut specifice celorlalte laturi ale educaiei, prin dezvoltarea unor importante
trsturi de natur intelectual (aciuni i decizii care implic ntreaga colectivitate, deoarece
muntele nu iart), moral (personalitate, caracter, atitudini sociale), estetic (frumuseea naturii n
stare pur, dac este conservat).

Concluzii
Cu ajutorul turismului fara sa depunem efort foarte mare sau fara sa ne dam seama putem avea
o activitate de timp liber foarte activa.

Bibliografie
-

www.slanicprahova.ro
www.statiune-slanic.ro
www.wikipedia.ro
www.ereferat.ro
www.frdt.rp
www.tiroliana.ro
www.baiarosieresort.ro
www.upit.ro

11