lonel GOSAV DURABILITATEA ELEMENTELOR SI STRUCTURILOR DIN BETON - Note de curs -che 5. py STeHoRR Be eee e ” & Gav grmention CAPITOLUL I CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTHLOR 1, Clasificarea cauzelor In domeniul construetilor, reprezinti orice modifigare(GHISEHS HEBAtiV) 2 le tiilor care afecteaza criteriile de performanti admise privind rezistenja; stabilitatea $i durabilitatea acestora (1). Degradarile pot fi aparente sau ascunse, la elemente structurale sau nestructurale. Prin extensia nofiunii, se poate vorbi de degradarea functiunii sau a esteticii unei cladiri. De asemenea, pot fi considerate drept degradari inifiale deficientele de conceptie, proiectare, ca si abaterile din executie [2]. Cu aceste preciziiri, degradarea unei constructii pe durata de serviciu normatti poate fi reprezentati ca in figura I.1[2][3). DEGRADAR! 20 40 Fa #0 £ Loni INITIALE T + tefl | (cer! | OEGRADARE_LENTA | | DEGRADAREA CONSTRUCTIE! | FARA, OEGRADARI™ INITIALE Desranane_Y* BRUSCA SEISM) IS, | | | CRITERIU DE __ PIEROERA_STABILTATIL | | SCOATERE jDNUZ |S j 35 ga ty - durata normata de serviciu ; 2\8 th - durata normeta de serviciu dupa consolidare; | 4) - durata normata ideale: td durata de serviciu a constructiei degradate Fig. IL. Durata de servicin a unei construct Nivelul de degradare al unei constructii creste (proportional, scade nivelul de siguranfi in exploatare) datoriti actiunii lente (prin coroziune, de exemplu) sau brusce (in2_CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIILOR cazul unui cutremur) a mediului inconjurator, sau a insisi actiunilor proprii constructiei (incarcari permanente, utile, tensiuni in materiale, ete.) Daca in urma degradirilor (in sensul acceptat anterior) constructia isi diminueazi durata de serviciu sub cea normati, dedusi in general pe criterii economice (dar acestea pot fi si sociale, istorice, psihologice, politice), aceasta urmeazi a fi reabilitatd sau modernizata avind la baza criterii de performanfa acceptate. Practic, este imposibil a se realiza constructii fird degradari initiale sau care si-si pistreze intacte caracteristicile de rezisteni, stabilitate, durabilitate si functionalitate pe o durati de serviciu nedeterminati. Criteriul economic nu ne permite realizarea unor astfel de constructii, iar nivelul de siguranti la care se poate tinde sau care poate fi atins intr-o regiune anumiti este afectat gi de organizarea social-politicd, de nivelul cunostinjelor tehnice, de materialele disponibile gi de indeménare [4]. Degradarea constructiilor se datoreazi unor cauze care, dacd sunt cunoscute, pot fi uate masuri de diminuare a efectelor. Acceptind identitatea intre cauze si actiuni, in figura 2 este prezentaté o clasificare a acestora. y) GANE, Jus | a) ft pes Jy Ese ea ousted DESTIN cz ) =) na / Fig. 1.2. Clasificarea actiunilor (= cauzelor) care degradeazi constructiile Definind acfiunile (prin extensia definifiei date in STAS 10100/0-75 [5]) ca find orice cauze capabile de a genera degradiri intr-o constructie, acestea se pot clasifica astfel:Clasificarea cauzelor 3 + acfiunile mecanice, sunt acele actiuni care produc stiri de solicitare mecanica”, putind fi reprezentate prin sisteme de forte. © actiunile fizice”, sunt acele actiuni care produc modificari ale integrititii materialelor/elementelor/structurilor fiiré a modifica natura materialelor. + acfiunile chimice, sunt acele actiuni care produc modificari ale proprietitilor, naturii si integritatii materialetor. Se observa ci STAS 10100/0-75 defineste prin termenul de acfiune numai actiunile mecanite. Corespunzitor, pentru actiunile fizice si chimice (inclusiv cele biologice, care in ultima instanfi tot de natura chimica sunt) se poate utiliza denumirea de acfiuni corosive. Avand aceste nofiuni fundamentate si conventional acceptate, se poate concluziona ca degradarea construcfiilor este rezultatul actiunilor si imy tea sunt Iuate in considerare la Considerarea acestor actiuni la conceptia, proiectarea, executia si exploatarea constructiilor are la baza doud categorii esentiale de factori, care reprezinta de fapt cauzele primare ale degradarii constructiilor: (i) riscul acceptat sau insuficienta cunostinfelor in domeniu; ) nepriceperea, neglijenta, erorile. Daca factorii din prima categorie nu se pot inlatura gi trebuie acceptati ca atare 1a un moment dat, cei din a doua categorie trebuie diminuafi in ct mai mare misura, cel putin pind lao limita considerata normala de catre societate. ‘De asemenea, actiunile pot fi considerate ca provenind din mediul ambiant natural sau industrial sau din insigi constructia respectiva. Acestea pot acfiona separat sau cumulat, diferit ca durati (de lunga durati, temporare sau de scurti duratd), freevenfa (rare, periodice), intensitate, viteza (actiuni lente, bruste, violente). ef. DEX, mecanica este stiinfa care se ocupa de studiul forfelor. ? desi fizica include mecanica, din rafiuni de sistematizare a nofiunilor, prin actiuni fizice vom defini in continuare, acele actiuni fizice care nu sunt de naturi mecani4_CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIILOR, 2. Actiunea mediului ambiant asupra constructiilor 2.1. Relatia mediu ambiant-constructii 2.1.1. Interacfiunea mediu-societate-produse ale activitatii umane Activitatea omului, de orice natura, implicd un complex de interconditionéri Ia scara unor zone geografice si In scara planetard intre: mediul inconjurator (ca sursa de materi prime, energie, loc de desfasurare a activititii umane si de deversare a deseurilor), produse ale activititii oamenilor (din care fac parte si constructiile) si societate, intercondifionari care in cadrul unui sistem” pot fi reprezentate de ecuatia (+) din figura 1.3 [2] [6] [7]. = ' CONEXIUNE DIRECTA SISTEM | Se \ 1 [D———— Sea | Vl ins socierare “henwrani | = Si ! mari | = Si |] INcoNuRATOR UMANE i I \ | \ I \ i \ | ' Fig. I. 3. Relatia de echilibru a sistemului La inceputul dezvoltirii societifii omenesti, in ecosistemul planetei (sau a unui subsistem al acestuia), mediul a condifionat societatea, omul prin activititile sale (agricultura, domesticirea animalelor, construirea de adaposturi) modificandu-l neesential. Odati cu dezvoltarea societafii ins, actiunea omului asupra mediului a devenit din ce in ce mai complexi, echilibrul natural al sistermului menfindndu-se totusi pe durate lungi, datorita reacfillor de autoechilibrare, proprii sistemelor [8]. Odata cu revolutia industrialé de la sfargitul secolutui al XVIl-lea, societatea gi produsele sale au intervenit ca factor perturbator din ce in ce mai puternic asupra mediului inconjurator, autoreglarea sistemului prin relatii de feed-back (conexiune inversé) intre termenii ecuaici (*) producndu-se din ce in ce mai dificil si pe perioade din ce in ce mai scurte, la nivele tot mai ridicate ale entropiei (fig. L4.). "in cazul nostru, prin sistem infelegem o entitate geograficd, ecologicd sau socialé (umani sau tehnologic4) a carei schimburi energetice (mirimile de stare ale sistemului) cu entititile ce 0 inconjoari (deci cu exteriorul) se pot aproxima ca fiind nule.Actiunea mediului ambiant asupra constructiilor 5 50004000 300020001000 1000 2000, a Tani) | 700 is jenn, Bteat > Ate > Ati HF ASk-1SOSk < ASK REVOLUTIA ‘AGRICOLA REVOLUTIA TNDUSTRIALA PRIMELE_ASEZARI DE TIP URBAN ‘si (entropial Fig. I. 4. Cresterea in timp a entropiei unui sistem (ecosistemul planetei) Rezulta astfel o degradare entropicd a mediului ambiant prin exploatarea resurselor de materiale si energie [9] si prin degradarea produselor activititii umane, acestea devenind deseuri sau poluanfi pentru mediul inconjurator. In continuare, va fi examinati 0 secvenfi a ecuatiei (+) si anume relatia mediu ambiant —> produse ale activitifii umane, mai precis o particularizare a ultimului termen, construetiile. 2.1.2. Interactiunea mediu-constructit-activitate umand In decursul timpului omul a implantat in mediul inconjuritor construcfii tot mai numeroase gi diverse, vizind satisfacerea nevoilor sale de adapostire, hrand, apdrare, agrement, in conformitate cu un standard de viata materiala si spirituala in erestere continua gi din ce in ce mai rapida (daca trasim curba evolutici in timp a nevoilor omului, aceasta are aceeagi alurd ca si cea a cresterii entropici sistemului, prezentata in figura L4. [9]). La inceputurile activitétii de constructii, omul si-a Iuat din mediul inconjurator materialele de construcfii (piatra, lemnul) apoi si surse de energie pentru preluerarea unora dintre acestea (de exemplu, cirbunele pentru arderea cirdmizii). Odati cu dezvoltarea societitii omenesti, construcfiile s-au diversificat si au Iuat amploare din necesitatea satisfacerii unor functiuni tot mai diverse, fiind executate din materiale noi, obfinute pe cale industrial’. Au apirut centre urbane, canale de irigatii si transport, drumuri, poduri si mai apoi constructiile cu destinafie industriald, agricola si social-culturald, schimbénd treptat configurafia mediului inconjurator, producind modificdri ecologice si deseuri. Totodati, activititile industriale au perturbat in anumite regiuni si perioade de timp, brusc si esenfial, mediul inconjurator, efectele resimfindu-se si asupra constructiilor. Astfel, mediul natural si-a modificat caracteristicile crescind aria de rispandire a unui mediu cu caracteristici noi, mediul industrial (sau tehnologic, figura .5.).6 _CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIULOR MEDIUL INCONJURATOR MEDIUL, NATURAL ] t pocc sean d 7 | Po arene eee ae Fig. 1.5. Interactiunea mediu-construcfii-activitate industrial Este de remarcat gi faptul ca o parte din actiunile care degradeaza construectile (vezi figura 1.2.), fiind produsul direct al activitifii industriale intense, asupra lor cel putin teoretic, se poate interveni prin decizii si masuri de limitare, ca gi pentru protejarea constructiilor impotriva acestor actiuni. 2.2. Comportarea in timp a materialelor de constructii Activitatea de a-si construi un adipost a fost una din primele activititi constiente ale omului, in strinsi legatnré cu mediul inconjurator din care gi-a Iuat materialele pentru construcfii (Ia inceput lemaul si piatra) si fafd de care construcfile I-au protejat. Astfel, s-au stabilit primii termeni ai ecuafiei (+) si relatile dintre acestia [10] Dar mediul inconjurator a degradat constructiile din momental aparitiei lor, indiferent din ce materiale au fost realizate, acestea raménad totusi printre cele mai durabile ereafii ale omului (foto 1.1). Omul a cdutat sa facd constructii cit mai durabile utilizind in primul rind materiale naturale neprelucrate (piatra) sau usor de prelucrat (lemnul), apoi, pentru realizarea structurilor, a folosit aceste materiale in asociatie, diferentiat la pirjile componente ale cladirilor (funda, pereti, acoperis). Mai tarziu, s-au inventat materialele de constructii compozite, prelucrate, incepand cu carimida si terminand cu betonul, betonul armat si masele plastice.Actiunea mediului ambiant asupra constructiilor 7 Foto Ll. Ierihonul, cea mai veche asezare Foto 1.2. Placile de plangeu. grinzile si de tip ordgenese din lume (aprox. anul 5000 stalpii din piatri de la templul din Karnak i.e.n) in care, forma cirulard in plan a con- —(aproximativ secolul al XIV-lea i.e.n.) strucfiilor aminteste de corturile nomazilor 2.2.1. Piatra Piatra oferd avantaje din punct de vedere al rezistentei, dar are limite fiinded crap sub actiunea greutifii proprii iar posibilitatile de acoperire ale unui interior sunt reduse (foto 1.2) Odata cu inventarea arcelor si boltilor, s-au realizat deschideri mai mari rezemate pe ziduri sau pe stilpi. Coloanele, preluand incdrcdri mari, segmentele din care erau realizate, cioplite cu stratificarea pe vertical, crapa daci supprafejele dde contact nu sunt perfect plane. Din acest motiv.intre segmentele coloanelor se introduceau plici de plumb iar pentru ca acesta si nu fie expulzat, rosturile se inchideau cu bratiri din bronz [11] 2.2.2. Lemnul Lemnul este materialul cel mai usor de prelucrat, find un bun izolator termic dar gi ugor inflamabil si relativ pufin rezistent la intemperii, Pentru a-l proteja contra putrezirii, s-a folosit o fundatie de piatra, iar acoperisurile s-au executat cu stresini largi, agezate pe perefi ct mai scunzi [11]. Constructii din lemn folosind sistemul bane asezate orizontal s-au realizat pe teritoriul farii noastre din cele mai vechi timpuri dar nu s-au pastrat in general decat unele construite incepind cu secolul al XVI-lea (fotol.3). Alte structuri care au utilizat ca material lemnul, sunt cele in catarti si paianté Structura in catarfi consti in realizarea peretilor din pari desi infipti in pamant, spatiile dintre ¢i fiind umplute cu lut, material foarte sensibil ins& la umezire.8 _CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIHLOR Foto 1.3. Biserica romaneasca de lemn Foto 1.4. Kramerbritke (podul negustorilor) datind din secolul al XVII-lea din Ertfurt, peste raul Gera, cu case din paianti datand din anul 1325 Sistemmul in paianti (foto 1.4) a insemnat 0 inovatie importanti pentru ca a separat clementele portante (stilpii si grinzile din lemn intirite cu contrafise) de elementele de inchidere neportante, realizate din scinduri, impletituri din nuiele lipite cu lut, chirpici, elemente usor degradabile dar care se pot repara periodic. Lemnul ca material pentra structuri a fost parisit si datorita deselor incendii 2.2.3. Carimida Carimida a fost utilizata pe teritoriul vechii Mesopotanii inci din mileniul al TV-lea e.n, [12] datorits lipsei de lemn si piatra din aceasta zona, sub forma de cirimida din lut uscat la soare. Caramida, fiind mai usoara ca piatra, a permis acoperirea unor interioare cu bolti semicilindrice sau calote de deschidere mai mare si totodat a rezistat relativ bine in timp. in Roma se pistreazi multe constructii din cdrdmida realizate in antichitate, bine conservate si in prezent (foto L5). Inventindu-se noi sisteme de imbinare a cdrimizilor, in transe tronconice sau inclinate, s-au putut realiza bolti chiar fard a folosi cofraje. Astfel a fost realizati cupola bisericii Sfanta Sofia din Constantinopol. Datoriti impingerilor insuficient preluate de calotele incdperilor adiacente pe directia N-S, cupola a cedat la un cutremur (in anul $58, la cinci ani de Ia terminare), la reconstructie prevazindu-se dowd contraforturi pe aceasta directie (foto 1.6).Actiunea mediului ambiant asupra constructiilor 9 Foto LS. Panteonul (119 ¢.n.), acoperit Foto 6. Biserica Sf. Sofia (532-537 cu o caloti de 45m diametru, din e.n.) cu ocupolide 31m diametru piatra brut inecaté in mortar hidra- si sistemul de preluare a impinge- ulic si armati cu arce din cirimida rilor, prin cupole pe directia E-V asezati pe ziduri de Sm grosime si contraforturi pe directia N-S 2.2.4. Fierul Odata cu dezvoltarea metalurgiei, in special in Anglia, in a doua jumitate a secolului al XVIUF-lea, fierul aparea tuturor ca materialul viitorului datoriti posibilitatii acoperirii unor spaii tot mai mari cu minimum de material, caracteristicilor de rezistentd, maleabilitate si usurinfa de prelucrare in elemente prefabricate asamblate pe santier. Astfel, in decursul unui secol, de la primul pod de 31 m deschidere de la Severn (1779), s-a ajuns la podul suspendat Brooklyn (terminat in 1868), de 486 m deschidere. A rimas celebri constructia uriagi (72.000 m*) Cristal Palace realizaté din elemente standardizate (tipizate) functie de dimensiunile placilor de sticli furnizate de industrie. $i Expozitia universala de la Paris din anul 1889 a rimas celebra prin constructiile sale din fier [13]. De exemplu, Galerie des machines era 0 clidire de 420 m lungime, 45 m indltime gi 115 m deschidere, pe arce cu trei articulatii. Aceste cladiri nu mai exist astizi, nerezistiind in timp. Ca 0 marturie insi a tehnicii ingineresti si a increderii nelimitate in structurile din fier, ne-a ramas doar Turnul Eiffel, ridicat cu aceeasi ocazie (foto 1.7). La Chicago, in anul 1885 a fost ridicati prima constructie cu schelet de ofel cu 17 etaje, ca dupa 1900 New-York-ul si fie invadat de zgaraie nori cu schelet din ofel (foto 1.8).10 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTHLOR Foto 1.7. Turnul Eiffel ridicat cu Foto 1.8. Imagine a New York-ului ocazia Expozitici Universale din anul 1925 (dupa revista de la Paris din anul 1889 La Science et la Vie, nr.102, 1925) 2.2.5. Betonul si betonul armat Fata de celelalte materiale, betonul armat este un material compozit creat prin asocierea betonului (realizat la randul sau din agregat si liant) cu ofelul. Aparitia cimentului Portland in anul 1824 gi utilizarea sa ca liant in realizarea mortarelor iar mai tirziu inglobarea in acestea a sirmelor din fier, au dus la aparitia gi dezvoltarea betonului armat, constructiile realizate din acest nou material fiind considerate la acea vreme (a doua jumatate a secolului al XIX-lea) ca avand durata nelimitata. In acest sens, citre 1860, inginerul Frangois Coignet caracteriza betonul armat astfel: “betonul este format din var, nisip, pietrig si ciment” in care o armatura de fier “nu rugineste chiar in apa marii, ramanad strlucitoare ca argintul” [13]. Dup aproape 40 de ani, Freyssinet creazi betonul precomprimat in care armatura se afli in stare initial de tensiune, avantajoasi din punct de vedere al preluarii incdrcarilor dar mai putin din punct de vedere al rezistentei la coroziune. La noi in tard, primele constructii din beton armat sunt executate de ing. Anghel Saligny acestea fiind silozurile de cereale de la Briila [14] si apoi cele de la Constanta (foto 1.9). De la data primelor sale intrebuintiri, betonul armat si precomprimat a fost tot mai mult folosit, in prezent majoritatea constructiilor industriale, de locuinfe, social-culturale fiind realizate din acest material a cirui evolutie in timp a inceput de curind a fi studiati. S-a dovedit astfel ci previziunile optimiste ale precursorilor nu au fost intrutotul indreptifite, deoarece betonul armat se degradeazi in timp, avand “o viafi” limitata.Actiunea mediului ambiant asupra constructiilor! 1 Foto L9, Silozurile de cereale de la Constanta (reproducere dupa schita original) 2.2.6. Materialele plastice Materialele plastice, produse recente ale dezvoltarii industriei gi tehnologiilor, avand calitifi deosebite, cunosc 0 raspadire din ce in ce mai largi in constructii, mai ales ca materiale de inlocuire pentru alte materiale clasice, consacrate. Durabilitatea materialelor plastice 1a actiuni interne (procese chimice, tensiuni) sau exteme, nua fost inci supusi testarii in timp in conditii de exploatare iar costul si accesibilitatea acestora variaz mult in concordanfa cu performantele.12 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIILOR 3. Caracteristicile actiunilor din mediul natural 3.1. Caracteristicile actiunilor corosive 3.1.1. Caracteristicile aerului atmosferic Components acrului la nivetul sotului este prezentata in tabelul L.1 [15]. Tabelul 1.1. Componenta atmosferei la nivelul solului ‘Componenti Coneentrati (opm) ‘Compusl al carbonuTul + bioxid de carbon, CO, 320 - oxid de carbon, CO 0,06 ... 0,2, =metan, CH, 2, He w compusi = oxigen, O, (20,946 + 0,002) x 10° = hidrogen, He 0,55 ~ apa, HzO 40 ... 40000 = 0201 Oy 0,01 ...0,03, ‘Rack gi compusi = azot, No (78,84 + 0,004) x 10° ~ oxid nitros, NzO 0,33 + 0,01 = oxid nitric, NO 0,001 ~amoniac , NH 0,006 ... 0,02 ‘Compusii sulfulul + bioxid de sulf SO, 0,001 ...0, ~hidrogen sulfurat HS Din acesti componenti ai aerului atmosferic, numai bioxidul si oxidul de carbon produc dezaleanizarea betonului, anuldnd astfel protectia armaturii si conducdnd la ruginirea acesteia. Ceilalfi compusi, sub forma si concentratiile in care se afld in atmosfera nepoluati, ‘nu atacd betonul. 3.11.1. Bioxidul de carbon Bioxidul de carbon se giseste in atmosferd ca urmare a acfiunii biosferei si a industriei. Continutul de CO; din atmosfera in perioada preindustriala era de aproximativ 290 ‘ppm (in volum), ajungind in 1970 la 325 ppm si avand tendinta sa se dubleze in anul 2000. Se observa o crestere a concentratiei de CO; Ia scari planetara (fig. 1.6), cel putin din anul 1957, erestere ce trebuie pusi pe seama arderii tot mai intense a combustibililor fosili din instalafiile industriale [15]. De altfel, productia de carbon industrial, incepénd din anul 1880 este © funcfie exponential (fig. 1.7) cu 0 crestere de aproximativ 3% pe an ajungindu-se in prezent ca, in zone puternic industrializate concentrafia de CO; si atingi 1% sau mai mult. Pentru a avea o imagine a acestui fapt mention cd prin arderea in industrie a combustibililor fosili de uz curent (cérbuni, petrol, gaze naturale) a intrat in atmosferiCaracteristicile actiunilor din mediul natural_13 a cancentratia. de (Oz in pp. 2 ! +3600 T T T 2000 2000 | i 1957 1959 1961 1963 1965 1967 196919711200 Le Jee ae Fig. £6.Vanapia concentrapier de CO; (valori medii) determinata la Polul Sud 3 2 § 2 3 1400 Fig. L7, Productia industrial de carbon | jen eam 7 7 7 (incepand cu jumatatea sec. al-XIX-lea) © cantitate de CO; de aproximativ zece ori mai mare decit masa acestuia in perioada preindustriald. De asemenea, a crescut semnificativ gi concentratia de oxid de carbon 3.1.1.2. Aerul marin Actitunea aerului marin se manifest in lungul litoralului marilor, pe 0 adincime de aproximativ 5 km [16]. In apa de mare si implicit in atmosfera litoralé se aflé 88 ... 89,5 % siruri si 8 ...10,7 % sulfati [17]. Aceasti actiune este complexa datorité numarului mare de joni agresivi ( tabelul 1.2 [15]), dar mai putin intensa decat daca acestia ar actiona in solutii simple. Tabelul 1.2. Concentratia elementelor majore in apa_ Elementul Tn ocean in Faun (mgikg) (%) ‘Sodiu 10760, 6,9 ‘Magneziu 1294 39 Calciu_ 412 15,0 Potasiu 399 21 4 Clr 19350 81 Sulfat 2712 10.6 Bicarbonat 145, 359 3.1.1.3. Aerul poluat Datoriti activititii industriale, in atmosferd sunt deversate cantititi importante de substante poluante specifice diferitelor industrii, agresive si fafi de constructii. Spre exemplu, in municipiul Suceava si in apropiere au existat peste 60 de surse de poluare [17] dintre care cele mai importante emiteau in decurs de 24 de ore cantitifile de agenti agresivi prezentate in tabelul 13.Ca urmare a acestui fapt, mediul ambiant din municipiul Suceava, nu cu mult timp jn urma unul din cele mai “curate” din fard, a devenit extrem de poluat (tabelele 1.4. si L5.), concentratiile de noxe depisind in unele cazuri chiar cu 100% valorile admise de normele de igiend si sanatate.14 CAUZELE DEGRADARIT CONSTRUCTHLOR Tabelul L3, Surse de T. Combinatul de Celuloza gi Hartie uare in municipiul Suceava 2 HS 3t sulfati 1..2t NH 3t_metilmercaptan sute t_vapori 3. CET. Suceava 2, Intreprinderea de Fibre Artficiale 4, Crescatorile de pasar %, Stafia de epurare a apelor reziduale a GS 2t_HS zeci t_CO, 1.20 _NHy 5.8. 20... 2.8 CO, SO», pulberi 7 maim® CS; .7_ maim? NH; 0,83...2,7 mg/m? H, S 3170 mg/m? Cl, 0,45...2.2 mg/m? NO, % Rampele de depozitare gi ardere a reziduurilor 4,4..40,3 moi 16...38 mg/m? CO 0,4...2,8 mg/m? funingine 64.2312 mg/m? HCI 17..1312_mg/m* sulfati NH, T, Decantoarele de nmol 1.6 mg/m CS> 54 mgm? cr 5,0 mg/m’ sulfati Compariind aceste valori cu caracteristicile mediului industrial agresiv (vezi tabelele L8 si 19.) definite conform normativului C 170-87 [19], se constata ci mediile zilnice nu depasesc valorile admise pentru incadrarea gazelor in grupa A de agresivitate (in afaré de clor, situat in grupa B, vezi tabelul I.4), dar exista intervale scurte de timp in care sunt ale concentrafiilor medii_zilnice de Tabelul 1.4. Valorile medii, minime, maxime si la % peste cele maxime admise (CMA) poluanti_din municipiul Suceava in anul_1989 Wr] Denumirea | Valor Tadicatoril in mg/m", 24h cet | microzonel CS, [| HS | SOc cr__[ SO, _|_NO, [Ney 7, | teani | med. | 0,076 | 0,012 | 0044 | 0,118 | 0.016 | 0024 | 0.056 min. | 0,030 } 0,001 | 0,003 | 0,044 | 0,004 | 0,004 | 0,030 max. | 0,170 | 0,036 | 0.130 | 0.281 | 0,240 | 0,163 | 0,178 Z| Zamea | med. | 0,052 | 0,0056 | 0,052 | 0,109 | 0,046 [0,023 [0,085 min. | 0,050 | 0,022 | 0,012 | 0,038 | 0,005 | 0,008 | 0,021 max. | 0,090 | 0,016 | 0,190 | 0,280 | 0,153 | 0,052 | 0,285 3] Centra] med. | 0,049) 0,058 | 0,045 | 0,079 | 0,073 [0,037 | 0,080 (potictinicay | min. | 0.012 | — | 0,017 | 0,023 | 0,110 | 0,018 | 0,031 max. | 0.076 | 0,011 | 0,073 | 0,153 | 0,122 | 0,076 | 0,152 %] George | med. | 0,037 | 0,004 | ~0,040 | 0,064 | 0,024 |~0,032 [0,082 Enescu | min. | 0,004 | — | 0,010 | 0,034 | 0,015 | 0,018 | 0,040 max. | 0,073 | 0,014 | 0,060 | 0,127 | 0.063 | 0,056 | 0,151 | Obeniior | med. | 0,042 | 0,0045 | 0,042 | 0,067 | 0,023 | 0,025 | 0,083 min. | 0,004 | '— | 0,015 | 0,026 | 0,0030 | 0,012 | 0,010 max. | 0.083 | 0,015 | 0,094 | 0,116 | 0,096 | 0,080_| 0,164 0,012 | 0,100 | 0,250 | 0,100 | 0,100 | 25 96 0 26Caracteristicile actiunilor din mediul natural_15 emise cantititi mari de poluanti, situand mediul chiar in grupa B de agresivitate pentru construct (vezi tabelul L5 cu concentrafii momentane determinate pe durata a 30 min.). ‘Tabelul LS. Valorile medii, minime si maxime ale concentratiilor momentane de_poluanti_atmosferici, determinafi in_municipiul Suceava in_anul_1989 Nr] Denumirea | Valor Tndicatoril, in mgim”,_30" crt | microzonei CS, SOF cr SO, NO; NH, 7. | Meant] _med 7.08 027 | 0203 | 0.55 min. - - 0.74 0,01 0,020 | 022 max | 0,930 | 8.510 4,75 055 | 0,450 | 1.07 2. | Zamea | med. | 0,490 | 1,300 1.25 063 | 0,150 [1,04 min, | 0,020 _ 026 o14 | 0,030 | 044 max. | 0,880 | 2,670 2.74 107 | 0410 | 246 3. | Gentry | med. [0.160 | 0,140 0,35 016 | 0,160 | 0,33 (policinica) 0,040 | 0,060 0,90 0,07 0,04 | 0.08 0.42_| 0,360 075 0,38 022 | 0.80 <) George 0,058 | 0,260 0.2% 019 | 0,120 | 0,36 Enescu | min — 0,110 0,09 004 | 0070 | 0,13 max._| 0,120 | 0.860 0.43 o42__| 0,230 | 4,06 ‘Opainiior | med. [0,105 | 0,070 0,20 015 | 0,120 | 042 min. - 0,030 0.07 0,04 - 0,04 max_| 0,210 | 0.150 0,39 oge__| 0.230 | 0.81 Fig. 8. Zonarea municipilui Suceava din punct de vedere al poluarii atmosferice urbane (*zone in care s-au efectuat testiri ale betonului din constructii)16 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIILOR Tinand cont de umiditatea relativa anualé a aerului (vezi tabelul 1.6), ca si de alti factori climatici (vant, nebulozitate) mediul ambiant din zona Suceava se incadreazi (cf. C170-87 [19]) in clasa de agresivitate slabi fatd de constructii si cu perioade in care aceasta devine medic. Se mai remared faptul ci agresivitatea mediului nu este uniforma in toate zonele municipiului, fiind mai intensa pe valea raului Suceava, in zona industriala (fig. L8). Daca pentru municipiul Suceava nota dominant pentru poluare o dau compusii sulfului, pentru alte zone industriale predominanfi sunt alti poluanti (de exemplu, pentru zona ‘municipiului Onesti este clorul, pentru zona municipiului Piatra Neamt este azotul, vezi mai departe subcapitolul 4). 3.1.2. Caracteristicile apelor agresive 3.1.2.1. Apele agresive din sol Apele din sol reprezinta o agresivitate natural datorata dizolvirii in acestea a unor substanfe confinute in sol, agresivitate sporiti local de apa poluati infiltrati. Agresivitatea apelor din sol este in general studiati, teritoriul Romaniei fiind cartat funcie de tipul agresivititi (fig. 1.9. (20)). BULGARIA Fig. L9. Tipurile de agresivititi pe teritoriul Roméniei Teritoriile oragelor sunt de asemenea cartate in ceea ce priveste agresivitatea solurilor (fig. 1.10 (21).Caracteristicile actiunilor din mediul natural_17 Zona cu ogresivitate slaba..intensa 250:..1000mq/\_ oni SOS” Zona Gu agresivitate foarte intensa 1000...3000mg/l ioniSO3” Zona fora ogresivitate sou cu agresivitate foarte sicba Folboca Fig. 1.10. Agresivitifile solului in municipiul Iasi Aceasta agresivitate poate fi datorata: = apelor cu duritate mici (cuprinsi intre 0 si 6 grade germane) provenite din precipitafii, topirea 2Apezilor, din unele lacuri sau paraie: ~ prezenfei bioxidului de carbon care in apa subterand are 0 concentratie de 15...40 mg/l, putind ajunge pand la 150 mg/l in zonele in care are loc descompunerea substantelor organice sub actiunea microorganismelor si 1a 3000 mg/1 in apele minerale carbogazoase; = prezenjei sulfailor formafi natural prin oxidarea particulelor de piriti, prin descompunerea biologicd a substanjelor organice, prin transformarea hidrogenului sulfurat sub actiunea bacteriilor aerobe prezente in sol in proportie obisnuita de 0,01...0,05%, sau in unele tipuri de sol ajungand chiar la 5%; ~ prezenfei sirurilor de magneziu provenite din roci minerale in concentrafii de pana la 300 mg/1 si valori maxime de 6000...7000 mg/l in vecinatatea zonelor cu dolomite; = aciditifii naturale datorate prezentei acidului carbonic, acizilor organici (humici) sau sirurilor acide. sursa important pentru cresterea agresivitifii solului o constitue infiltrarea apelor reziduale poluate. Spre exemplu, in zona limitrofa municipiului Suceava continutul de SO,” in sol ajunge pana la 38.8 mg % (aproape de patru ori valoarea minima obisnuiti de 0,01 %) iar in apa din unele fintani din municipiu la 277,35 mg/l (aproape de 2,8 ori fata de valoarea minima obisnuiti). 3.1.2.2, Apele de suprafati a, Actiunea coroziva Apele de suprafata pot fi categorisite ca ape marine si ape din rauri, lacuri, fluvii. Toate aceste ape contin substanfe chimice dizolvate (tabelul 1.2. [17]), agresive pentru constructiile in contact cu acestea.18 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTULOR, b. Eroziunea Pe langi coroziunea de tip chimic, apa in migcare poate produce efecte de tip fizic de eroziune prin abraziune si cavitatie. Aceste acfiuni se intilnese in primul rand la constructiile hidrotebnice si nu fac obiectul acestui studiu. 3.1.3. imbatranirea materialelor 3.1.3.3. Contractia Betonul se contracta la intarire, la uscare gi la carbonatare [16]. Contractia Ia intirire are loc in condifiile in care este evitat schimbul de umiditate intre beton si mediu si se datoreaza pierderii de apa in sens chimic. Contractia la intarire are o intensitate mai mare dupa incheierea prizei gi scade in timp, tinzand spre stabilizare. Contractia la uscare (si umflarea la umezire) se datoreazé pierderii de la suprafati ‘tuturor particulelor de gel a unui strat de apa de grosimea unei molecule [22] si este un fenomen de durati (se semnaleazi chiar pind la 28 de ani) care are o viteza mai mare la inceputul intervalului de uscare (circa 1 an, figura I.1.a). In orice caz, s-au emis mai multe teorii asupra mecanismului contractiei Ia uscare, fiird a clarifica cert toate fenomencle observate. 0 02 04 = contractia 3 E os la uscare : 3 = os 3 2 3 3 ‘| 2 1.0F 3| & 12 tr £ 8 iors §| ta uscani, ‘| 4 carbonatre} e-umiditates relativ’ 18 ® 100 60 60 40 20 0 a) Umigitate relativa [%] db) Fig. L11.a. Influenta umidititii Fig. L11.b. Contractia la uscare relative asupra contractiei betonului si. contracfia la carbonatare Aditivii acceleratori si in particular clorura de calciu determina cresterea sensibilé (chiar pina la 50%) a contractici la uscare, efect similar avind si emulsia de poliacetat de vinil. De asemenea, umiditatea relativa a mediului de expunere are o mare influent asupraCaracteristicile actiunilor din mediul natural_19 contractiei (fig. I.11.b). Dac numai una din fefele elementului este expusd umidititii are loc © contractie neuniforma (difereniata). Reacfia de carbonatare in timp a betonului sub influenta CO; are loc cu punerea in libertate de apa evaporabila si este insotitd de o contractie ireversibila (fig. I.11.b). 3.1.3.4, Curgerea lentit Curgerea lent reprezinta deformatia betonului in timp sub sarcind constant si de lunga durata (fig. 1.12). Curgerea lent se manifesti la scurt timp dupa aplicarea sarcinii gi dureazi timp indelungat, cea mai mare parte a deformafiilor de curgere lent dezvoltindu-se in primii 4...5 ani de la incdrcare dupa care se inregistreazi deformatii reduse, mai putin importante in practicd [16]. Curgerea lenti este influentata de mirimea solicitirii (fig.L12.a) dar si de umiditatea mediului. Astfel, deosebim curgerea lent de bazit care se manifesta in condifiile in care nu are loc un transfer de umiditate intre beton si mediu gi curgerea lent’ de uscare generat de aceeasi incarcare, dar care are loc in conditiile unui gradient higroscopic. 212 : § ‘go umiditetea — [ retstivs "308 t ql 5 | Rdg 3] S04 oat é 5 a1 5 ° 9, 10,28 80 1 2 § 10 2030 b) _zile ani Timpul de Ia aplicarea sarcinii (scare Logaritmica ) oe Fig. 1.12.a. Deformatia de Fig. 1.12.b. Influenta umiditatii curgere lenta a betomului relative asupra curgerii lente in practic’ se considera ci deformatia totala a unui element supus unei incdreari de lunga durati reprezinti suma deformatiilor de contractie si curgere lenti, ipotezd aproximativa totusi [16]. Explicatiile privind natura fenomenului nu sunt foarte clare, fiind ‘emise mai multe ipoteze dintre care cea care implicd presupunerea cA curgerea lent este un fenomen elastic incetinit, la care revenirea completa este impiedicati de hidratarea progresiva a cimentului este o ipotezi de lucru acceptabilé [22]. 3.1.4. Caracteristicile actiunii biologice ‘Actiunea organismelor vii asupra betonului nu este in general periculoasé [17], plantele (licheni, muschi) erescdnd pe suprafata betonului, in general, dupa carbonatarea acestuia in straturile mai profunde. Betonul mai poate fi perforat de scoici.20 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTILOR ‘Acfiunea bacteriilor se manifesta prin schimarea confinutului sulfatic al apei freati Bacteriile care formeaza sulfati exist in condifii aerobe. Aceste bacterii se pot inmulti in orice apa stititoare. 3.2. Caracteristicile actiunilor climatice 3.2.1. Umiditatea ‘Umiditatea continua in atmosfera, din precipitati, este rezultatul conditiilor climatice specifice diferitelor zone geografice si are un rol esenfial in procesul de degradare a constructiilor, actiondnd ca mediu de propagare a reactiilor chimice si puternic catalizator al acestora, in strnsé legitura si cu variafiile de temperatura. Asa dupa cum a rezultat si din cele prezentate pani acum, umiditatea atmosfericd confine ape dedurizate sau poluate (ploi acide) care acfioneazi direct asupra structurilor sau infrastructurilor (prin infiltrare in pimant). De asemenea, umiditatea determind esential clasa de agresivitate a mediului. De exemplu, umiditafile relative lunare in zona Suceava (tabelul 1.6), situeazi mediul ambiant (vezi si § 3.1.1.3.) din oras in clasa medie de agresivitate in Iunile cu umiditate de peste 75 %. De asemenea, condifiille meteorologice din zona cu 40...60% calm atmosferic in timpul nopfi, ind pe valea réului Suceava se realizeazi acumulari importante de noxe in aer, cuplate cu cefurile aprute si din contributia vaporilor de apa evacuati de intreprinderile industriale, sunt factori importanti in cresterea agresivitatii mediului Tabelul 1.6. Umidititile relative lunare in zona municipiului Suceava Se remareii faptul cd, la scard planetard, in mod normal SO, (cel mai frecvent compus al sulfului) se gaseste in aerul nepoluat in cantititi nesemmificative iar H,S se giseste sub limitele de detectare. In urma activititilor industriale insi, aportul de SO, se ridicd la 65x10" g/an. in zonele puternic poluate acesta di nastere la ploile acide in care concentratia de ioni SO,* atinge valori de aproximativ 3,5 mg/ {15}. 3.2.2. Temperatura 3.2.2.1. Variapiile de temperaturit Principalele forme de manifestare a variatiilor de temperaturé ca actiuni asupra structurilor sunt: variafia de temperatura exterioard, variatiile dintre interior si exterior si variafiile de temperatura intre parfi ale aceluiasi element. Consecinja acestor variatii de temperatura este dilatarea termici a elementelor (apar eforturi de compresiune) si contractia termicd (apar eforturi de intindere). Evaluarea temperaturilor pentru calculul constructiilor se efectueazi pe baza prelucriii statistice a unor date meteorologice acumulate pe mai multi ani si diferd destul de ‘mult in diferite iri [23]. La noi in fara evaluarea efectelor variafiilor de temperatur’ pentru clementele de construcfii este standardizati ([24] [25]) prin precizarea unei valori pentruCaracteristicile actiunilor din mediul! natural 21 variatia temperaturilor medii ale sectiunilor si a diferentelor de temperatura la fejele sectiunilor in sezonul edlduros si respectiv friguros. 3.2.2.2. Inghet-decghetul repetat Betonul se distruge la actiunea inghet-dezghetului repetat daci se afla in stare umeda. Daca cel putin o fat a elementului de constructie este in contact permanent cu aerul, comportarea betonului prezinti variafii mari, iar dacd betonul se afla in aer, actiunea temperaturilor joase asupra betonului se resimte mai putin [16]. ‘Avand in vedere observafiile expuse, pentru betoanele obisnuite din care sunt ‘executate structurile de rezistenti ale clidirilor in zona climatic’ a firii noastre nu se prevad caracteristici speciale privind gelivitatea, spre deosebire de betoanele utilizate in constructii hidrotehnice. Astfel, normativele romanesti legifereazi condifiile de realizare a lucririlor de betoane pe timp friguros (deci se refera la acfiunea inghef-dezghetului pe perioada punerii in opera si intiririi) si nu la protectia betoanelor intarite la actiunea inghet-dezghetului (pentru constructii obismuite) 3.2.3.Zapada Intensitatea incireirii din zipadi depinde de conditiile meteorologice ale amplasamentului si este amplificati de efectul vintului, variatiile de temperatur’ si forma constructiei. Aprecierea greutifii specifice a stratului de zipada printr-o valoare numeric unicd este dificilé deoarece, pe iniltimea stratului de zipadi aceasta creste (fig. 1.13) spre baz datorité tasirii straturilor inferioare, putind fi majorati si prin imbibare cu apa si indesare (poate ajunge Ia 4 KN/m’ daci este umeda si indesat’, sau chiar la 8 KN/m” daca este saturaté cu apa). De asemenea, greutatea specifica ereste de 1,5...2 ori de la inceputul spre sfarsitul iemnii datorité inghet-dezghefului, insoririi, umiditafii atmosferice [23]. ° 3 38 60 eo Se 22 so Hog B24 a3 23 40 po 88 eg 3 30 32 2 no BR £3 10 so 2 Eh as 4 so Sok a= oO 100 kgf/em? 200 kgt/om? 300 kgf/cm? Fig. 1.13. Variatia densitiii stratului de zapada pe adancime Rezulti c& o greutate specified medie este greu de apreciat, standardele din diferite far indicand diverse procedee de determinare. Pentru tara noastri, standardul 10101/21-92 [26] imparte teritoriul in patra zone pind la altitudinea de 700 m si inci o zond pentru altitudini22 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIHLOR mai mari, pentru fiecare din aceste zone indicindu-se greutifi de referinté (functie de perioada de revenire). Greutatea specifica a z4pezii este considerati de 2,5 kN/m’. ‘Vantul poate provoca acumulari de zapada care depind de conditiile generale de relief, de viteza si durata vantului, de intensitatea ninsorii si depunerile deja existente, de forma si dispozitia constructiilor. in prescriptiile roménesti aceste efecte sunt luate in considerare prin coeficienti de acumulare determinafi experimental, dar in uncle eazuri masuritori in situ au aritat c& valorile considerate sunt sub cele reale [27]. 3.2.4, Vantul Complexitatea actiunii vintului rezultaté din interactiunea acestuia cu structura si terenul amplasamentului [23]. Caracteristica principala a vantului este viteza, pe baza cAreia se evalueaza fortele (presiunile) care se aplicd constructiilor in vederea calculului, utilizind diagrame conventionale in trepte (fig. I.14) care aproximeaz acoperitor diagrama continu’ a variatiei presiunii dinamice a vantului pe indltime [23] (27] [28]. Modul de calcul al presiunilor din vant este standardizat [29]. Pentru presiunea si suctiunea exercitate asupra constructiilor, desi au variafii neregulate (fig. 1.15) se admit in calcule valori constante, acoperitoare, pe aceeasi suprafati sau porfiune a cladirii. Inaltimea deasupra terenulyi imp deschis. Grose marisi mijoc!, Centrele morilor orase mare, locur one impodurite cu cencentrart de ciairi inalte Fig. 1.14. Variafia pe inalfime a vitezei vantului Trebuie menionat cf in multe eazuri, dispozitia unor grupuri de constructii sau a altor obstacole poate conduce 1a efecte nefavorabile privind marimea presiunii dinamice. De asemenea, o serie de dificultafi legate de simularea actiunii vantului ca si in condifii naturale, pe constructii reale, asociate cu caracteristici tehnice diferite ale tunelurilor aerodinamice, constituie factori ce explicd partial dispersia valorilor coeficientilor aerodinamici introdusi in codurile diferitelor tari (27). Vantul are si o actiune dinamica care se ia in considerare numai pentru constructiile sensibile la vant (turnuri, acoperiguri cu cabluri, etc.) ca si 0 acfiune locali in zonele de discontinuitSti fata de forma general a ansamblului (muchii, coguri, baleoane, ete.).Caracteristicile actiunilor din mediul natural 23 | | Fig. 18. Reprezentare schematic’ a presiunilor (+) si suefiunilor (-) produse de vintul ce actioneazi: a -transversal clidirii; b - in lungul cladirii 3.3. Caracteristicile actiunilor cu caracter exceptional 3.3.1. Cutremurul Actiunile seismice sunt acfiuni foarte complexe care depind de o multitudine de factori, greu de anticipat si cuantificat. Un principiu de bazi admis in prescriptiile de proiectare din diferite fari este acela ca la cutremure cu intensitafi corespunzatoare gradului de asigurare antiseismicd a construcfiei, aceasta si nu sufere avarii structurale ci, cel mult degradari limitate la elemente nestructurale, iar la cutremurele de intensitate exceptionala, cu probabilitate redusi de aparifie pe durata de viafi a constructiei, si apara cel mult avarii structurale limitate, care si nu pericliteze stabilitatea claditii. Multitudinea de influenfe ce determin’ interactiunea cutremur-teren-structurd, nu poate fi exprimata printr-o reglementare de tip standard. De aceea se selectioneazi cei mai reprezentativi factori prin care se introduc influentele complexe, obtinandu-se relatii de calcul simplificate. {in principiu, majoritatea normativelor (inclusiv cel romanese (30]) prevad calculul in stadiu! elastic la actiunea unor incireéri seismice care reprezinti, sub forma unor forte aplicate static, forfele de inerfie datorate oscilatiilor seismice. Aceste forte seismice, static echivalente, se definese pe baza analizei modale gi sunt reduse fata de intensitatile maxime reale ca urmare a capacititii de deformare postelastica a structurii si a rezervelor de rezistenti neconsiderate in calcul. In final, forfa seismic rezulta prin afectarea greutitii constructiei (sau a unei parti a acesteia) cu o serie de coeficienti care fin seama de influentele ce determin interactiunea cutremur-teren-structura. Coeficientul de intensitate seismic’ k, , depinde de amplasarea in teritoriu a constructiei, teritoriu care pentru Romania este impértit in mai multe zone din punct de vedere al intensitifii seismice. Accasti macrozonare a teritoriului se efectueazi pe baza datelor despre cutremurele anterioare, date care nu pot fi considerate suficiente sau sigure,24 CAUZELE DEGRADARI CONSTRUCTILOR motiv pentru care zonarea seismic a teritoriului sufera modificdri dup producerea unor cutremure importante (fig. 1.16). ROMANIA ZONARE SEISMICA == STAS BB- 83 — STAS m100/1-77 sv P0092 Fig. 1.16. Macrozonarea seismic’ a teritoriului Roméniei inainte, dupa cutremurul din 4 martie 1977 si in prezent. Coeficientul f reprezint’ modificarea caracteristicilor dinamice ale migcarii seismice datoriti rispunsului structurii si depinde deci de perioada proprie de vibratie a structurii $i natura terenului de fundare. Fati de normativul valabil inainte de cutremurul din 4 martie 1977 (P13-70) in normativul P100-81 s-a produs o modificare calitativa substantiald a configuratiei coeficientului 8, care la rindul lui a suferit modificiri in normativul P 100-92 (fig. 1.17). Coeficientul de reducere a efectelor incdrcarilor seismice ¥, jine seama de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenfi neconsiderate in calcul, rezultate din conlucrarea structurii cu elementele nestructurale si de efectul amortizarii vibratiilor. Deoarece prin deformatii postelastice structura consumé o parte din energia total, acesteia trebuie si i se asigure 0 ductilitate corespunzatoare. in cazul actiunilor alternante insi, factorul de ductilitate se evalueaza destul de aproximativ mai ales in cazul structurilor complexe. De asemenea, pe durata aplicirii actiunilor ciclice, rigiditatea de ansamblu scade progresiv(fig. 18). Din acest motiv investigatiile teoretice si experimentale care stau la baza aprecierii cantitative a valorilor factorilor de ductilitate structural’ au un caracter aproximativ gi particular (31).Caracteristicile actiunilor din mediul natural 25 Forte laterale/ FI jamie, Pr Deplasares in virf ial Factoru! Perioada, T¢s) Fig. 1.17. Coeficientul dinamic considerat Fig. 1.18. Modificarea rigiditatii in calcule inainte, dupa cutremurul prin degradarea succesiva a din 4 martie 1977 si in prezent elementelor de constructii Dupé cum s-a vazut, evaluarea corecti a actiunilor din seism este foarte complicata si supusi hazardului, cea ce conduce si la dagradiri, uneori grave si spectaculoase, ale constructiilor. 3.3.2. Cediirile terenului 3.3.2.1. Deformatiile terenului Terenurile dificile de fundare sunt in general terenurile care in prezenfa umidit suferd deformafii (tasiri, umflari, contractii), fenomene ce se repercuteazi asupra starii de eforturi din constructiile fundate pe acestea. Se considers ca terenuri dificile de fundare teremurile macroporice sensibile la umezire si terenurile cu umflari si contractii mari [32]. P&manturile sensibile la umezire sunt loessurile si pimanturile loessoide care se caracterizeazi prin aceea cd prezint tasiri suplimentare sub incdrciri constante, atunci cand umiditatea lor creste peste umiditatea naturala. fn tara noastri aceste paménturi ocupi aproximativ 40 000 km” , respectiv 17% din teritoriu (fig. 1.19.a. (33]). Pamanturile contractile sunt paménturi argiloase care prezinti proprietatea de a-si modifica sensibil volumul atunci cénd umiditatea lor variazd. fn tara noastri astfel de pamanturi se intalnesc in toate regiunile geografice (fig. 1.19.b. [34]). Natura terenului de fundare se studiaza obligatoriu inainte de a proiecta o constructic. De aceea degradarile constructiilor situate pe terenuri dificile au drept cauze principale crori de proiectare, execufie sau intretinere.26 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTILOR PSU gupa A cu raspin= dire Continua PSU sel eu ras pede deconhinus PSU or cu rut opt ME contact rer cu ott {e conctio-umt are ese | Fig. 1.19.b. Rispandire pamnturilor cu umflari si contractii mariCaracteristicile actiunilor din mediul natural 27 3.3.2.2, Deplasirile terenului Deplasarile (alunecdtile) de teren se datoreaza infiltrarii apei meteorice, a apelor din izvoare sau miscarilor seismice, pe fondul unor formatiuni geomorfologice care favorizeaz producerea fenomenului. De asemenea, este posibil si se produc cedari ale terenului datoriti, prabusirii unor galerii subterane naturale sau artificiale, In general se cunose terenurile, in special in zonele deluroase, susceptibile Ia alunecari produse de infiltratia apei, astfel incat pe aceste terenuri nu se executd construcfii sau se ian misuri de stabilizare a terenului. in cazul unecdtilor datorate seismelor, la 4 martie 1977, lunecirile de teren s-au produs nu atat din cauza forfelor inertiale, cat reducerii rezistentei pimintului in conditii de solicitare seismicd prin pierderea coeziunii structurale sau prin cresterea accentuati a presiunii apei din pori_ (fig. 1.20. [35]). ‘zoseisme pt cutremund din 4.031917 — yo epicentrul socuui principal * Zone cu lichefieri + aluneccri de teren ¥ caderi de stinci Fig. 1.20. Zonele unde s-au produs aluneciri de teren, cideri de stanci si fenomene de lichefiere in timpul cutremurului din 4 martie 1977 3.3.3. Alte acfiuni cu caraeter exceptional tn afari de cele prezentate, in mediul natural, pot apare si actiuni de multe ori catastrofale, imprevizibile, complet aleatorii. In aceasti categorie am inclus incendiile (naturale), inundatiile, uraganele (inclusiv celelalte forme ale actiunii vantului), avalansele,28 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTILOR trasnetele, prabusirile de stinci, eruptiile vulcanice, atacurile teroriste, etc. Aceste actiuni produc avarii de diferite grade, mergind pani la prabusirea completa. Incendiile iau nastere in piduri datoriti secetei si temperaturii ridicate a mediului sau ‘trasnetului, fiind in general greu de controlat. Tnundatiile sunt fenomene destul de frecvente dar in prezent misurile de apirare ferese fondul construit de acest fenomen. Vanturile extraordinar de puternice (uragane, tsunamis, cicloane, etc.) sunt caracteristice anumitoe zone ale planetei si produc avarii mari in special zonelor rurale sau clidirilor cu structuri mai putin rezistente. In general, aceste fenomene sunt insofite si de inundatii. Eruptiile vulcanice au distrus multe aseziri in decursul istoriei. Este celebra distrugerea oragului Pompei in antichitate, dar si mai recente. © actiune greu de imaginat cu putin timp in urmi este cea provocati de exploziile teroriste produse in spafii inchise sau deschise pentru care constructiile nu sunt asigurate.Caracteristicile actiunilor din mediul industrial 29 4. Caracteristicile actiunilor din mediul industrial 4.1.Caracteristicile mediului industrial exterior Caracteristicile mediului de pe platformele industriale sunt determinate de substantele chimice cu care se lucreazi in instalatiile respective si depind in mare misuri de conditiile atmosferice specifice zonelor (vinturi dominante, temperatura zilnic si anual, regim de precipitafii, ete.). Actiunea vaporilor, gazelor si substantelor agresive degajate in atmosferd este puternic catalizata de umiditate si precipitatii astfel incat de multe ori actiunea acestora, in exteriorul construcfiilor este mai evident decat in interior (tabelu! 1.7). Tabelul 1.7. Observatii meteorologice si concentratii momentane ale princi- alelor noxe de pe platforma industirala CFS - Savinesti pe durata unei or ee Caen aoa epee TEMG TL alidlsteye[eter er BEG Talal ay? =Car ae To TT es = Ww | 38} 600 Taz | Ore | 008s | 0018 | OOD] ee pete tee Tae fone wae ops pepe ws Be r-tese fame tone fame] —P at 1 | 08 7 WwW | ae | 20 | 788 [SS | t200 | 0208 | OneT | 0006 aor | 2] 19 | 6 | cam Te | 800 | Toe TRH | 00a | 0081 | 022i | O0e0 | TO id Eg Te | 800 | 738 | 28 ‘Opes | 0020 | 0.081 | O.0TT Shee tee} a eet ap fe far oma efor Se pe} pa ae ar fie oa pomp orert on Tt ae ee ae eae orf er f er aa ea ar tae fae pomp on pa Comparind aceste valori cu cele caracteristice mediului natural (tabelu! 1.1.) se constati ci SO, de exemplu, este de cel putin 4 ori mai mult decat limita maxima obisauita (0,004 ppm) din atmosfera dar poate ajunge si in cantititi de 40 ori mai mari (0.101 mg/me), CO, poate ajunge la peste 2 ori limita obisnuitd, iar CO la peste 100 ori, amoniacul la peste 250 ori. De asemenea, Cl, , in mod obisnuit nedecelat in atmosfera naturald, se giseste in cantitifi remarcabile in atmosfera platformelor industriale. ‘Compariind concentratiile substanfelor agresive din atmosfera exterioari a platformei Combinatului de Fibre Sintetice Savinesti cu cele ce caracterizeazi atmosfera agresiva conform normativului C 170-87 (tabelele L8 si 1.9) se constati ci acestea se incadreazi in grupa B de agresivitate, dar cu depisiri momentane ale concentratiilor la anumite substanfe (amoniacul, de exemplu) ce le incadreazi in grupa C. Tinand cont de umiditatea relativa a aerului situati in cea mai mare parte a anului sub 75% (dar cu perioade in care aceasta poate fi depasiti), mediul respectiv poate fi considerat ca avand agresivitate medic, agresivitate care in unele momente poate ajunge puternici.30 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTILOR ‘Tabelul L8. Grupele de incadrare a gazelor agresive functie de concentratie (cf. C 170-87) Formula Concentratia gazelor (ma/m” aer) Denumirea gazului chimic& Grupa x I B I c Bioxid de sult SO; o4 01-50 5.1 - 60.0 Hidrogen sutfurat HS 0.07 007-05 051-50 ‘Acid fluorhidric HE 0,02 0,02-0.5 0.51 -5.0 Chor Ch 0,05 0,05-0.5 0,51-2.0 “Amoniac NH. 0,05 0.1-5.0 5,1 - 50.0 ‘Oxizi de azot NO, NOz 0,05 0,05-1,0 7,1 10,0- ‘Suifurd de carbon cs 0,05. 0,05 -5,0 5.1 - 60,0 ‘Acid clorhidiic Her 0,05 0,05 -1,0 44-100 %) Sulfura de carbon apare in edifia din 1983 si nu mai apare in edifia din 1987 pe considerentul ci nu este agresiva pentru beton. Tabelul 1.9. Clasele de agresivitate ale mediilor (cf. C 170-87) Clasa de agresivitate a Umiditatea relativa a eerului | Caractersticle gazelor agresive medillor (%) (tabelul 1.4.) T Agresivitate foarte siaba | a) 61.75 “ard gaze agresive b) < 60 ~gaze agresive grupa A T. Agresivitate siab& ‘@)_Internperi gi _umiditate | fra gaze agresive predominanta peste 75 % b) 61... 75 - gaze agresive grupa A os 60 - gaze agresive grupa B Ti, Agresivtate medie a)>75 gaze agresive grupa A b)61 75 = gaze agresive grupa B o)s 60 = gaze agresive grupa C TV. Agresivitate puternica a) > 75 “gaze agresive grupa B b) 61... 75 - gaze agresive grupa C -pulberi agresive Este de remarcat faptul cd, dizolvandu-se in precipitatii, sau direct, substanfele agresive intr in pimant schimbind caracteristicile acestuia si corodiind fundatiile. ‘Actiunea atmosferei contindnd mai mulfi agenti agresivi este complex, efectele de obicei cumulndu-se, dar se remarci si situafii in care existi doar un agent corosiv in cazul industrillor singulare (au complexe). In aceasta situafie se gisesc, spre exemplu, exploatirile de sare unde mediul exterior, datorita degajirilor de praf de sare si umiditatii atmosferice, este puternic agresiv. 4.2. Caracteristicile mediului industrial interior Caracteristicile mediului industrial interior clAdirilor de productie variazi in limite largi, de cele mai multe ori acestea find mult superioare caracteristicilor considerate la proiectare. Agresivitatea sporiti are drept cauzi primar deversarea a solutiilor direct pe elementele de constructii, nedirijarea controlati a gazelor si substanfelor in exteriorul clidirilor sau spre statiile de neutralizare.Caracteristicile actiunilor din mediul industrial 31 in tabelul 1.10 [2] sunt prezentate concentratiile de CO la o sectie de tratamente termice, concentrafii ce pot depasi de la céteva sute de ori pind la o mie de ori concentratia acestui gaz in atmosfera naturalé, cea ce duce evident la carbonatarea mai rapida a betonului Degajirile de pulberi agresive, cum este de exemplu sarea, in prezenta umidititii conduce la 0 agresivitate deosebiti a mediului in care sunt exploatate constructiile. In tabelele L.11 si 1.12 sunt prezentate caracteristicile mediului interior a o exploatare de sare din zicimant [36], caracteristici ce-I situeazi in categoria mediilor puternic agresive. intr-o instalatie industrial nu actioneaza, de cele mai multe ori, doar un agent agresiv ci, de obicei mai multi (baze, acizi, siruri, etc.), cu actiuni complexe, ca de exemplu la baile de decapare (tabelul 1.13. [2)). Tabelul 1.10.Concentrafiile de CO la Sectia I - tratament termic secundar, Subex Baciu Tocul de recoltare ‘CO_mgim™ aer ora 9 [oraz Tinia imbunatatire nr. 1 = zona cuptorului de calire 579 53.9 = zona bail de ulei 23.7 285 - zona cuptorului de revenire 387 44.9 Linia imbunatitire nr. 3 zona cuptorului de calire 64.2 290.2 = zona bail de ulei 375 35.9 = zona cuptorului de revenire 39.2 33.0 Linia imbunataltire nr. 5 - zona cuptorului de calire 33.8 23.2 - zona bai de ule 408 28.7 = zona cuptorului de revenire 23.5 29.9 Linia de brunare 25.8 165 Medi 38.9 32.4 Caracteristicile mediului la Salina Ocna Dej Tabelul 1.11, Gradul de prifuire Tabelul 1.12. Agresivitatea mediilor apoase Tocul de recottare Reziduun | ph-ul_[|_ Cat cr Na mg/m aer||_solutiel mg TLanga moara, la caderea sari | 2676 568 40] 4507 | 134 | 2674 de pe benzile transportoare 58 60 | 600 | 73 | 267 2. Langa site Bi 58 60 | 408 | 61 | 193 3. Langa valturi (sare fing) 67, 58 40] 2503 | 273 | 1603 4 La iegirea din mina 2 ‘Tabelul 1.13.Concentratii de substante agresive la hala decapare a Uzinei Metalurgice lagi Tooul determinarit NaOH Fe’ % % Trstalatia 1 65 022 Instalatia 2 72 128 228 rr 050 14.0 24.0 147 42432_CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIILOR Degradarea constructiilor datoriti agresivititii, de cele mai multe ori foarte puternice, a mediului are drept cauze primare erori, neglijenfe sau necunoasterea fenomenelor in fazele de conceptie, proiectare, executie si exploatare a unei clidiri, cauze care in cvasitotalitatea cazurilor pot fi eliminate. 4.3. Umiditatea si temperatura Asa dupa cum s-a aritat, umiditatea si temperatura sunt putemnici catalizatori ai actiunilor agresive atat in interiorul cat si in exteriorul constructiilor. © analizi a concentratiilor noxelor pe platforma Savinesti (vezi tabelul 1.7) in intervalul 27.03 - 1.04. 1984 aratd c& temperatura mai ridicat din timpul zilei (14°C...18°C) a determinat impristierea amoniacului iar temperaturile mai acizute din timpul noptii (5°C...7°C), asociate cu valori ale umidititii relative mai ridicate (80..90%), au influentat pastrarea noxelor cu greutate specified mai mare (HCI, SO,*"). De asemenea, aparitia cetii dati cu atingerea punctului de rou, mareste gradul de impurificare a atmosferei, iar curentii de aer eu viteze de 6...8 m/s favorizeazi transportul noxelor, degajand platforma industriala. Pentru mediul interior este semnificativ cazul statiei de producere a bioxidului de sulf de la Tamita [37] unde, in clddirea cuptoarelor de ardere a piritei cu umiditate foarte scdzuti actiunea sulfaticd este aproape imperceptibila fati de clidirea instalatiei de captare a bioxidului de sulf unde umiditatea foarte ridicati a produs, in aceeasi perioadi de timp, degradaci semmificative. Din exemplele ardtate rezulti rolul determinant al umidititii in producerea degradiilor, motiv pentra care aceasta nu trebuie in nici un caz disociati de actiunea substanfelor agresive propriu-zise. Temperatura are un rol negativ atat timp ct favorizeazi degajirile de substante, dar poate avea si rol pozitiv cand coboara umiditatea mediului (il “usuca”). 4.4, Caracteristicile actiunilor cu caracter de soc Actiunile de tip soc pot fi accidentale (explozii din acumuliri de gaz, ciocniri ale autovehiculelor, explozii de petrol, etc.) sau dirijate (explozii din cariere). Actiunile de tipul explozii in spatii inchise au loc prin cresterea presiunii pe pereti, care poate ajunge in citeva milisecunde 600...12000 KN/m* [38]. La noi in tari nu exist’ normative pentru aprecierea valoricd a unor astfel de incaredri dar sunt previzute unele misuri constructive (ziduri antiex) in cazul constructiilor in care existi pericolul produceri unor explozii. Desi mu se iau in considerare la calculul constructiilor, totusi statisticile arata cd astfel de actiuni au un caracter relativ frecvent. Astfel, in Franfa in decurs de 10 ani (1957- 1966) au avut loc 1889 de explozii in clidirile de locuit indeosebi datorita acumuliiii de gaze din refea [39], iar in fara noastra mijloacele mass media au informat & anual in industrie ar avea loc cca. 2000 de cazuri de explozii $i incendii. 4.5. Caracteristicile actiunii incendiilor in general, incendiile sunt provocate de ignorarea sau insuficienfa unor misuri de protectie impotriva focului, Performanta constructiilor privind siguranfa la foc se apreciazaCaracteristicile actiunilor din mediul industrial 33 functie de trei parametrii si anume: stabilitatea la foc (capacitatea clementelor de a nu ceda prin pribusire), etangeitatea (capacitatea elementelor de compartimentare de a impiedica trecerea flacarilor) si izolarea termica (capacitatea elementelor de compartimentare de a reduce transferul de caldura) {27} Prin prescriptii [40] se stabilesc limitele de rezistenfé la foc pe ansambluri si elemente de constructie, conditiile de rezistenti a peretilor antifoc etc. Este de remarcat faptul c& limita de rezistenti la foc pentru un element structural se caleuleazi pe baza unui incendiu standard pentru care temperatura variaza dupa 0 curba standard care difera destul de mult de cele reale (fig. 1.21). curba standard reale cu diferite sarcini termice Temperatura,°C Fig. 1.21. Curba standard temperatura-timp si curbele temperatura-timp corespunzatoare unor incendii reale34 CAUZELE DEGRADARI CONSTRUCTIILOR 5, Caracteristicile actiunilor proprii constructiilor 5.1. Caracteristicile actiunilor permanente Evaluarea fnedrcdrilor permanenete presupune incertitudini mult mai mici decit a altor categorii de incirciri. Unele incertitudini pot decurge din modificari ale functiunii, evaluarea aproximativi a volumelor de la intersectiile clementelor, unele simplificari in calculul inearcarilor ce decurg din conceptul de arie aferenta. Asemenea incertitudini condue la diferente intre incdrcarile reale si cele calculate de pani la + 30% si in mod curent de + 10% [52]. Studiile statistice au evidentiat (tabelele 1.15 si 1.16) valori mici pentru coeficientii de variafie ai incdrcdrilor permanente, astfel: pentru beton armat, coeficientul de variatie ai incdrearilor nu depaseste 7 ... 8%, Ia elemente metalice | ... 2%, la sape, tencuieli, straturi izolatoare, valorile coeficientului de variatie pot fi 10 ... 15%. ‘Tabelul 1.14. Exprimarea statistica a unor greutati specifice ‘Abateri ‘Numar de probe | __Greutate Coeficientul de Materialul specificé medie | _standard variatio Beton simplu 2096 2318 erT 2,92 Cérémidé plinas 172 1500 138,0 9,25 Carémida cu goluri mari 114 1231 104,0 8,48 Carémidé_cu_goluri 294 2278 97.3 7.49 Tabelul 1.15. Exprimarea statistic’ a grosimilor unor elemente Dimensiune ‘Numa de Grosimea | Coeficientul de Tipul elementului proiectata (cm) | _masurétori_| medie masurats | __variatie Perete din beton armat 15 106 153 63 Plac& din beton armat 10 118 10.8 78 Zid de cardia 6-10 28 : 52 25-38 100 : 26 Tencuialé cu ipsos 08 68 1.07 215 Izolatie termic’ 10.9 35 147 59 Acfitunea precomprimarii se considera a fi tot o incdrcare permanent’. Modificarea in timp a eforturilor de la valori neprevazute in calcule este foarte putin probabila. Variatii ale acesteia pot intervenii pe fondul unor degradaii inifiale (betoane de slabi calitate, defecte de structura) datorate executiei defectuase sau efectelor de coroziune aparute pe parcursul exploatirii. 5.2. Caracteristicile actiunilor temporare datorate procesului de exploatare ‘Aceste actiuni sunt considerate in mod simplificat ca find uniform repartizate pe plansee, desi exist posibiliatea actiunii concentrati unor obiecte grele (sobe, utilaje speciale, aparaturi etc.). Se specificd faptul c4 prin compararea valorilor indicate in prescriptiile iferitelor fri, se constati diferenfe sensibile, cea ce exprima caracteru! cvasiarbitrar de evaluare a acestora (fig. 1.22.[41]). Studii efectuate in tara nostri [42] au aritat c& valorile coeficientilor acestor inearcari pot fi reduse, nefiind conforme cu realitatea.Caracteristicile actiunilor proprii constructiilor_ 35 scéri oo) fret Raman ewe a in Fig. 1.23. Valori ale incarcarilor utile in prescripfiile din tari europene. 5.3. Caracteristicile actiunilor corozive proprii materialelor a, Reactia alcali-agregate Materialele din care este constituit betonul (agregatul si piatra de ciment) pot prezenta, in anumite condifii, efecte de expansiune. Astfel, existi agregate reactive care contin forme active ale hidroxidului de siliciu si care participa activ la racfiile ou alcalii din ciment [18]., cu formarea unor produsi ce pot determina distrugerea betonului prin expansiune. La noi in far, in mod obisnuit nu se utilizeazi agregate reactive la prepararea betonului dar pot apérea situatii cind necesitatea utilizarii unor cantititi mari de agregat (la executia barajelor de exemplu) impune extragerea acestuia din cariere locale, caz in care reactivitatea acestuia trebuie in mod obligatoriu testata. b. Expansiunea cimentului Unele cimenturi la care hidratarea continu mult dupi aparenta lor intirire, formandu- se produsi de expansiune, poste produce distrugerea betonului. In mod normal controlul procesului tehnologic de obtinere a cimentului trebuie si exeluda aceasti posibilitate ceea ce inseamni ci degradarile produse de expansiunes necontrolati a cimentului au drept cauzi de fapt deficiente de fabricare a cimentului.CAPITOLUL II MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR 1. Considerafii generale in capitotul anterior au fost analizate actiunile ( = cauzele) care conduc la degradarea construcfiilor, prezentindn-se parametrii caracteristici ai acestora. Din studiul acestor date se pot evidentia, in principiu, dou aspecte principale: (@) unele actiuni cum sunt de exemplu cele care produc coroziunea materialelor au valori exceptionale, anormale, cn san fir voinfa sau stiinfa noastra, iar (Gi) alte actiuni cum este de exemplu seismul, au caracteristici care nu sunt, sau nici nu pot fi precis cunoscute. Degradarile produse de cele dous tipuri de actiuni pot fi prevenite sau reduse prin: (i) decizii, legiferari si acte normative privind limitatea acfiunilor la valori acceptabile, concomitent cu prevederea unor masuri de protectie; (ii) acumularea de date si cunostinfe privind caracteristicile actiunilor si adeevarea constructiilor pentru preluarea acestora, cu degradari acceptate. Punand in relafie caracteristicile actiunilor care produc degradiri cu caracteristicile constructilor (materiale. elemente, structurd, protect, etc.) rezulti ci, neputindu-se elemina cauzele degradirii constructiilor, este necesar si se elucideze modul in care aceste actiuni degradeazi constructiile. Din acest motiv, in prezentul capitol este analizat modul in care se degradeaza construcfiile, pornind de la caracteristicile cunoscute ale materialelor (beton, beton armat si beton precomprimat), elementelor (plici, grinzi. stalpi, etc.) si structurilor (cadre, diafragme, mixte, ete.). ‘Sunt prezentate in primul rnd acfiunile de tip corosiv cu efectele lor asupra betonului si armiturii, exemplificarile fiind extrase din studiile de eaz cercetate de autor, incepiind din 1984 si pana in prezent. 3738_MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR 2. Actiunea aerului 2.1. Carbonatarea betonului 2.1.1. Prezentarea fenomenelor Carbonatarea betonului este un fenomen care are loc in mod natural sub acfiunea bioxidului de carbon din atmosfera (fig.II.1). DSTANTA FATA ‘SUPRAFATA BETONOLUL 5 OM MME “PRNETRARE PRIN OIFUZIE Cr Ve eag: iON ae tty rad ee Pee ee SS BS CL ees 8 a g | 12s 1 1 1 Li 83 DSTANTA FATA OE. SUPRAFAT puma A MENT 4% | PRAEATA APROXIMATIVA _DINTR Ton, oe Sti adsount Sat AN poses Fig. II.1. Modelul simplificat al carbonatariiActiunea aerului 39 Carbonatarea nu reprezintl propriu-zis un fenomen de degradare a betonului, neavind efecte negative asupra elementelor de beton simplu. in schimb, la elementele din beton armat, protectia armiturii impotriva coroziunii este asigurati tocmai de alcalinitatea betonului de acoperire, alcalinitate care, exprimati prin jindicelegpHy trebuie si aibs ingimod normal valoarea deyl2sS%\Betonul se considera carbonatat, nemaiprotejénd armatura, in momentul in care valoarea pHohui seade'sub™9 (vezi figura II.1. [43]). rei “de Substante carbonatabile ~cresterea umiditatii mediului ¥iimp, Fig. 11.2. Viteza de carbonatare (inaintarea suprafefei cu pH <9) a betonului Carbonatarea are loc prin difuzia CO; prin porii din masa betonului si avanseazi dupa © suprafafi neregulati, determinati de neomogenitatea betonului. Difuzia CO, este posi doar prin porii umpluti cu aer Viteza de carbonatare depinde in prineipiu (fig. 1.2. [43] de: ~ prssiunea paryiala'ajCO: (in acr aceasta este de 0,03 °%) si umiditatea medi: komm 40 Biles ++ —— Beton protejat —J | Beton neproijat ars \ | | oso) 0 | | | 02 | lol | 0 20 o 8 &® l | Ry [Ninn] 123 0 8 » | Fig. 113. Cresterea adincimii de Fig. 11.4. Adincimea de carbonatare carbonatare funcfie de clasi si protectie funcfie de rezistenta betonului40 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR (raportul A/C, protectia, umiditatea betonului, cantitatea de ciment, granulometria); anti (cantitatea gi tipul cimentului); {este mai mare la clase mai reduse) si de protectia elementului (este mai eds Ia elemente peliculizate fig. IL3. (44); (fig. 114. [44]), adancimea betonului carbonatat fiind mai mare Ia betoane mai slbe in aceleasi condifi de expunere; nu depinde prea mult de marimea deschiderii fisuilor (ig 5. (45). BETON_ALCALIN (SAU n= Cleritc BETON CARBONATAT. SAU C= Clepitie Fig. ILS. Carbonatarea betonului in dreptul fisurilor Se remarci faptul cd testarile alcalinitifii betonului efectuate in situ au dat rezultate eu © impristiere destul de mare [46] fat de esantioanele testate in laborator (fig. 1.6). mm TAT aed ADINCIMEA STRATULUI DE BETON CARBONATE 7345 3 0 1 @ B % 15 16 TIMPULIonil Fig. IL.6. Rezultate ale testirilor privind adéncimea de carbonatareAciunea aerului_41 2.1.2. Studii de eaz Investigatiile privind pH-ul betonului reprezinti o testare obignuiti, efectuati in evasitotalitatea cazurilor investigate de autor (vezi tabelul IIL.S si anexa A). in continuare vor fi prezentate cateva din cazurile semnificative. Mediul interior dintr-o hala industriala (obiectivul 25 din tabelul TIL.5) cu concentratii de bioxid si oxid de carbon de circa 3,5 ori mai mari decat in mediul natural, a dezalcalinizat etonul de clasa Be 7,5 protejat de tencuiala si zugrivealé la stilpi si grinzi, int-o perioada de 40 de ani, pe adancimi de 20...30 mm (fig. II.7) functie de compactitate gi defecte structurale. Stratul de beton dezalcalinizat peste grosimea celui de acoperire a armiturilor a permis initierea procesului de coroziune a armiturilor (zone limitate cu pete de rugin’). HHT H chr a | sua os star 96 sau en swup oe cote 080 cota +150 a ea WZ. oe ass wr Lee | | 30 {20 | rate de rine be eran eae 8c sbeton carponatat ain domes BSAzbeten slab clean Elemente tencuite #1 zugravite Fig. IL.7. Starea de dezalcalinizare a betonului la grinzile si stalpii unei hale industriale Testirile efectuate Ia mai multe obiective din municipiul Suceava [18] (marcate pe harta din figura 1.8) au ardtat c4 dupa 10...12 ani de exploatare in mediu urban poluat (avand caracteristicile aritate in cap. I, § 3.1.1.3, tabele 14 si L5.) sub tencuieli, dezalcalinizarea betonului s-a produs pe adincimi de pind la 10 mm la panouri mari gi de peste 15 mm Ia betonul din imbindri (mai slab). La elemente netencuite si mai putin compacte (pereti), expuse direct intemperiilor, betonul a fost dezalcalinizat chiar cu peste 20 mm in adincime iar armiturile ruginite in proportie de 10 % din sectiume. in cazul betoanelor compacte, cu protectii secundare (tencuialé si pelicule), dezalcalinizarile s-au produs pind la o adancime demaximum $mm — (cazul turnului de parasutism, obiectivul 48 din tabelul IIL) ca gi la betoanele recent tumnate, neprotejate, dar compacte. Betoane de clasi obisnuiti (Bel5...20), executate in conditii bune de calitate si protejate prin tencuire s-au carbonatat in mediu natural cu 15... 20 mm in decurs de 35 de ani (foto IL.1, obiectivul 49 din tabelul IIL.5). In conditiile in care arméturile au asigurati o acoperire cu beton de 25... 30 mm la stalpi, constructia poate fi exploatati in siguranta (din punct de vedere al durabilitafii) pana la epnizarea duratei programate de serviciu, Foto IL-1, Dezalcalinizarea betomului Foto I1.2. Armitura cu procesul de la un stilp protejat prin tencuire, coroziune in curs de propagare sub dupa 35 de ani de exploatare beton de acoperire carbonatat La clementele exploatate in mediu industrial cu continut bogat in oxid de carbon (vezi obiectivul 24 din tabelul ILS pentru care agresivitatea mediului este data in tabelul 1.10), dar uscat, betoanele de clasi superioari (Be40 din ferme precomprimate cu armatura postantinsd) protejate prin zugravire nu s-au dezalcalinizat in aproximativ 15 ani de exploatare, valoarea pH-lui determinati pe probe de beton fiind de 11 (tabelul II.1).La betoane de clasi Bc30 (grinzile din beton precomprimat armat cu armaturi preantinse) valoarera pH-lui este de 10.5, scizind simtitor Ia elementele din beton de clasi scdzuti (stilpii aceleeasi hale industriale, vezi tabelul II.1). Tabelul Il. 1. Valorile pH-lui pe probe prelevate Nr Proba pH-ul | Waloare extract ott. pos 7, | Grind& cu zabrele din beton precomprimat cu armatura postintins’ (beton Bc 40) " foarte siab roz 2._| Grindai cu inima pling cu armatura preintinsé (beton Bo 30) | 10.5. 102, 3._| Stalp din beton armat (beton Be 15) 325 galben -roz44 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTHLOR DIFUZIA_OXIGENULUI_ PRIN APA_DIN_PORI|_BETONULU! ‘AOOPERIREA CU BETON CONSTITUE ELECTROLITUL Fe** + 2(0H) = Fel0Hl2 2Fe”*+ 6(0H) —-2iFelOH) 3 OTEL = Fe + 6(0H)—RgOp#IBE#4H70 eee - PROCESUL ANODIC (DIZOLVAREA FERULY!) PROCESUL CATODIC Fe —- Fe*+2e- 2e-* HO + $02 —=2 (OH Fig. 11.9. Modelul simplificat al procesului de coroziune a ofelului in beton S| IpH CaSO, + 2NaOH so,* + ca” + caso, + ‘orusta (pH >10) MgSO, + Ca(OH); -+ CaSO, +/Mg(OH);, PRECIPITAT pparjal Sotubt (pHs 10) CaSO, + CA + C,A- 3CaSO, -32H,0 ETRINGIT expansiune 2,5 SUPRA ARMATURII: 4H,SO, + 4Fe + 20, 4F8SO, + 4,0 4FeSO, + 0, +8H,0 + 4FeOOH,+ 4H_SO, raging SO, + Fe + 02> FeSO, Fig. 11.17-Actiunea acidului sulfuric asupra betomului si armaturiiActiunea compusilor sulfului_ $5 Acidul sulfuric actioneazii asupra fierului doar in solufie diluati,fierul fiind pasiv fata de acidul sulfuric concentrat. Coroziuni datorate acidului sulfuric sunt frecvent semnalate in industrie, avand caracter specific functie de conditiile de mediu cum ar fi umiditatea gi temperatura [52]. 4.1.2. Studii de caz {in mediul industrial interior cladirilor in care se degaja bioxid de sulf, dar umiditatea este scdzutd si constant (de exemplu, in clidirea cuptoarelor de ardere a piritei (obiectivul 83 din tabelul III.5. [37]) nu se constati degradari ale elementelor, stratul superficial de beton fiind compact datoriti ghipsului format in porii betonului, Nu aceeasi situafie se constati in mediul exterior acelorasi obiective unde variafiile mari de umiditate diume si anuale an condus la exfolieri ale betonului pe diferite adancimi [53]. Dinamica actiunii acidului sulfuric concentrat asupra betonului determinata prin analize chimice (vezi cap. IV) este prezentata in tabelul II.2 (obiectivul 15 din tabelul IIL.5). Se observa corelatia dintre pH-ul betonului si cresterea concentratiei de sulfafi. ‘Tabelul 11.2.Continutul de sulfati in beton Determinarea UM. ‘Adancime de recoltare a probei T.20m | 240m | 4.8om indice pH la 20°C 35 75 9 Sulfati solubili mg SO," kg 7204 242 713 sulfatj total mg SO." kg 79607 58057 58665 Foto I1.13. Degradarea betonului sub actiunea ionului sulfat, prin cojirea succesivi a pietrei de ciment din beton56_MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR Degradarea betonului prin cojirea pietrei de ciment in straturi succesive dupa fenomenul descris mai sus este un proces specific coroziunii cu acid sulfuric, ceea ce-l face usor de recunoscut (foto II.13, obiectivul 40 din tabelul IIL.5). Cojirea se opreste la momentul in care sursa de coroziune este inlituratd, stratul de beton superficial find compactat de ghipsul din pori, sau continua dacd betonul este spalat cu solufii continnd acid sulfuric (foto 1.14, obiectivul 30 din tabelul 1.5). Agregatul rimane astfel in relief, desprinzindu-se in momentul cojirii pietrei de ciment din jur. In momentul in care intregul strat de acoperire cu beton a armaturilor se distruge, incepe coroziunea armaturii Foto II.14. Degradari la elemente spilate cu solutie de acid sulfuric (ansamb! Alfi compusi ai sulfului, cum ar fi NaSO, (foto T1.15), dar mai ales (NH,)2SO, (foto 11.16) au o actiune coroziva foarte puternicd asupra betonului. Acestia din urmi penetreazi prin beton si provoaci, in acelasi timp cu cojirea straturilor superficiale si dezagregarea betonului in masa sa (actiune specific’ compusilor azotului). Trebuie remarcata acfiunea sirurilor de magneziu care reactioneaz4 nu numai cu Ca(OH); dar si cu celelalte siruri de calciu din piatra de ciment (coroziune de tipul II (17).Acfiunea compusilor sulfului_57 Foto I1.15. Degradiri datorate Foto I1.16. Dezagregiri ale betonului actiunii sulfatului de sodiu datorate acfiunii sulfatului de amoni 4.2. Actiunea asupra armaturii 4.2.1. Prezentarea fenomenelor Fierul este imediat si violent atacat de acidul sulfuric diluat, dar este pasiv fati de acidul sulfuric concentrat la temperatura normal Acidul sulfuric actioneaz asupra fierului doar in ¢6fidifit dé umiditate (peste 75%). formand sulfatiferos, care, in continuare, se transforma in rugin’ (vezi figura I1.17) éliberind acid sulfuric. In consecinfS, transformarea sulfatului feros in rugin’ are loc prin intermediul acfiunii catalitice a acidului sulfuric asupra sulfatului feros, iar reactiile, alternand in permanenefi, due in final la o distrugere intensi a fierului, chiar sub actiunea unei cantitifi mici de acid sulfuric [54], Bioxidul de sulf, atunci cénd nu se transforma in acid sulfuric in prezenta umiditéfii actioneaza asupra fierului fiind absorbit de rugina existent’ (formata datorita umidititii) dup’ care se formeazi sulfatul feros care in continuare, reactioneazi dupa reactiile prezentate anterior. 4.2.2, Studii de caz Actiunea puternice corozivi a acidului sulfuric asupra armaturii se soldeazi cu dizolvarea acesteia (vezi foto 11.15). Procesul este vizibil la elementele de constructii aparaente (vezi foto 11.13 si 11.14) deoarece se produce dupa cojirea intregului strat de acoperire cu beton a armiturilor, dar este foarte periculos atunci cind acidul sulfuric infiltrat in teren corodeazi fundafiile sau baza stilpilor (foto II.17, obiectivul 30 din tabelul III.5).58_MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR Foto II. 17, Armaturd dizolvati prin actiunea acidului sulfuric (armiturd extrasi de la baza stilpului prezentat in foto 1.18) Foto IL18. Degradarea betonului ia armiturii datorita acidului sulfuric la baza unui stilp, sub pardoseald (situajie descoperita prin sondaj efectuat 1a fundatie).Acfiunea compusilor azotului_59 5, Actiunea compusilor azotului 5.1. Actiunea asupra betonului 5.1.1. Prezentarea fenomenelor Cei mai activi compusi ai azotului asupra betonului sunt acidul azotic si azotatul de amoniu (acfiunea clorurii $i sulfatului de amoniu au fost aritate la §2 si §3). Acidul azotic reactioneaza cu compusii pietrei de ciment, respectiv cu ofelul, dupa reactiile prezentate in figura I1.18. in prima fazi, avestaydezalealinizeazaiybetonul) prin formarea azotatului de calciu in stratul superficial. Expunerea in prezenfa umiditafii la actiunea acidului azotic, conduce la formarea in continuare a azotatului de calciu care, fiind solubil, se cojeste in straturi suecesive, pe masura formérii. © expunere continua la solutii de ‘acid azotic, conduce Ia intrarea in reactie si a altor compusi ai pietrei de ciment (silicafii) astfel inedt pe ling’ produsii solubili (azotatul de calciu) se formeaza si geluri (hidroxid de siliciu), cea ce produce distrugerea treptati, mult mai rapid’, a betonului in adéncimea elementului. Azotatul de amoniu actioneazi asupra betonului dupa reacfiile prezentate in figura TI.18. Aceasti actinne se caracterizeazi prin aceea ci produsii formati prin reacfie expandeaza si fisureaza betonul. Amoniacul are tendinfa de a se combina cu apa formand 0 bazi sl agresiva fata de beton. se pare putin ACTIUNEA COMPUSILOR AZOTULUI ASUPRA BETONULUE HINO, + Ca(OH): + Ca(NO,): + HO GHNO, + nCaO mSIO- pH,O > nCa(NOs), + mSK(OH). ‘solubil gal mSiOH), -> mSIO, - nH,0 + (2m-n)H;0 AZOTATUL DE AMONIU-+ { 2NH,NOs+Ca(OH);+2H,O > Ca(NO,)4H,0+2NH, 1 aire { ‘Ca(NO3)z-4H,0 + 3Ca0-Al,0;6H,0 + 3Ca0-Al,0;Ca(NO;)-10H.0 AMONIACUL > { NH; +H:0 > NH.OH ASUPRA ARMATURII: Fe + 1HNO; > 4Fe(NO,); + NH,NOs + 3H_0 4Fe + ONH,NO, + 14NH, > Fe{(NHa)dl - (NOs): + 3H,O Fig. 11.18, Actiunea compusilor azotului asupra betonului si armaturii60 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR 5.1.2, Studii de caz Ca si in cazul prezentat in foto 11.18, infiltratiile de acid azotic sub pardoseala (la obiectivul 2 din tabelul IIT.5) au condus la diminuarea cu peste 60 % a sectiunii unui stalp Ia 0 structura din cadre etajati (foto II.19). Foto II.19. Stilp degradat sub pardoseali datoritd actiunii acidului azotic Elementele de constructii expuse permanent actiunii solufiilor de azotat de amoniu (spalari) prezinta degradari sub forma de cojiri ale pietrei de ciment si levigarea produsilor formati (foto 11.20). Foto 11.20. Dezintegrarea betonului Foto 11.21. Cojirea in straturi a betonului gi sub actiunea azotatutui de amoniu armituri sectionate datorita acfiunii NH,NO.Actiunea compusilor azotului_ 61 Degradarea se produce mai repede decit in cazul coroziunii cu sulfati deoarece azotatul pitrunde si in masa betonului, stratul cojit fiind mult mai gros (foto 11.21) 5.2. Actiunea asupra armaturii 5.2.1. Prezentarea fenomenelor Fierul nu este atacat de acidul azotic concentrat ci doar de cel diluat. Coroziunea generalizata a ofelului in medii pe baz de azotat de amoniu se datoreazi capacititii de oxidare a ionului de NO; si a actiunii de complexare a ionilor de Fe™ de catre ionii de NH," (fig. 11.18). Produsii de coroziune formati sunt neaderenfi $i neprotectori fata de ofel [55]. ‘Actiunea azotatului se mai manifesta prin fragilizare si rupere in zonele in care refeaua intercristalind a fost alterati, de exemplu prin indoire (cazul etrierilor, foto 11.20). in capatul fisurii intercristaline astfel formate, are loc un proces anodic de coroziune care conduce la seetionarea armaturilor (vezi figura II.19.a. [56]). Fenomenul mai poate apare ca 0 consecinti a unui proces catodie fn care, in anumite conditii, atonul de hidrogen apare ca produs intermediar si poate pitrunde in ofel. Recombinarea hidrogenului molecular cu ofelul determin’ o presiune locala interna foarte mare care are drept consecinfi fisurarea ofelului (fenomenul poarti denumirea de fragilizare cu hidrogen [45] vezi figura II.19.b si foto II.23 ). 5.2.2, Studii de caz Aceste fenomene de coroziune au fost studiate cu ocazia expertizirii turnurilor de granulare (instalajii de producere a azotatului de amoniu, obiectivul 94, tabelul III.S) de la Isalnita. Probe de armatura analizate la microscop au prezentat fisuri in zonele indoite (foto 11.22 [57)). Foto 11.2.8. Fisuri in zona de Foto 11.22.b, Fisuri intercristalind indoire a armaturilor (nxdrime 2:1) si produsii de coroziune formati la suprafafa armiturii (marire 500:1) Examinarea la microscop cu 0 marime de 500:1 a evidentiat stratul de rugini care asigura pasivarea armaturii gi fisura intercristalina ( foto V.22.b).62_ MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR Fenomenul de fragilizare a armaturii in zone nealterate mecanic a fost de asemenea evidentiat la acelasi obiectiv [57]. In foto 11.23 este prezentati o armitura aproape complet secfionata prin fisurare (zona argintie reprezinti partea din armaturd nefisuratd). Foto 11.23. Armaturd fisurata prin actiunea atomului de hidrogen (cu detaliu in sectiune)Particularitifi privind coroziunea armaturilor pretensionate_ 63 6. Particularititi privind coroziunea armiturilor pretensionate 6.1, Prezentarea fenomenelor Fenomenele de coroziune a armaturilor sunt mult mai periculoase in cazul in care acestea se afli sub tensiune. Astfel, datoriti eforturilor permanente mari din armaturile pretensionate pot apare ciupituri sau fisuri in care are loc un proces anodic de coroziune (fig. 1.19.2). Acest tip de coroziune se numeste coroziune fisurati sub tensiune [45]. ay (yyy fe | DISLOCARE Fenomemil de Fig.J1.19.b. Fragilizarea armaturii coroziune fisurati a armiturii prin actiunea atomului de hidrogen Un alt fenomen care poate conduce Ia cedarea armaturii pretensionate este acela prin care atonmul de hidrogen, rezultat ca produs intermediar in urma unui proces catodic sau din alte cauze (contact direct cu atmosfera, teaca din pve), pétrunde in refeaua intercristalina a ofelului si credza © presiune intern care conduce la cedarea brusca a armaturii aflata sub tensiune (fig. 11.19.b). Coroziunea armaturii sub tensiune are loc in zonele in care stratul pasiv s-a degradat, fenomen care poate fi localizat (intr-o fisuri a elementului) sau generalizat (in cazul dezalcalinizarii stratului de acoperire cu beton a armiturilor sau penetrarii ionilor de clor). 6.2. Studii de caz Cedarea fascicolelor de armatura (tip Korowkin) care asambleazi bolfarii din care sunt alcatuiti stilpii unei estacade (obiectivul 90 din tabelul III.5) s-a produs prin coroziune fisuranti, in sectiunea de baza a stilpilor, locul in care, periodic, s-au produs cicluri de umezire-uscare (foto TI.24). Penetrarea ionilor de clor prin betomul unui element armat cu armitura preantinsa a produs coroziunea genaralizati a toroanelor dinspre fibra inferioara si cedarea prinmului toron, odati cu fisurarea betonului (foto 11.25, obiectivul 99 din tabelu! 111.5).64__ MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR Foto I fascicolelor pretensionate care asambleaza bolfarii unui stalp. 4. Ruperea prin coroziune fisuranti locala a Foto 11.25. Cedarea unui toron la un element din beton precomprimat datorit& coroziunii generalizate cu ioni de clor.Acfiuni proprii constructiilor 65 7. Actiunea apelor dedurizate 7.1, Prezentarea fenomenelor Apele cu duritate scdzuti provin din recircularea apelor industriale, din topirea zApezilor, din anumite ape curgitoare si in contact cu betonul au tendinta Dezagregarea pietrei de ciment incepe cu combinatiile foarte bazice (hidrosilicati, hidroaluminati si hidroferiti a edror compozitie depinde esential de concentratia de Ca(OH),) si progreseaza pe misura indepartirii din solufie a varului liber format. in prima etapa este levigat hidroxidul de calciu existent in piatra de ciment, ulterior find dizolvat si cel eliberat datoriti actiunii hidrolitice a apei. Sub influenfa concentratiei de Ca(OH), hidrosilicatii, hidroaluminatii si hidroferitii pot si se transforme gi si recristalizeze sub forma unor alti hidrocompusi, cu eliberare de hidroxid de calciu. Aceste fenomene sunt insofite de tensiuni in beton si aparitia de microfisuri, defecte de structuri care favorizeazit in continuare procesele de difuzie, accelerand coroziunea betonului pind la decalcifierea totali a pietrei de ciment gi transformarea sa intr-un amestec de geluri de bioxid de siliciu hidratat, hidroxid de aluminiu hidratat si hidroxid feric, descrescand rapid rezistentele mecanice (fig. 11.20. [16] [58]. ACTIUNEA APELOR DEDURIZATE » 2(2¢2010,nlH,0) «+ 3620-28i0,nH,0 +Ca(0H), * 3€22810,nH,0 + 21020-2510, nH,0) + ca(0H). & ciomomowmonreum, F350 eronsorersrsceoniovenorcuow, 22 4 ACaO-ALOvan+ 220A,0req+ Ca(OH), 5 : (020-A,0,09 ++ AYOH):aq + Ca(OH), 22 9 similar, au loc reactiile pentru = % 4 8 2 6M % BW 3 4CaO-Fe,0;-aq si 4Ca0:Al,0;'Fe,0; % CoO INDEPARTAT Fig, 11.20. Actiunea apelor dedurizate Efectul de distrugere este conditionat de (Petonuluis un rol important in limitarea coroziunii avandu-1 arboniatarea la” suprafafi!a66 _ MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR 7.2, Studii de caz Efectele descrise mai sus sunt evidente la turnurile de ricire a apei recirculate din industrie, degradarile acestor structuri mergénd de la exfiltrari locale, in general prin defecte de executie (segregiri, fisuri) si pana la penetrarea totala a placii din beton (foto II.26) Foto 11.26. Degradiri ale betonului la un turn de racire cu tiraj naturalCoroziunea de tip acid _ 67 8. Alte actiuni corosive Substantele corosive fati de beton si beton armat sunt prezentate in tabelul 1.3. in continuare vor fi detaliate actiunile corosive care nu au facut obiectul subcapitolelor tuiindu-se asupra acelora care au constituit studii de caz cercetate de autor, anterioare, accer din care se prezinta si exemplificarile. Tabelul 11.3. Substante agresive fata de beton si beton armat Coreziune acidé Acizi Minerall Organici ‘Acid coche Acid acetic ‘Acid sulfuric ‘Acid formic Acid exotic ‘ed humic ‘Acid carbonic ‘Acid lactic ‘ckd fuhiric ‘Acid tanic ‘eid fostoric Acid tart Hidrogen suiturat ‘cd butic ‘eld cloric ‘Acti zaharit ‘Acid ionic ‘cid oxalic ‘ci bromic ‘cid ure FENOLI ALCOOLL ALDEHIDE Corezlune bazice BAZE NaOH: KOH: ureea:_amine ‘SARURI ‘Anorganice Organice Cloruri (Na, Ca, NH,, Mg...) Gresimi si uleiuri vegatale si animale ‘Sut (Na, Ca, NH, Mg.) Grasim si uletur minerale Azotati (NH,, Na, K ...) Altele (acetati ester! steari sapunuri) Suttai (Fe, C .) Carbonati Fluor siicti Cromatl Torezlune biologie bacter_microorganisme; chen; alge: _scoicl 8.1. Coroziunea de tip acid 8.1.1. Actiunea acizilor minerali 8.1.1.1, Acidul carbonic Acidul carbonic (H,CO,) este solutia apoasi a bioxidului de carbon gazos si este confinut in majoritatea apelor naturale (vezi § 3.1.2.1) si in apele (vaporii) industriale, in cazul in care pH-ul acestora este mai mic de 6,5. Din cantitatea totala de CO; dizolvata in68 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR apa, doar circa 1% este prezenti sub forma de acid carbonic, in timp ce restul riméne sub forma de gaz dizolvat (fig. 11.21). ACTIUNEA ACIDULUI CARBONIC CatHico3)y DIZOLVAREA CO; IN APA (1%) (C0; + H,0 «+ H,C0, «+ H+ HCOs < g| Ca(OH), + 2H;CO, + Ca{HCO,), + 2H,0 | ‘sok 5 moa 202004 + 2440 | + 8} CaCO, + H,00,-+.6a(H00,), (a8I0, + H.CO, > CaCO, + H.S10, g 3| 2Ca0-N,OsH,0 + 2H,CO5 -» 2CaCO, + 2AKOH), gel mo, de zona de jcrestere | zona de egradoreTo re tevigare COIHCO3) CaCO3 CatOH)g Fig. 1.21. Actiunea acidului carbonic asupra betonului Sub actiunea acidului carbonic din apa (sau vapori, in instalatiile industriale) rezulta carbonat de caleiu si carbonat acid de calciu. in timp ce primul este practic insolubil, al doilea compus prezinti 0 solubilitate deosebit de ridicaté. Rezultd 4 actiunea agresiv se produce doar cand concentrafia de CO depiseste 0 anumiti valoare de echilibru. in acest mod transformarea Ca(OH), in Ca(HCO,). si levigarea acestuia este favorizat de hidroliza celorlalti constituenti ai pietrei de ciment in mod similar mecanisrmului de coroziune prin dizolvare-levigare (vezi §7). Dinamica coroziunii carbonice prezintd trei stiri suecesive (fig. 1I.21.[68]).In prima stare, ereste concentratia de Ca(HCOs), care, consumind din Ca(OH)s, degradeazi piatra de ciment, patrunzand treptat in beton. Urmeaza formarea CaCO, care, fiind insolubil, precipita treptat marind rezistenta pietrei de ciment. in continuare. apa avand CO, consumat, are numai rolul de levigare a Ca(OH); pe care il dizolva, fird a intra in interactiune cu acesta. Efectul agresiv al acidului carbonic se extinde de asemenea si la hidrosilicati ila aluminatul hidratat de caleiu. in industrie, pe Inga apa cu acid carbonic pot apare si vapori contindnd acid carbonic utilizat in diferite instalafii. in foto 11.27 sunt prezentate degradirile produse de vaporii de acid carbonic 1a planseele si stilpii unui tunel de ventilare, Se remarcd c& sub betonul degradat, cojit, alcalinitatea se regiseste la 5...8 mm.Coroziunea de tip acid _ 69 Foto I.27.Degradari datorate acidului carbonic 8.1.1.2. Acidul fluorhidric Acidul fluorhidric se utilizeaza la instalatiile de obfinere a ingrisdmintelor chimice pe bazii de fosfor intrnd (in proportie de 1%) in componenta solutiei (pe ling’ H,SO, 25% si Cl 0.01%) cu care se trateaz fosforita Ca;(PO,), in vederea obfinerii acidului fosforic. ACTIUNEA ACIDULUI FLUORHIDRIC SIO, + 4HF = SIF, + 2H,0 SIF, + 2HF = H.SiF, voiatt incolubll get C20 SIO, + HF + CaF, + S(OH), 2Ca(OH); + SF, > 2CaF, + SKOH), Ca(OH); + H.SF, > 3CaF, + S(OH), + 2H,0 Insolubll gel Fig. 11.22. Actiunea acidului fluorhidric asupra betonului Acidul fluorhidric ataca puternic betonul chiar daci formeaz’ saruri insolubile (CaF; intrucét descompune hidrosilicatii de calciu si reactioneaza si cu agregatul silicios slabind adeziunea acestuia la piatra de ciment (fig. 11.22. [17). Deoarece in industria de ingrisiminte pe baz de fosfati, obtinerea acestora se bazeazi pe utilizarea acidului sulfuric, coroziunea betonului datorati acidului fluothidric este greu de decelat de cea datorati acidului sulfuric, care este preponderenti, si fati de cea cu acid fosforic. In foto 11.28 este prezentat un beton corodat cu substantele utilizate la prepararea acidului fosforie (la stilpul din foto 128 se observa baza cimiguiti datoriti degradarii acestuia sub pardosealS, ca in foto II.18).70 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIHLOR Foto 11.28. Coroziunea betonului cu substanfe agresive continand sj acid ‘fluorhidric (1) pe Kinga acid sulfuric si acid fosforic (ansamblu si detaliu) 8.1.1.3. Acidul fosforic Acidul fosforic atacd piatra de ciment (fig. 11.23), forménd fosfati neutri (tertiari, Ca(PO,); ). fosfafi monoacizi (secundari, CaHPO,) si fostati bazici (primari, Ca(H,PO. ACTIUNEA ACIDULUI FOSFORIC (Ca(OH), + 2H,PO, > Ca(H:PO,), + 2H,0 ‘solubi Ca(OH), + HjPO, -+ CaHPO, + 2H.0 solubil ‘3Ca{OH); + 2H,PO, + Ca(PO,), + 6H,0 insolubil Fig. 1.23, Actiunea acidului fosforic asupra pietrei de cimentCoroziunea de tip acid 71 Fosfafii primari sunt in general solubili in apa, iar dintre cei secundari gi tertiari se dizolva in api fosfafii metalelor alcaline si cei de amoniu. Rezulti deci ca acidul fosforic corodeaz’ betonul prin formarea fosfafilor secundari si terfiari pani in momentul formarii fosfatului de caleiu neutra care, fiind insolubil, formeazi un strat protector stopand coroziunea [17]. La fabricile de fosfat, unde in procesul tehnologic rezulté acid fosforic, coroziunea cu acest produs nu poate fi clar decelati de coroziunea cu ceilalti compusi (H»SO, si HF) care au © acfitne asemanatoare dar mai violenti (vezi § 8.1.1.2.). 8.1.1.4. Hidrogenul sulfurat Hidrogenul sulfurat este diunitor betonului in momentul in care oxideazi devenind acid sulfuric (vezi $4 si fig. 11.17). Hidrogenul sulfurat provine din activitatea industriala (vezi cap. I, §3.1.1.3) sau din putrezirea algelor. Hidrogenul sulfurat mai poate actiona asupra betonului carbonatat si prin formarea carbonatului acid de calciu gi a hidrosulfurii de calciu, sdruri solubile in apa [17] (vezi si fig. 11.24). De asemenea, H,$ poate forma sulfurd de fer (FeS) intrand in reactie cu armatura din betonul armat. Se remared actiunea acestor substanfe agresive in special pe platformele industriale unde se fabricd fibre artificiale (IFA Suceava, IFA Dej, CCH Braila), coroziunea fiind specifica celei cu acid sulfuric (vezi $4). 8.1.1.5. Acizii cloric, bromic si iodic Acidul clorie (HCIO;) si acidul bromic (HBrO,), in solufii nediluate au acelasi efect a si acidul clorhidric (HCI, vezi §3). Acidul iodic (HIO3) are un efect mai moderat [17]. 8.1.2. Actiunea acizilor organici Acidul acetic (CH,COOH) se combina cu Ca(OH), din beton rezultind acetatul de caleiu, substanfa solubilé [17], acest acid fiind coroziv chiar in stare diluati. ‘Acidul formic (HCOOH) are efect aseminitor acidului acetic, dar mai moderat, coroziunea producéndu-se cu vitezi mai redusi [17]. Acest acid poate fi gisit In fabricile de hartie, industria alimentard et. ‘Acizii humiei sunt mai slabi ca acidul acetic dar mai tari ca cel carbonic. Combinafiile lor cu oxidul de calcin sunt insolubile. ‘Acidul lactic (CH;CHOHCOOH) levigheazi complet Ca(OH); din beton. Acidul lactic provine din lapte nedegresat, din silozuri cu nutret verde, din varzi acri, bere acri. ‘Atacd betonul la orice temperatura si in orice concentratie find agresiv si pentru cdrimida obisnuité [59]. ‘Acidul tanic (C,Hyoz 2H.0) dizolva oxidul de calciu din beton descompunandu-se el insusi in aceasta reactie. Apare de obicei in t&bacinii . ‘Acidul tartrie si vinul reactioneaz4 cu oxidul de calciu formand tartrat de calciu, substanfi foarte pufin solubila in apa, care umple porii betonului impiedecind propagarea coroziunii (deci vinul este indiferent fata de beton [17]). ‘Acidul butiric (CH,-COOH) se giseste sub forma de esteri in untul proaspit si se prepara din fermentatia zaharurilor [59].72_MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIHLOR Zahirul (C\3H::0,,), siropul de sfecli, melasa etc. sunt agresive fati de beton, iar actiunea acestora se pare ci este asemindtoare cu actiunea produsclor petroliere care ‘micsoreaza rezistenta betonului printr-o actiune de lubrefiere a particolelor [59]. ‘Acidul oxalic ((COOH); 2H;0) si sArurile sale alcaline se dizolva in api usor in timp ce sarea sa de calciu nu este deloc solubild. Acest acid nu este deloc agresiv si etangeaza betomul [17]. Acidul uric este o substanfa greu solubili in ap, cu proprietafi slab acide [17]. 8.1.3. Actiunea fenolilor Fenolii se gisesc in special in reziduuri industriale. Solutia apoasi de fenol, acidul carbolic (C,H OH), este un acid slab care formeaza cu hidroxidul de calciu fenolat de calciu a cirui cristale au un efect temporar de etansare a betonului. Aceste cristale pot uneori cauza 0 expansiune redusi, cristalizarea avind loc fir apa [19], 8.1.4. Actiunea alcoolilor Alcoolii intalnifi in industrie sunt: alcoolic metilic, aleoolul etilie, alcoolul propilic si compusii s4i analogi, glicolul si glicerina. ‘Alcoolul concentrat este higroscopic extrigdnd apa din beton dar nu rezulti de aici ca ar fi periculos pentru betonul intirit . Soluiile apoase de glicerind (2%) extrag oxidul de caleiu din beton formand compusi solubili de glicerina si oxid de calciu. La concentrafii mai mari (5...50 %) are loc 0 escompunere sub forma de nimol si se levigheaza si aluminafii, oxizii de fier, bioxidul de siliciu hidratat etc. [19]. Se emite ideea cd aceasti actiune este aseminitoare cu a zahdrului dar este diferit caracterizata de uni autori (vezi [17] si (59) 8.1.5, Actiunea aldehidelor Aldehida formic’ se comporti aseminitor cu alcoolii, in aceasta formandu-se acidul formic a c&rui acfiune a fost discutati la §8.1.2). 8.2. Actiunea bazelor Solutiile de aleali cu concentrafii mai mari de 10% distrug betonul atit prin actiunea lor asupra cimentului cat si asupra agregatelor (fig. 11.27. [17). ‘Agresivitatea solutiilor de alcali creste cu cresterea temperaturii, ca urmare a cresterii vitezei de reactie. Actiunea distructiva a alcalilor (NaOH, KOH) se coneretizeaza prin solubilizarea din beton a Al,0; si SiO;. Actiunea de dizolvare a hidroaluminatilor si hidrosilicatilor este intensi Ia 0 concentratie de peste 20% pentra cimentul portland (vezi figura T1.24) si la 0 concentratie de 1...3 % pentru cimentul aluminos. De aemenea, solutiile alcaline pot exercita si o actiune peptizanta asupra cimentului, cu intensitate diferiti in stadiile de intirire a cimentului [16]. Degradirile betonului produse de lesii sunt frecvent intilnite in industria fibrelor celulozice. Astfel, la un obiectiv de la IFA Suceava (instalatia de xantogenare, obiectivul 14Acfiunea bazelor_73 ACTIUNEA BAZELOR geturt 4C20AL,0,-13H,0 + 2NaOH «> Na,0-A1,0, + 4Ca(OH), + 10H,0 dizolvere geturi xC20 SIO, yH,0 + NaOH «> Na,0SIO, + xCa(OH), + (y-x+1)H,0 dizolvare SIUNE dai 7 |__| o 3 o 9% 120 10 160 TIMPUL (zi mSiO, + 2nNaOH + pCa(OH), xH,0 «+ nNaypCaO-mSiOzyH20 geluri (expansiune) REZISTENTA LA COMPRE- Fig. 11.24. Actiunea bazelor asupra betonului din tabelul ILS) deversarea si stagnarea indelungata a solutiilor chiar diluate de NaOH (concentratie 4%) au condus Ia degradarea pardoselilor de beton armat, inclusiv a protectiilor realizate din folie butarom si asfalt in mai putin de 3 ani de exploatare. La o expunere mai indelungati a elementelor de beton armat la actiunea bazelor (lesie bisulfiticd) acestea pot produce dezintegrarea betonului (foto 11.29, CCH Letea Baciu). Foto 11.29. Degradarea betomului Foto 11.30, Degradiri datorate hidroxil- datoriti.actiunii corosive a lesici aminei si mediului exterior -CFS Savinesti Urea CO(NH,); este 0 bazii slaba, iar acfiunea acesteia se para cd are caracteristicile coroziunii produsa prin expansiune si dizolvare datorita prezentei radicalului NH" Aminele sunt combinatii organice ce deriva din amoniac [59] prin inlocuirea atomilor de hidrogen cu radicali de hidrocarbur’, cu proprietiti bazice, aseminitoare amoniacului.74 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR Fenomencle de degradare datorate de exemplu, hidroxilaminei sunt de asemenea foarte spectaculoase (foto II.30, obiectivul 13 din tabelul II1.5). 8.3. Actiunea sirurilor Sarurile sunt produsele reacfiei chimice dintre 0 baza si un acid. Nu se pot da reguli generale cu privire la efectele sirurilor asupra betonului. Deoarece radicalul acid constituie la ‘iruri sursa principala de pericole, orice actiune posibila de degradare trebuie si fie judecata pe baza acestui radical. Totusi coroziunea poate fi cauzati si de actiune cationilor (de ‘exemplu, Mg"*) pe ling cea a anionilor (radicalul acid). Deoarece liantul din beton confine cantititi considerabile de ioni de Ca** si OH” capabili si formeze compusi cu caleiul, efectul cationilor de sare este functie in prinul rand de tendinta lor de a reactiona cu anionii OH” iar apoi de cea a anionilor sirii de a actiona cu cationii Ca. Efectul coroziv mai depinde si de proprietatile produsului rezultat, adicd de solubilitatea sau insolubilitatea lui, de faptul cd cristalizarea este insotita de expansiune ete. Efectul sarurilor este in esenfi identic cu cel al acidului corespunzitor, insi mai slab [17] Sarurile pot fi anorganice sau organice (vezi tabelul II.3), acide, bazice sau neutre Efectul celor mai importante siruri a fost tratat anterior (efectul clorurilor $3, sulfurilor si sulfatilor $4, azotafilor $5 ete.). 8.3.1, Actiunea sulfafilor Sulfafii sunt dundtori pentru beton pentru ci formeazi compusi ce produc expansiunea acestora (ghips, etringit). Cei mai importanfi sulfafi sunt: Na,SO,, K3SO,, CaSO,, (NH,)-S0,, MgSO, $1804, CuSO,, ZnSO, KAI(SO,)+12H,0 (alaun), Al(SO.)s, ‘MnSO, + 2H:0, [Mn;S0,]s, PbSO,, FeSO, 7H,0, Fe,(SO,)s 9H;0, NiSO, + 7H,0, COSO,, BaSO,. Despre efectele sirurilor marcate inclinat s-a discutat in § 4. In continuare vor fi aritate efectele celorlalte siruri. S180, se dizolva in api gi cu acelagi efect ca si CaSO,, ZnSO, cristalizeazi cu 5 molecule de api si formeazi ghipsul in beton. ZnSO, are o actiune aseminitoare ( (cristalizeazi cu 7 molecule de api ). Alaunul are efect asemanator cu CaSO, si Na,SO,, In tunele cazuri totusi, hidroxidul coloidal de aluminiu se formeazi automat, umple porii >etomului si impiedica patrunderea in continuare a solutiei agresive. Al,(SO,); eristalizeazi cu 18 molecule de apa si deci este agresiv fati de beton. Sulfatul manganos si manganic corodeaza ca si ceilalfi sulfati. Sulfafii de fier sunt dizolvati in api si sunt agresivi fat de ‘eton. Acelasi efect se pare ci il prezinta si sulfatul de nichel. BaSO, nu se dizolva in apa gi ru este agresiv fat de beton[17). 8.3.2 Acfiunea clorurilor Clorurile sunt agresive fafi de beton asa cum s-a aritat in §3, cauzind degradari grave in primul rnd elementelor de beton armat. Cele mai importante cloruri sunt: NaCl, KCI, NH,Cl, MgCl; CaCl, SiCl;, BaCl;, HgClz, AICI, MnCl, PCl;. Analog clorurilor, avem bromurile (NaBr) si iodurile (Nal). Efectele clorurilor notate inclinat au fost discutate in §3. Clorura de bariu si strontiu are efect asemanitor clorurii de calciu. FeCl; ataci betomul prin formarea hidroxidului de fier si clorurii de calciu. Efecte asemanitoare au AICI; si MnCl;,Acfiunea sérurilor_75, HgCl, este de asemenea agresiva fati de beton. NaBr si Nal ca si sirurile de potasiu corespunzitoare se comporti la fel ca NaCl. 8.3.3. Actiunea azotatilor, sulfurilor si carbonatilor Actiunea NH.NO; a fost discutati in §5. Ceilalti azotati NaNO, KNO;, Ca(NO3)2, Ni(NO,)s, Ps(NO3)2 nu sunt daunitori [17] Sérurile hidrogenului sulfurat sunt la fel de diunitoare ca si hidrogenul sulfurat, formind prin oxidare sulfati Carbonatii mu sunt daunitori pentru beton. 8.3.4. Actiunea fluorurilor, silicafilor si cromatilor Fluorurile i silicafii au efect favorabil asupra betoanelor. Bicromatul de potasiu este foarte agresiv fata de beton iar permanganatul de potasiu este inofensiv. minerale Produsele rezultate din distilarea titeiurilor (benzina, uleiurile ete.) in stare purd nu sunt vatimatoare pentru beton. Ele sunt vatimétoare in masura in care confin impuritati (in special sulf, diferiti acizi ete.) Foto 11.31. Degradari ale betoului eu Foto 11.32. Degradiri la plansee defecte structurale sub actiunea benzinei penetrate de uleiuri minerale. S-au observat degradiri avansate ale betonului la structuri supuse actiunii benzinei timp mai indelungat, sub forma de cojiri ale pietrei de ciment si dezagregarea in oarecare misuri a betonului datoriti penetririi benzinei prin defecte structurale (fisuri, segregiri, foto IL.31, obiectivul 73 din tabelul IIL.5).76 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR Uleiurile patrunse in beton micgoreaza rezistenfa mecanicd a acestuia avand un efect lubrefiant intre particolele pietrei de ciment si intre acestea si agregat. Astfel, rezistenta betonului poate scade pnd la peste 50% din cea initial, dar daca uleiul este extras din beton, acesta isi recapiti in mare masuri caracteristicile initiale[60]. Fenomene de degradare cu ul a betonului se observi mai ales Ia plangeele pe care sunt dispuse masini din care existi posibilitatea scurgerii ulciului de lubrefiere a acestora (industria textila, de exemplu, foto 1132, obiectivul 35 din tabelul ILS). 8.3.6, Actiunea grasimilor si uleiurilor vegetale si animale Actiunea corosiva a grisimii animale apare datoriti esterilor glicerinei si_acizilor arasi, actiune catalizati de apa caldi utilizatd la spalarea pardoselilor in industria alimentard [59]. Uleiul de rapiti, in, ricin, untura de pore, de peste se combin cu Ca(OH), si formeaza sfruri (sipunuri de calciu). Agresivitatea uleiurilor depinde si de vascozitatea lor. Cu cit vascozitatea este mai mare cu atiit acestea sunt mai putin agresive. 8.3.7. Actiunea altor saruri in materiile organice utilizate in industrie exist 0 multitudine de alte saruri provenite din reactia unor acizi organici cu baze. Astfel sunt acetatii, esterii, stearii, sipumurile care au actiuni diferite asupra betonului iar degradarile pastreazi in general caracterul degradarilor produse de acidul respectiv. De asemenea, derivatii proveniti din grisimi pastrezd, se pare, caracterul agresiv al acestora. De exemplu, acetatul de butil corodeaz betonul prin solubilizarea si indepartarea unor componenti ai pietrei de ciment (foto 11.33, obiectivul 53 din tabetul IIIS). Foto 11.33, Degradari datorate acetatului de butilCoroziunea biologic’ 77 8.4. Coroziunea biologica Coroziunea biologics este conditionati de prezenta microorganismelor (bacteriilor) aerobe (cele care se dezvolté in prezenta oxigenului) si anaerobe (cele care se dezvolti in lipsa oxigenului). Bacteriile aerobe oxideazi cu ajutorul enzimelor specifice substanfelor organice din apele reziduale, transformandu-le in CO, , H2S, SO, , siruri de Ca, Mg, P, K ete. (pot apare in faze intermediare NH; , HS). in continuare, SO, si sulful sunt oxidate pana la sulfati cu efectele cunoscute asupra betonului (fig. 11.25, §4). Bacteriile anaerobe isi procuri oxigenul prin reducerea substanfelor organice sau anorganice si descompunerea lor (glucoza pina la acid lactic sau acetic, sulfaii pana la sulf sau hidrogen sulfurat etc.). Bacteriile de fier pot provoca de asemenea, coroziunea betonului. Apa cu confinut mare de Fe ce percoleaza prin beton poate favoriza aparifia la suprafafa betonului, in prezenta aerului, a bacteriilor de fier. Sub aceste culturi de bacterii betonul se exfoliazi datoriti activitifi fiziologice ce are loc cu degajéri considerabile de CO, [17]. ACTIUNEA BACTERIILOR BACTERI AEROBE: namo OXIDAREA H,S: HS + 1720; + S + H,0 OXIDAREA S: S +30, + 2H,0 + 2H,SO, ‘expansiune (vezi ig. 1.18) BACTERI ANAEROBE: 3H, + SO,? + H,S + 2H,0 + 20H 2CH,CHOH COOH + $07 + H,S + 2CH;COOH + 260, + 20H. + sokubil H,S + 20200, + Ca{HO0,), + CaS HS + CaS + Ca(HS), solubil BACTERII OXIDATE A FIERULUI: AFeCO, + 0, + GH,O > 4Fe(OH); + 400, + 58 cal ‘carbonatare Fig. 11.25. Actiunea microbiologica asupra betonului Algele si muschii depusi pe betoane, in urma asimilarii clorofiliene elimini CO, , iar la putrezire formeaza acizi humici producand o coroziune acida a betonului (vezi §8.1.2.) [17]. Ciupercile xilofage creazi un mediu puternic acid, corodand in acelagi fel betonul.78 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR 8.5. Sinteza actiunilor corosive © sintezi a actiunii substanfelor asupra betonului este prezentatd in tabelul 11.4 [61] ‘Tabelul IL4. Actiunea substanjelor chimice asupra betomului.. ‘acid acetic 10% | dezintegrare lent ‘flsime de vita | orésimea sollda dezintegreaza ‘acid acetic 10% | Idem lent: grésimea topita mai rapid ‘acid acetic 30% | idem ere poate confine ca produgi de ‘acetond ;penetrare; poate confine acd ‘ermentare acid acetic, acetic cu impurity carbonic, lactic sau tani ‘apa acd ‘dezintegrare lent; tn betonal | benzol Plerdere de lichid prin pH <6.5 (2) poros sau fisurat atacd ofelul penetrare ‘alcool ‘vezi alooolul etic gi loool | solide albre | vezi substanfe speciice ca: ‘acid hipoctorit, hipoctorit de ‘lel de migdale sod, acid sulfuros etc. ‘aun’ Vazl acid boric coruré de efecte negijabile ‘luminiu ‘vezi dorurd de sodiu sau at ‘auifatul de ‘bromaminele gazoase dezin- luminiu tegreaz’; bromaminelelichide ‘amoniac Wehid dezintogreazii daca contin ‘acid hidrobromic gi umezeal’ "amonlac vapor dezintegrare lent Tents ‘dezintegrare rapid “safaul de amon Tn betonul poros sau fisurat _atacd ofelul (by; coreziunea ‘carbonatul de ofelull poate cauza créparea ‘moni betonutul lorura de amonia neagresiv neagresiv dezintegreazai betonui nere- ‘lanit de amoniu zistent la suai uorura de amon neagresiv Thidroxid de amoniy ‘vezi fenol ‘azotat de amoniu ‘ca gaz poate cauza 0 contrac- tie permanent’ (vezi si acid ‘oxalat de amoniu carbonic) ‘suifat de amoniu Tent lerdere de lchid prin pane- [[euiturd de emonia {rare prin beton ‘suit de emoniu dezintograre lent () ‘superfosfat de ‘dezintegrare, In special in pre- ‘amonit zenfa aerulul Tosuifat de amon ‘vezi azotat de sodiu degeurl animale ‘ea ichid dezintegreaza Tent, ‘antracen med sau in pelicule este acid arsenic neagresh cantgl ezintegrare lent ‘dezintegrare lentSinteza acfiunilor corosive 79 [gaze de eyapament pot dezintegra betonul ued prin ectunea eciztlor carbonic, nitric sau suifuros [icarbonat de sodlu | vezi carbonat de sod idroxid de beriu__[neagresiv dru [dezintegrare fentd (vezi acid acetic) "zgure [agresi in stare uscatl; cind [gazele ferbinf (400...1100 F) sulfur si sulfa se dizols [cauzeaza tensiun termice: ré- (vez! sult de sod de ex.) te, condenseaz& sutfur, acid [gurl ferbing [cauzeazd expansiune termick hidroctoric, dezintegrare lent earbune sulfurle dizolvate din c&rbunele[ulel comestion dezintegrare lenté lumed oxideazé tn acid suifuros |formaldehida 35% | acid formic, format Th solic, sau sulfuric sau sulfat de fler dezintegrare lent formalin vezi formaldenia’ [qudron din c&rbune | vezi antracen, berzol, carbazol, acid formic 10% | dezintegrare lent Jchrysen, creozot, cumol parafi- idem nd, fenantren, fenol,tven, ilo idem ‘acid RFONLONE, af ack, I sulfat de cobalt deziniogreaza betoansle ners | zahérul provoacd dezintegra- zistente la sulfagh rea (vez i fructe fermentate, ‘la din boabe de | dezintogreaza in special in cereale, vegetale, extracte) cacao prezenta aerului ‘Bru de emoniu sunt rareori ule cin nacd de | idem prezente In cantitate suficients 0008 pentru a dezintegra lel din feat dezintegrare rent lerdere de ichid prin panetrare| (cox sulfurle dizoWvate Th cox umed dezintegrare lent oxideaza tn eulturt sau acid idem suture vezi frcte fermentate, cereale (Gorura de cupr | dezintegrare Tent vegetale, extracte ‘solute de cupru _[neagresiv Ineagresive Pentru protecti (3) [dezinlegrare lent sulfat de cupru dezintegreazk betonul nere= [dezintegreaza rapid ncluslv zistent la sulfa _fojetat sulfura de cupra | agresiva, daca confine sulfat idem {de cupru Stop de cereale |dezintegrare lent idem {sublimat corostv | vezi dorura de mercur creazot [prezenfa fenol, dezintegrare idem lent carnal pierdere de lichid prin idem penetrare gaze diesel vezi gaze de epapament la idem automobile 3 diesele initrofenot [dezintegrare lent TReagresN, dar la umiditate, ox- [sarea Epson vezi eulfatul de magneziu |deazd tn acid sulturos; dezinte- [alcool etlic | penetrare lent eter etc idem dezintograre tent etilen gical [dezintegrare lent& @) Tecale vezi balegar [dezintegrare lent fructe fermentate, | fermentarea industrialé produ- vezi corurd feroasd, coruré Jcereele, vegetale | ce ack lactic (e); dezintegrare, fericd sau extracte lent Tichid dezintegreaza rent, umed lorura feicd dezintegrare lent ‘sau in pellcule este nofensiv80 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR ot dezintegra betonul ured Prin actiunea aczlor carbonic, azotic sau sulfuros (vez! si gaze| de egepament la automobile gi iesele) uleurle grase, dec& sunt pre zente, dezintogreazé lent vezi hidroxid de sodlu [aizolvand suifurle din minereut umed, oxideaza la acid sulfuric si sulfat foros. Ineagresiy; protejeazl rezervos- rele Impotriva acidului acetic, bioxidulul de carbon gi apei sSrate; otrévitor, nu se utilizes 28 cu mancare gi apa de baut [penetrarea superficiali nu este agresiva, dar nu se va utliza la suprafete foarte poroase ca 2idérile din blocuri de beton (v) do Ni(v) ecintogroazd lent vezi sult feric ulel [dezintegrare lent irl de ler vezi sulfa foros. facid parcioric ‘dezintegreazi Kerosen, plerdere de ichid prin baton 10% acid lactic 5%, dezintegrare lent [percioratiens plerdere de ichid prin [acid lactic 25% idem penetrare, untura deziniagrare lenta; chia, fenantren plerdere de ichid prin penetrare| mal rapid [enol 5% dezintegrare lent [azoat de plumb | dezintegrare lent [fenol_15..25% [idem [plumb rafinat (q) Tent facid fosforic 10% [idem salpetru de Leuna | vezi azotat de amoniu gi sufat [acid fostoric 85% [idem de amoniu [saramuré ‘tac’ ofelul In betonal poros si lel de ignit ‘decd sunt prezente uletur surat .grase, dezintegreaza lent [smoalé neagresva [lorurS mercuric’ | dezintograre lent suifat de aluminlu | dezintegreazl betonul nerazis- [dloruré mercuroas& [idem si potasiu and la sulfa falcool metic lerdere de lchid prin [carbonatul de Ineagresiv dac& nu este prezent enetrare, potas sulfatul de potasiu met et cetone idem [dorura de polasiu | ataca ofelul in betonul poros [metilizoamil cetone [idem sau fisurat etl Zobutl cetone [idem (cenuré de dezintegrare lent Tapte ‘neagresN, tolugl vez! lapte potasiu actu [dicromat de [dezintegrare degeuri de ape de | prezenta sufurior, sufajior | potasiu mare ‘sau actilor dezintegreazd hidroxid de [neagresiv (h) betonui gl atacd ofelul in beton |potasiu 15% poros sau fisurat idem 25%, [dezintegreazi betonul lel mineral uelutle grase, dac& cunt pre- [idem 95% dem zente, dezintegreaza lent [azotat de polasiu | dezintegrare fenta spit mineral plerdore de lichid prin [permanganat de |neagreslv numai daca este enetrare, potasiu prazent sulfatul de potasiu melas Ta temperatura 120 F, dezinte- | sulfat de potastu [idem ents [suifura de potasiy |neagreslv rumal dacd nu este ‘acid lorhidric vezi acid nidroscopie prezent suifatul de potasiu ‘olufle de acoperire | suifatul amoniacal de nichel, _| pita vezi sulfur fericd, suttura de jcupruSinteza actiunilor corosive 81 suet de Ni éezintogreaza betoenele fuel din seminje | dezintegreazd in special in pre- nerezstente la sual de rapt zenja aerutl iter vezi azotet de potash blocur de sare | vezi corura de sod [ocd azote 2% | dezintograre repidé neagresl [cid azotic 5% idem vezi clorura de amoniu eid azote 10% idem soda crstalzaté | vezi carbonat de sodiu cid azote 20% [idem cid azotle_50% [idem sare penitu dex [ca gi orura de calcu, clorura fecid azote 40% [idem ghetarea de magneziu, clorur de socks [acid deic 100% Jrumurion leur vezi acd sure 110%. salpetu veal anotat de potas apa de mare dezintegrare beton, nerezis- | bloxid de ull ‘ou umicitates,formeaza acdul tent a sulfa: atacd ofl in suits betonul poros 9 surat acid sarc dezintegrare raps aepeur ack aceti, but, lace (G1 10.80% ctteodatt agenti cufermen- [acid eutture 0% | dezintegrare tare sau sez sulfuric sau acid suture dezintegrare concentrat [depen casnice (w) acid suffi dezintograre némol 110% (oleum) cid suffuros ezintograre rapids [apa gazoasa [acid tanic dezintograre font bicarbonat de sedis oad pent poste dezintegra lent dack este Disuifat de sodiu | dezintegreazi umed isu de sodu [idem [zeamd de WER | dezintogreazd daca cate acid bromurd de eodiu [idem oluje de acd _|neagresiv [earbonat de solu [neagresiv, cu exceppa omen ful cu aluminat de Ca aka organic, dock sunt pre- Giorura Ge sodlu | atacl ofelul dn betonul poros sau feurat(b); coroziunea ofe- liu pote provoca fisurarea idem betonulu neagresl lanurS de soda Tenis ‘alac moderat pledere de ich Dleromat de soci [in solute diva, dezintogrea- prin penetrare 2a lent neagresiv idrond de soda |neperiouloasa th) alacd ofell dn Delon poros Sau 1.10% iourat Trond de sou | dezintegrare Tent vezi fut, cereale, fegume fer > 20% mentate, extrecte Tipedorit de sodu | deziniegrare Tent dezintegreaza lent (vezi ackd fazotat de cody [dem acetic) azotit de sods idem neagresiv, esto necesar si se osfat de sods idem revin8 contarinerea cu {monobazie) perfum lez de eran ineagresiy eafat de sods eziniogreazd betonulnere [xo (xen) enetrare fehid prin Beton zistnd la ule [doruré de zine | dezintegrare ent Tooufat de sodtu | dezintegreazl lent betonul azotat de ine _|neagresiv ereaiatind la sufi solu rafinete de [daca sunt prezenti ack idro- Tapte aera 2aidul lactic dezintegreaza lent cori sau suture, dezintegres- 2 betonul dorurd de atonfiu [neagresiet gud de ane eufatul de Zinc formeazé uneor raha dezintograre Tenth prin oxidare legie Bsutice dezintegreazi satfat de zine dezintegrare lent82 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR ‘a - apa cu pH > 65 poate fi gresivi dacd confine bicarbonat (apele naturale au in mod obisnuit un pH > 7 si rareori mai mic ca 6, totusi, valoarea pH-lui mai mica ca 4 a fost si ea depistata); pentru pH mai mic ca 3, se protejeazi impotriva dizolvarii cu acids 'b -frecvent utilizat pentru dezghetarea pavajului; dacd betonul confine, de asemenea, putin aer antrenat sau este mai tindr de o lund, aplicarea repetati poate provoca cojire a suprafetei ¢- bioxidul de carbon dizolvat in apa naturala, formeazi o solutie de acid carbonic; daca se dizolva in concentratie de 0,9...3 ppm devine distructiv pentru beton; 4 frecvent utilizat ca antigel pentru avioane, la betoane confindnd si ser antrenat, poate provoca cojirea suprafetei; ¢ - in plus, tendinfa unor materiale de acelasi fel de a fermenta, a mincérii gi a deseurilor menajere de a se strica, produce acid lactic; £ - confine acid carbonic, ulei de peste, hidrogen sulfurat, metilamind, brine, alte materiale potential reactive; g- apa utilizati pentru curatirea gazului de edrbune: 1h totusi in unele perimetre limitate, unde betonul de realizeaza cu agregate reactive, se poate produce expansiunea distructiva: 1 - compus in special din azotat, oxigen, bioxid de carbon, oxid de carbon si vapori de apa; confine si hidrocarburi nearse, hidrocarburi partial arse, oxizi de azot, oxizi de sulf; bioxidul de sulf si oxigenul, sub efectul razelor solare poate produce ozon care reactioneazi cu unele produse organice formand formaldehide, peracilnitrat si alte produse: ‘0 ~ fiecare confine trioxid de clor si mici cantitafi de sulfati sau sulfat cromic de amoniu aproape saturat) si sulfat de sodiu; p- mai nnulte tipuri de solufii se utilizeaza, inclusiv: (a) sulfati - confine sulfat de cupru gi acid sulfuric: (b) cianuri - confine cianura de cupru gi sodiu si carbonat de sodiu; (c) Rochele - confine cianuri, carbonat de sodiu gi tartrat de sodiu si potasiu: (4) altele ca: fluorobafi, pirofosfat, amine, ciamurd de potasiu. = contine fluorosilicati de plumb si acid fluorosilicie: 1 se referd la arderea cirbunelui a cdrui produse sunt CO;, de apa, azotafi, hidrogen sulfurat, funingine, cenusi; uu betomul poros care a absorbit o cantitate mare de parafina topiti ce parafina s-a solidificat este dezintegrat de fortele de absorbtie; v- confine clorura de nichel, sulfat de nichel, acid boric si ioni de amoniu: ‘w - poate confine combinafii de singe. grisimi si ulei, bila gi alte sucuri digestive, materii vegetale partial digerate, urind, bilegar, cu variafii ale cantititii de apa: x in mod obisnuit confine sulfat de zine si acid sulfuric, concentrajia de acid sulfurie poate fi scdzuti (aproximativ 6 % in procesele cu densitate redusi) sau mai mare (aproximativ 22 ... 28 % in procesele cu densitate mare). i este imersat in apa dupaActiuni proprii betonului_ 83 9. Actiuni proprii betonului 9.1, Reactia alcali-agregat Agregatele reactive sunt agregatele care contin forme active ale bioxidului de care particip§ activ la reactiile cu alcalii din ciment formand produsi care expandeazi. Factorii care influeneaza reactiile alcali-agregat sunt [61} - confinutul de alcali fn ciment, dar si cantitatea de alcali eliberati de unele agregate; - confinutul si tipul mineralelor instabile din agregat; - umiditatea mediului inconjurdtor si ciclurile de uscare-umezire; - temperatura. Prin reacfia SiO, reactiv cu alcalii din ciment se formeazi geluri care in prezenta umiditifii se umfla (fig. 11.26). De asemenea, se produc reactii expansive si datorita prezentei unor agregate cu confinut de MgCO; sau CaMgCO; (dolomita), marirea de volum fiind de circa 15%. REACTIA ALCALI - AGREGATE. REACTIA ALCALI - CARBONATI (M = Ne, K, Li) DEDOLOMITIZAREA: MgCO; + 2MOH -+ Mg(OH), + M:(CO,): CaMg(CO3)2+ 2MOH -> Mg(OH), + CaCO + M,COs REGENERARE ALCALI M_CO; + Ca(OH); > 2MOH + CaCO microfisur, scderea rezistentet REACTIA ALCALI-- SILICATI SIO; + 2nNaOH + pCa(OH); + xH;0 > nNe-O - pCa0 SIO; - yH:O ‘goluri, expansiune: Fig. 11.26, Degradarea betonului prin reactii alcali-agregat La noi in far, nefolosindu-se pentru prepararea betoanelor agregate reactive, degradari ale betonului datorate reactiilor alcali-agregat nu sunt in mod obisnuit semnalate. 9.2. Bxpansitinea cimentuluiy in cazul in care cimetul confine in(@xees/CaOy/Hehidratatilatimp} dupa intarirea betonului, hidratarea hidroxidului de caleiu poate continua cu formarea hidroxidului de84 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTHLOR calciu. Aceasti hidratare in timp duce la expansiunea cimentului. Cazul utilizarii unor cimenturi cu continut excesiv de CaO care, hidratind in timp, a dus Ia distrugerea prin expansiune a betonului, a fost semmalat in practicd (foto IL34, caz experetizat de prof. A. Mihul in legiturd cu expansiunea unor cimenturi fabricate la Alesd). Foto 11.34, Degradarea betonului prin expansiunea cimentului 9,3. Contractia si curgerea lent’ Fenomenele de contractie si umflare reprezinti unele din principalele cauze ale microfisuririi betonului. Microfisurile se formeaza indeosebi la suprafafa dintre piatra de ciment si agregat, preexistind solicitirilor mecanice [16]. In conditiile unor alternante freevente si rapide de uscare si umezire, microfisurile se amplificd sensibil, propagandu-se in piatra de ciment, pe toat grosimea acestiea dintre granulele de agregat. APARITIA FISURARIT EFORTUL QUPA_RELAXARE aT CEN amp | surarea din contractie a betonului in condifii de deformare impiedecati,‘Actiuni proprii betonului_ 85 fn elementele de constructie a cdror deformare este impiedecata, tensiunile interioare apirute datoriti contractiei pot genera fisuri (indeosebi la plansee). Dupa cum rezulté din figura TI.27, atat rezistenja la intindere cat gi efortul unitar interior erese in timp. Datoriti rel efortul interior dezvoltat in beton $i datorat contractiei este inferior celui care ia nastere sub sarcind de scurté durati, Fisurarea are loc la depagirea rezistenfei la intindere de tre efortul unitar rezultat in urma relaxarii [22]. Fisurile de contractie apar in general dup dou direcfii care se intersecteazi dupa un unghi apropiat de 90°. in condifiile in care intersectia are loc sub un unghi ascutit pronunfat, cel putin una din fisuri nn este cauzati de contractic. Curgerea enti influenfeazi distributia eforturilor (fig. 11.28. [63]), determiniind redistribuirea lor in timp intre beton si armaturi. xt Xt, ' x2) y 5 GRINDA 2 (28zle) x(t) lo GRINDA T (Zi2zile) bm Ma (t =420 zile ) = 18,2886KN'm —~~—— Mo (t= 4202zile} = 13.8402 KN'm Pete aO alee Mb (t=18480zie)= 11,4620 KN m Fig. 11.28. Variatia momentului incovoietor din momentul imbinarii consolelor de varste diferite si pana la 50 de ani86 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIHLOR 10, Actiuni climatice 10.1. Umiditatea Toate procesele de degradare ale betonului au loc in prezenta apei, mai important find umiditatea acumulat’ in beton decat cea a atmosferei interioare. Sub influenta variatiilor de umiditate, betonul absoarbe apa din mediu mai rapid decat o poate ceda, astfel incit umiditatea sa medie tinde si fie mai mare decfit cea a mediului [45]. fn tabelul ILS este aritati influenfa umidititii asupra unora dintre procesele de degradare ale betonului, iar in figura 11.29 se arati gradul de degradare prin coroziune a armiturilor functie de umiditatea anuala a mediului confinuti in porii betonului expus in ‘mediu natural (gradul de degradare a fost definit astfel incat si fie proportional cu grosimea acoperirii cu beton necesare pentru a se produce respectiva degradare, adica la un anumit grad de degradare este necesarii o anumiti grosime a acoperirii cu beton). ‘Tabelul ILS. Influenja umiditifii asupra proceselor de degradare Procese Umiditate carbonatare ‘Coroziune ofel datorita: ‘nghet- atac relativa ‘carbonatarii penetrarii dezghet chimic cloruri foarte sc&zuta (45 %) 4 0 oO o 0 ‘scazuta (45...65 %) 3 = 1 0 0 edie (65...85 %) 2 3 3 oO 0 ‘Tnaltd (85...98 %) 1 2 3 2 1 saturaté (98 %) ° 1 3 3 Degradiri: 0 = nesemmificative: | = ugoare: ACOPERIREA CU BETON 700 UMIDITATE RELATIVA MEDIE Fig. 11.29. Influenja umiditafii asupra nivelului de degradare.Actiuni climatice 87 De asemenea, umiditatea mediului are o influenti majoré asupra contractiei betonului (vezi fig. 1.11). ‘Umiditatea influenfeaza curgerea lenta in condifiile in care uscarea betonului in aer are loc pe durata solicitirii. Daca inainte de aplicarea sarcinii de lungi durati betonul este conservat in acr iar umiditatea sa a ajuns in stare de echilibru, influenta umiditafii relative devine nesemnificativa sau poate si nu se manifeste [22]. 10.2. Temperatura. inghet-dezghetul repetat Procesele care au loc la inghef-dezghe} conduc 1a aparitia unor presiuni in structura betonului sub actiunea cdrora se dezvolta o Deteriorarea betonului incepe si se producd pe parcursul unui proces in care eforturile interioare depasesc rezistenta la intindere a betonului in unele puncte izolate si continua pana la distrugere, pe misura amplificirii si generalizarii in masa materialului a acestui proces [16]. ‘Slabirea progresiva a structurii se manifest’ prin fenomene de umflare, diminuarea rezistenfelor mecanice si a modulului de elasticitate, cresterea permeabilitifii la apa, fisurarea betonului si pierderi de masa. in decursul inghefului, starea de microfisurare a structurii se accelereazi, scade coeziunea dintre componentele betonului si aderenta dintre piatra de cciment gi agregate. C’nd dezgheyul are loc in api sau chiar numai in condifii de umiditate mai ridicaté, apa pitrunde prin microfisurile apirute in decursul inghefurilor anterioare, amplificand degradarile, ciclurile de inghet-dezghet avand un efect cumulativ. Deteriorarile se manifesta prin fisuri, exfolieri si dislocari in straturi suceesive. Acest proces se manifesti gradat in parte datoritA vitezei de transferare a cdldurii prin beton, in parte din cauza unei cresteri progresive a concentratiei de alcali dizolvafi in apa ined neinghetata si in parte pentru ca punetul de inghefare variazi cu dimensiunea cavititii. Inghetul incepe in cavitifile mai mari gi treptat se extinde la cele mici. Porii de gel sunt prea mici pentru a permite formarea nucleelor de gheatS, totusi apa din gel se deplaseazi spre cavitifile ee contin gheafi. in acest fel creste volumul de gheata si se produce expansiunea (volumul ghetii creste cu aproximativ 9%,[22)). Rezistenta betonului la inghet-dezghe} depinde in primul rand de gradul de saturatie $i structura porilor pastei de ciment. Betonul uscat mu este afectat, iar sub o anumiti valoare criticd a saturatici, betonul devine foarte rezistent la inghet. Sarea absorbiti la fafa betonului 445 nastere Ia o presiune osmotic’ ridicata care face ca apa si se deplaseze spre zona cea mai rece. 10.3. Actiunea vantului gi zipezii Vantul produce avarii in primul rind la constructiile sensibile Ia acfiunea vantultt (turnuri, acoperiguri ugoare etc.). Pentru clidirile cu acoperis sarpanti amulgerile sau deplasisile acoperigului se datoreaza ancoririi insuficiente si efectelor locale produse Ia margini. fn acest caz, ridicarea acoperigului se produce in colful cel mai solicitat dupa care, presiunea avantului actioneazi sub suprafafa acestuia, addugandu-se efectului de suctiune. Aceste efecte se repercuteazii mai puin (accidental) asupra structurii de rezistenti.88 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR fn ceea ce priveste avariile produse de cdtre vant structurilor de rezistenta este celebru cazul prabusirii celor trei turnuri de ricire de la Ferrybridge (Anglia). Caderile masive de zipadi in anumite ierni (de exemplu, in anul 1954 in tara noastri) si acumularea zapezii datorita actiunii vantului pot produce avarii la sarpante, acoperisuri usoare, existand pericolul aparitiei unor degradiri si la clementele structurale supraincarcate [63].Acfiuni cu caracter exceptional 89 11. Actiuni cu caracter exceptional 11.1. Actiunea cutremurelor Avand in vedere caracterul aleatoriu al actiunii cutremurelor din punct de vedere al intensitatii, directici, arici de cuprindere, caracteristicilor dinamice, se admite ca la cutremure de anumite intensititi cladirile si sufere degradari [31]. Degradarile datorate seismului pot fi catalogate astfel: - degradiri previzibile, acceptate din proiectare, pe criterii economice, de a se produce laelemente nestructurale sau la elemente structurale dar fri a le afecta siguranta; ~ degradari si avarii neasteptate, care in cazul unei proiectiri, executii si exploatiri corecte a clidirii se datoreaz miscarii seismice de intensitate neobisnuit’; = degradari care se datoreazi in cea mai mare masura deficienfelor de proiectare, execufie sau exploatare si nu caracteristicilor cutremurului propriu-zis; aceste deficienfe pot proveni la rindul lor din dou surse: (j) stadiul relativ limitat al cunostinjelor ingineresti asupra acfiunii cutremurelor si al comportirii structurilor, si (i) neglijentei, erorilor, gafélor, ete. Indiferent insi de cauza degradarilor, acestea se manifesta sub aceleasi forme, mergind de la fisuri si pana la sffiramari ale betonului si ruperi de armaturi. in monografia [35], pe baza observatiilor efectuate dupa cutremurul din 4 martie 1977, sunt prezentate modurile caracteristice de degradare si avariere a constructiilor pe categorii de structuri. Blocurile de locuinfe din cadre din beton armat suferd avarii caracterizate prin: - Ja stalpi (fig. 11.30.a): fisuri si chiar crapaturi ale betonului, de regula la stalpii marginali si de colf, avand orientari inclinate si adesea cu dislocari mari de beton (din actiunea fortei tiietoare); striviri ale betonului in special la unul din capetele stilpului, la nivelul parterului sau la etajul I, asociate uneori cu forfeciri seeundare si de cele mai multe ori cu flambarea armaturilor longitudinale de rezistenta si de expulzare a betonului pe una sau ambele fefe in sensul de actionare principal’ a cutremurului, mergind pani la ruperea completa a sectiunii de beton si cedarea stilpilor prin actiunea compresiunii asociaté uneori cu incovoiere oblica; - la grinzi (fig. 1.30.b): fisuri in zonele dinspre reazeme, vertiveale, la 45° sau usor variabile si mai apropiate de orizontalé in lungul grinzilor: fisurile au uneori deschideri relativ mici, dar alteori ajung la peste 1 mm; striviri ale betonului comprimat, la fata inferioara a grinzii, spre reazeme, sau chiar in deschidere, uneori cu flambarea armaturii longitudinale; - la plangee: mai rar, fisuri fine sau mergénd pani la 1 mm in plici; de asemenea, au ‘aparut numeroase cripaturi transversale in podestele sau rampele scirilor. in special la schimbarile de directie ale rampelor. ‘Acest mod de degradare a elementelor de constructii (stilpi, grinzi, plansee) este tipic tuturor cladirilor din cadre din beton armat monolit, dar aceste degradari apar la intensitati mai mici ale cutremurelor daci elementele sunt afectate si de procese corosive (foto I-35 si 11.36, obiectivul 66 si foto 11.37 din obiectivul 44 din tabelul IIL.S).90 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR ~ 9 BETONULUT | / ARMATURIT RUPEREA . BETONULUI ETRIERILOR Let CASANTA | | ZOROBIREA CURGEREA BETONULUT / ARMATURIT Na 22 fi | | FISURA (CRAPATUI | NOCULARA IN GRINOA | FISURA_(CRAPATURA) | | TNCLINATA LA 45° | 4, by to by a ed ; G ALE BETONULUI FISURI (ZOROBIRI) ALE BETONULUI Fig, 1.30, Modul de degradare a clementelor la acftunea seismic funetie de efortl 1a stilpi: a - la moment incovoietorsa, - la fort axial; a; - la forfa tdietoare: b- la grinzib, - la moment incovoietor; b, - la forfd taietoare; cla noduri: ¢; - marginale; ¢; - centrale.Acfiuni proprii_constructiilor 91 Foto 11.35. Beton expulzat si armituri Foto 11.36. Armituri flambate in cdmpul flambate la baza unui stilp afectat de stilpului gi beton de acoperire expulzat din coroziune si cutremur (vezi si fig. 11.30.a,) _actiunea cutremurului (vezi si fig. 11.30.03) Foto IL.37. Crapatura diagonala in stalp afectat de cutremur si coroziune (veri si fig. 11.30.43)92 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR La halele industriale parter cu structuri din elemente prefabricate, masa mare concentrati la nivelul acoperigului, a impus structurilor deformatii relativ mari (10... 20 em) care nu s-au putut produce decat prin fisurarea si plastifierea sectiunilor de incastrare a stilpilor (la bazi, la varf grinzile find prinse articulat de stalpi). Se remarc& de asemenea, c& pardoselile sau alte platforme dispuse deasupra nivelului de incastrare a stilpului in fundatie au limitat deplasirile acestuia, rezultind din aceasta degradiri si deasupra punctului de ‘incastrare. Insuficienta ancorare a grinzilor pe capul stilpilor in ceea ce priveste hingimea de rezemare, cordoanele de sudura si ancorarea plicufelor in elemente (stilp si respectiv grind) a dus chiar la smulgerea grinzilor de pe stilpi. La structurile din diagrame monolite avariile caracteristice sunt (fig. 11.31): ~/avariislarbuiandrugirmergind de la fisuri pana la ruperi, aparute mai ales la primele niveluri, dar uneori extinse pe intreaga indljime a cladirii: cele mai freevente sunt fisurile inclinate intr-un sens sau ambele sensuri (in X) provocate de forfa taietoare, find semnalate insi si fisuri verticale, sau orizontale si chiar trasee arbitrare; foarte multe fisuri din buiandrugi continua in dala planseelor cu care conluereaza, in special la casa scdrilor. unde diaftagmele orizontale sunt slabite si suprasolicitate (buiandrugii sunt primele elemente care se degradeaza la diafragmele cu goluri, acestea fiind supuse unor solicitari deosebit de dure la forja taietoare); - avarii la diafragmele pline (sau la spaletii diafragmelor cu goluri), constand in ruperi casante in zona comprimati de la capetele diafragmelor (cu sau fir bulbi marginali), mai ales in zona inferioara (la parter) caracterizate prin zdrobirea si expulzarea betonului, flambarea armaturilor longitudinale si uneori desfacerea celor transversale; fisurarea multipli diafragmelor pe mai multe etaje incepind cu fisuri abia perceptibile si mergind pan’ la cripituri de 2...3 mm, cu direetie preferential oblicd (din forfa tiietoare) dar si orizontale (in zonele de intrerupere a betonului) si verticale (la intersectia diafragmelor perpendiculare; fisuri pe conturul plangeelor la clidirile executate din cofraje glisante, in zonele de rezemare. La cladirile din panouri mari, avariile produse de cutrermur sunt mai reduse si aparent {firi importanfi gi constau in general, din fisuri in zonele de monolitizare dintre panouri (mai ales la cele cu imbinirile realizate la colfuri), la intersectiile peretilor, ca si la rosturile de rezemare a panourilor de plangeu pe cele de pereti. Unele din aceste fisuri au existat gi inainte Fig. 11.31. Modul de degradare a diafragmelor pline si a buiandrugilorAcfiuni cu caracter exceptional _93 de cutremur (foto 11.38, obiectivul 67 din tabelul III.5) avand insd o deschidere foarte micd (datorate contractiei betonului din monolitizare). Foto 11.38. Fisuri inclinate in pereti prefabricafi si fisuri la monolitizari. Este de remarcat 4 fisurile apirute la cutremur in imbiniri, chiar dacé aparent, pe moment, nu afecteazi siguranja construcfiei, in timp, datoriti fenomenelor de coroziune a armaturii din imbindri (de fapt singura legatura dintre panourile mari), pot diminua semnificativ siguranfa constructici. Sondaje efectuate la astfel de cladiri (neafectate si de cutremur) au aritat c4 dupa 6 ani de exploatare armaturile pierd prin ruginire circa 3% din sectiune iar dup& 10 ani circa 10% [65].Desi imbinarile au disipat in oareacare masura energia seismica, mu au putut impiedica fisurarea panourilor si in cimp. 11.2. Cedari ale terenului Deformatiile terenului (tasiri sau umflari) sub constructii provoac’ in structurile acestora degradiri de tip fisuri, crpaturi, dislocari ale betonului, ruperi de elemente, functie de intensitatea efortului indus de deplasirile suferite de structura (fig. 11.32. [66]). in mod normal astfel de fenomene sunt prevenite prin masuri de imbundtitire a terenului de fundare,94 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIULOR prin prevederea unui sistem de fndare adecvat si adoptarea unui sistem structural capabil de a prelua aceste deplasiri. | @)STRUCTURA IN CA> b)STRUCTURA IN | ORE MONOLITE (con- CADRE PREFABRI- | finuitcte totala in CATE (noduri rticu-| rneduri) SI FUNOAT!I late) SI. FUNDATII ZOLATE SUB STLPL IZOLATE SUB STILPI 4) ARTICULATIILE by) NU SE PRODUC PLASTICE APAR IN AVARIT DIN TASARI GRINDA, MAI PUTIN. INEGALE RIGIOA “DECIT STILPI. ARTICULATIILE bg) OEPLASARILE PLASTICE APAR IN FUNDATIILOR RIGIDE STILPII_MAl PUTIN. NU. PRODUC AVARIL RIGIZI DECIT GRINDA. IN STRUCTURA. = zr Fig, 11.32. Degradari caracteristice la structuri din cadre din tasarea terenului de fundare Deformatiile terenului pot fi provocate si de infiltrafiile de substanfe agresive sub fundafii (vezi foto I.40, obiectivul 7 din tabelul TLS). Tasarile terenului provoacd in structurile cu noduri de continuitate totalé degradari de tip fisuri si crépaturi (foto 11.39, obiectivul 7 din tabelul ILS). fisuri a) Diafragme cu goluri b) Diafragme pline Fig. 1133. Degradari caracteristice la structuri din diafragme din tasarea terenului de fundareActiuni cu caracter exceptional 95 Foto 11.40. Fundatia stalpului din foto II.38 sub care terenul de fundare a tasat datoriti infiltratiilor de substante agresive. Dar gi la structurile cu noduri articulate cum sunt halele parter, pot apirea degradari localizate la noduri (crapaturi, foto 11.41, obiectivul 65 din tabelul II1.5), uneori fiind afectate si grinzile (foto 11.42, grinzile canal fisurate datorita efectului de torsiune produs de rotirea capatului stalpului, la acelasi obiectiv din foto I1.41).96 _ MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR Foto I1.42. Fisuri intre golurile grinzii canal torsionate datoriti deplasirii si rotirii stilpului (acelasi din foro 141) Alunecarile de teren provoacd avarii ale constructiilor care de cele mai multe ori sunt foarte grave (fracturi i pribugiri ale elementelor de constructii). Daci constructiile mu-si pierd stabilitatea iar lunecdrile terenului pot fi stopate, se justific’ repararea acestor construcfii (foto 11.43, Motelul Cristina, Bicaz)Actiuni cu caracter exceptional 97 Foto 143. Avarii la 0 constructie datorate alunecdrii terenului 11.3. Actiunea incendiilor Betonul fiind un material incombustibil, elementele manifesta stabilitate in contact cu focul pe diferite intervale de timp relativ indelungate. Structura bet@niulti/sifers deteriorari cu att mai grave ¢u ct temperatura este mai ridicat iar durata de expunere mai mate [16]. Focul determin’ diferenfe mari de temperatura dintre straturile betonului, cele de la suprafata tinzind si se desprind’. Este stimulati de asemenea, fisurarea la imbinari, in portiunile mai putin compacte din beton si in planul barelor de armatura. Cand vine in contact cu focul, armitura conduce cildura mai bine gi accelereaza degradarea [22]. Efectele cresterii temperaturii asupra betonului sunt nedusewsiinegale pani la dar peste 300° are loc o reducere semnificativa a rezistentei acestuia (fig. 11.33). La temperaturi ridicate de scurti durati (aproximativ 0 ord), betonul sufera deteriorari reduse iar in timp structura se reface. Degradarea are loc prin deshidratarea pietrei de ciment (gelul hidrosilicic), producindu-se in prima faz o dilatare a pietrei de ciment (pnd la +45°C) dupa care are loc 0 contractie putenicd, proportional cu cresterea temperaturii. in aceste conditii betonul fisureaza. in manifestarea contractiei, un aport important il are si deshidratarea hidroxidului de calciu. Ulterior, cdnd temperatura revine la normal, rehidratarea oxidului de calciu este insofiti de o crestere insemnati de volum, agravand astfel deteriorarea [16]. Incendiile, atat la clidirile de locuit edt si la cele industriale sunt mai numeroase decit s-ar crede (in Franfa, de exemplu, in fiecare an sunt aproximativ 12000 de incendii in locuinte, find afectate aproximativ 4.500 de cladiri [39)). Degradarile produse de incendii sunt variate din punctul de vedere al gravitatii, mergind de la exfolieri superficiale, pind la pribusiri de elemente (foto Il44, Depozit Podoleni, obiectiv expertizat de prof. dr. ing. A. Mibul).98 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR 3 8 S 5 in procente dn voloorea [Bolas Sciabarle cued a Rez sou Rosu (a ane. 7m 20 ODOC Lo Temperatura, °C Rezistenta Fig. I1.34. Scdderea rezistenjei la compresiune a betonului inedlzit Foto II.44, Degradarea elementelor din beton armat Ia actiunea focului 11.4. Actiunea exploziilor Exploziile provoacd avarii de gravititi diferite (de la fisuri pind la distrugeri totale) la clementele de constructii functie de intensitatea gocului, distanta pin’ la epicentrul actiunii existenfa elementelor de amortizare, etc.Acfiuni cu caracter exceptional _99 In foto 11.45 5i IL.46 sunt prezentate avariile produse la perefii unui bloc de locuinte, respectiv la planseul aceluiasi obiectiv, de o explozie a unei butelii de aragaz (obiectiv expertizat de prof. dr. ing. A. Mibu!) Foto IL45. Expulzarea peretilor la un Foto 11.46.Avarierea planseului datorita apartament datoriti unei explozii, unei explozii (la acelagi obiectiv).100 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTHLOR 12. Actiuni proprii constructiilor Greutatea proprie a clementelor si constructiilor precum si ineirearea util practic nu trebuie si produc’ degradari decat daci respectivele elemente si structuri au fost gresit dimensionate gi executate sau au fost incdrcate peste valorile considerate in calcule. jn cazul in care elementele supraincareate (din greutate proprie si incdrcari utile) au capacitatea portanti diminuati si din alte cauze cum ar fi coroziunea armaturilor, acestea se degradeaza prin fisurare (foto 11.47, obiectivul 38 din tabelul II1.5) sau chiar se prabusesc (foto 11.48, obiectivul 89 din tabelul ILS). Foto IL.47. Fisurarea unui plangeu (placa si grinzi) datorité supraincdrearii si degradirii prin coroziune a armiturilor © alta actiune permanenti, proprie elementelor este cea dati de forta de precomprimare. Degradarile datorate acesteia sunt de tip fisuri care pot aparea la fibra superioara si/sau la racordarile dintre inima si talpa inferioard atunci cand transferul se efectteaz prematur, forta de precomprimare are valori superioare celei considerate in calcule sau betonul prezinti defecte de tumare. Aceste degradiri apar de regulé la executia clementului prefabricat. Trebuie de asemenea menfionate degradarile si avariile elementelor, sub greutate proprie atunci cénd sunt decofrate si supuse prematur la efort [67].Actiuni proprii constructiilor_101 Foto 11.48. Element prabusit din greutate proprie datoriti coroziunii totale a armaturiiCAPITOLUL IT STUDI DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR 1. Stadiul actual Studiul cazurilor de degradari si avarii la constructii este important deoarece concluziile extrase din astfel de studi conduc Ia perfectionarea continua a proceselor de conceptie, proiectare, executie si exploatare a constructiilor (vezi figura IV.1). jin vederea stabilirii acestei relatii de feet-back, de studiul si difuzarea cazurilor de degradari si avarii in farile dezvoltate tehnologic se ocupa institutii, servieii sau comitete specializate (de exemplu, in Anglia astfel de studii au fost efectuate de Building Research Establishment - BRE, in SUA de ACI Committee 348, in Franta de Bureau Securitas, Socotee etc.). In Romania nu a existat o preocupare sistematicd in domeniu din partea vreunui organism specializat, degradarea constructiilor fiind abordati in cadrul altor teme, cum ar fi de exemplu, reabilitarea constructiilor. in acest context, incepand cu anul 1983 s-au initiat de cétre IPCT Bucuresti mai multe cercetiri privind solufii de reabilitare a elementelor de constructie ce compun halele industriale parter, cercetari care au demarat prin studiul degradarilor la astfel de clidiri, identificarea cauzelor si depistarea eventualelor necesititi de reconstructic. Contributia noastra la investigarea si evaluarea degradarilor, precum si mai departe la proiectarea si omologarea experimentala a solutiilor de reabilitare, in corelare cu natura si amploarea degradirilor, a fost multiplé (vezi lucrarile 1... 15 din anexa A), coneretizandu-se si in publicarea mai multor articole in fara (vezi §2.1) si in strdinatate [7] [10]. Apoi, IPC Bucuresti a initiat o tema de cercetare privind tehnologiile de reabilitare (anexa A, Iucrarea 16) la care de asemenea am participat. La ICCPDC Bucuresti, in cadrul unor cercetiti privind aplicarea betonului partial precomprimat s-a studiat si problema degradarilor apirute la astfel de elemente exploatate in medii de diferite agresivititi (Iucratile 17 si 18 din anexa A). La INCERC Bucuresti, Laboratorul de coroziune, aviind preocupari deosebite privind durabilitatea constructiilor, a inifiat o actiune de investigare a degradirilor la constructii industriale (lucririle 19... 23 din anexa A) acfiune care a fost recent finalizaté prin alcituirea ‘unor cataloage cu fige tehnice privind starea unui mare numar de constructii, fige cuprinzand si un relevant material fotografic. Autorul a fost implicat in aceste studi care au la bazé mai multe zeci de constructii expertizate (pe bazi de contracte, vezi mai departe anexa A) gi ‘urmatite in timp, pe mai multe platforme industriale din fara, cum sunt: lagi, Bacdiu, Suceava, Borzesti, Sivinesti, Piatra Neamt, Maragesti, Botosani, Dej, Braila, Craiova, Roznov. 103104 STUDI DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTILOR in prezent, cercetirile de acest fel continud mai ales prin contracte directe cu beneficiari interesafi in a-si salva si conserva fondul construit (vezi contractele din anexa A) si in cadrul unor contracte cu Ministerul invatimantului (Iucrarile 24... 27, anexa A).Referinfe bibliografice 105 2. Referinte bibliografice 2.1. in tara Lucrarea Accidente si avarii construcfii, apdruti in 1980 [39], este singura carte apSruti la noi in fard care sistematizeaza si prezinta cazuri de accidente si avarii in constructii, marea lor majoritate extrase’ din bibliografia striin3, sistematizate dup’ actiunile care le produc si dupi categorii de construcfii. Cateva exemple de degradiri, dar mai putin semnificative, sunt prezentate de acelasi autor in cartea Probleme privind patologia si terapeutica constructiilor (72). © carte mai recent (apiruti in 1987) este cea intitulati Calitatea si siguranja construcfiilor (73] unde sunt prezentate o serie de studii de caz realizate de autori, inclusiv remedierile efectuate, mai ales la constructii metalice (dar gi la alte tipuri), degradarile fiind clasificate functie de etapa in care intervin (proiectare, executie, exploatare). Se mai remarca studiile de amploare, sistematice privind degradarea constructiilor la cutremural din 4 martie 1977, cum este monografia Cutremurul de pimént din Roménia de la 4 martie 1977 [35] si altele. © consistent sursi de documentare (studii de caz, referate generale) o reprezint lucrarile Schimbului de experien{i Comportarea in situ a constructiilor, autorul participind cu lucriri la mai multe editii (referinfele bibliografice [36], [52], [54], [68], [69]). De asemenea, Conferinja de betoane de la Iasi din anul 1984, se remared ca find prima de amploare avind ca tematic durabilitatea construcfiilor fiind si cea care a atras in mod serios atenfia asupra importanfei problemelor privind degradarea si reabilitarea constructiilor, dupa care tematica a fost abordata si la alte conferinfe. Autorul a participat cu mai multe articole din domeniu la aceste conferinte (referintele bibliografice [37], [53], [70] la care se adaugi (61, [18] si (71D. in revista Construcrii, studiile privind degradarea constructiilor sunt mai rar abordate, articolele fiind publicate de specialisti cu preocupiri sistematice in domeniu, dintre care menfionim pe cei de la INCERC Bucuresti [56], [71], [83] de la Facultatea de Constructii din Timisoara [74] si bineinfeles cei de la Facultatea de Constructii din lagi (60), [75]. 2.2. In alte {ari in Franta existi o preocupare sistematicd privind investigarea, inventarierea si publicarea cazurilor semnificative si a concluziilor rezultate din analiza acestora. In acest sens se remarcé monografia Pathologie des constructions on beton armé (92), care se incadreaza intr-un sir de alte lucrari privind patologia fundatiilor, a clidirilor din cérimida, a teraselor, a zidurilor de sprijin etc. in lucrare sunt prezentate studii de caz selectate din analiza a aproape 3000 de dosare de avarii produse intr-o perioadi de circa 20 de ani. Cazurile sunt clasate dup’: erori de concepfie, erori de proiectare (calcul, materiale, lipsa studiilor), erori de executie (dispunerea arméturilor), degradiri rezultind din deformatii excesive, variafii dimensionale, etc. in revista Annales de L'ITBT s-au publicat de asemenea sinteze privind probleme specifice de degradare a construcfiilor, remarcéndu-se cele care trateazi cauzele106 _STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR fizice ale fisuririi constructiilor {77}, sau efectele vantului si zApezii asupra constructiilor [64]. Din literatura de specialitate americana, colectia revistei Concrete International ofer’ mai multe studii de caz, extrem de serios analizate, remarcdndu-se cauzele de degradare prin coroziune Ia construcfii expuse mediului marin, la garaje si cazurile de avarii la actiunea cutremurelor, a inexactitafilor de proiectare si executie, etc. Este de remarcat cvasiinexistenta cazurilor de degradare prin coroziune din industrie, sesizabilé de altfel si in Iucrarile unor conferinfe intemationale de prestigiu pe teme de durabilitate. Multitudinea cercetirilor experimentale, privind degradarea prin coroziune a betonului si a armaturii in beton indie’ {ns faptul cd asemenea probleme existi gi in industrie. 2.3. Date statistice Este interesant a cita cateva date statistice extrase din bibliografia amintit’, remarcdnd apoi deosebirile fata de situatia din fara noastra rezultate in urma analizei prezentate in continuare de autor in §3. ‘Astfel, intr-un studiu realizat in Franfa [76] se precizeaza cd avariile produse din erori de conceptie reprezintl circa 3,5% din cazuri, cele care afecteaza direct stabilitatea general fiind foarte putine (aproximativ 0,7%). ‘Avariile produse datorita erorilor de proiectare reprezinti putin peste 8,5% din total, iar cele datorate montirii defectuoase a elementelor reprezinti circa 2,5%. Degraditile datorate variafiilor dimensionale reprezinté 43,7%, cele mai numeroase dintre acestea fiind localizate la plangee terasi, balcoane, comnise (26,5%). Deficientele de executie reprezinti 15,5% din cazuri (2% in faza de cofrare, 4% la betonare, 7% la armare, 0,5% la decofrare si 1,5% la manevrare). Degradarile din coroziune (beton si armituri) reprezint& 1,5% din total, iar din inghet-dezghet 2,5%, un procent de 2,5% din degradiri find datorat unor cauze diverse. Tabelul 111.2. Distributia cazurilor Tabelul ILI. Distribufia cazu- dupa faza in care influentele nefavo- rilor_dupi_tipul_ de structura rabile_au_fost in SUA, o statistica efectuati de ACI Committee 348 pentru America de Nord {78}, a evidentiat c& 55% din avarii s-au datorat proiectiri, iar restul executici, 58% din acestea find depistate in faza de executie si restul in faza de exploatare. Datele statistice din SUA sunt asemanatoare cu cele rezultate din investigarea a aproximativ 800 de cazuri din Europa occidental [79]. in tabelele IIL.1, HIL.2, UL3 si ILL sunt prezentate cteva din aceste date. Este de remareat faptul c& pagubele in cazurile analizate se ridicd la 40 milioane §, find rinite 592 persoane si 501 ucise.Increderea thai ‘Alegerea unei cat slabe din raiun de economictate Subestmareainfuenjeior Negljents Negi Referinte bibliografice 107108 STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR 3. Cazuri studiate de autor {in tabelul IILS este prezentati o sintezi a obiectivelor investigate de autor (pind la 1 ianuarie 1995) pentru care a intocmit, pe bazi de contracte, referate de expertizare (vezi anexa A, lucririle 28...84), comportarea in timp a unora din aceste obiective (14,5%) fiind urmarité periodic. Estimarea ponderii cauzelor ce au produs degradirile relevate in functie de etapa de realizare sau exploatare a construcfiilor s-a efectuat in baza investigatiilor vizuale, a consultirii proiectelor inifisle (cind a fost posibil), a probelor prelevate, a testirilor, sondajelor, a reconstituirii istoricului obiectivului, ete. Neputand fi abordat un sistem riguros de cuantificare a unor mérimi care si caracterizeze cauzele degradarii constructiilor, ponderea cauzelor a fost apreciati tocmai pe baza experienfei acumulate cu ocazia investigarii a peste 100 de obiective. in general, estimarea s-a efectuat comparand situatia existent in teren (a constructiei cat si a modului ei de exploatare) cu regulile generale de realizare si exploatare a ‘unei constructii (cea ce in instructiunile sraine se numeste “good practice”), cu normativele si legile in vigoare, cn proiectul initial. Trebuie mentionat si faptul ca decelarea cauzelor degradarilor dupa fazele in care intervin este dificil de efectuat, efectele fiind de cele mai multe ori cumulate sau catalizate de erori apdrute concomitent in mai multe din fazele “vietii” construct. Analizand statistic cazurile prezentate, se constati c& erorile de conceptie si proiectare ‘ocupa aproximativ aceeasi pondere cu cele de executie, cele intervenite in exploatare fiind mai numeroase. Desi aceasti statisticd are un caracter informativ, ea poate constitui un instrument de lucru din care se pot trage concluzii semnificative, astfel - se observ ci fata de statisticile prezentate in §2.3, in tara noastra sunt preponderente cazurile de degradare datorate exploatirii necorespunzitoare a clidirilor si instalatiilor, diferenja rezultand si din faptul A statisticile strdine se refer’ mai putin la degradirile survenite in unititi industriale; - procentul cazurilor de degradari datorate erorilor in conceptie este mai ridicat fata de cel datorat proiectirii, ce ea ce semnificd faptul 4, in general, desi se respect prevederile normative existente gi se proiecteazi construcfiile cu anumite rezerve de sigurangi, nu exist pregitirea necesari conceperii unor elemente sau structuri functionale pe toati durata de serviciu sau adecvate exploatirii in diferite medii agresive; = daci degradarile provenite din erori de conceptie sunt in parte explicabile prin nivelul cunostinfelor la momentul proiectirii structurii, cele rezultate din executie sunt mai greu de justificat, acestea datordndu-se in primul rnd neglijentei, uneori fiind determinanta si calitatea slab a materialelor (dar in primul rand modul in eare sunt puse in opera); - degradarile rezultate din procesul de exploatare au doui surse si anume: neintrefinerea clidirilor si protectiilor si exploatarea complet neadecvati a instalatiilor din care provin agenfii corozivi ce degradeazi structurile, (acestea din urma datoriti atat neglijenfei cat si a altor cauze, artficiale, nejustficate tehnic). Analizand cazurile prezentate in tabelul ILLS se releva gi urmatoarele aspecte:Cazuri studiate de autor 109 Tabelul IIL, Ponderea cauzelor degraditilor a obiective investigate de autor ‘geavite | Dura do ta | Pode eet aur co vreau | neweatn | | aucoemat dade % m Tota | (crear | fie pone beer ot etectra | “cope | “pial covet _| ivectpae | con- | Prove-| Exe | Epon corsa | ""tan) | copie | we | cupo | two a 7 Zz a TEC ee FSS sdsdivensonare 1 fectedpicn sn | oapt | mate | 0 | 20 | a | ws | 15 [oa crctit at (oid decree [degradare tocala foarte | 2 frcdwseic: — [rape | modo | 10 | w | 1 | w | 0 [mamonios sd ne) fee rose suifat de amonia Ti r so pee rent sa deoacta a |Scisatcae | bapet.| fuse | 1 | 0 | wo | » | 0 rad ate 4 [rawuscoe [vapor] atcrso | 12 | 0 | 10 | > | 40 |rooedepanevoer mal copa ab 5. | dopost apo] cumese | 13 | — | 2 | = | © ftmrsutoce ett cr) slat de ammonia «|e oa | puomca | 8 | — | a | 20 | 24 |pamo sedate too Rtmotwaer | menor | fase fey | snort = aT Tape 7 [rampricte | va | wumwe | © | ~ | a | a | 50 [toon enon | ‘Se aca oT ta fest tour «| sepa capa] wuts | ¢ | 0 | 2 | 2 | 2 |towiaoy arrosn my feat) Faeroe any a [aassponce | sa. [rmedocoutat| 10 | — | — | 10 | 9 [émgdae tcatiao onct_| Sooners rece oat a pot] Sa a | TO ‘oan | saa 11 frwenaisy | na | sma | 2s | ao | 2m | 20 | — |resemnitcatie, eno | quia echatbare ncn Tee Sere ages 12 [nde v | vapee | ‘oor | ts | o> | w | ~ | 2 lemaoverme |” | cater eonzy 1S |Fadroxtamine (1) | ba medie ED Es 0 | "50 | degrada locale grave renott_| hand toon) 4 [lacama lv (61) _| ba. pref ‘slaba Ea = = 0 "90 _ [degrada din incendi 15 fabsecmnsa [be | pana} 10} a] =] 70sec puiorica [SStowmni | mono | (ond auc) bos corn TOC 18 [ment ba | pumice | 2 | — | 10 | 2 | 60 |oeraoteam crnot_| id utr fein) Tae | ef aaa | gaa rronat_| ex crams Scherr a ae fra 18 [rsoreadecors | va | sade | 18 | 20 | 2 | 20 | 40. |oerctttn nein mont | “Samp | Wp earearnare [oa pet} ead] TE 00] aa poe ni 20 [tum race ba. Tepe wo = 0 oy —— [Beton perforat wonctt | ota) ctu)110 STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR a 7 z z z S[ey7 z abe 21/009 dean be | (mediy 10 — | 0 | 9 | — |rsutvertcale rmoneit_ | industt) ‘wedke egradar ore 22 |restacade ba prt} (meds | 10.25 | 25 | 25 | 25 | 25 [items tno industri) | paar Hy ba] medie 7 TO [10 |_| 40 | ogra iocate rave rmoncit | (act) a plangoe TM Baba 24 |alé watament slobe eorodar supertciale secunder bapret | tixitde | 20 wo} ow] — | 42967) carbon) hala aioior 1TH | ba [dozaicalear ole 25 [font vecho rmonolt | neagresiv | 40 % | 5 octane ole (70) (67) (108) erent, fut tn nour 2 [halt docapare 70)] ba. pro | patric w Bw | |B | 30 | dear octets (ocii) lacopery BF [halt neuvakzare | Ba: prot | sab (aca) | 2 Tai ogra aparoi oy [ead cones ba | veagree | 10 a termica 4) | monoit (ELC. Baku 29 | cid osirc a) 10 — |e | 10 | 10 |peui din contacto corp macinare_|_monoit eoreaan 3% |-copfivaer | bapret. | puemica | 10 | 2 | 2 | 2 | 40 |(oto1Lt4), locale concentrate (oc arte grave baza st, (to 1.17 1.18) Tia donors Nizar (4) 31 [hala bp.pret | soba 6 ~ | = | 40 | 60 Jina sub pardosot eoiitate) 3 | aecanteare ba [edie (sca | 18 ar monolit 3S | FarizanatBacba | ba pret | —neogreaiy 7 =| = 18 | resi rasare 8) POBKC Back 34 | cop flo ba | neagresiv | 50 2 | 2 | 2 | 25 |subdmensionare, monet modican funcinale [cap cade ba | weogeay | 3 B_| |B] 2_|peomete nerequata monet ig.) a a a monet to 1132) Taiea Bans 37 |-maginie 1.2.4 | osrimida | neagresiv | 60 — | = | & | 50 moda sunctionale 9) (rite) uteri aii tna, 38 |-masina7 74) | (exis 8 2 | a | aw | o generale rmonolt | uit) foto 1.47) conoid neadocvate Pater 29 | tre 176) ba | (axi © — | 10 | 30 | 60 |deoradtitocale rmonoit_| ita) imoaiicar 40 |-aire 2076) ba | putemica | 50 wm | ~ | 2 | 2 |erom) rmoneit | "(acti grad ita) foto t5) Pulornic 41 |-aiee 376) ba | "Cacit, 6 — | 10 | 90 | 60 |deoratari gneraizate sronoit_ | uriitate) carte grave [iF Suceava 42 |-baiadofiare | be. pret |medo(sutan)| 1.3 | 20 | 25 | 20 | 35 |dogrdrtoale (29) (100) (102) extra (01.15)Cazuri studiate de autor 111 7 7 z 3 z SpseTTpsy 3 B [arrioob ta | ba pet | modo] 1.3] ao] 1s | a0 | 38 | degradiTocaie 2) (unitate) a aa} Ba pot | mode fest) | 2 [=o pardosah WS | Boe mate (44) | Bp pee | sie or Rasare pore neporianp (unit) ede 48 |-ambu ba pret. | (cor, zw | = | 2 | 2 | 00 degrada generac iat) mode red pout 47 |Blocuri torino | ba prot |(medispotiay] 1.8 | so | — | so | — |dezacainizas ea, betoane (18) onde a paragutem (66) | _menokt CH. Mardpost 49 |-ceicase ee) | ba | noagesie | -75 | 25 | 25 | 25 | 25 [bet dezseatnizat rmonoit_| uric) (ot 1.2.13) ogra ocale 0 |-sounogen 40) | ziti | neagresiv | -e0_ | 20 | 20 | — | — |schiberuncone! [St JVanatFocgon| ba. —[~ natal =] ati fori ba 5) monolt luca |coutNogrene [ba | — nara =e} abat cenit en ero reve Ar 53 | pavitoni 40) |basizia.| neagresv | 27 | — | — | 50 | 50 |dogradiitcale (10 133) [-paven a) [ba Wak | agen | 27] =|] 20 |_| dered nie supercale [-aiotormecane | ba | veagreay ] 31 | 100 =] fetibare tiny 4s) enott {4 nian | -hald carancore | ba. | veagrea | 31} =| =| _— | 100 | depts capaciate 46) monet pod tant ina paiome 57 |-soofazincare | bp. prot | ageesiv 6 | a | 2 | 25 | 25 |dgrasa toca 43) (oct) ow 3) crs ag 58 | tum co (50) sede va, | ‘(ape ss | = | = | 100 | = |e exter rmoncit_| dedurzata) WH [epre DaTz—] ba prot] neagresv | 5 a chesoene [Depo Manta: | —ailare | neagies | 100] 50 | "3 | ata Taneponal> fe) BTTORCUMT lag —| bar] resarean | 0] 60 Bare cape 31) ones pod rant SVN aR a ico) _|_ monet Eslocade Baza aopare pebarie, 63 {35 rrotal_| _ natrl wo | wm | = | — | 0 Jovi cock. tas | Egat Niropote] lem] — natal [100] ———] =| _— | |e unejonaie (35) |] Tons Tag 5 tala vopstore | ba.pret | pumice | 25 | 10 | — | 10 | 00 |tasansiseut in gin ye) (oc (foo 4 gi t42) ia) - pospodiia de aorsch sonar ae 8 Japa (73) 62) ba (ope wm | = | 1 | 4s | 45 farnatrior rmonoit_| dedurzte) {ote 135g .38) Carin COS Tag tenerife of lanes) papret. | nearesv | 15 | 2 | 2 | a | — |toou39 mosicare funcional icine Tar 8 |-haldrottne pa | neagev | co | 20 | 2 | 20 | 20 |moditr tncfonae iy monokt _| ton dezaealnzat iM Pasteur Fl 2 fins (009166) | soto | nar | 80 | 10 | 20 | 20 | 20 [omar foun itr112. STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR. a 7 z z z Sets ys z Parag 70 |-nalaprouerts | ba prot. | neagresiy | 24 x | 20 | 30 | 10 |mexiicar tnctonale Imeca rice (61) PECO fag 71 |: pavon admis | ide | natural wv | 0 | @ | - modi uncjonale svat (8) TE] doponk agi TO)_| bra pret | —noogreete_| 9 [fora corn 73 | deport Pagcant | ba | neagresiv [10 | _— | — | 90 | 0 |arndts cordate si Red (79) | monott ttt 31) Fa] opoxt Wars metal | neagreas [TO] — | — | 80 | 80 |mociioan ncfonsle 1a, 75 | canine Paycart | ba. | — natal T 10] ar tances (en, moneit [7AM Vanka )| Bp. pret | eemeen | 5 STS ire tren chescare 7 Vast [ba prot | poe 10 [| [90am coro [Barecs CFS Vast cura de pode ze lan smetat_| natura = = | 5 | — | w |cerare acopers CFA Bale inst ACMC (58) 79 fetal prosicte | be. | modus te | = | — | 5 | 50 |seoracat supertcisle monolit_| (ci suf) 8 | depose wp pret | neogreey | 18] 6] —— | —80_[ — | chesoane cu deforma nie Fabre WSO, 68) T 21 |-depoxitsut | bp.pret | agresiv ro | a | 2 | 2 | 25 |cooradse gneratzate (oc ute) oto 1.13) 2 [-waaapa 50; | ba poterica [10 = |sseradir generate fete rmonest_| (ocd suite) Expaares rrineré Tita 3 |sstape ardere | ba. | soba 10 | — | 2 | @ | 20. |ooton supericia eta smeneit_| (ocd sure) | |dezaicairizat “alae rode rica 84 |11580. bapret |(odsutrey| 10 | 20 | 20 | 20 | 40 _|dogradsiloate | vantesobre [ba | natural 10 =] 80} = 80 | aaracrt rave minerou ene love repetato CP.CH Boros 98 |-clocvotzncu | ba.pret.| putemica | 21 7 | — | = | 20 |eomenie foarte mercur (88) (aor) putomic dogradate (to 2, 8) aT | aon de ba] poms [2200 degra grave famonis (57) | monoit | (corsa de (tot. 10) ‘amoni) | SE paso | ba | pemes | [320 | 50 [cea rave rmoneit_| "(cen cogradin goveraaale 00 |-restcede paprt | puemica | 5.20 | 30 | 30 | 90 | 10 [inate a consoidart (or su) _| ft 71.10) Tc: Roman 90 |- "hala veche ba | reogesv | 25 | — | — | 50 | 50 [betondezaicanizat monolt rename bp pret | reagresi [to [= [100 | aera sporti TM Botopan=~ dogradée locale 62 |decapare bp.pret | meio acu)| 20 | a0 | — | 20 | 40 Jacopars si generate ta pardoset Fram gronaare ialerie deoracar rave 3 |Roznov va | zotat do | 25 — | = | 20 | m0 Jpanges rmonoit_| “emoni) Tam ranare ules [deoredi grave tare 4 [Craiova (63) be | azotat aw | - | = | | @ |toonzn2y smonott_ | _smonis) Tia Vama Poa pret] slabs rr a (iit) ince dn BCACazuri studiate de autor 113 3 7 Teer 3 Sa Oona Da oe | macrre wo | — | = | x | se |eegracas gneratete (toto 11.5) oT aaa a a gener to (18) apes eae I er re fprendcne 00 |-eieato 1 | | = | = Fae preter pro. fel ato (125) Sai Coca EH 100 | paerrwce 20 = | | 0a Soper a a 101 |-expeatre — | = | = | wm | |eetnordn ton {toe [ae aia nor or Saad gore Saag Ooe (7795) 103 | Sant oa | pons | 2 | 10 | 2 | 20 | 40. |tegiamanns onc ars) ects OF eae Sa pene | a] a ar pS mencit_| gt la) ceroet 01.8) TOE [DapaarUReRT | ba. | raked -| acct (0 once termes bork 5 cata Os | sens | ranean Bere Or [ar ce BO | ae—| “aed [0] org 05 Seok tal aes | take | SEs eras) io. .2 70 [Sots — | ae | aaeer —] h [Manzatesti (83) TiO [Biserica din Red | zidarie natural ze = = S —— fiasai, crapatan ‘nts Tora tie as as ss ooieorve Spor ED Tare Tae | sos ee ¥) obiective investigate, pentru care s-au intocmit de clire autor fige tehice de observatie. = construcfii realizate chiar foarte recent (5...15 ani) au atins un nivel de degradare foarte ridicat (obiectivele 6, 86, 99, ... din tabelul ILS), unele fiind in pericol iminent de pribusire iar altele find scoase deja din functiune (in general durata de serviciu normati a unei construcfii industriale exploatati in medii agresive nu poate depisi 50 de ani, pe parcursul cérora si se execute trei reparafii capitale); - la cvasitotalitatea clidirilor nu se efectueazi intretinerea si reparatiile curente, iar reparafiile capitale se rezumé la reparafii de suprafafi fird a elimina focarele de degradare ce au fost initiate in structura din indiferent ce cauze; - la proiectarea cladirilor mu s-a prevazut ca fluxurile telmologice se vor modifica de mai multe ori pe durata de serviciu normati a cladirii si chiar pe durata dintre dowd reparatii capitale, necesitind in prezent interventii grele la structura de rezistenti (obiectivele 11, 17, 34, 38, 50, 60, ... din tabelul IIL.S); ~ in majoritatea cazurilor, agresivititile mediului interior gi exterior tehnologic in care sunt exploatate clidirile, depiigese cu valori importante parametrii initiali luati in calculele de proiectare (problema generalé, vezi cap. I); = se semnaleaza degradiri locale foarte grave datorate unor erori sau neglijenfe care afecteazi esenfial structura sau elementele de rezistenti (obiectivele 2, 49, 59, 76, ... din tabelul IIL5);114. STUDI DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTILOR - la constructiile mai vechi, ponderea o au degradarile provenite dintr-o conceptie si proiectare neadeevate (explicabile intr-o anumiti misurd, obiectivele 25, 35, 37, 40... din tabelul IIL.5) mai grav fiind faptul c& aceleasi observatii se pot face si pentru constructii mai recente; ~ in prezent, condifiile de exploatare ca si cauzi a degradarii constructiilor tind si devini preponderente fiind urmate de lipsa de responsabilitate in ceea ce priveste calitatea executici. in continuare, concluziile expuse se vor exemplifica prin studi de caz semnificative.Exemplificdri_115 4. Exemplificdri 4.1. Degradari rezultate din conceptia constructiilor in aceasta categorie se includ si “degradarile iniiale” (vezi cap.I, §1 gi fig. 1.1), cele cu care constructia “pageste in viafa” si care, pe durata de srviciu, impiedici desfisurarea functiunii [80] si/sau favorizeazi degradarile produse de actiunile exterioare [81] Modificirile in functionalul clidirilor sunt generate de evolutia in timp a cerinfelor utilizatorului atat la cladiri industriale (obiectivele 11, 17, 37, 38, 40, 50 din tabelul III.S) cat si la cele de locuit (obiectivele 67, 75 din tabelul IIIS) sau cu alte destinatii (obiectivele 71, 106). Rezulté astfel necesara, datoriti modernizarii fluxurilor tehnologice, adaptarea corespunzitoare a clidirilor industriale, Ia cele de locuit adaptarile impunandu-se odaté cu cresterea cerintelor de confort [80]. Un exemplu edificator il constitue cladirea instalatici de albire (corpul 2) de la S.C. Letea $.A. Bacdu, constructie realizati inainte de rizboi (obiectivul 40, tabelul III.5) la care ulterior s-a climinat cite un stalp de la etaj introducindu-se o grinda jug longitudinali in locul reazemului eliminat al grinzii principale transversale (foto III.1). Foto IIL.1. Modificiri funcfionale realizate prin eliminarea unor stalpi. La clidirile de locuit, cele mai frecvente modificari functionale constau in crearea de goluri pentru usi in vederea reamenajarii spatiului, in special la blocurile din diafragme de tip celular, cu funcfiune inchisé (obiectivele 67 si 75, tabelul IIL.5). Aceste modificari implic& {nsd si luarea unor misuri de refacere a capacititii portante a diafragmelor (vezi lucrarea 93 din anexa A). Aceleasi modificiri se remarca si 1a constructii cu alte destinafii cum ar fi pavilioane administrative (obiectivele 60, 71 din tabelul I1I.5) sau magazine.116 _STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTULOR Modificari ale incrcdrilor rezultate in urma inlocuirii fluxurilor tehnologice sau a schimbarii destinatiei, caz in care structurile necesita reverificdri si eventual consolidari. Cele ‘mai des intalnite cazuri sunt cele in care se modifica capacitatea sau pozitia podului rulant (obicctivele 55, 61, 68 din tabelul IIS). Structurile neadecvate preluirii incdredrilor exterioare (in special scismice) reprezinti un segment important intre structurile care au suferit degradari iar unele chiar avarii sau prabusiri. In acest sens se evidentiazii clidirile vechi cu forme neregulate in plan gi pe inaljime ca si in ceea ce priveste dispunerea clementelor structurale (stalpi, grinzi) (obiectivele 35, 40, 41, 69 din tabelul III.5). Acestea au suferit avarii la cutremure repetate, de multe ori accentuate de procese corozive si/sau modificari functionale ulterioare (fig. 11.1). Dn sD sO 109 rn s00 ED 10 © 1m O® so @ su _® — Tt T ‘ — 1 + 7 cea T — A + oo ES <8 : i ni 3 | Pre vz pransey inrestare cu vce \ sont. 1 ie SEU PENE Te ZONE DE PLANSEU PENETRATE DE 8 + aoe - Fig. ILI. Structura ctajata cu dispunere neregulata a stilpilor si grinzilor, afectaté si de procese de coroziune (vezi foto I1.32) Un caz aparte il reprezinta bisericile cu forma trilobati in plan (obiectivele 108, 109 din tabelul IILS) care, neavind nici elemente de rigidizare in peretii din zidérie sufera degradari caracteristice la actiunea cutremurelor, degradari sub forma de fisuri si cr&paturi la abside, turle etc. (fig. IIL.2 [87)). Structurile neadecvate condifillor de exploatare sunt cele care, exploatate in condiii de mediu cu agresivitate puternicd, nu prezinti rezerve de siguranfi acceptabile (obiectivele 22, 86, 89, 99 din tabelul III.5). Intre acestea se evidentiaza hala care adiposteste instalafia de electroliza cu mercur de la C.P. Borzesti (obiectivul 86 din tabelul IIL) realizata cu arce din beton armat exploatate intr-un mediu foarte puternic coroziv (vezi foto I11.2).Exemplificdri_117 ae eet Psu mre Thalia Tea (Suet aswoomd Fig.III.2. Degradari caracteristice la biserici cu forma de cruce in plan gi turle118 STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR Foto H11.2. Arce cu tirant din beton armat puternic degradate Tirantul din beton armat, Iucrind fisurat, favorizeaz coroziunea armaturii care astfel, nemaifiind inglobata in beton nici macar in zonele de ancorare de Ia capete (foto III.2) poate conduce la pribusirea bruscd a arcului. Totodata, prin coroziunea armaturii din are, se reduce si sectiunea de beton comprimata. Consolidarile pot constitui la rindul lor 0 cauzi a producerii degradirilor la structuri atunci cénd nu sunt concepute in conformitate cu anumite principii [83]. Astfel, prin consolidare se modificd rigiditatile si schemele statice (obiectivele 34, 38, 39, 40, 49 din tabelul IIL5) ale elementelor si/sau ansamblului structural, avind drept consecinti o redistribuire nefavorabili a eforturilor. De asemenea, greutatea proprie a structurii poate creste astfel incdt si fie necesara si reconsiderarea sistemului de fundare sau cresterea si redistribuirea greutitilor poate conduce la cresterea incdrcarii seismice. La obiectivul 49 (tabelul ITI.5) de exemplu, care reprezinti o hala industriala din cadre principale transversale realizate peste o structuri mai veche din cadre longitudinale (foto IIL3), proiectantul a prevazut consolidarea prin cAmasuire a cadrului vechi (!) pentru ca acesta si constitue un reazem suplimentar pentru cele noi, transversale. Evident e& in acest mod schema staticd a cadrelor noi s-ar fi modificat nefavorabil, conducdnd la eforturi de intindere in sectiuni nearmate corespunzator (centrul grinzilor dublu incastrate). in plus mai trebuie mentionat faptul c terenul sub constructia noud tasind, aceasta a rezemat pe cadrul longitudinal existent, fracturindu-l (vezi foto TIL.3). 4.2. Degradari rezultate din proiectarea constructiilor fn aceasti categorie se pot include constructiile vechi realizate in conformitate cu cunostinfele existente la acea vreme dar si cele realizate mai recent fara a se tine cont de conditiile de agresivitate a mediului.Exemplificiri_ 119 Foto IIL3. Construcfie noua realizata peste una veche Constructiile veehi, proiectate fri a avea la baz cunostinfele si legiferirile de care se dispune in prezent, pe ling’ o conceptie de ansamblu a structurii neadeevata, prezinti si elementele structurale cu aledtuiri care, in prezent, sunt considerate ca neadecvate. Dintre acestea se pot enumera: eins (entra. nisin sp (ioctl 98 din tabelul II1.5) nefiind indesati nici spre reazeme; stalpi cu sectiuni mici si zvelfi te, mare, de exemplu). Structurile sensibile Ia acfiunile corozive sunt mai ales cele prefabricate avind in vedere urmatoarele caracteristici ale acestora: betonul din imbinari este fisurat pe o anumiti adincime la fata prefabricatuh datoriti contractiei (obiectivele 42, 43, 57, 67 din tabelul IIIS) ceea ce favorizeazd coroziunea arméturii atat la structuri exploatate in medii agresive (vezi foto I1.3) cat gi la cele exploatate in mediu natural (vezi foto IL.4); - plicutele metalice ce realizeazi legaturile intre elementele prefabricate (obiectivele 22, 26, 65, 81, 86, tabelul IIL.5) corodeazi mult mai rapid decat elementele [84] periclitind siguranfa construcfiilor; ~ plangeele prefabricate realizate din clemente nervurate au o suprafaja de expunere mare ceea ce favorizeazi coroziunea acestora; - consolele pe care sunt agezate clementele prefabricate sunt de asemenea zone de acunmulare gi stagnare a agentilor corozivi. Elementele de constructii neadecvate exploatirii in medii corozive sunt cele care expun actiunilor agresive o suprafata desfigurati mare, au sectiuni reduse ceea ce nu permite prevederea mai multor armaturi si inglobarea lor corespunzitoare in beton. Este cazul120 STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTHLOR 24,79,80, 89,90, 91 din tabelul IIL.S). Este cazul grinzilor cu zAbrele (foto III.4, obiectivul 22 din tabelul IIL.5) si a arcelor cu tirant (vezi foto 11.2). Foto IIL4. Grinzi cu zabrele puternic corodate in mediul industrial Alte elemente neadecvat utilizate sunt cele din beton precomprimat (obiectivele 8, 26, 57, 65, 99 din tabelul IIL.S) a caror armatura aflaté sub tensiune corodeazi mult mai rapid (vezi foto 1.25) putind conduce la cediri bruste ale elementelor. Prevederea unor materiale necorespunzitoare prin proiectare (sau neprevederea lor) este de asemenea o cauzi a degradarilor. Astfel, la constructiile vechi monolite, betonul utilizat era in general de clas inferioara (Bc7.5, Bcl0, obiectivele 17, 25, 55,tabelul IIT.5), la cele mai recent executate remaredndu-se mai ales calitatea slabi a protectiilor. Foto ILS. Camisuieli la partea inferioara a grinzilor distruse prin coroziuneExemplificéri_121 Erorile in proiectarea consolidarilor sunt din pacate la fel de freovente ca i cel proicctarea constructiilor noi (obiectivele 13, 16, 37, 38, 40, 41, 86 din tabelul IIL.5). De exemplu, cdiméguiclile"parfialé’dispuse la partea inferioara a grinzilor unui planseu expus unei puternice agresivitifi s-au degradat foarte repede (in aproximativ 15 ani) datoriti infiltrarii agentului coroziv intre cfimasi si element prin fisurile din contractie si datoriti expandarii in continuare a ruginii in elementele imbracate in beton (foto IIL5, obiectivul 40, tabelul III.5). Aplicarea direct pe elementele infestate (mai ales cu ioni de clor) a cimasuielilor conduce de cele mai multe ori la distrugerea in cel mai scurt timp i a acestora (foto IIL.6, obiectivul 86 din tabelul IIL.5), situatia fiind cu atat mai grava cu cat perseverand in greseala proiectantul prevede inc’ o cimisuiala (foto IIL.7, obiectivul 89 din tabelul ITI.5). Foto IIL6. Cimasuialé la un stalp degradat de actiunea clorului (stanga), fisurati dupa cinci ani de la executie (dreapta) Mult controversata problemi a conectorilor sudati intre armaturi evident c& se rezolva in favoarea celor care sunt impotiva prevederii acestora daca aplicarea conectorilor inseamni practic distrugerea elementului existent (foto IIL8, obiectivul 38 din tabelul IIL5).122. STUDI DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR Foto IIL.7. Cimasuieli executate peste alte cimaguicli Foto IIL8. Element degradat prin aplicarea conectorilor dintre armaturiExemplificiti_ 123 4.3. Degradari rezultate din executia constructiilor ‘Multi vreme constructiile s-au executat fri a se da atentic detaliilor aparent minore dar care, in timp, au catalizat degradarea acestora, Practic nu existi obiectiv la a cirui degradare si nu fi contribuit si constructorul Deficienfele de executie cele mai frecvent intilnite si cu consecinfe grave asupra siguranfei sunt: = greseli de trasare (obiectivele 33, 52 din tabelul IILS) care au drept consecinta imposibilitatea montarii elementelor prefabricate; - strat de acoperire cu beton a armiturilor de grosime insuficienti sau inexistent (foto IIL9, obiectivul 22 din tabelul IIL.5), abatere foarte frecventi si in acelagi timp afectind sential rezistenta la agenfi corozivi a elementelor din beton armat. Foto IIL.9. Armituri neinglobate FotolII.10.Betoane segregate si armaturi in beton, puternic corodate corodate in zona segregati si in afara ei - segregirile in beton favorizeazi coroziunea armaturilor, coroziune care se propagi, incepand din aceste zone, pe toati lungimea lor (foto IlI.10, obiectivul 89 din tabelul IIT.5); se mai mentioneazi faptul cd la decofrare, muchiile vii fisureazi, favorizind de asemenea, coroziunea armaturii. Deficiente de executie a consolidarilor sunt practic aceleasi cu cele de la executia lucrarilor noi dar trebuie mentionat faptul ci de cele mai multe ori consolidarile trebuie124 STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTILOR executate sub exploatare cea ce implicd Iuarea unor masuri de indepartare a surselor de coroziune astfel ineat acestea si nu infesteze betonul in stare proaspiti. Un al doilea aspect foarte important este acela c& lucrarile de consolidare nu trebuie intrerupte, existind riscul ca, pe timpul intreruperii, acestea si se degradeze astfel incdt si nu se mai poata relua (foto ILL 11, obiectivul 16 din tabelul IIL). Foto IIL.11.Consolidiri intrerupte, puternic degradate (ansamblu si detaliu) 4.4, Degradari rezultate din exploatarea constructiilor Modul de exploatare a constructiilor conduce la degradarea acestora in dou’ situaii: - exploatarea utilajelor si a instalatiilor se efectueaza astfel incdt substantele agresive deverseazi pe elementele de constructii degradindu-le (foto III.12, obiectivul 7 din tabelul IILS) situatie sesizata la evasitotalitatea obiectivelor industriale expertizate; = elementele de construcfii sunt avariate prin spargeri, loviri, accidentale sau intentionate fir a se fine cont de consecinfele acestora, fenomen sesizat de asemenea la cvasitotalitatea obiectivelor investigate; aceste intervenfii in structur’ pot merge pana la tiierea unor elemente de rezistenta (foto IIL.13, obiectivul 49 din tabelul IIL5). Se semnaleazi freevente cazuri, de dezgoliri sau taieri ale armaturilor (inclusiv a celor pretensionate, obiectivele 59, 76 din tabelul III.5) in vederea prinderii prin suduri a unor instalafi.Exemplificéri_125 Foto II1.12. Planseu puternic degradat prin infiltrarea de substanfe agresive deversate pe pardoseli Foto IIT.13. Grind’ tHiat’ pentru trecerea unei conducteCAPITOLUL V INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE 1, Precizari Investigarea constructiilor trebuie si se efectueze la un nivel de complexitate suficient pent a releva corect degradirile aparente si ascunse gi implicit pentru a evalua cu o precizie satisficitaore nivelului de siguranti. in acelasi timp insi amploarea investigatiilor concretizate prin efortul uman depus, mijloacele tebnice gi de calucul utilizate, toate traduse in costuri, trebuie in final sl justifice economic solutia de reabilitare adoptati. Abordarea investigatiilor din punct de vedere al criteriilor de economicitate si siguranfé trebuie priviti sub dou aspecte: (i) cu cat investigatiile sunt mai complexe costul lor este mai ridicat dar, evaluarea nivelului de siguranti fiind mai exacti, este de presupus ca solufia de reabilitare adoptati este cea mai adecvata si deci cea mai eftini inclusiv in perspectiva comportirii in timp; ii) cu cat investigafiile sunt mai superficiale (deci costul lor este mic), evaluarea nivelului de siguranti este mai nesiguri, ceea ce implic’ o solutie de reabilitare mai acoperitoare deci in principiu mai scumpa. Gradul de complexitate al investigatiilor este estimat de citre expert in faza de identificare a degradarilor (cap.IV, § A.3.2.4), decizia de adancire a investigatiilor sau cea prin care acestea se considera suficiente la un moment dat este luati tot de cdtre expert pe parcursul desfaigur’ restora (cap.IV, § A.3.2.5). ‘Complexitatea investigatiilor depinde in principiu de urmatorii factori: = tipul si caracteristicile structurii (0 casa parter din cirdmidi implici evident investigafii mai simple decat o structura etajat din beton armat, de exempt); = natura degradarilor (degradarile de tip fisuri pot fi relevate mai simplu decdt modificarile produse in structura betonului de anumii agenti corozivi, de exemplu); jloacele tehnice la dispozitie, existenta legifersrilor in domeniu si efortul financiar disponibil pentru realizare; - importanfa structurii (din punct de vedere al proceselor ce le adiposteste sau din punct de vedere social, cultural) si implicit nivelul de siguranta impus (evident, alta este complexitatea investigafiilor la un depozit parter si alta la un pod de sosca). Aviind in vedere cele expuse anterior, ca si din motive de sistematizare a nofiunilor, investigatiile s-au considerat ca fiind: 153154_INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE + exsitifiaremviziiald) efectuati distinct in procesul de depistare a degradarilor (vezi capitolul IV, § A.3.2.4, § A.3.2.4) si in cel de urmarire a comportirii in timp a constructiei (vezi capitplul IV, § B); (vezi tabelul V.1) sunt cele care nu implicd dotiri cu aparatur’ special putind fi efectuate de 0 persoana instruiti in acest sens, de tipul testarii cu fenoftaleina, sondaje prin spargerea betonului sau ciocdnire, etc.; aceste investigatii simple fac parte din procesul de depistare a degradirilor cat si din cel de urmarire a comportirii in timp a constructiilor (cap.IV §4.6 si 4.8); . sunt cele efectuate de personal specializat utilizand aparatura adecvata (capitolul IV, § A.3.2.5). Investigatile pot fi = in situ, direct pe structura (vezi tabelul V.2) sau pe epruvete expuse in situs + in laborator (vezi tabelul V.6) pe probe prelevate din structura si/sau pe epruvete cexecutate in acest scop (expuse in laborator sau in situ). In continuare se vor prezenta: (i) modul in care de efectueaza investigatiile, (ii) mijloacele cu care se efectueaz’ acestea si (iii) cum se interpreteaza rezultatele obfinute, in primul rand din puctul de vedere al durabililtitii constructiilor. Mijloacele de investigare standardizate si utilizate la noi in tard sunt prezentate cu exemplificari din aplicafiile autorului. Cele utilizate in striinitate si consacrate sunt prezentate pe scurt (0 prezentare detaliati a fost ficuti fn al doilea referat din cadrul tezei [111)). Din muttitudinea de mijloace si dispozitive de incercare, mai ales de laborator, prezentati in literatura de specialitate, s-au selectat numai cele mai semnificative Toate aceste mijloace de investigare sunt prezentate cu particulérititile de aplicare si interpretare a rezultatelor la elemente din beton armat afectate de procese corozive.Examinarea vizuali_155 2. Examinarea vizuala Examinarea vizuala trebuie abordata sub doud aspecte aviind caracteristici specifice si anume: - examinarea vizuala efectuata de expert in cadrul procesului de culegere a datelor preliminare (cap.IV, § A.3.2.1, foto V.I) in urma cireia se prelimina amploarea lucririlor de investigare gi in final costul expertizei si examinarea vizuala efectuaté in cadrul procesului de depistare a degradarilor (cap IV, § A.3.2.4); - examinarea efectuatis de expert (sau utilizator) in cadrul procesului de urmérire a comportarii in timp a constructiei (cap.1V, § B), sau in cadrul legiferat de reglementarile republicane (cum este P 130-88, [102]. a. in primul caz, expertul, dupa delimitarea exacta a obiectului, efectueaza vizionarea acestuia, de obicei in prezenta utilizatorului, dup un traseu care si permiti examinarea tuturor elementelor structurii de rezistenti susceptibile a fi suferit degradari. Se precizeaza faptul ci omisiunile survenite in faza de culegere a datelor poate conduce la subestimarea amplorii Iucririlor sau cele omise in faza de depistare atrag raspunderea asupra siguranfei estimate a structurii. in aceasta a doua faz poate apare ca necesara si examinarea fundatiilor, ceea ce implica decopertarea lor Foto V.1. Examinarea vizuali si prin impact acustic a unui element din beton armat de catre profesorul Mibul156 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE b, In al doilea caz, examinarea vizuala se efectueazi pe baza unui program elaborat de expert in vederea completrii datelor (cap.IV, § B) pentru evaluarea nivelului de siguranfai sau prin efectul legiferarilor in vigoare (P 130-88) caz in care instructiunile sunt elaborate de proiectant, fiind cuprinse in cartea tehnicd a constructici (pentru cele noi), sau la solicitarea utilizatorului. fn prima situafie urmirirea este efectuati de citre utilizator dar este recomandabila si participarea periodicd a expertului, in al doilea caz aceasta este efectuat de cdtre utilizator care numeste in acest scop un responsabil, datele find centralizate Ia un anumit nivel, Aceste date servese expertului in cazul in care la un moment dat acesta este solicitat de utilizator pentru intocmirea expertizei iar colectate si prelucrate, pot fi utilizate Ia perfectionarea proceselor de conceptie, proiectare, executic i exploatare a clidirilor (vezi figura IV.1, secventa 3). {in normativul P 130-88 se prezinti metodologia de organizare a urmaririi in timp a constructiilor atat prin supravegherea curenti (= examinare vizuala) cat si prin urmérire special, stabilindu-se obligatiile proiectantului, executantului, utilizatorului si a altor factori implicaji in acesta (ministere, inspectoratele de calitate, etc.). De asemenea, se da o lista orientativa a fenomenelor supuse urméririi curente (ca $i modul de figare a constructiilor). Reglementirile date in acest normativ au insi caracter general, ele trebuind a fi detaliate si aplicate fiecirui tip de constructie $i mediu de exploatare, motiv pentru care, s-a simfit nevoia unei detalieri privind construcfiile situate in medii agresive (vezi cap.IV, § B).Testirile curente_157 3. Testirile curente Testirile se efectueaza de cétre expert in cadrul procesului de depistare a degradirilor (cap.IV, § A.3.2.5) si de citre expert sau utilizator in cadrul procesului de urmérire comportirii in timp a constructiei (cap.IV, §B). in indrumarele prezentate in capitolul anterior si care se refer in primul rénd la constructiile afectate de coroziune, testarile curante sunt definite ca fiind: (i) sondajele efectuate prin ciocdnire sau indepartarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor si (ii) testdrile simple care evidentiazi grosimea betonului dezalcalinizat sau penetrat de substante agresive. 3.1. Sondajele 3.1.1. Sondajele prin lovire cu un ciocan a suprafefei betonului se efectueazi pentru aprecierea grosieri dar de multe ori relevanti (aceasta depinde esenfial de experinja expertului) a calitifii acestuia. Se pot identifica zonele segregate, fisurate, avand in vedere ci aceste defecte, cat si un beton slab, de clasi inferioard, prost compactat, amortizeaza atat socul cat si sunetul, Desi la prima vedere pare 0 operatic empiricd, datorita experientei expertului care 0 foloseste poate avea 0 pondere semnificativi in faza preliminari de identificare a degradarilor. Drept dovada, metoda este citati i in bibliogarafia strain’ ca ‘metoda acusticd de investigare (vezi [86] si tabelul V.1) si, adaptati la determinarea degradirilor din placa podurilor este recomandata de catre ASTM [112]. Prin lovirea cu ciocanul se identifica zonele in care protectiile elementelor (placaje, tencuieli, pelicule) nu sunt aderente la beton, in aceste zone fiind probabil ca agentii corosivi si se infiltrat iar corosiunea betonului si armiturii si fie in curs. 3.1.2. Sondajele prin indepirtarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor se efectueazi atunci cind acesta este fisurat, segregat sau in curs de degradare, in vederea examiniiii stirii armaturii. Daca pe armatura se observa pete de rugina rezultd c& procesul de coroziune este in perioada de propagare. Daca betonul este fisurat in lungul arméturilor, prin ‘indepirtarea acestuia se constata cu siguranfi coroziunea acesteia, masurdndu-se si diametrul rezultat in urma ruginirii. De cele mai multe ori, la aceste sondaje se efectueazi si testarile de alcalinitate in spartura prospiti. 3.2. Testarile simple 3.2.1.Testarea alcalinitatii betonului Alealinitateal/betonuldi se verificd in spartura poaspati prin stropireayeu"O"'Soltfie aleoolic de fenolftaleind de"concenttafie 1%. Daca betonul se coloreazi infrosuviolet, se consider’ ci este suficient de alcalin pentruyayasigurayprotectiavarmiturilor (vezi cap.II, foto IL.1 si 11.2) ‘Numirul gi locul testarilor se alege de expert functie de conditiile reale (tip, pozitie, ‘mediu) ale elementului, tinénd cont de urmitoarele: - unul sau dou puncte de testare trebuie situate intr-o zona aparent nedegradati;158 _INVESTIGAREA CONSTRUCTILOR DEGRADATE = unul sau dou puncte de testare se aleg in zona depistati vizual si prin sondaje ca find degradata (fuunctie de extinderea acestora). Elementele care se testeazi si numirul lor este indicat tot de catre expert, pe urmitoarele considerente: = se urmarese zonele sensibile la coroziune, testirile efectuindu-se la unul sau dowd clemente cu aceleasi caracteristici, relevate la examinarea vizualé gi la sondaje (functic de ‘numérul i rispandirea acestora); = testirile se efectueaz pentru cel putin fiecare element caracteristic al structurii de rezistenti, chiar nedegradat (stalpi, grinzi, elemente prefabricate de plangeu de acoperis, placi, etc.) in minimum doua puncte; = numérul testirilor pe element si numérul de clemente testate poate fi mirit pe parcursul efectuirii operafiilor funcfie de constatarile efectuate, impristierea rezultatelor, modificarea conditiilor de mediu ete. 3.2.2. Determinarea adancimii de penetrare a ionilor de clor Prezenfa ionilor de clor in beton este mai dificil de depistat in situ prin metode simple (fird prelevarea de material si analiza chimicd a acestuia). Cercetiri recente [113] au confirmat posibilitatea utilizirii solutiei apeaSe"4eVABNOF, in concentratie de 0,1N, pentru : eis adancimea de penetrare a ionilor fiind inidicati de formarea unuijprecipitat/alb (azotatul de argint). La marginea suprafefei pe care se formeaz precipitatul, contiunutul de ioni de clor solubili este de 0,15% din greutatea cimentului, carbonatat TESTAREA [0 pulverizeaza soluje do | se delernind adancimea | sinplu de apicat | mal neceatd cacelan PREZENTEIIONILOR|AQNOs pe(0.1N) pe | de penetra a inilor de peru omologare DECLOR §822. | beton in sparta dor Oe