Etimologia cuvntului "opinie" deriv din

latinescul "opinari" care nseamn a gndi,

a crede, a formula o prere i este
expresia unei convingeri subiective ntr-o
anumit problem, fa de o anumit
situaie.

n "Enciclopedie de psihologie", opinia public este definit

ca"procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecilor
evaluative, atitudinilor i credinelor referitoare la o problem
social ale unui numr semnificativ de persoane dintr-o
comunitate care se exprim verbal deschis".

B. Hennessy definete opinia public drept

"un complex de preferine exprimate de un numr
semnificativ de persoane cu privire la o problem de

Evolutia conceptului

Opinia public este un concept

ce a luat natere n mare msur
n perioada iluminist. Ideea este
legat de concepiile politice
liberale ale sfritului de secol
XVII i ale secolului al XVIII-lea i
de teoria sistemului democratic
aprut n secolul al XIX-lea.

Combinaia ntre termenii

opinie i public i crearea
unui concept unitar, cu
semnificaii politice, a aprut
mult mai trziu, n cadrul teoriilor
asupra liberalismului i
democraiei ale anilor 1700.

Din combinarea celor doi

termeni, opinie i
public, noile tendine
sociale, economice i
politice europene iluministe
au creat un concept nou,
opinia public, ce viza
judecile colective din
afara sferei
guvernamentale, dar care
influenau luarea deciziilor
politice.

De-a lungul timpului, mai multe personalitati si-au exprimat opinia cu privire
la acest termen opinie publica. Printre acestea se evidentiaza:
Dac opinia public este regina lumii, filosofii conduc aceast regin.
(Voltaire)
Un om nelept i ia singur deciziile, un om ignorant se ia dup opinia
public.
(proverb chinezesc)
Opinia public este ceva pe care se bazeaz politicienii, care nu au o prere
proprie.
(Amintone Fanfani)
n lupta contra individului, societatea are trei arme: legea, opinia public
i contiina.
(W. Somerset Maugham)
Greu se ridic acela pe care l-a dobort odat opinia public.
(Publilius Syrus)

Opinia publica este sustinuta in mare

parte, de mass- media prin mijloacele ei
de informare: presa scrisa, mijloace
audio- vizuale, sisteme multimedia.
In paginile ziarelor, in
programele de radio si
televiziune, exista rubrici si
emisiuni de opinie, in care
faptele sunt comentate intrun fel sau altul, de diferite
persoane, avizate sau nu.
Materiale de presa prin excelenta informative: stiri, note,
relatari, cronici, reportaje.
Materiale de presa in care predomina informatia, dar in
forma interpretata: analize, dosare de presa, anchete
Materiale care contin aproape exclusiv opinii: interviuri,
dezbateri, editoriale, articole, insemnari, reportaje literare.

CINE ARE DREPTUL LA OPINIE?

Dreptul la opinie este unul dintre

principalele drepturi ale omului.Acest drept
este inscris in Constitutia Romaniei la
capitolul "Drepturile si libertatile
fundamentale", articolul 30, alineatul 1, si
poate fi exprimat astfel:
"(1)Libertatea de exprimare a gandurilor, a
opiniilor sau a credintelor si libertatea
creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin
scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte
mijloace de comunicare in public sunt
inviolabile."

Ceea ce populatia crede in legatura cu viata

societatii, tot ce gandeste si simte acesta
despre viata politica, despre institutii si
personalitati formeaza opinia publica. Ea este
influentata in mod decisiv de mass- media.
Ziaristii exprima, uneori, idei raspandite in
societate, dar frecvent ei propun societatii idei
noi.
Un adolescent care petrece zilnic cateva ore in
fata televizorului va prelua cu usurinta
modelele, atitudinile sau convingerile prin
intermediul micului ecran.

Se spune ca mass- media controleaza opinia publica.

Consideri ca media prin mijloacele sale influenteaza
pozitiv sau negativ populatia?

Mass- media nu isi exercita intotdeauna influenta pentru a promova valorile

autentice, modelele sau atitudinile dezirabile. Publicului ii sunt oferite si
productii de valoare indoielnica, precum melodramele, filmele de actiune si
suspans, imagini si relatari care provoaca teama sau oroare, stiri senzationale.
Publicului i se propun experiente inedite, socante chiar, emotii intense numai
pentru a-l capta, pentru a-i retine atentia. Ceea ce se urmareste este cresterea
veniturilor aduse de mass- media.

CURIOZITATI
Cel mai vechi cotidian din lume este ziarul suedez Post och Inrikes Tidningar. Titlul a
fost nfiinat n 1645 de ctre regina Cristina i a deinut monopolul tirilor n Suedia n decursul
secolelor 17 i 18.
Publicaia a ajutat-o pe regina s explice populaiei ce anume se ntmpl cu banii strni din
impozite n timpul Rzboiului de 30 de ani.
Ulterior, cu apariia competitorilor, ziarul i-a pierdut influena ajungnd n final s renune
la calitatea de cotidian axat pe comunicarea de nouti, i s se concentreze pe anunurile pentru
instituiile financiare, legale i corporative.
Ultima versiune publicat, pe 29 decembrie, avea doar 1.500 de abonai. Mai mult, ziarul
avea doar un singur angajat, editorul ef, Roland Haegglund. De curnd, ziarul a decis s se
retrag online, renunnd la formatul tiprit. Schimbarea de format se vrea un pas natural pentru
dezvoltarea publicaiei, dei retragerea formatului de hrtie este destul de trist, conform
declaraiei singurului angajat.

Expresia mass-media" a aparut pentru prima oara in Italia in 2 iunie 1968, in cotidianul La
Nazione. Reapare apoi numai in 1979, cand in decursul unui examen de maturitate, a fost propusa
o tema italiana care a provocat polemici: Mijloacele ele comunicare in masa au transformat
considerabil obiceiurile societatii."
Polemica pornea de la faptul ca mass-media" s-a dovedit a fi o expresie neinteligibila si
putea fi chiar referitoare la mijloacele de transport, cum ar fi trenul, avionul sau automobilul.

O aparitie de mare efect la televiziune i-a

adus lui Richard Nixon functia de
vicepresedinte al SUA in anul 1952 cand a
convins America de sinceritatea si
onestitatea sa. In 1974, dezvaluirile facute
de ziarul Washington Post l-au fortat sa
demisioneze din functia de presedinte.