TENDINE ACTUALE N PSIHOLOGIA CLINIC I MEDICAL

GENERALITATI
Rezumat
La un secol dup diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, aceast lucrare dorete s
realizeze o practic trecere in revist a cunotinelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinic i
experimental n acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum i
principalele strategii de tratament, mpreun cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele i
dezavantajele sunt cu atenie puse n balan pentru a face posibil trecerea rapid, i n acelai timp
complet, ctre o mai bun nelegere a acestei forme foarte problematice de demen.
Abstract
One century after the first patient was diagnosed with Alzheimers disease this paper wants to make a
very practical review of the knowledge accumulated in the last years of clinical and experimental
research in this field. The main pathogenetical mechanisms are described as well as the main treatment
strategies together with the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are
carefully put in balance to make possible a quick and yet comprehensible and complete pass towards a
better understanding of this extremely problematic form of dementia.
A trecut un secol de cnd Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoan cu o boal ce continu s ridice
probleme serioase medicinei. Faptul c pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o form combinat de boal
Alzheimer i Parkinson a constituit o predicie a constatrii ulterioare c boala Alzheimer face parte
dintr-un spectru de boli neurodegenerative cu multe forme intermediare i combinate. Statisticile actuale
atribuie urmtoarele valori: boal Alzheimer 60%; boal Parkinson cu corpi Lewy 23%; demen
vascular 7%; demene de alte cauze 10%.
Morfopatologic frapeaz gradul important de atrofie cerebral comparativ cu persoanele sntoase.
Studii imunohistochimice i ultrastructurale au indicat faptul c n boala Alzheimer un eveniment
patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptic n hipocamp urmat de cortexul frontal,
temporal, cingulat i parietal. Aceast pierdere precoce a sinapselor dup acest pattern anatomic a fost
observat i n cazul modelelor experimentale. Pierderea sinaptic duce la pierdere neuronal cu
astroglioz i microglioz reactive, apariia plcilor de amiloid i a depozitelor neurofibrilare fiind un
eveniment ulterior. Pierderea sinaptic se coreleaz cu nivelele de A42 dar nu i cu plcile de amiloid.
De asemenea pierderea sinaptic se coreleaz semnificativ cu deficitul cognitiv.
Principalele mecanisme implicate n patogeneza bolii sunt: deficitele de plierea ale proteinelor
excitotoxicitatea inflamaia procesele apoptotic-like
Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria,
inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai
comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. Boala Alzheimer este o afectiune mai
grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si
cu tulburari de comportamnet, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a
efectua activitatile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la
inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi.
FACTORI DE RISC

Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii
Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I
(mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei, prezenta genei pentru apolipoproteina E4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer,
sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental,
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa,
inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu
estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste
teorii includ urmatorii factori:fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a
dezvolta dementa si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate lovituri ale regiunii
cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera
constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta boala
sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer
nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in
cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala
cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de
boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al
vitaminei B12 si acidului folic.
Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a
demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
CAUZE
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa existe mai multe
cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea
de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa
functioneze normal
Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza.
Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala, riscul de a face
aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer.
Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar acestea nu au fost
sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.
SIMPTOME

Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe persoane in
varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de pierdere a memoriei
pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre
acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de
memorie este indicat consultul unui medic specialist.
Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea:
unor parti din anumite experiente
locului unde este parcata masina
evenimentelor din trecutul indepartat
numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina
Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :
-

unei experiente in totalitate

interpretarii ceasului sau condusul masinii
evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis
unei persoanein totalitate

Boala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modificari de comportament, de gandire sau de

personalitate. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. Membrii
familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. Semnele de dementa ca dificultatile de
gandire sau amintire a anumitor lucruri sau probleme in activitatile cotidiene, trebuie sa indemne
persoana spre consultul unui specialist. Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.
Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer.
Acestea sunt:
pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul
in bolul de zahar
tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si apoi la furie
aparent fara motiv
modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un
membru al familiei
lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si
refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.

Simptome ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente:

sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana (deziluzii)
senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii)
lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie
activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete,
impachetatul si despachetatul hainelor, repetarea unor intrebari
agresiune fizica sau verbala
imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite
boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a
inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil.
O persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale
mainilor) sau simptome senzoriale ( senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala
Alzheimer.
Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de dementa.
Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt:
-

alte tipuri de dementa, ca dementa provocata de infarcte multiple

dementa insotita de malnutritie
boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia
depresia
tulburarile vizuale sau auditive.

MECANISM FIZIOPATOLOGIC
Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer.
Acestea includ
nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite
de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura
normala a celulei nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la
autopsie.
Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale
bolii Alzheimer. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele
nu apar.
Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la
alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd
capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii.
Simptomele se accentueaza progresiv. La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei
si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar moarte.
Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau tardiva. Este dificil
de precizat cat dureaza fiecare faza.

O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor. Faza initiala
De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer:
devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta - pierde abilitatea de a initia anumite
activitati
evita situatiile noi si nefamiliare
are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita
vorbeste mai rar decat in trecut
are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor - are tulburari de judecata si ia decizii
gresite
poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva se afla intr-un
loc sau o situatie noua, nefamiliara.
Faza intermediara
In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:
-

probleme in recunoasterea familiei si prietenilor

neliniste in special dupa-amiaza si seara
probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
probleme de gandire si de logica
imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea ce a uitat
greutati in a se imbraca singur
tulburari de dispoziie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare
credinte false (deziluzii), suspiciuni ( paranoia) si agitatie
necesita ingrijire permanenta - pierde orientarea temporala

Faza tardiva
In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:
nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance fara ajutor.
Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza ca uita sa mearga
pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii
au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent.
devin extrem de confuze seara si au insomnii
nu pot comunica prin cuvinte
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal ( incontinenta).
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. In anumite
cazuri pot aparea crize. Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat.
CONSULT DE SPECIALITATE

Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum confuzia sau alte
modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de zile sau ore, problema poate fi
delirium tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta. Este indicat consultul de urgenta cand:
- simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de
rapid, in interval de ore sau zile
- la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele se inrautatesc
brusc.
Se indica programarea pentru consult atunci cand:
- simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau deziluziile se instaleaza
treptat in decurs de cateva saptamani sau luni
- pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei
respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.

MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI

Medicul de medicina de familie
Medicul internist
Medicul de geriatrie
Medicul neurolog
Medicul psihiatru
INVESTIGATII
Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul specialist va cauta
alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer.
Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc,
deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta.
Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive.
Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar este destul de greu de recunoscut.
Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica.
Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. Aditional se fac
examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Aceste examinari presupun
actiuni simple pentru verificarea orientarii. De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent
si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. Membrul familiei poate da detalii asupra
vietii de zi cu zi a pacientului, memoria acestuia si modificarile de personalitate.
Investigatii, ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite
pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi legate de memorie si de instalarea
bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si
tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt efectuate de rutina.

Teste de laborator
La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. Teste de laborator pot fi
efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. Simptome asemanatoare
cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral, boli hepatice, nivele
anormale ale hormonilor tiroidieni, probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. Tratarea
acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental.
Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt:
- hemoleucograma, care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea
diagnosticului
- teste functionale hepatice (ALT, AST, fosfataza alcalina, bilirubina) ce diagnosticheaza afectiunile
hepatice
- dozarea acidului folic (folatilor). Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor rosii cat si a
celulelor albe din sange
- concentratia vitaminei B12 in sange. Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii din sange si in
mentinerea sanatatii sistemului nervos
- dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei ( sodiu, potasiu, creatinina, glucoza, calciul). Electrolitii
sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale
(de exemplu ritmul cardiac, contractiile musculare si functionarea neuronilor)
- teste functionale tiroidiene. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de
simptome ca pierderea memoriei, confuzie, letargie si alte simptome de dementa la persoanele in
varsta. Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene
- screeningul pentru sifilis. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). In cazul in care
persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator, boala poate progresa
pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. Desi sifilisul este o boala din
ce in ce mai rara, se fac teste pentru determinarea lui, deoarece aceasta este o boala curabila
- testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). SIDA netratata poate cauza simptome
ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare.
Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara sunt efectuate
pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. Se poate efectua o
electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in
istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante. In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea
creierului pentru a evidentia modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. Desi
autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, in fazele initiale
ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul. Autopsia este rar necesara,
dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer.
Depistare precoce
In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in
stadiile initiale. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii.
Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor
cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Aceste teste nu sunt folosite la
TRATAMENT
Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de a mentine
calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei.

Strategiile terapeutice prezente i viitoare

Strategiile terapeutice au evoluat odat cu elucidarea elementelor de etiopatogenez a bolii i a
substratelor neurobiologice. fiind posibil tratamentul fiecrui nivel de dizabilitate (Fig. 1).

Fig. 1. Strategii intervenionale n demene.

n timp ce terapia simptomatic ncearc s nlocuiasc neurotransmitorii deficitari, noi medicamente
sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid 42.
Analiza strategiilor terapeutice
Strategiile terapeutice se clasific n funcie de modul de aciune i de eficacitate n: simptomatice
(mbuntirea funciei cerebrale fr modificarea progresiei bolii) modificatoare ale cursului bolii
(intervenie n evenimentele patogenetice) preventive (viznd apariia bolii)
Tabel I. Principalele strategii trapeutice n demene
MODIFICATOR AL CURSULUI
SIMPTOMATIC

PREVENTIV
BOLII

Inhibitori de
acetilcolinesteraz

Antioxidani (Vitamina E, Gingko Biloba)

Antiinflammatoare
Antihipertensive

Neurotrofine i terapie genic cu NGF

Antiglutamatergice

(inhibarea fosforilrii APP i tau prin

Antihiperlipemice

(antagoniti NMDA)

controlul glicogen sintetaz kinaza 3 i

(statine)

CDK5/25)

Intervenii n procesarea -amiloidului (A

imunizare activ *, pasiv ** , inhibitori de
Terapie estrogenic imunizare activ *, pasiv
** , inhibitori de Terapie estrogenic and
secretaz, and secretaz,

*
Trial suspendat, noi opiuni de imunizare cu anticorpi i imunizare cu -amiloid
nontoxic/nonfibrilar sunt n curs de dezvoltare
** Testat pe model experimental animal, imunizare subcronic pasiv utiliznd anticorpi monoclonali
anti-A
Tratamentul simptomatic
Tabel II. Tratamentul simptomatic al bolii Alzheimer
Doz
De
Medicament Mecanism
Iniial

ntreinere

Interval

de Efecte

administrare adverse
greuri,

Donepezil
(Aricept)

Inhibitor
de
acetilcolinesteraz 5 mg1x/zi 10 mg1x/zi

vrsturi,
4-6 sptmni

diaree, crampe
musculare,
anorexie
greuri,
varsturi,

Rivastigmin Inhibitor
de 1.5
(Exelon)
acetilcolinesteraz 2x/zi

mg

6 mg 2x/zi

2-4 sptmni

diaree,
pierdere
ponderal,
ameeli
greuri,

Galantamin Inhibitor
de 4
(Razadyne) acetilcolinesteraz 2x/zi

Memantina
(Namenda)

Antagonist NMDA

5
1x/zi

mg

12 mg 2x/zi

4 sptmni

varsturi,
diaree,
anorexie,

mg 10 mg 2x/zi

4 sptmni

ameeli
agitaie,
Incontinen
,confuzie

Tratementele actuale sunt n principal simptomatice, bazate pe substituia deficitului de

neurotransmitor (acetilcolina). Eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesteraz a fost evaluat prin trei

simptome cheie din boala Alzeimer: capacitatea cognitiv, comportamentul i scala daily living
activities, fiind raportate mbuntiri simptomatice de scurt durat de pn la 1 an (Winblad 2001).
Tratament initial
In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza.
Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si rivastigmina, pot imbunatati
temporar memoria si gandirea afectate de boala. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si
pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea
simptomelor, ei nu incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de
colinesteraza ca prima linie in tratament.
Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de
colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei
provocate de boala Alzheimer. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici
acest produs nu incetineste progresia bolii.
Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate
bolii Alzheimer. De exemplu, depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer, in special
in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost.
Depistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza
abilitatile restante ale pacientului.
In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie:
ingrijirea de care are nevoie pacientul
persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce
boala va avansa
aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa
planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului.
Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru
oferirea ingrijirii optime. Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la
evolutia bolii.
Tratament de intretinere
Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. Aceste medicamente
sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. Inhibitorii de colinesteraza sunt
intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente.
Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie,
detecteaza problemele nou aparute, monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau
persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste
tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. Ghidurile medicale
indica consultul la 6 luni sau mai putin in cazul in care apar probleme.
Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli.
Tulburarile de vedere si de auz, artrita, afectiuni ale glandei tiroide, bolile renale sunt probleme frecvent

aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. Artrita face dificila
deplasarea fara ajutor; tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie, anxietate sau
imposibilitate de comunicare. Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza
sarcina ingrijitorului. . Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru
al familiei sau un prieten, cel putin pana cand boala devine severa. Terapia de intretinere se bazeaza pe
maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe
masura ce acestea apar. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si
imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de
comportament, ca tulburarile deviante si de somn. Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti
bolnavii. Succesul ingrijirii depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de
decizii cu privire la tratament. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor.
Tratament in stadiile avansate
Pe masura ce boala avanseaza, asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. Asigurarea ingrijirii
unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil, indiferent de pregatire sau de devotament fata de
persoana bolnava. Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat, dar in
unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie.
Tratament in stadiile terminale
Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa
discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. Aceste
persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor
mintale. Unii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata, pe cand altii prefera masurile
care mentin confortul fara a prelungi viata.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie, spaima,
depresie, anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. Desi boala evolueaza de-alungul timpului,
anumite persoane sunt capabile sa-si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani, chiar daca la
un nivel redus. Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora
sunt:
daca sa mai conduca masina sau nu. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate
periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. Membrii familiei pot detecta
modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina
masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. In perioada urmatoare diagnosticarii bolii este
indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele
privind terapia sunt documentate.
In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi: .
- realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. Efectuarea anumitor activitati poate dura mai mult
timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. Se
recomnada anumite schimbari. De exemplu, in cazul in care gatitul devine o problema, se recomanda
alte activitati care sunt realizabile, ca ajutorul la cumparaturi, planificarea sau asezarea mesei sau
realizarea de retete mai usoare - modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. De

exemplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie, punerea de suprafete nederapante in cada,
asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara, in cazul in care exista probleme de memorie.
Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul
asigurarea unei alimentatii sanatoase. Este important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer
sa contina fructe, legume si cereale. In cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se
indica suplimentele nutritive. Unele persoane cu dementa au tulburari de somn. Este indicat sa se evite
somnul din timpul zilei si sa se faca exercitii fizice ziua, iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu
lapte cald sau ceai fara cafeina
- programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime. Poate fi
indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. Persoana poate fi mai putin frustrata
daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic
- rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. Utilizarea de liste, etichete sau alte modalitati care
sa ajute la amintirea anumitor lucruri. Notarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si
pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil
- inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se
mearga, adresa si modul de intoarcere acasa, chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut
aceste activitati. Este indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil
- pastrarea activitatii, mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste
deteriorarea abilitatilor mentale.
Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer
Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni.
Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct
de vedere fizic cat si emotional, dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire.
Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Pot fi luate masuri pentru a
maximiza abilitatile restante ale bolnavului, pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a
imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane
poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav.
In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer, scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului.
Un mediu sigur, alimentatie corespunzatoare, somn regulat, igiena corespunzatoare si rezolvarea
promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului.
Realizarea unui mediu inconjurator sigur, prin ordonarea camerelor, utilizarea de incuietori la usi si la
dulapuri.
Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o experienta
pozitiva. Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana, ce pot fi mai usor
manevrate de persoana cu Alzheimer. Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea
posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia.
Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de
lapte cald inainte de culcare.
Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de mai multe ori in
timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare.
Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare

provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. Strategiile pentru abordarea acestor
probleme nu duc la eliminarea lor, dar le fac mai usor de acceptat.
Maximizarea abilitatilor restante. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp cat inca mai
poate face acest lucru. Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. Se pun
etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor.
Intelegerea modificarilor comportamnetale. Tulburarile comportamentale pot aparea la pacientii cu
Alzheimer. Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari
reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut.
Abordarea agitatiei. Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton scazut in
discutiile cu bolnavul.
Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor
in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia.
Realizarea unei bune comunicari. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul.
Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. Se inidica folosirea
de cuvinte si propozitii simple, usoare si familiale.
Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe
primul loc. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor
cu Alzheimer.
Plasarea in camine
Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. Chiar si in cazul in care
aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale, pe masura ce boala progreseaza, devine dificil de realizat
ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de
sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa. De asemenea, persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta
probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila.
Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment, deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea
nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate. Luarea unei decizii cu privire la internarea
intr-un camin sau institutie de ingrijire poate fi foarte greu de luat.
Tratament medicamentos
In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza.
Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si rivastigmina, pot imbunatati
temporar memoria si gandirea afectate de boala. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si
pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea
simptomelor, ei nu incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de
colinesteraza ca prima linie in tratament.
Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza
pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de
boala Alzheimer. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici acest produs
nu incetineste progresia bolii.
Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu anumite
medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale, ci momentul in care tratamentul trebuie
inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat. Medicatia trebuia inceputa din momentul
diagnosticarii bolii. Cu toate astea, simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie,
deoarece aceste terapii nu functioneaza la toate persoanele. In cazul in care medicamentele sunt eficiente
se va continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai puternice decat

beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un efect.

Vitamina E este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste
functionarea celulelor nervoase. Studii recente au sugerat ca vitamina E poate intarzia pierderea
abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului, dar nu imbunatateste
memoria bolnavilor cu Alzheimer. In cazul in care administrarea se face in doze recomandate acest
tratament este sigur, putin costisitor si eficient la unele persoane.
Un alt medicament, numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie
din cadrul bolii Alzheimer. Acest medicament este folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu
este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente.
Tratamentul tulburarilor de comportament
In unele cazuri, anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau
simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. Aceste medicamente
se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. De exemplu in cazul insomniilor aparute
chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei, poate fi necesar tratamentul
medicamentos.
In cazul tulburarilor de comportament, dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de
tranchilizante. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand:
- un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia
- eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament, de genul schimbarilor de mediu sau
asigurarea unei rutine au esuat
- comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav - bolnavul are dificultati in
a face diferenta intre real si ireal ( psihoza). Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii.
Tratamentul dementei
Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer.
Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. Antidepresivele diminua simptomele depresiei si
imbunatatesc calitatea vietii, dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. Tratamentul altor cauze de
dementa. Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa multiinfarct),
afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson, contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer.
Unele dintre aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos.
Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer. Memantin, un
medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer, pentru tratarea pierderilor de memorie si
confuziei moderate sau severe. Tranchilizante pentru tratarea anxietatii, agitatiei sau comportamentului
ostil, tulburarilor de somn, deziluziilor, paranoiei si halucinatiilor.
Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire.
Tratament chirurgical
Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer. Terapii alternative
Tratamentul cu anumite plante, de genul ginko-biloba sunt considerate experimetale. Alte terapii de
genul terapiei cu lumina, aromoterapia si exercitii fizice, pot ajuta la diminuarea tulburarilor
comportamentale de genul agitatiei, dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere.

Aromoterapia. Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta terapie, atunci
cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale, poate fi utila in reducerea agitatiei la
persoanele cu dementa severa. Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii.
Terapia cu lumina. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Poate fi util in tratarea
depresiei, agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. Persoanele sunt expuse fie la lumina
naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea
depresiei.
Exercitiile fizice usoare de genul, mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua simptomele de
depresie cauzate de boala Alzheimer.
O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul mesei sau a baii.
De retinut!
Terapiile alternative pentru boala Alzheimer, de exemplu administrarea de ginko biloba necesita
cercetari suplimentare. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in
totalitate. Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie.
PROFILAXIE
Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. Desi nici o substanta nu a
fost dovedita ca previne boala Alzheimer, cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa
reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei. Aceste substante sunt:
- vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate
- in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea aportului de
acid folic si vitamina B6 si B12
- antiinflamatorii nesteroidiene, ca indometacinul, ibuprofenul, naproxenul sau aspirina in doze zilnice.
- statinele, medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric.
Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul
de dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului, cartilor,
revistelor, jucatul de carti sau alte jocuri, rezolvarea rebusurilor, vizitele la muzeu sau chiar privitul activ
la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Desi
aceasta teorie de "foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta, dar nu exista dovezi ca aceste
activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare.
Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei.
Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de
amiloid si a formatiunilor neurofibrilare, pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer. Se
fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer.

CONCLUZII

Exerciiile fizice efectuate regulat, precum mersul pe jos, contribuie la mbuntirea memoriei
persoanelor cu vrste peste 50 de ani care sufer de o diminuare uoar a capacitilor lor mintale,
potrivit unui studiu publicat n Journal of the American Medical Association.
"Acest studiu clinic este, se pare, primul care demonstreaz c exerciiile fizice ajut la mbuntirea
funciilor cognitive n cazul persoanelor de vrsta a treia care nregistreaz o scdere a funciilor
cerebrale", a indicat profesorul Nicola Lautenschlager, de la Universitatea din Melbourne (Australia),
principalul autor al acestei lucrri.
La studiu au participat 138 de aduli cu vrste peste 50 de ani, ce prezentau un risc crescut de demen i
aveau probleme de memorie, fenomen care precede, n general, maladia Alzheimer.
O parte dintre participanii la studiu au fost supui unui program care i ncuraja s fac exerciii fizice la
domiciliu, timp de 24 de sptmni. Obiectivul cercettorilor a fost s ncurajeze voluntarii s fac
sptmnal cel puin 150 de minute de exerciii fizice de intensitate medie, activitatea fiind mprit n
edine de cte 50 de minute. Cercettorii au recomandat mai ales mersul pe jos.
Totui, participanii au efectuat sptmnal, n medie, 142 de minute de exerciii fizice. Funciile
cognitive ale tuturor subiecilor au fost msurate pe parcursul a 18 luni, pe baza ADAS (Alzheimer's
Disease Assessment Scale), o scar de referin elaborat n 1984 care este foarte utilizat n cercetare i
studii farmacologice.
Studiul a demonstrat c binefacerile exerciiilor fizice s-au meninut timp de cel puin un an dup
ncheierea studiului. Persoanele care au participat la studiul de 24 de sptmni au nregistrat o
mbuntire a capacitilor mintale cu, n medie, 0,69 puncte pe scara ADAS n raport cu grupul
sedentar.
Chiar dac diferena este modest, este, totui, important, avnd n vedere c nivelul de efort fizic a fost
relativ sczut, au subliniat autorii studiului.
"Spre deosebire de medicamente, care s-au dovedit ineficace mpotriva deficienei cognitive benigne
dup o perioad de 36 de luni, activitatea fizic nu numai c a permis o mbuntire uoar n acest
domeniu, dar a avut i efecte pozitive n ceea ce privete calitatea vieii i a funciilor cardiovasculare",
au spus cercettorii.
n timp ce populaia mondial mbtrnete, numrul persoanelor atinse de Alzheimer va crete, de la
26,6 milioane, n prezent, la 106,2 milioane pn n 2.050.
"Dac apariia maladiei este ntrziat cu 12 luni, vom nregistra cu 9,2 milioane de cazuri mai puin n
lume", avnd n vedere sperana de via, au fost de prere cercettorii.