INTEGRAREA EUROPEANA A RO.

11.10.2005

Conceptul de Europa
- Europa un concept geopolitic (spatiu de aplicare al unui proiect politic)
- un perimetru in care s-au dezvoltat valori ale democratiei, economiei de piata, drepturilor omului
- a devenit criteriu de adeziune, conform tratatului de la Roma
- uniunea Europei occidentale inseamna un concept geopolitic, o realitate geografica
- cuvantul Europa a devenit criteriu de adeziune, conform art. 27 din tratatul de la Roma din 1957
- distinctia intre integrarea nationala si supranationala
- procesul integrarii este identificat cu solidaritatea
- 1620 termenul integrare a fost utilizat pentru a explica fenomene sau stari din domeniul
economicului
- integrarea inseamna crearea unor ansambluri economice (trecerea de la microspatii la macrospatii); ea
duce la alungarea discrepantelor
- in sens comunitar, integrarea economica a evoluat de la piata secundara la piata unica europeana
- Andre Marshall identifica integrarea cu solidaritatea
- integrarea este un proces complex si dinamic, vazut dinspre cooperare spre unire (supranational)
- cooperarea economica europeana apare in documentul planului Marshall
- cooperare = ansambluri economice vaste
- trecerea de la microspatiu la macrospatiu
- eliminarea discrepantelor
- in sens comunitar, integrarea economica a evoluat de la planul sectorial la piata unica
- Aristide Briand a introdus ideea unei uniuni federale, care sa se realizeze prin consimtamantul statelor
membre
- statul roman a aplicat o strategie proprie paneuropenista (Virgil Madgearu UE trebuie sa se
constituie pentru a fi o contrapondere pentru SUA)
- tot el a fost reprezentantul blocului statelor agrare centrale est-europene, foarte activ
- ideea uniunii a fost preluata de personalitatile vremii (I. G. Duca, Iuliu Maniu)
- Iuliu Maniu a pledat pentru integrarea europeana de nivel regional
- Gusti a organizat dezbateri publice
- alaturi de traditionalism, taranism si nationalism, europenismul a fost foarte prezent in viata politica
romaneasca
17.01.2006
INTEGRAREA SOCIAL A ROMNIEI
Esena procesului de integrare este economia, ns un alt aspect important este dat de dimensiunea
social. Creterea economic trebuie s fie nsoit de cretere social. Ideal ar fi ca socialul s se dezvolte
naintea economicului.
n Romnia, dup 1990, privatizarea a fost greu neleas, ceea ce a dus la un ritm de privatizare lent.
n ultimii ani, Romnia a nregistrat o cretere economic de 9% i totui n acest context nu preocup
bunstarea, ci protecia social (omaj, situaia femeii, etc.).
Protecia social trebuie avut n vedere mai ales dup integrare, datorit ocului survenit la nivel
social.
Dac din punct de vedere economic conteaz indicatorii produciei, din punct de vedre social conteaz
bunstarea i calitatea vieii. Statele dezvoltate elaboreaz studii pe progresul social: rapoarte de contabilitate
social, fcnd referire la indicatorii sociali: locuina, relaiile interumane, calitatea vieii profesionale, etc. n
domeniul social, exist o tendin ca indicatorii cantitativi s fie nlocuii cu indicatori calitativi. Problema
1

este c rapoartele sunt ntocmite de guvern, ceea ce se constituie ntr-un minus al studiilor (se ilustreaz
varianta formal).
Au fost vehiculate diferite noiuni pentru bunstare social: nivel de trai, standard de via, model de
via, stil de via, calitatea vieii. Nivelul de trai se refer la varietatea, diversitatea, cantitatea i calitatea
bunurilor sociale deinute de un individ, oportunitile i facilitile sociale. Standardul de via se refer mai
mult la aspiraiile individului. Stilul de via se refer la dimensiunea cultural, spiritual.
n Romnia, creterea economic s-a produs n absena creterii sociale deoarece nu au existat politici
coerente n domeniul proteciei sociale (problema copiilor instituionalizai, problema pensionarilor, problema
femeii n raport cu brbatul, problema familiilor numeroase). Problemele trebuie rezolvate per ansamblu i nu
pe rnd, n cadrul unor programe coerente, unitare i continue.
Exist un Institut de cercetare a calitii vieii dar nu s-a stabilit exact care este pragul srciei n
Romnia (se aproximeaz c se refer la cei care au 47% din salariul minim). n 1991 doar 50% dintre
subieci au apreciat pozitiv doar civa indicator: starea de sntate, relaiile de familie, locuina, relaiile cu
vecinii. Din cei 20-25 indicatori, cele 4 nu in strict de calitatea vieii, la restul (veniturile gospodriei,
calitatea transporturilor, momentele de bucurie, calitatea serviciilor publice, aprovizionarea cu alimente,
calitatea serviciilor i postserviciilor, satisfacia vieii de zi cu zi) au rspuns negativ. n 1992, Romnia
deinea primul loc n mortalitatea infantil (1-4 ani) i nc este printre primele. n raport cu alte state din
Europa, foste comuniste, Romnia aloc sume mari pentru hran i ntreinere (80%). n 1991, ponderea
cheltuielilor alimentare era de 50% din total, n timp ce n Bulgaria de 38%, Polonia 31%.
Pe lng dimensiunea social e important i cea cultural n integrare, fiind vital ca Romnia s aib
contiina apartenenei comune la Europa.

INTEGRAREA EUROPEANA A RO.

-

II

25.10.2005

dupa caderea comunismului apar 3 tipuri de acorduri cu UE:

o asocierea: Ungaria, Cehoslovacia, Polonia 1991
o parteneriat si cooperare: Rusia, Ucraina
o comert si cooperare: Slovenia, Albania
acordurile de asociere: acorduri europene = sprijinirea eforturilor unor state de aderare
acordul de asociere si acordul interimar de aplicare cu Romania
negocierile incep in 1992
mai 1993 - intra in vigoare
componenta comerciala: obiectivul acordului era pregatirea treptata a integrarii Romaniei in UE
foarte important: liberul schimb intre Romania si UE
acesta era legat de concurenta, tarife vamale, piete etc.
zona de liber schimb urma sa fie stabilita pe parcursul a 10 ani
UE accepta suprimarea imediata a restrictiilor cantitative si era de acord cu abolirea taxelor de vama
pentru Romania pana in 1997
Romania se obliga sa pastreze restrictiile vamale timp de 10 ani
urma sa-si reduca drepturile de vama
pentru produse textile, accesul Romaniei pe spatiul UE era pe o perioada de 7 ani, Romania isi
liberaliza importurile dupa 9 ani
alte dispozitii legate de legislativ: armonizarea legislatiei romane cu UE
circulatia lucratorilor dinspre Romania inspre UE: angajarea urma sa se faca tinand cont de legislatia
tarii si in functie de situatia din tara respectiva
lucratorii romani pot beneficia de un tratament egal, daca se afla in conditii legale
cooperarea economica intre Romania si UE: programe prin care UE acorda Romaniei un suport, de ex.
tehnologizarea, crearea de intreprinderi, reconstructia celor vechi, cresterea standardelor etc.
2

programe de asistenta: PHARE (dec. 1989) este extins in 1990 = fonduri nerambursabile (in
agricultura, SAPARD)
PHARE este un instrument financiar si o componenta a strategiei de adeziune (acordul european din
1993)
trecerea de la economia centralizata la economia de piata s-a facut foarte greu in Romania, datorita
regimului politic
reorientarea comerciala spre spatiul comunitar a ingreunat reluarea schimburilor comerciale: fluxul
economic dintre Romania si UE va ajunge la nivelul din 1989 abia in 1993
exporturile au cunoscut o scadere brusca de la 2,6 mrd $ in 1989, la 1,6 mrd $ in 1990
importurile au crescut de la 431 mil $ in 1989 la 1,1 mrd $ in 1990
in 1994, valoarea totala a schimburilor comerciale intre Romania si UE era de 6 mrd $, iar in 1998 12
mrd $
UE a ajustat rate anuale de crestere economica Romania a fost avantajata datorita materiei prime
dezavantajul pentru Romania: majoritatea produselor exportate aveau un grad scazut de industrializare
categoriile de produse romanesti, care dupa 1990 au fost cel mai putin afectate erau textilele si
incaltamintea (cantitatile exportate au crescut cu 15%)
a scazut exportul la automobile si echipamente industriale, deoarece nu corespundeau standardelor UE
importurile au crescut dupa 1990 aprope continu, depasind permanent exporturile deficit al balantei
de plati: 1998, punctul culminant cu 1,4 mrd $
dupa 2000 s-au mai reglementat lucrurile
ponderea statelor UE in comertul Romaniei este de
celelalte state (SUA, Canada, tarile din Asia) doar
cele mai frecvente marfuri exportate in 1999: textile si incaltaminte 36%; produse siderurgice,
echipamente, mobila 7,3% etc.
importurile din UE: textile 27%; masini 27%; produse chimice 15%; produse industriale 6%
principalii parteneri (1990-2000): Italia 33,9%; Germania 27,7%; Franta 10,4%; Marea Britanie 7,2%;
Olanda 7%
ponderea cea mai mare a fost asigurata de catre agentii privati
investitii directe straine: 76% din totalul investitiilor comunitare
numarul societatilor cu capital strain: 104.588
din punct de vedere al capitalului social subscris, primele 10 state au fost in 2004: Olanda 16,8%;
Franta, Germania, Italia, Austria, Marea Britanie, Ungaria
numarul societatilor detinute de straini: cele mai multe italiene - 16.184; Germania 11.820; Ungaria
4.862; Franta, Austria, SUA, Luxemburg
investitii straine: industrie, comert, servicii profesionale, transporturi, turism
din punct de vedere al repartizarii geografice, judetele cu cele mai multe societati cu capital strain
sunt: Bucuresti 53%, Timisoara 6%, Cluj 4%, Constanta 3,5%, Arad, Brasov 2,5%, Sibiu 2%
din punct de vedere al capitalului social: Bucuresti, Galati, Ilfov, Oradea, Arad, Cluj, Brasov etc.

INTEGRAREA EUROPEANA A RO.

06.12.2005

INTEGRAREA ECONOMICA A ROMANIEI

-

crestere economica, dezvoltare economica

este nevoie ca economia sa se afle in legatura cu alte domenii (de ex. cu nivelul social)
integrarea Romaniei si postaderarea trebuie privite din prisma rentabilitatii
nivelul de dezvoltare al Romaniei a fost foarte scazut in deceniul 90-2000
cresterea cea mai mare a fost in 89
93, 96 cresteri modeste
3

99 PIB-ul mult sub nivel (mai mic cu 23% decat in 89)

ritmuri inalte de cresteri economice si necesitatea lor
4,6-6% - estimari de crestere economica
este favorabil ca trecerea sa se faca treptat
pe termen mediu, cu o crestere de 7%, Romania ar ajunge la nivelul economic al statelor europene in
35-37 de ani
factori concreti care duc la o crestere economica in Romania: stocarea resurselor, stoparea risipei (apa,
energie), stimularea initiativei private
in Romania este nevoie de o suprafata de 2,2 ori mai mare pentru recolta aceleiasi cantitati de grau
decat in Franta (la cartofi de 3 ori)
programul SAPARD va fi foarte important in perioada de postaderare
risipa in resursa energetica: in 95, Romania consuma de 2-3 ori mai mult carbune decat statele
europene si chiar si Ungaria
resurse umane: utilizare redusa in Romania
populatia activa este integrata in suma muncii intr-o masura mai mica decat s-ar impune
exista foarte multi suplinitori in sistemul de invatamant (90 ocupat doar 5,1%)
angajarea persoanelor peste 40 de ani este foarte dificila
nivel scazut al productivitatii risipa
2000-2004: Romania a reusit sa creeze un mediu economic si monetar stabil, sa detina structuri
administrative pentru o economie de piata functionala
stimularea si cresterea investitiilor straine (ex. industria petroliera)
Romania trebuie sa mai faca eforturi (legislative, culturale etc.)
efectele de alocare = maniera in care integrarea duce la cresteri prin scaderea costurilor de productie
integrarea duce la o crestere a fluxurilor comerciale ale Romaniei cu UE
un alt efect ar fi cresterea de profit, scaderea costurilor
beneficiile economice: cresterea de informatii, managementul de tip european, evolutia economica a
Romaniei in cadrul cultural international
contributia culturii la PIB a scazut de la 14% la 11%, in industrie de la 27,6% la 26,6%
populatia activa in agricultura a crescut de la 35% in 96 la 41% in 2000
aportul de imagine pe care Romania il castiga odata cu integrarea
deficit de performanta: tehnologica si informationala
in domeniul inaltei tehnologii, Romania este situata destul de jos
ponderea serviciilor: 89 21% la 50% in 2000
forta de munca: 20% in 89 la 33% in 2000
raportul 2003 pe Romania: progrese in domeniul serviciilor (plati electronice, capitalul minim al
bancilor straine, fluidizarea angajarilor)
minusurile: exista o legislatie imprecisa in domeniul asigurarilor, rigiditatea serviciilor, nivel foarte
scazut al constientizarii de catre public al drepturilor individuale in domeniul serviciilor (ex. dreptul
postvanzare)
personalul din Romania este putin calificat
in afara sistemelor bancare (BNR), functionarii sunt mult sub performanta
sugestii sunt foarte multe: recalificare
pentru Romania s-a apreciat faptul ca in general s-au facut progrese in domeniul bancar si financiar, in
rest nimic (sistemul serviciilor electronice nr. celor care acceptau carduri = aprox. 7.000, in Slovacia
9.000, Cehia 36.000)
serviciile in Romania implica investitii, perfectionarea, cresterea accesibilitatii, a informarii, importuri
si exporturi

INTERGRAREA EUROPEANA A RO.

III

08.11.2005

PREADERAREA ROMANIEI
-

cererea oficiala a Romaniei de aderare la Comunitatea Europeana 1991

negocieri: mai-nov. 1992
1993 finalizarea negocierilor prin semnarea acordului de asociere
ratificat de Parlament in mar. 1993
1995 intra in vigoare
Acordul de Asociere = baza legala a procesului de integrare consecinte pe plan intern: mobilizari
institutionale, crearea Ministerului UE
nu preciza aspecte clare legate de un calendar al aderarii
consiliile europene (1992-1995) nu au sugerat nici un calendar
s-au creat mai multe valuri
Consiliul European de la Copenhaga a precizat criteriile care trebuie sa fie indeplinite de statele care
vroiau sa adere: necesitatea ca aceste state sa aibe institutii stabile, economie de piata functionala etc.
summit-ul de la Essen din 1994 lanseaza o strategie de preaderare:
o aplicarea aquis-ului comunitar
o problema controlului ajutoarelor de stat
o concurenta
aquis-ul comunitar: Carta Alba, elaborat de Comisia Europeana: capacitatea statelor de a armoniza
legislatia interna cu cea comunitara
22 iun. 1995 la Cannes, Romania a depus oficial cererea de aderare la UE
aceasta cerere a fost insotita de o strategie nationala de preaderare
aceasta strategie a fost elaborata de specialisti pe diferite domenii: strategia de la Snagov = o analiza
si o prognoza a dezvoltarii Romaniei in vederea integrarii
cuprindea 3 elemente de baza:
o punctul de plecare (iul. 1995)
o punctul de final (dezirabil)
o caile si solutiile pentru aceste 2 puncte
specialistii au pus in discutie costurile acestei integrari, beneficiile si necesitatea dezvoltarii Romaniei
in sensul cultural-informational
iul. 1997 este elaborat pachetul de masuri Agenda 2000
tot in iul. este dat publicitatii avizul Comisiei Europene referitor la cererea Romaniei de aderare
Romaniei i se facea cunoscut ca negocierile erau amanate
prin decizia Consiliului de la Luxembourg, din dec. 1995, urmau sa intre in primul val de negocieri
doar 6 tari est-europene
Agenda 2000 (1.350 de pagini) isi propunea sa faca evaluari si propuneri in legatura cu bugetul
Uniunii
in legatura cu Romania s-a facut o analiza si s-au gasit foarte multe deficiente: exista stabilitate
politica, alegeri libere, dar din punct de vedere economic erau multe minusuri, de ex. economia de
piata nefunctionala (functioneaza abia din 2004), privatizarea lenta, legislatia romana, inflatia etc.
la insistenta statelor neadmise, are loc Conferinta Europeana de la Londra din 1998, unde se lanseaza
oficial procesul de extindere s-au inceput negocierile de adeziune cu cele 6 state din primul val
Romania a ramas in afara acestor probleme de adeziune
1999 la sugestia Comisii Europene a fost elaborata in Romania o a doua strategie: programul
national de aderare la UE = programul de dezvoltare pe termen mediu
programul a fost coordonat de 2 profesori universitari: Postolache si Mugur Isarescu
dec. 1999 in cadrul Consiliului European de la Helsinki, UE a decis inceperea negocierilor de
aderare si cu celalalte 6 state: Romania, Bulgaria, Lituania, Letonia, Malta si Slovacia
au loc conferinte interguvernamentale cu fiecare dintre state
feb. 2000 grupul de la Helsinki = al doilea val (primul val a fost Grupul de la Luxembourg)
5

la Helsinki nu erau anulate diferentele intre statele aspirante

Helsinki a venit cu un mesaj optimist

INTEGRAREA EUROPEANA A RO.

-

IV

22.11.2005

mar. 2000 guvernul Romaniei elaboreaza o strategie nationala de dezvoltare economica pe termen
mediu
s-a creat apoi o comisie de fundamentare (a avut sustinerea partidelor politice, a sindicatelor si a
societatii civile)
initiativa crearii unui grup ESEN (s-a constituit in cadrul Academiei Romane) = grup de evaluare a
starii economice nationale
dezbaterea destinului economiei nationale in vederea integrarii Romaniei in UE
obiectivul fundamental al strategiei era crearea unei economii de piata functionale
din punct de vedere structural, aceasta strategie se referea la tendinte si referinte existente in cadrul
altor state din punct de vedere economic
pe domenii de interese: financiar, monetar, economic, promovarea politicilor macroeconomice, politici
sociale, mediu si dezvoltarea regionala
politica monetara:
o problema inflatiei (stoparea acesteia)
o stapanirea datoriei publice (sa nu fie mai mare de 60% din PIB)
o deficitul bugetar (sa nu depaseasca 3% din PIB)
28 mar. 2000 Romania incepe negocierea primelor capitole
in invatamant, cultura pentru inceput si cele mai dificile mai tarziu: justitia, concurenta, agricultura si
mediul
5 capitole:
o IMM-urile
o relatiile externe
o politica externa si securitatea comuna
o educatia si formarea profesionala
o stiinta si cercetarea
Romania a incheiat provizoriu 5 capitole din cele 31
tratatul de la Nisa (dec. 2000) a fost menit sa compatibilizeze institutiile si procedurile europene cu
noua realitate
in Romania, se fixeaza un nr. de 33 de parlamentari in cadrul Parlamentului European, 15 membrii in
ECOSOC, 14 in Consiliul European, 15 in Comitetul Regiunilor
dupa alegerile din 2000, noul guvern al Romaniei a creat Ministerul Integrarii Europene delegatia
nationala pentru negocierea Romaniei la UE
in 2000, in cursul presedintiei franceze, Consiliul European a decis deschiderea a inca 4 capitole de
negocieri cu Romania: concurenta, statistica, telecomunicatiile si tehnologia informatiei si politica in
domeniul audio-vizualului
in 2001 documentele de pozitie pentru toate capitolele deschise pana atunci si s-au deschis alte 17
capitole:
o libera circulatie a marfurilor
o libera circulatie a persoanelor
o libera circulatie a serviciilor
o sitemul de impozitare
o protectia consumatorului
o sanatatea
o pescuitul
6

o uniunea vamala
in 2002 au fost deschise alte 13 capitole de negociere, printre care agricultura
2003 comunitatile au inchis provizoriu 11 capitole
o libera circulatie a capitalului
o impozitarea
o controlul financiar
o agricultura
o energia
2004:
o protectia mediului inconjurator
o justitia
o afaceri interne
o concurenta
o capitaluri diverse
2003 plan national de dezvoltare
dec. 2004 Romania a incheiat definitiv negocierile pentru toate cele 31 de capitole
apr. 2005 semnarea tratatului de aderare a Romaniei la UE cu fixarea datei de 1 ian. 2007 ca moment
efectiv al integrarii
negocierile s-au desfasurat pe marginea aquis-ului comunitar:
o modificari aduse prin tratatele de la Amsterdam
o acordurile internationale la care UE este parte
o jurisprudenta Curtii de Justitie Europeana
o toate normele cu caracter obligatoriu
au fost elaborate 2 documente importante: documente de pozitie (oficiale) si dosarele de fundamentare
(delegatii sectoriale interguvernamentale: specialisti, reprezentanti ai anumitor domenii, reprezentanti
ai Ministerului IE)
dosarele de fundamentare au fost preluate de grupuri de lucru
acestea au intocmit fise de lucru cu toate detaliile referitoare la: progresele Romaniei, precizarea
proceselor, estimarile, conturile pe un anumit capitol, institutiile ce vor fi create pe anumite domenii
(radiografii legate de procesul negocierilor)
aceste dosare au avut un caracter secret (nu au fost informati de situatia existenta oficialii europeni)
in procesul negocierilor, un rol important il are negociatorul sef pentru Romania, dar si MIE