sculat, si a plecat la tatal sau.

Cind era inca departe, tatal

sau l-a vazut, si i s-a facut mila de el, a alergat de a cazut
pe grumazul lui, si l-a sarutat mult. Fiul i-a zis: Tata, am
pacatuit impotriva cerului si impotriva ta, nu mai sint
vrednic sa ma chem fiul tau. Dar tatal a zis robilor sai:
Aduceti repede haina cea mai buna, si imbracati-l cu ea;
puneti-i un inel in deget, si incaltaminte in picioare.
Aduceti vitelul cel ingrasat si taiati-l. Sa mincam si sa ne
veselim; caci acest fiu al meu era mort si a inviat; era
pierdut si a fost gasit. Si au inceput sa se veseleasca.
Fiul cel mai mare era la ogor. Cind a venit si s-a apropiat
de casa, a auzit muzica si jocuri. A chemat pe unul din
robi, si a inceput sa-l intrebe ce este. Robul acela i-a
raspuns: Fratele tau a venit inapoi, si tatal tau a taiat
vitelul cel ingrasat, pentru ca l-a gasit iarasi sanatos si
bine. El s-a ntrtat de mnie, si nu voia sa intre in casa.
Tatal sau a iesit afara si l-a rugat sa intre. Dar el, drept
raspuns, a zis tatalui sau: Iata, eu iti slujesc ca un rob de
atitia ani, si niciodata nu ti-am calcat porunca; si mie
niciodata nu mi-ai dat macar un ied sa ma veselesc cu
prietenii mei; iar cind a venit acest fiu al tau, care ti-a
mincat averea cu femeile desfrinate, i-ai taiat vitelul cel
ingrasat. Fiule! i-a zis tatal, tu intotdeauna esti cu mine,
si tot ce am eu este al tau. Dar trebuia sa ne veselim si sa
ne bucuram, pentru c acest frate al tau era mort si a
inviat, era pierdut si a fost gasit.

Rugaciune
O, iarta-mi, Te rog Doamne, atatea rugaciuni
Prin care-Ti cer doar paine si paz si minuni,
Caci am facut adesea, din Tine, robul meu,
Nu eu s-ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu.
In loc sa vreau eu, Doamne, sa fie voia Ta,
Iti cer, iti cer intr-una, sa faci Tu voia mea,
Iti cer s-alungi necazul, sa nu-mi trimiti ce vrei
Si sa-mi slujesti in toate, s-mi dai, s-mi dai, s-mi dai,
Gandindu-ma ca dac iti cant si Te slavesc,
Am drept sa-Ti cer intr-una sa faci tot ce doresc.
O, iarta-mi felu-acesta nebun de-a m ruga,
Si-nva-m ca altfel s stau in fata Ta,
Nu tot cerndu-Ti Tie s fii Tu, robul meu,
Ci Tu cerndu-mi mie, iar robul s fiu eu.
S neleg c felul cel bun de a m ruga
E s doresc ca-n toate s fie voia Ta.
AMIN

Relaia mea cu Domnul era destul de bun.

Obinuiam s-L rog diverse i s comunic des cu El,
s-L laud i s-I mulumesc. Dar ntotdeauna am
avut senzaia neplcut c vrea s m determine s-L
privesc n ochi. Iar eu nu voiam. Dei vorbeam cu El,
cnd simeam c se uit la mine, mi ntorceam
privirea. ntotdeauna priveam pe lng i tiam de
ce. mi era team c voi gsi un repro, pentru vreun
pcat de care nu m-am cit. Credeam c-mi va
pretinde ceva: precis c voia ceva de la mine. ntr-o
zi am prins curaj i l-am privit n ochi. Nu era nici un
repro, nici o pretenie. Ochii spuneau doar att:
Te iubesc!. Am privit ndelung n aceti ochi,
cercettor am privit n ei. Dar singurul mesaj a fost
acesta: Te iubesc!.
i am ieit afar i am plns ca Petru.

Comitetul Tinerilor Cretini

Ortodoci din Negreti Oa
Parohia Ortodox Negreti Oa 3

Trup inchis,
Suflet deschis
ndrumri i povuiri cretine
pentru cei ntemniai

Gratiile imi ngrdesc trupul, dar nu-mi pot

ngrdi sufletul, credina i dragostea.
Eul meu rmne pururea liber,
pentru c am rspuns lui Dumnezeu!

Mrturisirea unui ntemniat

Anthony de Mello

V scrie un om care se afl n nchisoare,

Brour editat de

Biserica Ortodox
Romn
CTCO
Parohia Ortodox Negreti Oa 3
Se distribuie gratuit

ns nu trebuie s v speriai de acest cuvnt. Martor

mi este Dumnezeu: sunt curat n faa Lui i n faa
oamenilor. Pcatul pentru care m aflu aici nu este al

meu. Poate c Dumnezeu mi trimite o ncercare, nu

n delir, ns vedeam n faa mea doi ochi mari care

tiuDoar rugciunea i crile m salveaz, ns cu

m priveau i de care nu m puteam ascunde i un

ct mai mult citesc, cu att mai multe ntrebri mi

zmbet, ncadrat ntr-o barb alb. Privind aceast

apar. Doresc s v povestesc ce mi s-a ntmplat n

fa blnd, am jurat c, dac voi rmne n via, nu

orelul Lopatki, regiunea Sverdlovsk.In primvara

m voi abate de la drumul pe care am apucat.A venit

anului 1994, n nchisoare pelagra a nceput s fac

i dimineaa cu mult soare - prima dup multe zile

ravagii. In fiecare zi aprea un nou sicriu: boala nu

ploioase.M-a copleit o dorin mare s triesc, s m

crua pe nimeni, nici pe cei btrni, nici pe cei tineri.

bucur de soare, de iarb, de oameni. Sufletul mi-era

Mi-a venit i mie rndul. Mi-a slbit vederea,

nvluit de mulumire pentru faptul c triesc n

picioarele mi s-au umflat, dinii au nceput s mi se

aceast lume minunat. Am neles c rezistasem. Mi-

clatine, nct nu mai puteam mnca. Dar mai ales au

au reaprut puterile, aspiraiile, dorinele, de parc

aprut vestitorii morii - pduchii; n infirmerie nu

renscusem. Sprijinit ntr-un b, am ieit afar, s m

mai erau medicamente. Am neles c nu mai aveam

bucur de cldura soarelui. Spre marea mea mirare, am

mult timp de stat aici pe pmnt. Doar o minune m

vzut c m pot lipsi de toiag. Cu fiece or m

putea salva. i ea s-a ntmplat.In Dumnezeu nu

simeam din ce n ce mai bine.Aceasta s-a ntmplat

credeam, ns nelegeam c boala mea era plata

pe data de 28 aprilie 1994. Am renscut. Dar cel mai

pentru viaa pe care o dusesem nainte. Un om bun

important este faptul c am gsit sensul vieii mele

mi-a adus o iconi de carton a Sfntului Nicolae i

nemernice i pctoase. Doar credina l salveaz pe

mi-a spus: Roag-te i ciete-te. El te va ajuta. Eu

om, l face mai curat, mai bun, mai sensibil la durerea

nu cunoteam nicio rugciune, ns acest om mi-a

aproapelui.

explicat: Vorbete-i! Vorbete-i ca i cum ai vorbi cu

mine. Spune-i tot ce ai mai tainic, tot ce ai pe suflet,
ceea ce nu poi s spui altcuiva. Mrturisete-i toat

V.N.Piscun, oraul Neviansk, regiunea Sverdlovsk,

din cartea Noi minuni ale Sf. Nicolae, Ed. Sophia,
Bucureti, 2004

viaa ta pctoas!.Noaptea care a urmat a fost o

noapte cumplit. Inelegeam c nu voi mai ajunge
pn dimineaa i am nceput s m rog. Incet, puin
cte puin, mi deschideam sufletul naintea Sfntului
Nicolae. Nu tiu dac aceasta a fost aievea, n vis sau

Sf. Ierarh
Nicolae,
Ocrotitorul
celor ntemniai

Dar iat, o raz a luminii dumnezeieti ptrunde

n sufletul nostru. Ct murdrie vom vedea atunci n noi
nine! Ct neadevr, ct minciun! Ct de dezgusttoare
ne vor aprea atunci multe gesturi ale noastre, pe care ni
le nchipuisem c sunt strlucite! Vom nelege limpede c
mergem pe ci greite. i vom nelege clar care-i calea
cea bun. Dac vom contientiza nimicnicia
duhovniceasc, pctoenia noastr, i vom dori din tot
sufletul s ne ndreptm, suntem aproape de mntuire. Din
adncul sufletului vom striga ctre Domnul: Miluietem, Dumnezeule, miluiete-m dup mila Ta!, Iart-m
i m mntuiete!, D-mi s-mi vd greelile mele i s
nu osndesc pe fratele meu!.
O dat cu apropierea Marelui Post, s ne grbim
s ne iertm unul altuia toate suprrile i mhnirile. Fie
ca ntotdeauna s auzim cuvintele Evangheliei din
Duminica Iertrii: C de vei ierta oamenilor grealele
lor, ierta-va i vou Tatl vostru Cel Ceresc; iar de nu vei
ierta oamenilor grealele lor, nici Tatl vostru nu v va
ierta grealele voastre (Matei 6, 14).
Sf. Ioan Maximovici

Pilda fiului risipitor

ndemn spre pocin
Un om avea doi fii. Cel mai tinar din ei a zis tatalui
sau: Tata, da-mi partea de avere, ce mi se cuvine. Si
tatal le-a impartit averea. Nu dupa multe zile, fiul
cel mai tinar a strins totul, si a plecat intr-o tara
departata, unde si-a risipit averea, ducind o viata
destrabalata. Dupa ce a cheltuit totul, a venit o
foamete mare in tara aceea, si el a inceput sa duca
lipsa. Atunci s-a dus si s-a lipit de unul din locuitorii
tarii aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui sa-i
pazeasca porcii. Mult ar fi dorit el sa se sature cu
roscovele, pe care le mincau porcii, dar nu i le da
nimeni. Si-a venit in fire, si a zis: Citi argati ai
tatalui meu au belsug de paine, iar eu mor de foame
aici! Ma voi scula, ma voi duce la tatal meu, si-i voi
zice: Tata, am pacatuit impotriva cerului si
impotriva ta, si nu mai sint vrednic sa ma chem fiul
tu tau; fa-ma ca pe unul din argatii tai. Si s-a