Inca din antichitate au fost construite canale artificiale in regiunea Suez, care

legau continentul asiatic de cel african. Egiptului, i aparine gloria

realizrii primului canal navigabil ce va intra deopotriv n istorie i n
legend, Canalul de Suez.
Franta a facut studii ale canalului, iar in 1854 Ferdinand de Lesseps, fostul
consul francez la Cairo, a semnat o conventie cu guvernatorul otoman al Egiptului
in scopul construirii unui canal. O echipa internationala de ingineri a intocmit un
plan al constructiei, iar in 1856 a fost formata Compania Canalului Suez, careia
i-a fost acordat dreptul de a exploata canalul timp de 99 de ani dupa finalizarea
lucrarii. La 25 aprilie 1859, la Port Said, Egipt, incep lucrarile la Canalul Suez,
un canal de apa artificial care urma sa se intinda pe 101 de mile, de-a lungul
istmului Suez, si sa lege Marea Mediterana de Marea Rosie. Ferdinand de
Lesseps, diplomatul francez care a organizat colosalul proiect, a dat prima lovitura
de tarnacop ce a inaugurat constructia, sapaturile fiind efectuate manual, cu
tarnacopul si lopata, de catre condamnatii la munca silnica. Pe 17 noiembrie 1869,
Canalul Suez a fost inaugurat oficial intr-o ceremonie fastuoasa la care a
participat si imparateasa Frantei, Eugenie, sotia lui Napoleon al III-lea.
De Lesseps a murit in 1894. In momentul deschiderii sale, Canalul Suez
avea o adancime de doar 25 de picioare, o latime de doar 72 picioare la fund si
intre 200 si 300 picioare la suprafata. In consecinta, mai putin de 500 de nave au
navigat pe acest canal in primul sau an de functionare. Insa in 1876 au inceput sa
fie facute imbunatatiri semnificative, iar canalul a devenit unul dintre cele mai
importante canale de navigatie din lume. In 1875, Marea Britanie a devenit
actionarul majoritar al Companiei Canalului Suez, dupa ce a cumparat actiunile de
la noul guvernator otoman al Egiptului.
Canalul Suez, se afla la vest de Peninsula Sinai, este un canal de 163 km
lungime, i lat de 300 m n cel mai ngust punct. Este situat n Egipt, ntre
oraele Port Said la Marea Mediteran i Suez la Marea Roie. Canalul permite
trecerea n ambele direcii a navelor ntre Europa i Asia, fr s mai fie necesar
nconjurarea Africii pe la vest. nainte de deschiderea canalului n 1869, bunurile
erau uneori transportate ntre Marea Mediteran i Marea Roie pe pmnt.
Canalul e format din 2 pri, la nord i la sud de Marele Lac Amar, legnd Marea
Mediteran de Golful Suez la Marea Roie.

Canalul nu are ecluze, deoarece nu exist diferene de nlimi. Permite

trecerea navelor cu deplasament de pn la 150.000 de tone. Pot trece navele cu
pn la 16 m pescaj (adincimea de cufundare in mare a unei nave), i exist planuri
de a mri acest pescaj la 22 m pn n 2010, pentru a permite trecerea
superpetrolierelor. Astzi superpetrolierele pot descrca o parte din ncrctur
ntr-o barj a canalului, i o pot rencrca la cellalt capt. Exist o singur band
de navigaie, cu mai multe locuri de depire.
De obicei, trei convoaie tranziteaz canalul zilnic, dou ctre sud i unul
ctre nord. Trecerea dureaz ntre 11 i 16 ore, cu o vitez de circa 8 (1.85 km/h)
noduri. Viteza redus previne erodarea malurilor canalului de valurile generate de
nave. Din 1980 s-a deschis un tunel (Tunelul Ahmed Hamdi) pe sub canal, i
ncepnd cu 1999, canalul este traversat de o linie de nalt tensiune. O linie de
cale ferat aflat pe malul de vest parcurge paralel ntreaga sa lungime.
Volumul de trafic a atins, n 1991, aproximativ 18.300 parcurgeri ale canalului, cu
un tonaj total de 426 milioane tone. Marcajul kilometric este n numere arabe i
este pozitionat pe malul vestic al canalului.
Regulamentul de trafic naval prin canal i n porturile sale este fixat de
Autoritatea Naval a Canalului Suez. Aceste regulamente sunt aplicabile att
pentru nave de rzboi, ct i pentru cele comerciale i civile. Zona canalului este
port liber. n general, tranzitarea canalului la primele ore ale zilei nu este posibil.
Dimensiuni permise
Navele cu lungime de cel mult 50 m pot tranzita canalul cu pescaj de 18,9 m.
Navele cu balast cu lungime mai mare de 74,67 m i pescaj la prova 9,75 m i 11 m
la pup pot trece canalul doar n condiii de calm i vizibilitate, cu viteza vntului
mai mic de 10 Nd.
Intrri
n ce privete Port Said, toate navele care vin spre el trebuie s contacteze Oficiul
Portuar al Canalului Suez. Navele care sosesc dispun de dou locuri de ancorare:
zona N (de nord), pentru VLCC-uri i nave cu pescaj de peste 11,6 m;
zona S (de sud), pentru toate tipurile de nave.

Canalul Kiel, cel mai lat (104 m), mai adnc (cel puin 13,7 m) i mai aglomerat
canal din lume, fiind strabatut anual de 70.000 de nave.. Msoar 98,7 km
lungime. Acest canal leag Marea Baltic (la est) de Marea Nordului (la vest). Este
situat n N Germaniei i unete Marea Baltic (Golful Kiel = Kieler Bucht) cu
Marea Nordului , scurtnd cu 400 km legtura pe ap dintre Hamburg i Kiel.
Construit n perioada 1887-1895, a fost inaugurat la Holtenau (lng Kiel), la 21
iunie 1895, de mpratul Wilhelm II. Ulterior ntre 1907 i 1914, s-au efectuat
lucrri de lrgire care l-au adus la dimensiunile actuale.
Datorita acestui canal navele nu mai erau nevoite sa inconjoare Danemarca,
ocolind 322 km, cu avantajul ca aceste vase puteau sa ramana pe teritoriul
Germaniei.