Sistemul piramidal:

Sistemul piramidal: sistemul neuronilor efereni, corpul crora sunt localizai n

cortexul cerebral i se termin n nucleele nervilor cranieni i n materia cenuie a mduvei
spinrii. Ca parte a cii piramidale ( tractus pyramidalis ) sunt fibrele cortico - nucleare
( corticonucleares fibrae ) i fibrele cortico spinale ( fibrae corticospinales ). Ambele tipuri de
fibre reprezint axonii celulelor nervoase din interiorul stratului piramidal si cortexului
cerebral. Acestea se situeaz n circumvolutiunea precentral i cmpurile adiacente ale
lobilor frontali si parietali. n circumvolutiunea precentral se localizeaz un cmp motor
primar, care conine neuroni piramidali ce controleaz muchii individuali i grupele
musculare. n aceast circumvoluiune se afl o reprezentare somatotopic (topografic)
muscular. Neuronii care controleaz muchii gtului , limbii i capului, dein partea
inferioar a circumvoluiunii (girusului); mai sus se localizeaz pri legate cu muchii
membrelor superioare i trunchiului, iar proiecia musculaturii membrelor inferioare este n
partea de sus a girusului i suprafata medial a emisferei.
Calea piramidal este format predominant din fibrele nervoase subiri care se extind
n materia alb a emisferei i se converg n interiorul capsulei. Fibrele cortico-nucleare
formeaz genunchiul, i fibrele corticofrontale formeaz 2/3 din picioarele din spate ale
capsulei interne. De aici calea piramidal se extinde la baza trunchiului cerebral i apoi n
partea din fa a puntei. De-a lungul trunchiului cerebral fibrele cortico-nucleare sunt
transferate pe partea opus a poriunilor dorso-laterale ale formaiunii reticulare , n care sunt
trecui pe nuclee motorii III, IV , V , VI , VII , IX, X , XI , XII a nervilor cranieni, numai
treimea superioar a nucleului fibrelor nervoase faciale sunt nencrucisate.
(http://medkarta.com/?cat=article&id=20624)

Programul kinetic in recuperarea hemiplegiei pe stadii

1. stadiul initial al hemiplegiei prezinta urmatoarele caractere:

hipotonie musculara, flacciditate,

 reflexele tonice si spinale devin dominante. Controlul trunchiului si al centrurilor este

foarte scazut, net diminuat. Datorita ultimelor aspecte mentinerea sau schimbarea posturilor
e foarte dificila/grea.
in al 3-lea rand controlul voluntar pe partea afectata este nul. Din pacate acest lucru
influenteaza si partea sanatoasa, fiind dificila utilizarea ei.
Pierderea constientei asupra partii afectate.
Functiile vitale pot sa fie afectate.
Obiectivele programului kinetic:

ameliorarea functiilor vitale (respiratie, deglutitie, alimentatie) ;

creste constientizarea schemei corporale, ameliorarea controlului trunchiului si al
centurilor ;
cresterea abilitatii de a incrucisa linia mediana a corpului cu membrele afectate,

-mentinerea mobilitatii tuturor articulatiilor ;

normalizarea tonusului ;
ameliorarea activitatii functionale cat se poate.

Posibilitatile sunt limitate si se refera la posturare si mobilizare, ne bazam in mod

definitor pe mobilizarile pasive combinate cu elemente facilitatoare (comanda verbala, contact
manual, gheata, vibratia, periajul). Tot in aceasta faza urmarim controlul trunchiului si a
extremitatii superioare.
2. stadiul mediu:
Stadiul mediu este stadiul de spasticitate, in care tabloul clinic e dominat de:

hipertonie (spasticitate);
reflexele tonice spinale se normalizeaza;
reflexele centrale sunt crescute;
sinergii;

Obiectivele:
- inhibitia musculaturii spastice cu promovarea antagonistilor;
- promovare a unor scheme complexe de miscare;
- promovarea controlului musculaturii proximale in cadrul unor activitati cu performanta din
ce in ce mai mare;

- promovare a controlului motor in articulatiile intermediare.

Pentru a realiza aceste obiective se utilizeaza posturile de decubit dorsal (DD) si decubit
lateral (DL). Intr-o faza mai avansata se postureaza in DD cu genunchii flectati si se creste
pana la pozitia de sezand si ortostatism.
FNP-urile cele mai folosite sunt:
*

initierea ritmica, daca urmarim promovarea mobilitatii sau

izometria alternanta eventual stabilizarea ritmica daca urmarim cresterea stabilitatii.

Facilitarea posturarilor si tehnicilor neuromusculare proprioceptive se realizeaza la fel prin

factori termici, periaj, vibratii. Majoritatea sechelarilor raman in acest stadiu.
3. Stadiul de refacere e limitat, putini ajungand aici. Cei ce au un restant functional
suficient + capacitate de revenire trec la stadiul de refacere. In aceasta faza hipertonia
incepe sa scada, miscarile in afara schemei sunt partial posibile, incepe sa se
performeze controlul motor distal. Acest control este dificil dar posibil. Si in final,
pentru cei mai norocosi, incepem sa exersam abilitatea respectiva, gestuala si viteza
de executie.
Obiectivele deriva din aceste caractere: antrenarea abilitatii extremitatilor (mana si gleznapicior), controlul motor excentric, cresterea vitezei de executie, obtinerea automatismului
miscarilor. Acestea reprezinta telul pentru orice program kinetic.
La programul kinetic se adauga si alte proceduri din diverse domenii ale terapiei fizice
care incearca sa sustina kinetoterapia.
Astfel in cadrul programului de recuperare a hemiplegicului fuctioneaza mai multe metode
de :
MASAJ --- In mod specific se utilizeaza:
I. Masajul cu gheata: Masajul cu gheata se face pe muschii hipotoni, pe tegumentul
ce acopera grupele musculare hipotone si se prezinta sub forma a 2 metodologii: CIcing si
Aicing.
C - icing consta prin aplicarea cubului de gheata 3-5 sec. care determina o excitatie
care e preluata de fibrele C si determina o excitatie a neuronilor gamma care activeaza
contractia fibrelor musculare.

A - icing consta prin aplicarea rapida-loviri rapide, puternice cu cubul de gheata pe

tegument producandu-se o contractie reflexa. Acesta ar fi masajul stimulativ al musculaturii
hipotone.
Vibratiile mecanice aplicate manual sau cu diverse dispozitive se exercita in mod
deosebit pe tendon. Sunt foarte importante deoarece aduc un plus de informatie pentru
declansarea contractiei.
Netezirea se aplica pe tegumentul ce acopera grupele musculare spastice. In functie de
viteza manevrei poate fi :
- inhibitorie : scade excitabilitatea asupra motoneuronilor alfa
- sau stimuleaza - motoneuronii antagonisti.
Masajul in hemiplegie are efect complex - degajeaza efecte antialgice sau de crestere a
biotroficitatii locale si segmentare - dar are si efecte specifice - faciliteaza sensibilizarea
fusurilor neuromusculare, care astfel pot sa controleze si sa coordoneze mai bine echilibrul
intre grupele agoniste si antagoniste.
CRIOTERAPIA e asemanatoare masajului cu gheata. Imersia in apa rece s-a dovedit
ca scade foarte mult temperatura musculara profunda. Exista studii care evoca faptul ca
imersia in apa rece de 7 grade, pentru 10 minute scade spasticitatea. Dispare tonusul si
datorita acestui lucru durata contractiei voluntare creste foarte mult.
HIDROTERAPIA este deosebit de benefica. De obicei se lucreaza la limita To de
indiferenta 34 o C.
Fata de programele de HKT la posttraumatici, programul la neuro se face la inceput
pasiv, apoi asistat prin controlul kinetic, dupa care se fac miscarile pasive. Apoi se
recupereaza mersul.
Programele HKT combat sechelele, deblorcarea articulatiilor, redorilor articulare,
contracturile si retracturile de tendon.
Este idicat ca program kinetic sa inceapa in bazin, To apei sa fie mai joasa ( 33 o C),
To de indiferenta 34 o C=> scimburile calorice dintre organism si mediu sunt minime.
In apa se performeaza mobilizarile articulare avand urmatoarele avantaje :

a) forta hidrostatica face ca activitatea antigravitationala sa scada => subiectul poate sa

se concentreze asupra efortului volitional, inclusiv pe musculatura deficitara.
b) Posibilitatea utilizarii coloanei de apa ca rezistenta la miscarea pacientului.
c) Efectul sedativ (calmant) datorita caldurii apei. Contracturile au tendinta sa se relaxeze
si coeficientul de elasticitate a structurilor creste.
Programul HKT la hemiplegic:
-

derularea progresiva in ordinea inversa derularii oricarui program intr-o patologie

posttraumatica- ex. pasive --> pasivo-active --> active asistate.

aici se incepe cu miscari active libere --> se continua cu exercitii active asistate
(pentru a incerca sa crestem amplitudinea de miscare)--> la sfarsit se continua
miscarea cu miscare pasiva.

Foarte important este reeducarea mersului in apa.

Sedintele se realizeaza dupa o anumita metodologie:
-

la inceput pacientul face o baie libera- miscari aleatorii, adaptarea cu apa, inducerea

unei relaxari generale.

apoi, se incepe, practic, programul de HKT analitica si dureaza aprox. 20 min.
apoi urmeaza din nou baie libera sau inot=> reprezita iesirea din efort. Este foarte
indicat in hemiplegie.
ELECTROTERAPIA

Ca si forma tehnica de sustinere la hemiplegici poate fi de 2 feluri :

Antialgica ;
Excitomotorie (de stimulare) ;

Electroterapia Antialgica
-

se adreseaza zonelor la nivelul carora apar tulburari de tip algic fie in cadrul
hemiplegiei, fie ca si consecinta a unor complicatii (mai ales articulare si musculo-

ligamentare) ;
este o terapie simptomatica ;
se utilizeaza indeosebi curenti de joasa frecventa de forma rectangulara
-- 50-500 stimuli/ secunda
-- curenti care se aplica pe pcte

dureroase, zonele dureroase sau pe zonele reflexe.

b) Electroterapia Excitomotorie
Trebuie sa se tina seama de :
Electrostimularea : trebuie sa se faca cu stimuli izolati, cresterea graduala a intensitatii
pentru recrutarea unui numar tot mai mare de fibre musculare (sumatie spatiala)
-se folosesc de obicei 3 stimuli : - subminimal
- submaximal
- supramaximal
-

in anumite etape de recuperare se utilizeaza stimuli subminimali care devin eficace cu

insumatie latenta.
ES se adreseaza musculat hipotone utilizand impulsuri rectangulare si exponentiale.