Sunteți pe pagina 1din 9

1

FUNCTIILE CELULELOR PROFESIONALE


A)CHEMOTACTISMUL
B)FAGOCITOZA
C)CITOTOXICITATEA OXIGEN DEPENDENTA
Aceste functii se exercita numai la nivel tisular,dupa ce aceste celule au fost atrase ai activate
metabolic de o serie de mediatori solubili eliberati --difuz si in cantitati reduse in cond. fiziol.
--local si in cantitati crescute in cond. pat
A)CHEMOTACTISMUL
Reprezinta proprietatea fundamentala a celulelor proinflamatorii de a se deplasa de la niv.
peretelui vasc.,unde au aredat,pana in centrul focarului inflamator,deplasare ce se face strict
de-a lungul unui gradient de subst. chemoatractante ce atrag,activeaza metabolic si
directioneaza deplsarea cel.proinflamatorii.
In functie de momentul de aparitue al substantelor chemoatractante se clasificain:
a)subst.chemoatractante de linia I
= o serie de componente ale complementului activat:C3a;C5a(anafilatoxina)
C5b;C6;C7-asamblate intr-un complex
Trimolecular
b)substante chemoatractante de linia aII-a
=reprezentate de: leucotriene (LT B4)
PAF(factorul de activare plachetara)
mediatori rezultati din activarea coagularii(kalikreina,fibrinopeptidul 3)
diferite citokine(cea mai puternica este IL8)
diferiti compusi rezultati din metabolismul bacterian(ex.FLM=formilmetil-leucil peptidul)
diferite peptide rezultate din degradarea locala a unor proteine proprii
lipopolizaharide
Deplasarea directa a celulelor proinflamatorii catre centrul focarului presupune 2 procese
simultane:1)emiterea de pseudopode
2)activarea(in cadrul activarii metabolice generale a cel.) contractilitatii actinomiozinice a citoscheletului celulelor fagocitare .
1)EMITEREA DE PSEUDOPODE
Are la baza polimerizarea moleculelor de actina globulara sub forma unui gel de actina
(actina filamentoasa).Prin aceasta se creste conc. proteica intr-o anumita zona celulara.

Acest gel se va imbiba cu apa=> ii va creste presinea coloidosmotica=>ii va creste volumul=>exercitarea spre mb. cel.a unei forte proplusive ce sta la baza emiterii pseudopodului.
Formarea gelului este controlata de inductori si inhibitori:
a)profilina= proteina bazica cu localizare submb. si cu greutate molec. de 20Kda
= are proprietatea de a lega,a capta, a transporta si de a ceda monomerii
de actina la locusurile de polimerizare situate la niv.submb.
=are o activitate ciclica:este activa cand se activeaza metabolic, pe calea
PLC=>se permite astfel formarea gelului.Cand celula este in repaos
profilina este inactiva.
b)gelsolina= proteina bazica cu grutate molec.de 80Kda,cu localizare citoplasm.
= are efecte inverse profilinei=>se opune polim. Actinei sifavorizeaza
depolim. filamentelor deja formate.
= are activitate ciclica inversa profilinei.
c)ABP(actine binding protein)=proteina cu localizare submb.ce se comporta ca
puncte nodale unde se insera filamentele de actina
formate in toate directiile,incat gelul de actina este
in final structurat ca o retea 3D.
Emiterea de pseudopode este asemanatoare cu urmatoarele fenomene:
a)repozitionarea receptorilor mb. pt. substantele chemoatractante
- cand cel. fogocitare vin in contact cu subst.chemoatractante se produce o miscare
de translatie a receptorilor mb., acestia concentrandu-se in zona mb. ce vine in
contact cu sursa de factori chemoatractanti=fenomen de copping(se constituie o
calota de receptori pt. factorii chemoatractanti)
rol :--permite ca cel. fagocitara sa sesizeze conc. extre de mici de factori
chemoatractanti.
--concentratia de receptori pe o anumita zona mb. face ca dupa fixarea
factorilor chemoatractanti pe receptorii respectivi sa se produca niste
modificari conformationale in str. acestor receptori ce sunt trnsmise
prin segm.lor intramb. pana la PLC locala(PLC din zona adiacenta
calotei de receptori)=>se activeaza o PLC localizata intr-un anumit
punct pe mb.
de aceea gelul de actina se va forma strict localizat ,in zona mb. ce a venit in
conctact cu gradient de factori chemoatractanti.
b)fixarea pseudopodelor emise , de diferitestructuri tri/tetrapeptidice din compozitia
colagenului tisular
-pseudopodele au pe mb. lor integrina VLA4 prin care se fixeaza pe tripeptide ca
Arg-Gly-Asp,sau pe tetrapeptide ca Arg-Gly-Asp-Ser.
-acesta fixare in structurile tisulare asociata cu contractilitatea actinomiozinica a
fogocitului face ca pseudopodul sa se agate succesiv=>fagocitul se deplaseaza
succesiv spre conc. maxima a factorilor atractanti.

B)FAGOCITOZA
ARE 3 SUBETAPE:
A)CAPTAREA LA SUPRAFATA MB. FAGOCITULUI A DIFERITE
PARTICULE CE URMEAZA A FI FAGOCITATE
Se capteaza: celule strine (bacterii,virusuri)
celule somaticeproprii alterate structural/functional
Acestea sunt captate deoarece fagocitul detine receptori mb. care recunosc si
leaga o serie de factori solubiil care s-au depozitat pe diferite particule
Acesti factori solubili depozitatise numesc OPSONINE-cele mai importante sunt:
**Componentul C3b:
_Se formeaza si in conditii normale ,dar in cantitati reduse,prin functionarea continua a caii alterne a complementului.
_Are capacitate de a se fixa pe diferite mb. celulare deoarece in str. lui
exista o grupare tiol-esterica electronofila:aceasta grupare se laega foarte
usor de gruparile nucleofile(care cedeaza electroni)gr. NH2 ale prot.mb.
gr.OH ale str. gluc
. mb.
_Se leaga de mb. numai daca celula nu detine mecanisme sau receptori care
sa se opuna acestei legari.Celulele bacteriene si virale nu au asemenea
mecanismne.Celulele somatice prezinta receptori ce se opun fixarii C3b
Cand calula este alterata acesti receptori:fie nu se sintetizaeza
fie nu se exprima la suprafata mb.
fie prezinta anomalii
particula respectiva este captata la suprafata cel. fagocitera prin
intermediul C3b deoarece are preceptori pt. acesta (CR3 si CR4 ce
apartin 2 integrinelor).
**IgG:
_ Recunoaste si se leaga de anumite structuri Ag. prezente la suprafata
mb. bacteriene/ virale
_Recunoaste si seleaga de anumite structuri Ag ale mb. unei cel somatice
expuse datorita alterarilor celulare structurale/functionale.
_ Se leaga de Ag mb. prin segmentele Fab.
_ Captarea aprticulelor opsonizate cu IgG la suprafata cel fagocitare se
face cu ajutorul unr receptori mb. care leaga fragmentul Fc al IgG:

acesti receptori ce se numesc FCR.


_ Fixarea particulelor opsonizate de R mb. produce modificari conformationale ce se transmit prin seg. Intramb. al acestui R. pana la PLC
=>activarea fagocitului se face supluimentar si pe acesta cale.

B)ENDOCITAREA PARTICULELOR CAPTATE


Se realizeaza prin mici invaginari ale mb. ce inglobeaza particulele captate,
sub forma unor vezicule=FAGOZOMI.
Mai multi fagozomi se unesc intr-o vezicula=ENDOZOM.
Endozomii sunt initial periferici,avansand progresiv ,in timp, catre centrul
cit. unde vor fuziona cu lizozomii=>ENDOLIZOZOMI
Rolul endozomilor: 1) asigura trasnportul mat. captat la suprafata cel. pana la
niv. lizozomilor ce contin dif. enzime implicate in
digestie
2)asigura o prelucrare nespecifica si slaba a materialului
continut; acesta prelucrare se datoreaza pH acid din
citoplasma fagocitilui/endozomului; pH acid rez.deoarece in cadrul activarii metabolice generale este
stimulata glicoliza=>ac. lactic ce se acumuleaza
Odata cu fuziunea endozom-lizozom are loc deversarea continutului lizozomal in endosom=>etapa a III-a a fagocitozei
C)PRELUCRAREA MATERIALULUI ENDOCITAT
Enzimele lizozomale,ce sunt continute in granulele primare(azurofile) ale
fagocitelor sunt activate nespecific de pH-ul acid al endozomilor:
* Enzimele proteolitice scindeaza diferite leg. proteice
*Hidrolazele acide scindeaza diferite leg. prin hidroliza
*Microperoxidazele descompun peroxizii.
*Proteinele cationice au proprietati de detergent=>ataca str.
lipidice ale materiallui endocitat
*Lizozimul are actiune antibacteriana.
Fata de aceste enzime monocitele si mecrofagele poseda in lizozomii lor:
* Nucleaze,
* Glicozidaze
* Sulfataze,
* Fosfataze.
Prelucrarea enzimatica a materialului este specifica pe diferite str.bioch.
Cel. fagocitare detin si granulatii secundare(de nu sunt lizozomale)
=depozite de receptori(ex.cep.pt.CR3siCR4)

=dep.pt. anumit component al NADPHoxidazei


(comp.ce alc. cit.B205)
Enzimele lizozomale devarsate in cantitate suficient de mare conduc la afectare
a celulei fagocitare=>liza ei si eliberarea acestoir enzime in ext.=>aparitia
microleziunilor str. invecinate (teoretic).
Practic in focar apar o serie de proteinenzime ce se opun acestor enzime
lizozomale:ex. antiproteaze ce blocheza efectele enzimelor proteolitice
1-antitripsina si 2-macroglobulina ajung din sange in focar
deoarece aici permeabilitatea vasc.este foarte crescuta.

C)CITOTOXICITATEA OXIGEN DEPENDENTA


Are la baza formarea de catre cel. fagocitare activate a aunor radicali libari ai O 2 ce concura in
mod nespecific la degradarea intracel. a str. chimice ale materialului fagocitat,insa in acelas
timp au loc si scurgeri ale acestor radicali in afra cel. fagocitare ,incat exista posibilitatea de
aparirie de alterari tisulare prin acesti radicali liberi.Dar, la niv. tisular ajung din circulatie,prin
cresterea permeabilitatii local, o serie de factori blocanti ai rad. liberi de O 2(de nat.
enzimatica)=>nu se permite extinderea liziunii.
Cuprinde 3 mecanisme principale: 1)activarea NADPH-oxidazei
2)activarea mieloproxidazei
3)generarea unor radicali libari ai O2 si N2.
1)activarea NADPH-oxidazei:
= enzima cu localizare mb.(la nivelul mb. cel. dar si la nivelul mb.endotelile
= este alc din 5 subunitati;in functie de siture fata de mb. acestea se imoart in:
#) componente membranare (in nr. de 2)
reprezentate de subunitatea si subunitatea ,ce alcatuiesc cit.B205
subunitatea are o greutate de 21Kda
subunitatea are o rgeutate de 91Kda si prezinta 2 situsuri de legare:
una pt. FAD
una pt. NADPH2
#) componente submembranare (in nr. de 3)
GP. 67 ce se ataseaza de subunitatea
GP.47 ce se ataseaza de subunitatea
RAC (componenta asociativa a raspunsului)
=toate aceste componente sunt separate cand cel fagocitara este in repaos;cand ea este se
activeaza pe calea PLC acesta enzima activeaza toate aceste subcomponenete ce se var
asambla realizand complexul enzimatic=NADPH-oxidaza
=primele componenete ce se asemblaeza sunt cele membranare: subunitatile si sunt
depozitate,in repaos, in granulatiile secundare ;odata activata PLC,aceasta va activa o
proteina=cibescina care preia subunitatile si din granulatiile sec. Si le transporta si le

leaga apoi la niv.mb.;in acelas timp PLC activeaza si aceste componente ce se vor
asambla la niv.mb.
=odatat cu asamblarea celor 5 unitati se activeaza situsurile pa FAD si NADPH 2 ale
subunitatii
=NADPH2 rezulta din cresterea activitatii glicolizei(din suntul pentozo fosfatilor): cand
celula este activa creste si activitatea mitocondriala(ciclul Krebs)=>de la niv lantului
respirator mitoncondrial apar scurgeri de electroni care sunt preluati de NADPH2 fixata
pe subunitatea ,apoi sunt cedati FAD-ului situat tot pe subunitatea ,apoi transferati
subunitatii =>transformarea O2 atomic generandu-se primul radical liber=ionul
superoxid , care este extrem de reactiv deoarece are electron neimperecheat.
=acesta activitate metabolica a fagocitului cu consum crescut de oxigen si producere de
radicali liberi se numeste EXPLOZIE OXIDATIVA A FAGOCITULUI
=de la ionul superoxid se vor elibera si altii:HO- ,H 2O2,peroxizi,s.a.
2)activarea mieloperoxidazei
=enzima lizozomala ce intra in actiune odata cu varsarea continutului lizozomal in
endozom
=descompune peroxizii formati pe calea NADPH-oxidazei,inprezenta Cl - cu formarea
unor compusi si mai citotoxici si anume: cloramine, ac. hipocloros(HOCl)
3)generarea unor radicali liberi ai O2 si N2
=se refera la formarea radicalului monoxid de azot(NO.)
=se formeaza cu precadere la niv. Cel endoteliale pe calea enzimei NO-sintetaza ce este
stimulata local de o serie de citokine:IL1;TNF;lipopolizaharidele bacteriene
=ere proprietati vasodilatatoare locale
=intervine ca rad. liber in degradarea extracel. A diferitelor particule
=dublarea O2- cu NO.=>ONOO-.(PEROXINITRIT)ce este mult mai reactiv.

MEDIATORII SOLUBILI AI INFLAMATIEI


PROPRIETATI:
atrag celulele proinflamatorii in focarul inflamator,le activeaza metabolic
unii dintre ei au o seire de efecte vasculare: vasodilatatie/cresterea permeabilitatii
vasculare
au 2 caractere comune: sunt nespecifici
apar in valuri succesive
in functie de momentul de aparitie exista urmatoarele categorii de med. solubili:
mediatori de linia I=> reprezentati de:-sistemul complement
-histamina
- sistemul activarii de contact:

*) sistemul coagulazelor
*) sistemul kininelor
mediatori de linia aII-a =>reprezentati de o serie de factori lipidici
bioactivi:-PAF
-PG
-LT
citokinele

MEDIATORI SOLUBILI DE LINIA INTII


A)sistemul complementului:
ca toti mediatorii de linie intii,este preformat,numai ca trebuie activat pt. a-si realiza
efectele biologice
activarea :se face in in cazul unor agenti septici/aseptici:
cauze septice(bacterii, virusuri)-sunt opsonizate de C3bsi de IgG
C3b care a opsonizat ,este capabil sa activaze complementul pe
calea altaerna
IgG care a opsonizat ,este capabil sa activeze complementul pe
calea clasica (prin C1s)
prin activarea complementului se ajunge la eliberarea unor componenete active:
C3a,C5a-anafilatoxine(au efect chemotactic)
-au efecte vasodilatatoare/cresc premeabilitatea vasc.
actioneaza predominant indirect deoarece se fixeaza pe R. de pe
mastocite/bazofile,producand degranulare=>eliberare de histamina ce
ea insasi are efecte vasodilatoare/permeabilizatoare vasc.
C5b,C6,C7-au efect puternic chemoatractant
C1s-activeaza sistemul de coagulare.
cauze aseptice (factori mecanici,chimici,radiatii)- se ajunga la leziuni
celulare => celulele alterate sunt opsonizate de C3b calea alterna
de IgG- calea clasica
anafilatoxine
B)histamina:
este deasemenea preformata
este depozitata in granulatiile mstocitelor/bazofilelor;degranularea acestora se poate

face sub actiunea unor: factori specifici:-anafilatoxinele C3a si C5a


-fixarea IgG pe R. de pe mastocite/bazofile
-HRF(histamin releasing factor) eliberat
din limfocitele/macrofagele activate
-IL3;IL5 eliberate din limfocitele activate
-substanta P=neurotrasmitator ce se gaseste
in term. nervoase pericapilare.
factori nespecifici:- macanici
-termici
chinici
radiatii
are 3 categorii de proprietati:
a)proprietati proinflamatorii(proflagistic):
# provocand vasodilatatie locala determina scaderea fluxului sangvin in
capilarul respectiv=>permite leucocitelor circulante sa adere mai mult
=> recrutare mai mare de leucocite in focar ,cu toate efectele lor.
se realizeaza prin R. de tip H1 si H2 depe cel. nusculare netede ce se vor
relaxa astfel.
#deoarece ea stim. descarcarea de subst. P din TN perivasc locale, care la
randul ei produce degranularea altor mastocite cu o noua eliberare de
histamina
b)proprietatea de a regla anumita verigi din rectia inflamatoare:
# cerste permeabilitatea vasc.prin peceptori H2 de pe cel.endoteliale=>
contractia lor=>deschiderea jonctiunilor dintre ele=> prin acestea trec din
singe in interstitiu o serie de proteine=>creste presinuea coloidosmotica in
interstitiu=>atragerea de apa din vas in interstitiu=>edemul inflamator
efecte:dilutie a particulelor din focarul inflamator de devin astfel mai
usor captabile pe suprafata fagocitelor
permite intrarea retrograd a unor substante antiinflamatorii.
# stimuleaza neutrofilele --- prin intermediul R. H1 de pe neutrofile
=>histamina le stimuleaza neutrofilelor* chemotactismul
*citotoxicitatea
*expresia de R .pt
.
factorii chemotactici
*productia de IL.
# stimuleaza eozinofilele--- prin receprtorii de tip H2 de pe acestea
=>histamina le stimuleaza eozinofilelor: *chemotactismul
*citotoxicitatea
*expresia pe suprafata lor a R. pt
complement(in

special a R. pt.
C3b)
c)proprietati anti inflamatorii(antiflagistice):
# prin stimularea R. de tip H2 de pe diferite celule atunci cand cantitatea de
histamina este foarte mare (receptorii H2 sunt mai putin sensibili).
=>histamina:* exercita efecte inhibitorii asupra bazofilelor
*scade chemotactismul/activarea metabolica a
neutrofilelor
*stimuleaza receptorii H2 si Lim.Ts pe care le
activeaza a.i. acestea vor reduce raspunsul
imun asociat inflamatiei
*inhiba activitatea lim. NK=>scade riscul
aparitiei unor leziuni celulare

S-ar putea să vă placă și