REZERVATIA NATURAL ,DEALUL CU FLUTURI DE LA VITSOARA RAKOSY L., KOVAGS S. (sub red.) “ SoOCIETATEA LEPIDOPTEROLOGICA ROMANAREZERVATIA NATURALA ,»DEALUL CU FLUTURI’ DE LA VIISOARA RAKOSY L., KOVAGS S. (sub red.)Rezervatia naturalé "Dealul cu Fluturi" "Butterfly Hill” Nature Reserve Sub redactia/ Editors: Laszlo RAKOSY si Sandor KOVACS Tehnoredactor/ Technical Editor: Adrian RUICANESCU Adresa/. Address: Societatea Lepidopterologica Romana, Str: Republicii, 48. RO-3400 Cluj-Napoca tel. fax: 064/191238 — e-mail: ich@mail.dntej.ro Proiect PMM-016 Finantat de: Fundatia pentru Parteneriat —_ Drept de autor/ Copyright: <= PARTN ERS H IPS Sg ©Societatea Lepidopterclogica a a Ronténia (SLR) a o Toate drepturile sunt rezervate SLR = 4 tat publicatia, cat si fragmente 5 = din ea nu pot fi reproduse fara 9 = permisiunea SLR SS m 2 = tas tay Fundatia pentru Parteneriat = Imagini/ Pictures: Coperta! Cover 1: foto: L. Rakosy Coperta! Cover 2: foto: L. Rakosy Fig. 6-29, 34-60 foto: L. Rakosy Fig, 30-33 foto: Z. Kovacs Fig. 61 foto: W. Petatschning ISBN 973-0-02573-8 Cluj-Napoca, decembrie 2001 Societatea Lepidopterologica Romana (SLR) Prolog La inceputul mileniului trei omenirea asisti in continuare la declinul si disparitia unor specii animale si vegetale, cauzate in primul rand de distrugerea mediilor de viata. Viafa se manifesta prin diversitatea biologica, iar omenirea este o rezultanta a ei si depinde de ea. Cei carenu ineleg acest elementar sens al lucrurilor, pun in pericol viata insisi si omenirea Totusi, in ultimii se intelege din ce in ce mai mult cd diversitatea asigura stabilitatea gi capacitatea de reactie a ecosistemelor fata de factorii perturbanti. Prin mentinerea biodiversitifii mentinem structurile de bazi, necesare viefii noastre, a oamenilor. Se vorbeste mult dar inc nu suficient despre consecinfele pe care le are s&icirea planeteiin specii de plante si animale in ultimii ani Romania a aderat la numeroase convenfii internationale care vizeazi protectia si conservarea biodiversitatii, a diferitelor grupe de plante si animale sia mediilor lorde viafA Desi sunt indispensabile, semniiturilenu pot proteja viata noastr’ sia planetei pe care traim. Inacest context am deosebita plicere si salut inifiativa Societitii Lepidopterologice Romine si receptivitatea ,.Fundatiei pentru Parteneriat* de a constitui o nova rezervatie. Rezervatia cu numele generic ..Dealul cu fluturi“ iese de Ja inceput din tipicul ariilor protejate din Romania. Ea este constituit din inifiativa si prin munca membrilor acestei dinamice societafi. Este prima rezervatie din tard si una dintre putinele din Europa care se constituie avand ca scop principal protectia si conservarea unor specii de fluturi si a smediilor lor de viaté. Este prima rezervatie din Romfnia careva fi gestionata deo organizatie neguvemamentala de profil. $i cea ce este cel mai important, ea este unicd in lume prin speciile de fluturi, comunititile de nevertebrate $i asociatiile vegetale existente. Documentafia stiintificd prezentaté in aceasta publicatie este de asemenea inedita si demna de invidiat de ori ce rezervatie cu trecut. Prin aceasta realizare, pentru prima data in Roménia, o rezervatie se naste concomitent cu publicarea unei ample documentatii stiintifice care ii dezvaluie valorile si justifica insasi crearea ei. Constituirea rezervatiei in colaborare cu autorititile locale si judetene, cu populatia Jocali, cu elevi si studenti, ne dau speranta ca si in Roménia problematica mediului devine o problema a constiintei generale. Legile, ariile protejate, personalitafile stiintifice sau politice nu pot asigura protectia siconservarea naturii ffiré participarea constient& a populatiei. Sper si cred c& exemplul Societitii Lepidopterologice Romane va fi urmat side alte organizatii. Printr-o implicare activa a celor care au infeles ca natura nu ne-a fost dati numai pentru a o exploata, ci pentru a o gospodiri fri daune ireversibile, vom face ca bucuria deazi si dainuiasca si maine. Dr. Dan MunTEaxu Aca jei Romane [Lh be. — Presedintele Comisiei Pentru Ocrotirea Monumentelor NaturiiCuprins / Contents “Butterfly Hill” Nature Reserve (Summary) .. Das Naturschutzgebiet “Schmetterlingsberg” Aranyosegerbegyi Lepkebére Természetvédelmi Terilet (Oszefoglalas) Rezervatianaturala “Dealul cufluturi’” (Rezumat) Introducere Capitolull Sarcini si obiective pentru protectia si conservarea natu (L. Rakosy) oessstesnsnenencnsise 14 Argumeate pentru ocrotirea naturi . Arii protejate din judetul Chyj .... Pericolul izolarii ariilor protejat Protectia fluturilor eat Este sau mu colectionarul de insecte un factor distructiv al entomofaunei? ......... Codul colectionarului de insecte Capitotul II Proiectul “Dealul cu Fluturi” (L. Ideea proiectului si etapele derularii . Descrierea proiectului Realizari Nerealizari si nemul! Capitolul II Documentatia stiintifica ,Stepa” din Campia Transilvaniei (L. Rakosy, Scurta descriere azonei (L. Rékosy) Geologia (Gh. Groza) Reptile (T. Harsia) é s Capitolul LV. Propunere de management pentru aria protejataé “Dealul cu fluturi dela Viisoara” (L. Rakosy)... 124 Masuri concrete... on 4 Regulament pentru funcfionarea si gesti pat “ H $i gestionarea rezervatiei stiintifice ‘Dealul cu fluturi” de la Viisoara ey Modul de ocupare si utilizare al terenurilor .......... an ce Modalitati de vizitare ..... 130 Rezervatia “Delul cu Fluturi” Paste Adrese utile... Multumiri Aforisme: OM -NATURA/NATURA- OM. 131 108 109 ww 110“Butterfly Hill” Nature Reserve (Summary) Members of the Romanian Lepidopterological Society (RLS) started investigating froma lepidopterological point of view the slopes bearing steppe vegetation near Viisoara several years ago. The site has a South, South West aspect, being bordered by vineyards and farmland. The slope covered by steppe vegetation is about 7km long and 250 to 350 mivide. It isnot arable land, being widely planted with pine trees of ages ranging between 5 to 30 years. The presence of extremely rare species in the area identified in the firstnight catches accounts for the enhanced researchactivity with a view to collecting information supporting the claim to declare the site a nature reserve. ‘The project submitted to the “Environmental Partnership Foundation” mainly aimed at setting up a nature reserve administered by a non-govemment organization (NGO). “The proposal was well assessed and the project approved Over 30 field trips were carried out between March 2000 - October 2001in order to accurately inventory the lepidoptera, flora and representative animal groups in the area. Starting with the spring of 2001, the RLS specialists have been joined by a team. from Basel, and thus the investigation could be expanded to awider area and also covered the study of snails. This collaboration was supported by a project financed by the Swiss National Science Foundation. The very name of the nature reserve, “Butterfly Hill”, points to its richness in moths and butterflies, and mainly to the presence of extremely rate species. The desire to show that not only plants, mammals or birds can be the reason for setting up reserves also accounts for the choice of this name. ‘A two-year period of study has resulted in the identification of 739 species of moths and butterflies, one species of which is new for science and one new for Europe, 14 are new for Romania's fauna and several others are new for Transylvania. 160 species of plants were identified on the slope with steppe vegetation. Among the species recorded, afew areextremely rare, and certain management steps have been taken for their protection. For many steppe species, the steppe habitats in the Transylvanian Plain are the Wester limit of their distribution area. It is not only the mothsand butterflies present in this nature reserve that account for its scientific value but also other invertebrate groups and plant species characteristic to this habitat. Extremely interesting is alsothe herpetofauna, asthe presence of the steppe adder (V- ursinii) is highly probable. In Transylvania this species became extinct about 30-40 years ago. The Cluj County Board declared the area nature reserve on the 30" of November 2001. It spreads over 20 ha, 6 of which are the central area (nucleus) and 14 buffer area. In order to preserve the steppe characteristic of the nucleus, it has been divided into four plots to be alternatively mowed every four years. The plots in the buffer area will be alternatively mowed every two years. This management will be assessed by monitoring therrare species (moths, butterflies, and plants) and will be keptor changed according to their response. 6 Das Naturschutzgebiet “Schmetterlingsberg” (Zusammenfassung) ‘Vor einigen Jahren begannen die Mitglieder der Ruménischen Lepidopterologischen Gesellschaft mit ihren Forschungsarbeiten an den mit steppischer Vegetation bewachsenen Hangen neben Viisoara. Das Gelande liegt sid-stdwestlich ausgesetzt und ist von Weingarten und Ackerland begrenzt. ‘ Der mit Steppenvegetation bewachsene Hang hat eine Lange von ca. 7 km und eine Breite die zwischen 250 und 350 m variiert. Der Boden ist unfruchtbar und auf einem betrachtlichen Teil sind Kiefer angepflanzt worden, deren Alter mittlerweile zwischen 5 und 30 Jahren betraigt Die besonders seltenen Schmetterlingsarten, die nach den ersten nachtlichen Sammilungen identifiziert werden konnten, haben uns veranlafit, unsere Bemiihungen zwecks der Erstellung einer wissenschaftlichen Dokumentation, aufgrund derer wir den Naturschutzgebietstatus beantragen konnten, zu verstarken. Der beider “Environmental Partnership Foundation” eingereichte Finanzierungsantrag hatte als Hauptziel die Erschaffimg eines Naturschutzgebietes, das voneiner NGO verwaltet werden sollte. Das Angebot wurde positiv aufgenommen und das Projekt schlieBlich tewilligt. Im Zeitraum zwischen Marz 2000 und Oktober 2001 haben wir ttber 30 Gelandeausflige unternommen und uns dabei eine méglichst genaue Inventur der Lepidopterenfauna, der Pflanzenwelt, sowie weiterer bedeutender Lebewesengruppen zum Ziel gesetzt. Beginnend mitdem Frohjahr 2001 wurde das Team der RLS von einer Baseler ‘Mannschaft erganzt und unterstiitzt, was die Ausweitung der Forschungsarbeiten auf eine grofiere Flache sowie die Aufhahme der Schnecken auf die Liste der untersuchten Artengruppen erméglichte, Die Mitarbeit mit dem Baseler Kollektiv wurde durch ein-von der Schweizerischen Nationalstiftung fiir die Wissenschaft finanziertes Projekt méglich gemacht. Die allgemeine Bezeichnung des Reservates als “Schmetterlingsberg” ist sowohl auf denArtenreichtum zunickzufuhren, als auch auf das Vorkommen einiger besonders seltener Arten. Ein anderer Grund fir die Namenwahl war unsere Absicht, zu beweisen, da nicht nur Pflanzen, Saugetiere oder Vogel ausschlaggebend fir die Erschaffung eines Naturschutzgebietes sein kénnen. Das Ergebnis von zwei Jahren Forschungsarbeit wird an den 739 gemeldeten Schmetterlingsarten sichtbar, wovon eine Art neu fiir die Wissenschaft ist, eine weitere neu fur Europa, 14 neu fiir die Fauna Ruminiens und viele weitere neu fir die Fauna Siebenburgens sind. Auf den mit steppischer Vegetation bewachsenen Hangen wurden 160 Pflanzenarten identifiziert. Zwischen den gemeldeten Arten befinden sich einige besonders seltene, zu deren Schutz bereits konkrete PflegemaSinahmen ergriffen wurden. Far zahlreiche steppische Arten stellen die Lebensrdume mit Steppencharakter aus dem Siebenbiirgischen Tiefland die westliche Grenze ihres Verbreitungsareals dar. Seinen 7Stellenwert hat das Reservat nicht nur den Schmetterlingen zu verdanken, sondem auch anderen Gruppen von Wirbellosen, sowie den fiir dieses Habitat charakteristischen Pflanzenarten. Von besonderem Interesse ist auch die Schlangenfauna, weibet das Yorkommen der Wiesenotter (V. ursinii) nicht ausgeschlossen ist. Diese Art gilt seit ca 30-40 Jahren in Siebenbirgenals ausgestorben, Der Naturreservatstatus wurde dem Gebiet am 30 November 2001 durch einen Beschluf des Kreisrats Klausenburg zugesprochen. Die Gesamtflache betrigt 20 ha, wovon 6 ha die zentrale Kemzone ausmachen und die restlichen 14 ha als Pufferzone fungieren. Zwecks Beibehaltung des steppischen Charakters des Schutzgebietes wurde die Kemzone in vier Parzellen aufgeteilt, die abwechselnd alle vier Jahre gemaht werden sollen. Die Pufferzone besteht ebenfalls aus Parzellen, diealle zwei Jahre abwechselnd gemaht werden. Durch Monitoring einiger wertvoller Schmetterlings- und Pflanzenarten soll die Wirkung| der vorgeschlagenen PflegemaBnalmen verfolgt werden. Je nachdem, wie diese Arten reagieren, ‘wird das Schema beibehalten oder verandert ‘Auf dem Zufahrtsweg zum Schutzgebiet sowie in dessen unteren Teil wurden. Informationstafeln aufgestellt. Wahrend der Laufzeit des Projekts wurden die perch ‘Verwaltung und die Anwohner laufend ‘berdie existierende Axtenvielfalt und die Etappen des Projektes informiert. Mitglieder der RLS hielten Vortrige in der Gemeinde und verteilten Informationsmaterial. Die értliche Verwaltung nahm sich der Arbeiten zum Ausbau und zor Instandhaltung des Zufahrtsweges an. Die wissenschaftliche Dokumentation wurde bereits dem Ausschuf far Naturdenkmiler der Ruménischen Akademie mit der Forderung iberreicht, dem Schutzgebiet bei Viisoara den Status eines Naturreservats von nationaler Bedeutung usprechen. oe De mene enthalt Infos zum Thema Biodiversitat, Schutz und Erhaltung der ‘Natur und erklart den rumanischen Burgem, dai sie sowohl die Rolle der NutznieBer als auch die der Teilnehmer spielen, von deren Engagement das Gelingen oder Scheitem jeglicher Aktion abhangt. Aranyosegerbegyi Lepkebérc Természetvédelmi Teriilet (Oszefoglalas) A Rominiai Lepkészek Tarsasiganak néhany tagja mar évekkel ezelott elkezdte az Aranyosegerbegy mellett hiizédé sztyepplejt6k lepkevilagdnak kutatdsat. Ezek a kalonlegesen érdekes éldhelyek az Aranyos teraszanak legmeredekebb, déli — délnyugati kitettségti, gazdasigilag hasznosithatatlan tertileteit boritjak. Intenziven miivelt sz6l6sok és szantofoldek k6zé ékelédve alkotnak egy alig 250 — 350 méter szélességti de mintegy 7 km hosszi savot. Jelentés teriileteit iiltetett erdei- és feketefenyé fiatal, 5 - 30 éves Alloményai boritjék. Mar a legels6 gyijtések varatlanul értékes eredményei arra dszténdztek, hogy a utatasok egyre intenzivebbé tételével olyan tadomanyosan megalapozott dokumentaciét allitsunk dssze, melynek segitségével e teriiletet védetté nyilvanittathassuk. ‘Az Environmental Partnership Foundation felhivaséra benyijtott pélyizatunk egy nemkorminyzati szerv (NGO) Altal igazgatott védett teriilet tervet vizolta fel. Tervezetiinket kedvezéen értékeliék, finanszirozésat vallaltak. 2000 marciusa és 2001 oktébere k6z6tt tobb mint 30 kisz4llas alkalmaval probaltuk minél teljesebben felmémi a terdllet lepkefaundjat illetve annak érdekes flordjat és mas jellegzetesebb allatesoportjait. 2001 tavaszét6l esapatunk bazeli scakemberekkel egésziilt ii, segitségiikkel nagyobb tertilet kutatasat sikeriilt 4tfogni illetve a vizsgalt allatcsoportok sordt a csigafauna felmérésével tovdbb tudtuk béviteni. A svajci kollégikkal kozésen folytatott tevékenységet a Swiss National Science Foundation tamogatja. A védett teriilet elnevezése, Lepkebére, nemesak az itt talalt lepkefajok varatlanul magas s7Amara utal, sokkal inkabb néhany rendkiviilien ritka faj jelenlétének tulajdonithato. Tovabba a névvdlasztissal azt is sugallni szeretnénk hogy védett terilletek Iétrehozasit 2 névénytakar6 illetve az emlésk vagy a madarvilég védelmén kivil mas szempontok is indokolhatjak.. Akimutatott 739 lepkefaj egyike a tudomény szAméra eddig teljesen ismeretlen, az itt gyGjtow példényok alapjén kerdlt leirdsra, egy tovabbi faj uj Europa faundjara, 14 faj oj Roméniara. Szamos sztyepplak6 lepkefaj itt, illetve az Erdélyi Mezéség hasonlé sztyepplejtdin éri el elterjedésének nyugati hatarat. Néhany rendkivall ritka faj védelme killonleges dvintézkedéseket igényel. A védett terdlletnek természetesen nem csak a lepkék jelentik a kizardlagos ertékeit, mas gerinctelen Allatcsoportok képvisel6i vagy a névenytakar kilonlegességei kéziil is idézhetnénk rendkivilli ritkasigokat. Erdekesnek igérkezik a hall6fauna is, talén az Erdélybél mar mintegy 30 - 40 éve eltintnek nyilvanitott parlagi vipera utan is érdemes volna itt alaposabban kutatni. A teriiletet a Kolozs Megyei Tandcs 2001 november 30-an elfogadott hatarozata nyilvanitotta védetté. A védett teriilet 20 hektéron fekszik melyb61 6 hektar fokozottan védett,a maradék 14 atk6z6 zénat képez. A sztyeppjelleg megérzése érdekében a kézponti sész négy parcelléra oszlik, melyeket felvéltva négyévenként kaszélnak. A kils6 teriiletet két részre osztva kétévenként kaszaljak. Kijelolt célfajok viseikedését megfigyeldszolgalat koveti, hogy ezek viselkedésébél, reakcidibol donthessék majd el a javasolt védelmi intézkedések eredményességét. 9A védett terillethez vezet6 tit mentén kihelyezett tablék az arma jarok informalasét szolgaljak. A kutatomunka iddszakéban a lakossdgot és a helyi Onkormanyzaiot allandban infonnéltuk az elért eredményekrl, a terilet kildnleges, egyedi értékeir6l. A RLT tagjat eléadAsokat tartottak a faluban, sz6rdlapoket, lepkéket ismertetd szines fényképeket osrtogattak az érdekl6d0knek. A helyi onkorményzat képvisel6i vallaltak avédett terilethez vezetd uit rendbetételét és karbantartasat. > 5 . Fi A védett terilettel kapcsolatos tudomanyos dokumentaciot a Romén Akadémia Természetvédelmi Bizottsagahoz is benyujtowuk egy orszdgos érdekeliségi rezervacio Iétrehozésa céljabél. y lenin Ebbe a kiadvanyba az elért eredmények bemutatasén kivul a diodiverzitassal, természetvédelemmel kapesolatos dltalanos informacidkat is befoglaltunk, aktiv részvetelre buzditva a polgari lakossdgot, hogy ne esak szemléldje esetleg passziv haszonélvez6je Jegyen az ehhez hasonlé akeiéknak, hozzAdllasaval ugyanis déntéen befolyasolhatja azok sikeme vitelét vogy éppen eredménytelenséget 10 Rezervatia naturala “Dealul cu fiuturi” (Rezumat) fnurmicu cafivaani membrii Societifii Lepidopterologice Romane (SLR) au inceput cercetarea (investigafia) lepidopterologicd a pantelor cu vegetatie stepicd de ling’ Viisoara. Terenul are o expozitie sud-sud-vest, fiind mérginit de-vii (viti de vie) i terenuri arabile. Versantul cu vegetatie stepicd are o lungime de cca. 7 kan so latime care variaza intre 250 31350 m, Terenul este neproductiy, o bund parte fiind plantat cu pini care azi au varste cuprinse intre 5 si 30 de ani. Speciile de fluturi deosebit de rari identificati dupa primele colectari nocturne ne-au determinat sa intensificdm activitatea de cercetare in vederea elaborarii unei documentatii stiintifice pe baza cAreia sé putem solicita statutul de rezervatie naturala. Oferta de proiect (cererea de finantare) inaintati “Environmental Partnership Foundation” a avutca obiectiv principal constituirea unei rezervatii naturale administrate de un ONG. Oferta a fost bine apreciat si proiectul aprobat. inperioada martie 2000- octombrie 2001 am efectuat peste 30 de depiasari pe teren pentru inventarierea cét mai exacti a faunei de lepidoptere, a florei sia altor grupe reprezentative de vietuitoare. Din primévara anului 2001, echipeiRLS i sa aliiturat una din Basel, cercetirile extinzandu-se pe o suprafat mai mare de teren iar la grupele studiate sau adaugat si melcii. Colaborarea cu echipa din Basel este posibild printr-un proiect finanfat de Swiss National Science Foundation. Denumirea generica a rezervatiei “Dealul cu fluturi” se justificd atat prin bogatiain specii de fluturi , dar mai ales prin prezenta unor specii deosebit derare. Denumirea a fost aleasa si pentru a arata cd nu numai plantele, mamiferele sau pasarile pot sta la baza constituirii unei rezervatii naturale. inummaa doi ani de investigatii au fost identificate 739 speci de fluturi dintre care ospecie este noua pentru stiinti, una noua pentru Europa, 14 noi pentru fauna Roméniei si multe noi pentru fauna Transilvaniei. S-au identificat peste 160 de specii de plante. Printre speciile semnalate se numard unele deosebit de rare pentru protectia carora s-au stabilit masuri concrete de management. Pentru numeroase specii stepice, habitatele cu caracter stepic din Cémpia Transilvanici reprezint& extremitatca vesticd a arcalului de raspindire. Valoarea rezervatici nu este data numai de fluturi (moths and butterflies) ci gi de alte grupe de nevertebrate si de speciile de plante caracteristice acestui habitat. Interes deosebit prezinta si herpetofauna, prezenta viperei de stepa (V. ursinii) fiind (foarte) probabil. Aceasté specie a disput in urmé cu 30-40 de ani din Transilvania. Statutul derezervatie naturalé a fost obfinut prin hotirarea Consiliului Judefean Cluj din 30 noiembrie 2001. Suprafata totala este de 20 ha, din care 6 ha zona centrala (aucleul) si 14 ha zona tampon. Pentru mentinerea caracterului stepic al rezervatiei, nucleul a fost impirtit in patra parcele care vor fi cosite altemativ o dati lapatru ani. Parcelele dinzona tampon vor fi cosite altemativ o dati la doi ani. Prin monitoringul unor speci valoroase de fluturi si plante se va urméri efectul managementului propus. In funcfie de reactia acestor specii se va menfine sau nu schema propusa pentru management. Pe drumul spre rezervatie si la baza acesteia au fost montate panouri informative. In timpul derularii proiectului, populatia si administratia local au fost permanent infommete ia ist iectului. Membrii RLS au tinut asupra bogitiei de specii existente si asupra etapelor proiectult 2 tl prelegeri in comuné, au distribuit pliante si ilustrate cu fluturi. Administrafia Jocala s-a angajat s& amenajeze si sa intrejina drumul de acces spre rezervatie. r Deemed stiintificd a fost inaintatd Comisiei pentru Monumentele Naturii din cadrul Academiei Romine cu solicitarea ca aria protejati de la Viisoara si obfind statutul derezervatie cu caracter national. ania a , Brogura contine informatii peteme de biodiversitate, protectia si conservarea naturii, sugerind cetajenilor din Romania ci ei sunt beneficiari dar gi participanti directi, de implicarea carora depinde reusita sau nereusita oricarei actiuni. 12 Introducere Dragiprieteni ai NATURIL! Condifia pentru a trai bine, sandtos si mult este de a trai intr-un mediu curat si natural. Un asemenea mediu nu inseamna numai ambient peisagistic si de reereere pentru om, ci si unul care si asigure mediul de viata necesar plantelor si animalelor “salbatice”. Ande an OMUL mupe din ce in ce mai multdin NATURA pentru a-si satisface nevoile imediate (industrie, agricultura, turism, reoreere, etc.) ceca ce a dus la reducerea alarmant’ a suprafetelor care mai pastreaz caracterul natural nealterat. Mediile de viata nealterate, in care viata se desfagoara inci nestingherita si neinfluenfata de activitatea umani s-au restrans gi se restrang zi de zi intr-unritm mai mult dect alarmant - dezastruos. Princapacitatea sa, omul este singura fiin{a vie care ar putea daca ar vrea, fie sinumai partial, sd refacd oparte din dezastrele provocate, care afecteaza viata umani si viata intregii planete. Prin capacitatea sa de prognozarea dezvoltarii si evolufiei planetei pe care traim, omul poate anticipa si impiedica efectele nega- tive datorate actiunilor sale. Pentru a tri mai bine, mai frumos, mai mult si mai sanatos, noi tofi suntem datori si obligati sé incercam sa salvam ce se mai poate salva. Sd incercam sa refacem ceea ce generatiimai putin responsabile au distrus. Una din modalitatile cele mai simple de a pistra putinele fragmente din naturi ramasce intacte este protecfia $i conservarea prin crearea de arii protejate. Aceasta brogura prezinta prima incercare a unui ONG de a crea, populariza, consacra si administra o rezervatie naturala in Romania. Speram ca stradania noastra sa nu fie zadarnic’, astfel incat tofi cei care vor vizita rezervatia in decursul timpului s acorde mai multa atentic si respect naturii in care $i prin care traim. Protectia naturii si prin aceasta protectia vietii noastre nu o putem realiza decat cu sprijinul dumneavoastra, impreuni, noi tofi. AutoriiCapitolul |. Sarcini si obiective pentru protectia si conservarea naturii Laszl6 RAkosy Conform legislatiei nationale si internafionale in vigoare, NATURA este de bazi a VIETI, fapt pentru care OMUL trebuie sao protejezest 3 o intretina in asa fel incat diversitatea plantelor si animalelor, mediile lor de viata, frumusetea si unicitatca ci sa mu fie afectate, asiguriindu-se perenitatea lor. Pentrua asigura mentinerea acestor clemente, cele mai valoroase medii natu- rale de viata si componentele acestora au fost puse sub protectia legii. ; {fn ultimii ani, tot mai des se ajunge la concluzia ca statul nu poate si mu trebuie si fie singunul ocrotitor si conservator al naturii. Ocrotirea naturii trebuie practicata de noitofi, ori unde ne-am afla. Ariile protejate reprezinta procentual $ntinderi foarte mici din suprafata Terrei. Ele nu pot asigura. perenitatea vietii sub forma pe care o cunoastem azi ; P Rezervatia creat si administrata de noi nu doreste si fie numai un colt in care natura sd traiasca nestingherité. Am dorimai mult decit orice ca “Dealul cu fluturi” s& devin un modelator al constiinfei localnicilor si turistilor care 0 vor vizita. Deseori medii de viati valoroase se distrug nu din motive economice ci pur si simplu din nestiin{a sau ignoran{a, Prin aceasti brosura dorim sa combatem nestiinta si ignoranta, inlocuindu-le cu informatii si deschiderea spre inifiativa a. in mediile urbane, periurbane i rurale suprafefele mici, uneori chiar punctiforme (arbori izolati, grupe de arbori, garduri vii, ziduri din piatré, etc.) constituie structuri cu o valoare functionala deosebita pentru mediile de viata fnconjuratoare. Asemenea elemente sunt deseori neglijate, sau chiar voit {Indepirtate, saricind astfel cumnult diversitatea floristic si faunistica dinimediata apropiere a locuinjei in care trim. Ocrotirea naturii inseamna: -totalitatea masurilor prin care se asiguré menfinerea $1 dezvoltarea speciilor de plante si animale salbatice $n comunititile si mediile lor naturale de viata. Ocrotirea naturii folosestela: “3 , 3 - asigurarea elementului esential necesar vietii omului, a plantelor si anmalelor, adica tuturor. Ocrotirea naturii are nevoie de: ~ parteneri prin care sA se realizeze obiectivele propuse, adica de mine, de tine, de noi toti. Argumente pentru ocrotirea naturii Ocrotirea naturii are un scop sociocultural, al carui obiectiv principal este mentinerea diversitatii peisajului si organismelor privite ca proces si produs istoric. Personajele principale sunt speciile de plante gi animale, comunitatile acestora, elementele principale ale vietii, iar scena mediile de viata. Bazele ocrotirii naturii sunt stipulate prin legi, devenind astfel actiuni obligatorii pentru stat $i individ. Din nefericire in foarte putine tan, cu predilectie in cele dezvoltate eco- nomic, protectia si conservarea naturii devine din ce in ce mai mult o obligatie personala a individului. Argumentele care justifica actiunile de protectie si conservare sunt diverse si semnificafia lor poate fi divers interpretati. Cu toate acestea enumeram $i ierarhizaim cinci dintre ele: 1.Argumentul etic Sta in puterea omului modem sa poata distruge ireversibil natura si prin aceasta s4 hotireasca asupra existen{ei sau nonexistenfei altor speci. Este o problema de etic’ de a acorda atentic si posibilitatea de a trai si celorlalte vietuitoare in afara de om. Insércinarea biblicd a omului de a fi “Stapanul tuturor viefuitoarelor” nu se refer numai la sensul de a trage foloase, ci mai ales la rispunderea omului in gestionarea si pastrarea acestei bogatii. 2. Argumentul teoretic si stiintific Elementele din naturi fie ele specii, comunitAti, medii de viata san ecosisteme, constituie obiectul stridaniilor noastre de cunoastere. Multe dintre problemele esentiale ale victii nu pot fi studiate si cunoscute decat in medii de viata netulburate sinealterate, adica in natura. Dinamica populationalé, migratia pasarilor, dinamica panzei fredtice, evolutia geobotanicd si socioculturala a stepei sunt numai patru exemple care mi pot fistudiate prin complexitatea lor in laborator. Raspunsurile lamulte probleme vitale ale omenirii se afla ascunse in natura nealterata Om3. Argumentul pragmatic Omnul arenevoie de resursele naturale pentru atrai si supraviefui. Plantele st animalele sunt surse usor epuizabile de hrana si energie. Potentialul genetic al plantelor si animalelor salbatice nu este utilizat deocamdata decat intr-un procent foarteredus. 4, Argumentul antropologic Omul (cel putin o buna parte dintre oameni) traieste in sAnul naturii nealterate o revitalizare cu efecte fizice si psihice care este mai mult decat o contemplare estetica. 5, Argumentul istoric si cultural Ocrotirea naturii nu se refera numai la fragmente de natura nealterata sau bine conservati. Conceptul modem de protectie si conservare include silandsaftul (germ. Landschaft) cultural, adicd zone ‘in care activitatile traditionale s-auimbinat siimpacat bine cunatura. Asemenea asezari umane adapostesc, intretin $i menfin o mare diversitate structurala si oglindesc istoria noastra din ultimele secole. Ele reprezinta mediul de viata al omului. Exemple tipice sunt landsafturile agroculturale din Mri Apuseni sau Delta Dunirii, ete. Instrumente ale ocrotirii naturii: a) Legea Prin adoptarea legit 9/1973 si Legii protectici mediului 137/1995, republicat’ in februarie 2000, Romania se aliniazA in randul farilor cu olegislajic mdemni, care sigur bazalegala princare se potelabora si aplicamasurile necesare protectici si conservarii mediilor naturale de viata si aspeciilor de plante si animale sdlbatice. Legeainterzice si pedepseste activitajile care duc la degradarea unor componente naturale vitale plantelor, animalelor si omului (lacuri, rauri, peisaje deosebite, etc.). Pentru orice constructie este pevoie de un aviz, care in principiu se elaboreaz numai pe baza unci documentatii referitoare lacaracteristicilenatu- rale ale spatiuluiin cauza. Roméniaa aderat sila unele conventii intemationale de protectie si conservare prin legile 13/1993 1a Conventia dela Bema; 58/1994 la Conventia de la Rio; 69/1994 la Conventia de la Washington; 13/1998 Ja Conventia de la Bonn, s.a. Legea oferasi posibilitatea ca anumite suprafefe naturale de interes stiintific sau estetic-recreativ si devina arii protejate, ocrotite. Astfel, suprafefe intinscin 16 care se pastreaz elemente naturale nealterate pot deveni 2 i parcuri nationale, parcuri nie sau rezervati naturale. Suprafete naturale mici sau ann tie bine ividualizate (stanci, arbori, etc.) pot deveni monumente ale naturii, fiind de asemenea protejate prin lege. : In Ordonanja de Urgenta 236/2000 privi i iil ji § ; privind regimul ariilor protejate. conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Sie modalitatile prin care o persoani fizicd, o institutic de stat sau organizatiile nonguvernamentale pot face propuneri pentru instituirea regimului de aric protejaté pentru suprafefe ‘terestre sau acvatice de interes stiintific si patrimonial deosebit. Articolul 8, litera c stipuleaza dreptul consiliilor judetene sau locale de instituire a regimului de arie naturala protejata pe suprafete care apartin ee ae ee ‘si pentru cele situate pe suprafete aflate in proprictate vata, pe baza uncidocumentatii stiinfifice sia avizului din partea Academiei Romane (Art. 8 alin. 1). spe eames x In majoritatea farilor central-europene, numeroase specii i ani i al-cur ‘specii de plante si animal: rare enone fiind protejate prin masuri ese aa prin lege. In Romania numirul speciilor de plante si animale direct j i lege este deocamdata foarte mic. 4 = ~ eee Legislatia din Romfnia prevede exist ‘atoarel ii ii ase stenta uri lor categorii de arii Rezervatii stiintifice Parcuri nationale Monumente ale naturii Rezervafii naturale Parcuri naturale Rezervafii ale biosferei Zone umede de important intemationala Situri naturale ale patrimoniului natural universal Arii speciale de conservare Definirea si modalitatea mamagementului acestor sunt trecute in anexa 1 din OU 73672000 peneuen oe a b) Parteneriatul pentru protectia mediului Natura si elementele ei componentenu pot fi protej i ista Natur ement zjate printr-o lista de actiuni permise si interzise prin lege. Prevederilelegale nu potasigura o protecticeficienta anaturii. O protectie reala si eficienta nu se poate realiza decat prin participarea 17tuturor celor implicati si afectati de starea mediului inconjurator. On, cam nici unul dintre noi nu poate trai deocamdata in afara mediului: natural, esteo obligatie si totodata o onoare a fiecarui cetajean sa slujeasca spre binele naturii in care traim. Trebuie gisite mijloacele pentru care activitatea umand smu mai contribuic cu orice pret la degradarea naturii iar pe de alta parte, protecfia $i conservarea naturii simu mai fie un factor perturbant al dezvoltarii economice $1 bunastarii umane. Printr-o cooperare deplina, bazala peo mentalitateugor diferita de coacu carene-am obisnuit, conviefuirea dintre NATURA si OM este pe deplin posibila. Exemplepozitive sunt deja suficiente. Dinnefericire domini incd exemplelenega- tive, care arata existenfa unui conflict intre dezvoltarea economica, bunastare si natura. c) Educatia pro natura Ocrotirea naturii este prin obiectivele sale o activitate aprezentului, de durata, oricntat spre vitor. Pentru viitorul imediat, obiectivul principal al activitatilor de protectie si conservare consta in a constientiza populatia cu privire la interrelatiile ecologice din natura $i asupra efectelor negative pe care le are activitatea umand asupra naturii, Omul, plantele si animalele solicita in mod diferit mediul de viata. Acolo unde omul utilizeaz intensiv resursele mediului, sunt afectate cerintele de viaté pentru majoritatea speciilor de plante si animale. In asemenea cazuri, de cele mai multe ori, omul devine prea tarziu constient asupraderastrului produs. Sarcina principal a celor care s-au pus in slujbanaturit este de a modela gindirea si constiinfa semenilor nostri in directia gasirii de alternative pentru impacarca cu natura. Un: rolmajor pentru indeplinirea: acestui obiectiv revine formelor de mass-media. Cu mici exceptii, mass-media din Roménianuare inca o constiinta si o géndire orientata spre infelegerea si protoctia naturii. De aceea educatia ar trebui poate inceputa chiar de aici. Ocrotireanaturii inTransilvania cu accentasupra judetului Cluj Desi idcile sunt mult mai vechi, primele formulari concrete referitoare la protectia si conservarea unor specii valoroase gi a mediilor Jor de viata apar in lucrarile unor botanisti la inceputul secolului 19 (M. FuB, F. Scuur, J E Banrna, J, Romer K. Uncan). Ecoul preocuparilor pe taramul ocrotirii naturii se reflecta in logislatia aplicata in Transilvania in anul 1908. Primele inifiative sipropuneri pentru extinderea conceptului de protectie de la specie la biocenoza apartin probabil lui J. Romer (1892), care se opune redmpaduririi fortate a Tampei 18 (Brasov) solicitand protectia integral a acesteia (G. Paaten 1991). Intr-o lucrare publicaté in 1915, J. Romer subliniaza foarte clar “Ocrotirea naturii nu trebuie s se limiteze la protectia unor specii de animale si plante, ci trebuie sa asigure menfinerea integrala amedilor de viafain starea lor naturala”. Acelagi autor atrage atenfia asupra unui fapt astazi indeobste cunoscut — natura nu trebuie privita $i trataté ca un bun material pe care omul trebuie numai sa-l exploateze —reliefand sicelelalte semmificafii ale naturii pentru om si omenire (J. ROMER 1915), ROMER critica si legea maghiara a Ocrotirii naturii, lege aplicata in acea perioada giin Transilvania. Botanistul K. Unear face o pledoarie pentru protectia naturii, relevand efectul negativ al comercializarii speciilor rare de plante, al extinderii terenurilor agricole si al turismului. Pledeaza pentru o educatie in spiritul dragostei fatade natura in scoala si familic. Unrol deoscbit de activ in promovarea conceptelor de protectie si conservare in Transilvania l-au avut societatile carpatine (german si maghiara). Lor si Societatii Turistice din Romania le datoram primele trasee marcate si primele cabane turistice din Carpati. O activitate deosebita in zona montana a avut si_,,Fratia Munteana‘ sub pregedenfia lui E. Racovrya. in acelasi timp, dincolo de Carpafi se impun numele lui Gr. Annipa , P. Anrovescu, I. Propan s.a. Dupa 1915 protectia si conservarea naturii din ‘Transilvania este dominata de doua nume cu rezonanti intemationala: Av. Borza si E. RacovrfA cdrora mai t4rziu li se alaturA E. Por si multi alfii (V. Cristea 1996). De mentionat este sinumele Aucust Gavzpercer, carein 1922 publica la Viena un articol intitulat , Naturschutz in Siebenbiirgen“ (Ocrotirea naturii in Transilvania) in care arat caracterul inca intact al zonei montane si bogatiade specii din Transilvania. GzBercer face si cdteva sugestii generale referitor 1a protectia $i conservarea naturii din Transilvania. Prin grija si competenta lui Au. Borza, E. RacovryA si sprijinul a mai multi naturalisti, in 1930 se promulga prima Lege pentru protectia monumentelor naturii din Romfnia, in 1933 apare primul numér al ,.Buletinului Comisiunii Monumentelor Naturii“, iar in 1934 un indrumator pentru definirea, clasificarea, rolul si gestionarea monumentelor naturii semnat de E. RacoviyA. Se pare ca acest, Indrumar“ a fost unul dintre primele de acest gen pe planmondial (Puscarw: et al, 1981, din Cristea 1996). Prin angajamentul lui Borza si RacovisA se constituie primul Pare National (Mfii. Retezat) siprimelerezervatii naturale din Transilvania (Cheile Turzii, Suatu, Fénatele Clujului, s.a.). Desi numarul ariilor protejate din Transilvania a crescut simfitor, suprafata 19sinumarul acestoraraportatla suprafata terenului estesub mediacelormai multe regiuni din Europa. In judetul Cluj, protectia si conservarea se deruleazi sub auspiciile Comisici Monumentelor Naturii din cadrul. Academici Romine, Filiala Cluj gi coordonarea celor dowd personalitati stiintifice acad. N. Boscaiu giacad. D. Munteanu. Inultimii ani Inspectoratul pentru Protectia Mediului isi face din cen ce mai simfita activitatea de supraveghere $i control. O contributie esenfiala laclaborarea documentatiilor pentru ariile protejateexistente gi-a adus-o Institutul de Cercetari Biologice, Institutul Speologic $i unele cadre universitare de la Facultatilede Biologie, Geologie gi Geografie dela Universitatea »Babes-Bolyai* din Cluj. Cutot acest valoros potential natural si stiinific, trebuie si reliefam ca situatia ariilor protejate din judeful Cluj nu este cu exactitate cunoscuta, documentatiile nusunt complete si actualizate, lipseste 0 baz de date profesionala, dar cel mai multne lipseste un ghid al rezervatiilor naturale din Judef, realizat la standarde europene cu imagini color si date r le, De mare interes ar fi si un inceput de cartare al biotopurilor valoroase si identificarea suprafetelor de interes deoscbit pentru extinderearefelei de ari protejate. O alta actiune prioritara ar fi elaborarea listelor rosii pentru speciile de plante si animale din judet, coroborata cu o hotarare a Consiliului Judetean referitoare la speciile deplante gi animale acaror colectare este interzisa. La ora actuala, exceptand putinele’ specii protejate prin Convenfia de la Berna, nici o specie de nevertebrat din Romania nu beneficiaza de reglementari legale de protectic si conservare (Raxosy 1998). Echipe de specialisti pentru realizarca acestor obiective s-ar mai gasi, inabordarea lor se datoreaza insd in pri wil rand unor cauze financiare. Din aceste considerente concluzionam ca protectia si conservarea naturii fird baninu este decat o mare si urata minciuna ! Cristea V. 1996. Ocrotirea naturii 4n RomAnia. in: Cristea V., Denaeyer Sst Herremans & I, Goia 1996. Ocrotirea naturii si protectia mediului in Romania: 188-223. University Press, Cluj-Napoca. Paalen G. 1991. Der Naturschutz in Siebenbirgen in den Jahren von 1919-1944. in: Heltmann H Hrsg.) Naturwissenschaftliche Forschungen iiber Siebenbirgen 4: 245-268, Béhlau, KéIn - Weimar - Wien. Rakosy L. 1998. Protectia naturii in Romania dintr-o perspectiva entomologica. Studii si cercet. $t. nat. Bistrita 4: 285-290. Rémer J. 1915. Uber den Schutz der Naturdenkmiler. Siichs. Hausfreund. Jg. 16: 154-158, Kronstadt/Brasov. 20 Arii protejate din judetul Cluj Suprafata totala a judetului este de 667440 ha, di rezinta, i A din care 4: inta suprafete agricole $i 169319 ha fond forestier. 3 ee Judeful Cluj define 19 rezervatii naturale de interes national, din care 7 otanice, 3 zoologice, | geologic’, 3 speologice, 1 paleontologica, 4 mixte si 1 peisajerd, La acestea se adauga Parcul National al Muntilor Apuseni. Suprafata totala a acestor anit protgjate este de 6424.7 ha, adica 0,3% din suprafafa judetului eisthes national de arii protejate sunt inscrise peste 590 de cbieetive, a ee Fae suprafata tarii. Cu acest procent Roménia se situcaza mult media suprafetelor protejate pe plan. iarji i de media multor judete din fara. eee BEE Ae ieer pa Aceasta situatie releva clar faptul cA majoritatea ariilor protejate din judetul luj au suprafete foarte mici, uneori chiar improprii conceptului de conseryare a unor speci valoroase de nevertebrate si vertebrate. Din cele 19 rezervatii, 12 au suprafete mai mici de2,1 ha. Cu toate acestea ariile protejate din judeful Cluj adapostesc si conserva un mare numéar de specii deosebit de valoroase uneori unice pee aaa national, european sau chiar mondial. reaexvatii de interes naffonal ae adaug3 nck 34 de interes} Delimitarea dintre cele doua categorii nu este intotdeauna clara si ae multe cazuri este vorba numai de lipsa cunostintelor referitoare la valorile pe care aceste rezervatii deinteres judetean le adpostesc. {n alte cami, dinnefericire, este vorba de alterarea antropica a unor situuri valoroase, alterare prin care san picrdut unele elemente specifice si de maxim interes. De altfel ariile protejate (rezervatiile naturale) na ia si le pot garanta protect conservarea naturii Ele sunt numai nuclee in care se pastreaza medii de bo i speci de plante si animale. Pentru garantarea menfinerii mediilor de viata, a speciilor de plante si animale este nevoie ca protectia si conservarea sa devina: un concept pus in practica in industrie, agricultura, politica, de noi toti. Pericolul izolarii ariilor protejate Desiin Roménia se vorbeste de o “retea” de arii protejate, existenta acesteia nu poate fi aprioric acceptata. Retea inseamna pe langa suprafetele in sine si existenfa unor culoare de legitura prin care informatia geneticd, in cazul animalelor indivizii, sé poata circula stabilind astfel legaturi intre diferitele arii protejate. In foarte multe cazuri ariile protejate cu caracteristici asemanatoare sunt practic izolate prin intinse suprafete agricole, zone industriale, lacuri 21artificial, plantafii cu specii alohtone, constructii, etc. Pentru a vorbi de orefea a ariilor protejate trebuie luate in calcul, analizate si puse in practica toate posibilitatile dea stabili sau restabili culoare de legatura intre mediile de viata protejate prin rezervatii. Este necesara o inventariere exact a habitatelor care permit supraviefuirea speciilor de plante si animale in afara ariilor protejate. ~ Uneori este suficicnt ca habitatele delegaturd s8 poat asigura si numaimentinerea temporaraa speciilor stenobionte, putin mobile. fn cazul in care aceste punti de legaturd nu exista, ele trebuie create prin renaturare (Fig. 1). Protectia fluturilor Sunt fluturii periclitati? Oamenii varstnici afirma deseori ci pe vremea tincrefii lor crau mult mai multi fluturi pe cmp si prin gradini iar in zilelenoa: eacestia abia daca maipot fi intalnifi. Corespunde aceast’ observatie realitat '? Oare in ultimul deceniu numiarul fluturilor pe care-i vedem ocazional nu a crescut? Populatiile de fluturi si multe alte insecte se caracterizeazi prin accentuate oscilafii populationale care facca mulfi ani Ja rand o specie sa devini foarte raré. iar apoi din nou frecventa. jn ultimii 40 de ani multe specii de fluturi nu au mai revenit dupi o reducere drasticd sau chiar disparifia lor din anumite zone. Specii dispar si nu reapar nici dupa mai multe decenii. in asemenea cazuri nu mai este vorba de oscilatii populationale mai mult sau mai putin regulate. O oglinda a reducerii si disparitiei specilor de fluturi este data de listele rosii elaborate in numeroase fari pe plan national sau regional. In aceste liste se regasesc speciile disparute, cele amenintate cu disparifia si ccle potential periclitate. $i numarul lor este foarte mare in raport cu numarul total de specii. Inunele regiuni foarte bine documentate din Germania au disparut mai bine de 7% din speciile de fluturi existente pana in 1960. Situatia devine mai alarmanta cand se constaté ca au disparut specii specializate pentru anumite medi de viatl. Pedealti parte a sctizut densitatea populationala pentru aproape toate speciile cunoscute. Lipsa de concurent pentru hrana si spatiunu duce la expansiunea speciei ci la stationare saureducere aarealului, Dupaunele aprecieri se pare ca in zilelenoastre zboara de 100 de ori mai putini fluturi decat la inceputul secolului XX. Cauzele reducerii sau disparitiei fluturilor Raspunsuriexacte se pot da numai in cazul unor specii bine studiate. Cauzele sunt multiple si influentate de o mare diversitate de factori pe scara globala si 22 Fazal Izone periferice + alterate +——> culoare de legituri inucice nealterate ==> factori perturbatori Fig. 1. Fragmentarea si insularizarea biotopurilor Nv wolocala. «Clima Saambacle climatice globale cu repercursiuni locale sunt bine cunoscute siconfirmate stiintific. Incalzirea globala a determinat ca multe speci de fluturi care ierneaza la noi sub formi de larva sé devind din ce in ce mai rare. Datorita zilelor prea calde din ultimele iemni planteleincep si inmugureascé mai devreme jar larvele de fluturi (si alte insecte) parasesc ascunzigurile de hibernare. Dupa cele cateva zile amagitoare iama se instaléaza din nou prin temperaturt coborate care surprind plantele inmugurite $1 larvele’fluturilor. Chiar daca unele larvele reusesc sa scape de inghet, ele nu pot suporta lipsa de hrana pana la o noua jnmugurirea plantelor gazda si mor. Lipsa stratului protector de zapada din tmpul jernii contribuie la reducerea drastic a densitatilor populationale pentru foarte multe specii de insecte. - e Modificarile climatice locale sunt cauza dispartiei sau teducerii densitatii populationale pentru specii ale caror medii de viata nu au cunoscut modificari antropice (exemplu Parnassius apollo din Mii Apuseni si mute alte puncte in care aceasta specie era prezent pana in 1930). 2. Poluarea - Efectul poluarii industriale nueste inca indeajuns cunoscut. Se disting efecte directe gi indirecte ale poluarii. . uae pe iaa ainsecticidelor are efecte directe, determindnd ° reducere drastic’ a speciilor folositoare sau indiferente in raport cu agricultura si industria. Insecticidele neselective au afectat cea mai mare partedintre speciile de fluturi din Romania, multe dintre ele reducdndu-si in mod drastic densitatea populationala si arealul (exemple: Aporia crataegi, Pieris brassicae, Papilio machaon etc). Biocidele utilizate au actionat asupra oualor, larvelor, pupelor si adultilor inducind modificari fiziologice incompatibile viefu. : A Efectele indirecte sunt bine ilustrate de utilizareaerbicidelor care ucid speciile din covorul vegetal pentru 4-6 saptiméni. Lipsite de brand, larvele de insecte, majoritatea indiferente sau folositoare agriculturii si silviculturi, mor prin inanitie. : Un alt factor care ridicd mortalitatea in randul fluturilor si altor grape de vietuitoare este concentratia mare a oxizilor de azot din atmosfera. Ploile antreneaza oxizii deazot in sol. Comunitatile de plante si animale care nu agreaza concentratii ridicate de azot in sol sunt astfel puternic afectate. Speciile de plante care tolereaz’ bine azotul din sol ocupa spatiile celor mai putin tolerante 24 (stenobionte si stenotope). Astfel sunt eliminate speciile specializate de fluturi sau alte insecte, specii in general mai rare si mai putin raspandite. Puternic afectate de acest fenomen sunt biotopurile cu caracter stepic. pajistile xerotermofile si (urbariile. 3. Utilizarea terenurilor Prin utlizarea terenurilor intelegem toate actiunile prin care omul smulge naturii salbatice suprafete pe care Je utilizeaza intr-un mod sau altul. Aici intra activitatile agricole, silvice, constructiile, amenajarile de orice fel, decopertari, cic. Modul de utilizare a terenurilor s-a schimbat radical in ultimii 50 de ani Agricultura de tip socialist a smuls naturii importante suprafete care ulterior s- au dovedit inutile din punct de vedere economic. “Industrializarea” agriculturii a dus la o asemenea exploatare a solului incat mari suprafete sunt astazi degradate, improprii agriculturii dar si refacerii ecologice a acestora. Desecarile terenurilor umede, indepartarea tufarisurilor, a arborilor izolati, pasunatul in padure, monoculturile pe suprafete intinse s.a. au contribuit la reducerea drastica a mediilor de viata pentru multe specii de fluturi si alte vietuitoare. Fertilizarea pasunilor a determinat reducerea diversitatii covorului vegetal. Prin stimularea donsitafii si inaltimii de crestere a plantelor se modifica si microclimatul. Multe specii de fluturi nu-gi mat gasesc sursa de hrana i mediu! optim in pajistile $i fanatele fertilizate. Cositul mecanic de doud-trei ori pe an intrerupe ciclul bio- logic la cele mai multe specii de fluturi. Toate aceste interventii au determinat modificarea comunitatilor de insecte. in locul unei mari diversitati floristice si {aunistice avern azi numai cateva specii de plante si insecte ubicviste, adica specii caretraiesc pretutindeni fara pretentii ecologice deosebite. Saracia si uniformitatea mediilor de viata in §i din jurul asezarilor umane este cauza saraciel in fluturi,in plante si animale in general (Fig. 2.). Ori, pentru cchilibrul naturii speciile specializate sunt mai importante. Lipsa lor indica perturbari care de multe ori nu mai pot fi refacute de natura sau de natuta cu ajutorul omului. Prin terenuri agri¢ole ocupate de monoculturi, prin asezari umane urbane gi rurale, sosele si alte ci de comunicatic precum si alte modalitati de folosinté a terenurilor, mediile de viata naturale sunt dince ince mai fragmentate si mai izolate. Izolarea duce la imposibilitatea comunicarii dintre populatii sau colonii si la scurt timp la stingerea lor (Fig. 1). Prinizolare si fragmentare efectul factorilor perturbanti devine mai direct si mai accentuat. Pe suprafete mici, caracterul specific al mediului de viata nu poate fi mentinut, ceea ce are ca urmare disparitia speciilor valoroase de plante sianimale. Simplitatea si uniformitatea mediilor de viata din si in jurul asezarilor umane x OrFig, 2. Scdderea biodiversitatii prin uniformizarea si simplificarea mediiloy de viat (din Landschaft hatiirlich 1992) 26 este cauza saraciei in fluturi, in plante si animale in general. Versurile bine cunoscute care altZdati oglindeau realitatea 100% nu omai oglindesc decat pentru partea adoua a versului “La noi atatia fluturi sunt si-atétajale-n casa”. Am mai spus-o $i o repetam, atta timp cat in casele noastre este prea multa jale si améraciune de ordin social, conceptele marete de protectie si conservare mu vor avea priza la marea masa a populatiei. Ridicarea economic’ a Romaniei trebuie s@mearga mana in mani cu ridicarea constiin{ei ecologice a populatici. 4. Colectarea Numeroase specii de pasari si mamifere au fost exterminate prin vanatoare. Siunele specit de plante au dispArut sau sunt amenintate cu disparitia din cauza extragerii cu radacina. Pentru insecte, cauza principala a declinului o constituic distrugerea mediilor de viata. Influenta colectionarilor este redusa, Desi au fost publicate si date mult exagerate, se considera cd activitatea de colectare are efecte vizibile asupra populatiilor de fluturi numai in cazul unor specii stenobionte,in cazul in care se extrage in cteva generafii succesive, un numér mare de indivizi dintr-o populatie cu efectiv redus care traieste intr-un biotop afectat antropic. Din aceste considerente nu se justifica interzicerea activitatii de colactare sau limitarea ei la unnumar de specii foarte comune. Binevenita este ins o lege care stipuleaza sanctiuni pentru cei care colecteaza speci deosebit de rare in medii de viata de asemenea rare silocalizate. Nu pot fi aplicate aceleasi masuri de protectie si conservare pentru mamifere, pasari, reptile si amfibieni pe de o parte si insecte pe de o alta parte. Strategiile de supraviefuire pentru insecte constau in primul rand in producerea unui numar supraponderal de descendent. De aceeaeliminarea unor indivizi nu are efecte asupra populatici. Interzicerea colectarii insectelor areefecte negative chiar asupra populatiilor pe care am dori sé Je protejam. $iin Romania ca pretutindeni, marea majoritate a datelor despre fluturi provin de la colectionarii amatori. Ei sunt cei care semmnaleaza prezenfa sau absenfa unei speci in zona lor de activitate. Pe baza acestor semnalari se iau de fapt decizii importante de protectie si conservare. Prin interzicerea colectarii se suprima obiectul muncii colectionarilor, ca urmare nu mai obfinem informatii sinu vom mai fi Ja curent cu evolutia dinamicii populationale la aceste specii. Lipsa de date se reflecta masiv asupra masurilor de protectic si conservare. Este sau nu colectionarul de insecte un factor distructiy al entomofaunei? O data cu redobandirea constiinjei ecologice si a respectului fata de natura in paralel cu cresterea presiunilor antropice asupra mediului ambiant, unii oameni 27au trecut pe lista factorilor distructivi si pe colectionarii de insecte. De aceasta acuza au profitat in primul rand oamenii politici care au gasit o noua scuza pentru reducerea alarmanté anumarului de specii de vietuitoare de pe suprafata Terrei. Pentrua salva insectele de la disparifie, aceeasi categorie de oameni au elaborat Jegipmin care colectarea de insecte este interzisa total sau temporar. Au trecut cafiva ani de Ja emiterea primelor legi impotriva colectionarilor de insecte, dar situatia alarmanta din lumea insectelor nu s-a imbunatatit, noi si ‘noi specii disparand sau fiind amenintate cu disparitia. Pana in prezent se cunosc peste 900.000 de specii de insecte dintre care cca. 60.000 in Europa Centrala. Dupa parerea anumerosi specialisti numarul real de insecte prezente pe suprafata Terrei se situeaza intre 2 $i8 milioane de speci. Entomologia ca stiinta exista in forma ci actuala in mare parte datorita colectionarilor amatori. Numarul lor reprezinta peste 85% dintre entomologii activi, contributia lor la dezvoltarea entomologiei fiind covarsitoare. Cercetiri recente arat& ca o persoana nu poate cunoaste, determina si prelucra cu exactitate decat cel mult 2-3.000 de specii. Ori pentru aspectele ecologice, stabilirea bioindicatorilor, cartarea biotopurilor, combaterea daunatorilor, etc. estenevoie de cunoasterea exacta a speciilor cu care se lucreaza. Insectele sunt azi amenintate de foarte multi factori, dintre care cei mainefasti sunt aceia care distrug mediile lor de viata (chimizarea, mecanizarea, fertilizarea terenurilor, desecarile, refeaua de suprafefe acoperite cu constructii, lucrarile de asanarea terenurilor agricole si forestiere, plantarea unor speci de plante alohtone, etc.). Milioane de insecte folositoare sunt ucise in urma combaterii daunatorilor prin imprasticrea de substante chimice din avion. Nenumirate insecte noctume mor captive in interiorul corpurilor de iluminat artificial de pe marginea soselelor. Nimeni sau aproape nimeni nu sesizeaza aceste aspecte drastice. Dar aproape toti sunt de acord cu interzicerea colectarii insectelor, sau cel putin a unei parti a avestora, Unoolectionar foarte activ si pasionat nu poate colecta si preparaintimpul vietii sale mai mult de cca. 50.000 de exemplare. Desigur, exista colectionari care poseda colectii cu un numar mai mare de exemplare, dar cea mai mare parte din material provine din achizifii sau donafii. Pentru fiecare exemplar colectat, preparat si determinat entomologul are nevoie de cel putin o ora. Pentru cele 50.000 de exemplare sunt asadar necesare aproape 50.000 de ore de lucru. Considerand activitatea entomologici desfasurata pe parcursul a 50 de ani, entomologul ar trebui si afecteze colectiei sale saptiménal 18 — 20 de ore de lucru. Daca analizim activitatea de hranire a puilor pe o perioada de 14 zile de 28 (illre o pereche de pasari (de exemplu pifigoi), constatém cain cele doud saptamini sunt ucise si aduse la cuib cca. 6 — 7.000 de insecte. Aceasta inseamni ci 8 {amilii de pasarele cant&toare consumé in perioada de hranire a puilormaterialul biologic dintr-o colectic entomologica realizata in decursul unei vieti de un entomolog activ. Nu trebuie uitat ca la cele 7 -8 familii de pasarele se mai adauga in acelasi mediu de viaté numeroase alte specii insectivore diume si nocturne. Cutoate acestea, populatiile de insecte s-au mentinut intr-un perfect echilibru. Nici consumatorii naturali sinici colectionarul cinstit, educat in scopul cunoasterii }l conservarii naturii. nu constituie factori periclitanti pentru entomofauna. Mai mult, colectionarii cresc in laborator diverse specii pe care, la nevoie, le pot elibera in mediile lor naturale. Prin cresteri gi schimb, colectionarii reduc ,cererea de piata” si submineaza astfel comerpul si comercianfii de rarititi. Este insé mult mai usor si scoti o lege impotriva entomologului amator sau profesionist, decat sa impiedici degradarea sau modificarea ireversibila a mediilor de viafa naturale. Mai multi sunt cei care se intereseazi de economic si produscle acestcia (lect cei care se gandesc 1a o conviefuire armonioasi intre economie si natura. Atét timp cat arborii, florile, fluturii sau celelalte insecte nu pot participa la vot, {actorul economic imbracat in haina politica isi va mentine suprematia, iar natura gi omul vor avea de suferit. ‘Nu trebuie trecute cu vederea si incurajate nici actiunile unor colectionari «ea comercializa specii rare sau foarte locale, prezente in mod natural intr-un numar foarte mic de exemplare. in condifii extreme, colectarea directionata a unor specii rare si extrem de locale (endemisme) poate pune in pericol populatia vizata. Prin lipsa generala de interes fata de cel mainumeros grup de viefuitoare de pe Terra, prin masurile directe sau indirecte luate impotriva colectionarilor entomologi, prin tendinfa de marginalizare a disciplinelor zoologice clasice in raport cu cele ,,moderne” in invatamantul de toate gradele, entomologii si cntomologia se afla pe cale de disparitie, Acum, mai mult decat altadata, in fata entomologului deschis noilor descoperiri ale tehnicii, se afla perspective nebanuite. Zilnic se descopera zeci de noi specii, uncle dintre ele implicate in structuri ccologice majore pentru activitatea umani, altele oferind sperante pentru viitorul mai multsau mai putin indepartat al omenirii. Colectarea pentru studiu si cunoasterea naturii raméne o modalitate directa dc educatie, de care elevul si profesorul, copilul si parintele nu trebuie privati. 29Masuride protectie care au la baza fluturii Este oare justificat acest subtitlu? Ori dorim numai sa scoatemin evidenta grupul pe care-| indragim si sa propunem masuri speciale de protectie? De la inceput trebuie sa aratim ca nu exsita sinu va exista un concept de protectie $i conservare general valabil. Natura nu inseamna o conviefuire armonioasa dintre elementele ei componente, ci mai degraba isi construieste stabilitatea favorizdnd concurenta dintre specii. Interventia omului inseamna si favorizarea uneia sau alteia dintre specii. Pentru amentine diversitatea speciilor trebuie mentinuta diversitatea mediilor de viata. Insectele si dintre ele fluturii se preteaza foarte bine la caracterizarea starii diverselor structuri din cadrul unui biotop. Interpretarea fluturilor ca bioindicatori este usurata si de marimea lor, de usurinfa identificarii celor mai multe specii diurne si mai ales de cunostinfele de care dispunem referitor la acest grup (EruaroT 1985, Kuprna 1986, Rakosy L. & G. Stan 1997). Insectele si dintre ele mai ales fluturii reactioneaza mai rapid si mai evident decat plantele la modificarile survenite in mediu. Protejand fluturii dintr-un biotop protejam comunitati complexe de plante si animale pe baza a numai cateva specii indicatoare. Informatiile furnizate de specii sau grupe bioindicatoare de fluturi pot fi utilizate pentru protectia unor grupe mult mai mari de vietuitoare, deseori pentru structuri specifice din biocenoza. Conflicte conceptuale apar numai atunci cand miasurile de protectie vizeaza specii prioritare care necesita masuri speciale unidirectionate. Masurile de protectie pentru favorizarea unei specii rare de planta pot avea efecte negative asupra unor specii de fluturi siinvers. De acea masurile demanagement nu pot sinu trebuie sa preceada etapa de inventariere a speciilor. Codul colectionarului de insecte Extras din: “Acode for insect collecting” de Joint Comm, Conserv. Brit. ns , Entomological Gazette 23(2), 1972, 1. Generalitati despre colectarea insectelor 1.2. Nuucideniciodata mai multe exemplare decat e neaparat necesar, oricare arfi scopul colectarii lor. Nu colecta ,.provizii de insecte”. 1.3. Dad este posibil, se recomanda ca insectele sa fic identificate $i cliberate vii in locul in care au fost colectate. 1.4. Nucolecta aceeasi specie an de an in numéar mare din acelasi loc. 14. Parazitii si insectele insectivore nutrebuie nimicite. 1.6. Nu colecta niciodata tot ceca ce gasesti (valabil si pentru frunzele cu maine, gale siexcrescente parazitare). Exemplarele necapturate asigura menjinerea 30 incontinuare a populatiei. 1.7. Fotografierea are o valoare documentara identica cu cea a colectarii. Daca e posibil, prefera fotografierea. 1.8. Este interzisa colectarea insectelor in scopuri comerciale. Nu cumpéra articole de bijuteric sau decorative produse din insecte (suveniruri). 2. Specii rare si amenintate 2.3. Nucolecta, din speciile rare sau ameninjate cu disparitia mai mult deo pereche / specie si comunica acesta institutiilor de specialitate sau unui special- Ist. 2.4. Colectarea formelor locale deosebite, mai cu seami la fluturise va face cu cea mai mate refinere. 2.5. Prefera cercetarea zonelor noi, colectarii de exemplare din locuri cunoscute si comunica rezultatele noi specialistilor sau institutiilor specializate. 3. Lumina si capcanele luminoase 3.4. Insectele colectate la lumina sau cu ajutorul capcanelor luminoase nu vor fi ucise in totalitate pentru a fi examinate. Sunt de preferat capcanele in care insectele vii pot fi examinate pe loc. 3.5. Pastreaza insecteleexaminateintr-un loc racoros gi umbros gi elibereaza- le cat se poate de curand in habitatul Jor initial. 3.6. Nu folosi insectele , netrebuincioase” ca hrana pentru alte animale. 3.7. Daca intr-o capcana instalata in scopuni stiintifice se regasesc frecvent specii rare, capcana trebuie instalata in alt loc. 3.8. Monteaza capcanele si sursele luminoase in asa fel incat sa nu deranjeze penimeni $i piraseste locul fara a crea dezordine. 4. Aprobiri si conditii 4.5. {nainte dea intreprinde 0 calatorie in scopul colectirii, intereseaz’-te despre prevederile legale ale tari respective privind importul si exportul. Procuré- tidin timp autorizatiile de colectare. Nu colecta pe teren particular fara aprobarea proprietarului. 4.6. Respecta toate intelegerile facute la eliberarea autorizatiei 4.7. Dupa incheierea colectarii in rezervatii naturale sau in zone de interes general, redacteaza o lista a speciilor ce urmeaza a fi inmanata specialistilor in domeniu. 4.8. Lacolectarea in rezervatii naturale respect cu deosebire recomandanile 3]din aliniatul 5. 5, Mediul 5.6. Nu cauza pagube mediului. Poarta de erija animalelor (de exemple pasari care cuibaresc) siplantelor. Gandeste-te lanevoilealtor naturalisti, Respect condifiile proprictatii si nu colecta spre exemplu, pe piguni inflorite ceurmeaza ite 4 OT. Nu distruge vegetatia cautind larve. O scuturare a ramurilor este mai eficienté decdt ruperea acestora. ee 58. Lacolectarea insecteor din masa lemnossi moar, cau sina dsiugs mn i i A Fl ibil 1 la loc sau. Zntreg materialul lemnos si lasa-l pe cat posibil intact f au. $5. Nu uita sa repui la locul si in pozitia initial pietre si bucafi de lemn iS 10. De asemenea, nuuita si readuci plantele acvatice simuschii prelevafi i i entomologice in habitatul lor initial. os = ey? Toa aaa ramurile sau frunzisul furajer cu o foarfeca in loc dea- ms 12, Foloseste atractantii lichizi cu refinere $1 nu-1 aplica direct pe copaci sauplante. Atractantii biochimici (feromoni) nu trebuie utilizagi decat in eon deosebite de cAtre personal specializat, deoarece pot cauza pierderi important are ee - Bi. Tr cerctarea speiilorrare este de preférat cutarea cresterealarvelor apturarii adultilor. 2 3 5.14, Respecti normele de comportament ale omuluiin contact cu natura. 6. Cresterea 6.7. Cresterea unei specii bazata pe o femela focundatd e preferabila colectari tate a exemplarelor din natura. ' , Se = 6.8. Sieeleee niciodati mai multe larve decat material furajer ai la dispozitie. ae K — ‘Nu elibera numeroase exemplare provenite din cultura intr-un loc arecare, ci numai in zona lor de provenien{a. : . 6.10. Nu infiinta populafii noi (incereari de repopulare) fara a consulta in prealabil o comisie de specialitate. 32 Cap ll. Proiectul “Dealul cu fluturi” Laszlé RAkosy Idea proiectului si etapele derularii Cunoasterea entomofaunei, a mediilor de viata specifice insectelor gi protectia lor constituie obiectivul principal al Socictafii Lepidopterologice Roméne inscris in statutul acesteia. Cu ocazia unei excursii de studiu a studentilor si cadrelor didactice de la Universitatea din Basel in Roménia si apoi a unui grup similar de la Universitatea din Bonn, coordonate stiinfific de presodintele SLR in 1997 si 1998, s-a desprins ideea ci in cele doua tari majoritatea ariilor protejate au un caracter privat aflindu- sein administrafia diverselor organizatii nonguvernamentale. Din partea celor doua grupuri SLR a primit si o mica donafie in bani destinat achizitionarii unui teren cu scopul constituirii unei prime rezervatii private din Romania. Prima idee a fost de a extinde mica rezervatie Suatu I prin achizifionareade teren spre latura estica arezervatiei. Dupa consultatii cu “finantatorii’” si diversi specialisti am ajuns la concluzia c4 extinderea rezervatiei de la Suatu mu ar avea un prea mare impact asupra comunitifii naturalistilor si iubitorilor naturii din Roméinia si nu ar servi ca exemplu demn de urmat in comparatie cu constituirea unei rezervatii noi despre carenimeni nua auzit sau stiut candva. Al doilea argu- ment a fost ca extinderea Rezervatiei de la Suatu ar intrain atributiile administratiei locale sau Academiei Romine, fiind un teren de stat. Discutiile au continuat si atentia noastra s-a indreptat asupra a doua pante cu vegetatie stepica deosebit de interesanta una la Caianu si alta la Viisoara. Dealul stepic de la Caianu a fost investigat de membrii SLR in cadrul a mai multor iesiri pe teren. Plantatiile dese de pin care au alterat in cea mai mare parte dealul si dificultatea abordarii discutiilor cu personalul silvicnu ne-au incurajat in a persevera in ideea constituirii la Caianu a rezervatiei “noastre”. Desi au fost identificate unele speci deosebit de interesante de fluturi si unele plante rare printre care si endemitul Astragalus peterfii, imposibilitatea achizitionarii terenului ne-a indepartat de acest loc. ; La sugestia fratilor Zoltan si Sandor KovAcs ne-am indreptat atentia asupra pantelor stepice situate la sténga Ariesului intre Viisoara si Hadareni. Primele tatonari pe teren au confirmat relatarile frafilor KovAcs . Discutiile cu localnicii, potrivit cirora terenurile de pe pantele dealului ,,Coasta Luni‘ Ie aparfin si ar fi dispusi sd le cedeze pentru sumerezonabile ne-au determinat sa nehotaram asupra acestui situs. fn timpul acestor negocieri si cugetari a aparut posibilitatea inaintarii 33unei oferte de proiect fundatiei ,,Parteneriat pentru Mediu" din Miercurea Ciuc. Oferta de proiect, respectiv cererea de finanfare a fost bine apreciata, iar in urma discutiilor avute cu conducerea fundafiei am obfinut finanfarea proiectului »Dealul cu fluturi pentru anul 2000. Tithul proiectului: ,,Dealul cu fluturi“ prima rezervatie nonguvernamentald din Romania Scop: Crearea pe baze legale a primei rezervatii naturale non-guvernamentale din Romania Obiective: - Gestionarea rezervatiei pe baza unui plan de management elaborat de specialisti - Antrenarea populatici si mass-mediei la actiuni concrete de protectie $i conservare - Constientizarea localnicilor asupra semnificatiei gi valorii ariei protejate situate la marginea comunei - Elaborarea documentatiei stiinfifice Descrierea proiectului: 1. Identificarca si achizitionarea sau concesionarea terenului; 2. Studiul aprofundat al biodiversitatii si elaborarea documentatiei stiintifice; 3. Demersuri pentru obfinerea statutului de rezervatie naturala (Academia Romana, Ministerul Apelor, Padurilor $i Mediului); 4, Elaborarea planului de management; 5. Informarea si antrenarea populatiei locale. Realizarca si amplasarca unor panouri; 6. Prezentarea rezervatiei sub forma unei brosuri care s confina si documentatia stiintificd necesara acordarii statutului de rezervatie stiinfifica zoologica si botanica cu caracter national. Realizari: Imediat dupa obfinerea finanfarii ne-am preocupat de achizitionarca terenului sau concesionarea lui. Discufiile purtate la Ocolul Silvic Turda ne-au relevat o alt fafa a lucrurilor decat cea relatat de localnici. Terenul vizat denoi se aflain administratia Regiei Nationale a Padurilor. Desi p&durea propriuzisa lipseste, yersantul fiind acoperit de vegetatie de stepa si tufarisuri, in actele Ocolului Silvic Turda figureaza ca teren silvic. Fiind un teren de stat achizitionarea sa era exclusii. Pentu concesionare s-a calculat o suma/ha de teren impadurit, care pentru 34 Etape urmatoare Pe

S-ar putea să vă placă și

• Origine, Evolutie Si Evolutionism

  

  Document537 pagini

  Origine, Evolutie Si Evolutionism

  carti_gm

  93% (15)
• 2012 Medicala

  

  Document5 pagini

  2012 Medicala

  tatralor

  Încă nu există evaluări
• Probleme

  

  Document5 pagini

  Probleme

  tatralor

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Muntii Ceahlau

  

  Document2 pagini

  Muntii Ceahlau

  tatralor

  Încă nu există evaluări
• Muntii Rarau

  

  Document2 pagini

  Muntii Rarau

  tatralor

  Încă nu există evaluări
• Grile Radiologie

  

  Document2 pagini

  Grile Radiologie

  tatralor

  100% (2)
• Muntii Calimani

  

  Document3 pagini

  Muntii Calimani

  tatralor

  Încă nu există evaluări
• Sureanu

  

  Document14 pagini

  Sureanu

  tatralor

  Încă nu există evaluări
• Semiconductori

  

  Document7 pagini

  Semiconductori

  tatralor

  Încă nu există evaluări
• Licenta

  

  Document1 pagină

  Licenta

  tatralor

  Încă nu există evaluări
• Traumatisme Coloana Vertebrala

  

  Document11 pagini

  Traumatisme Coloana Vertebrala

  tatralor

  100% (1)
• Subiecte Rezolvate Sem I

  

  Document70 pagini

  Subiecte Rezolvate Sem I

  Sabina Chilianu

  Încă nu există evaluări
• Efectul Kirlian

  

  Document20 pagini

  Efectul Kirlian

  tatralor

  Încă nu există evaluări