31.10.

2012 Buhociu Elena

Afectiuni resp (Curs)

Reglarea chimica a respiratiei

Chemorecpetorii sunt dispusi periferic in organiscm si altul la nivelul sis nervos.
1. CHMEORECEPTORII PERIFERICI sunt reprezentati de:
Corpulsculul sinocarotidian situta la bifurcarea carotidei comune(interna si
externa)
Corpusculii aortei sitati la niveulu crosei aortei
Aferenta primei grupe(corpusculilor sino)ia calea nervlui glosofaringieni in timp ce
aferenta copusculii aortici ia calea nervului vag.
Aceste afernte ajung la nivelul bulbului nin grupul respirator dorsal.
Stimulul principal al chemorecpetorilor periferici este reprez de scaderea cant de
oxigenului in sange,in timp ce inhalarea unui amestec de aer cu concentratie de 30%
oxigen ii inhiba.
Sesnibilitatea acestor receptori este scazuta si de hipoxemia prelungita
Hipercapnia(concentratia crescuta de dioxid de carbon in sange)si acidoza cresc
sensibilitatea receptorilor la stimulul hipoxemic
Receptorul aortic este sensibil doar la hipoxemie,scaderea presiuni sii concentratiei a
oxigenului in sangele arterial,nefiind influentat de hipercapnie.Acidoza il poate chiar
deprima(scaderea ph-ului, 7.2normal)
Corpusculul carotidian este sensibil la cresterea concentratiei de bioxid de carbon,si
acumularea de ioni de hidrogen
Chemorecpetorii mai sunt stimulati de scaderea presiunii arteriale,iar in cazul in care
subiectii prezinta un tonus simpatic crescut mai sunt stimulati de scaderea fluxului sanguin
2. CHEMORECEPTORII CENTRALI
Sunt localizati la nivelul bulbului si la nivelul altor etaje SNC.Stimulul lor este
reprezentat de PH-ul lichidului extracelular cerebral.Acest pH este reglat de o serie de
sisteme tampon,cel mai important fiind CO2 si HCO3 si respectiv H+
CO2+H2O HCO3+H
In caz de acidoza metabolica se acumuleaza in sange concentratii crescute de ioni de
hidrogen si concentratii scazute de ioni carbonat.In lichidul extracelular cerebral scaderea
bicarbonatului este lenta/intarziata.Aceasta scadere v-a antrena cresterea concentratiei de
hidrogen determinand acidoza cerebrala.In aceste conditii centrii resp vor stimula ventilatia
mai mult prin cresterea amplitudinii decat a frecventei.Daca in aceste situatii acidoza
metabolica v-a fi compensata prin administrare de bicarbonat de sodiu,intravenos se obs
cresterea ph-ului la nivel periferic fara a modifica prea mult,starea de acidoza cerbrala se
mentine pana la cateva ore,timp in care se va mentine si hiperventilatia deoarece lichidul
extracelular cerebral ramane acid in timp ce sangele se alcanizeaza
Reglarea coritcala a respiratiei
Explica controlul voluntar al respiratiei
Hiperventilatia voluntara este mult mai importanta decat cea rezultata prin control
subcortical.Apneea voluntara poate fi mult prelungita fata de cea indusa de mecanisme

subcorticale.Respiratia este foarte importanta in timpul vorbitului,cantatului

fluieratului,suflatului in diferite instrument.Pe parcusul acestor etape ,prin mecanisme
corticale si este numai voluntara.O alta dovada a controlului voluntar este de a forma
relfexe conditionate(hiperventilatia dinaintea efortului fizic sau dinaintea imersiei fara tub
de oxigen)Sediul excitatiei corticale respiratorii este localizat la nivelul ariilor somatomotorii
si premotorii in timp ce sediul respiratorii se localizeaza pe fetele mediale si inferioare ale
emisferelor cerebrale
Sistemul Limbic este sediul proceselor afective si emotionale care influenteaza
activitatea respiratorie(frica,furia) sau emotiile pozitive induc hiperpnee dupa o perioada
scurta de apnee
Mezencefalul si diencefalul exercita la randul lor influente asupra centrilor bulbari prin
intermediul sis reticult activator.
Cerebelul este implicat in controlul respiratiei in masura in care miscarile respiratori se
modifica cu modificarea posturilor
Alte moficari in care venitlatia se modifica
Mecanisme de aparare bronhopulmonara
Aerul atmosferic contine o multitudine de elemente poluante care vin in contact cu o
suprafata de aprox de 140m patrati reprezentand suprafata insumata a arborelui bronsic si
al alveolelor pulmonare
Agresorii respiratori:
- Particule minerale si organice - care patrund incarcare electrica,grad de
hidratare la diferite niveluri ale arborelui traheo-bronsic
- Bacterii si virusuri
- Agenti gazosi
- Corpi toxici - reprez de particule sau gaze(plumb)
- Elemente climatice(ceata,frigul,ionizarea aerului)
In mediul urban,inhalam peste 10 miliarde de particule diferite pe zi.
Actiunea acestor factori nocivi depinde de 2 factori
1. De gradul de patrundere,retentie si eliminare a substantelor aero-contaminante
2. De receptivitatea terenului care cuprinde factori genetici,stari de hipersensibilitate
alergica locala,stari patologice prexitente etc
Actiunea agentcilor nocivi depinde de aciditatea lor si de tropismul lor.
1. Siliciul si azbestul (cresc sinteza colagenului inducand procese fibrozante)
2. Ozonul determina leziuni ale mucoasei bronsiolei
3. Anhidrida sulfurica(SO3)
4. Oxizii de azot
5. Fibrele de bumbac(distrug macrofacele alveolare)
Alterarea apartului mucociliat,iritatie si hipersecretie,alterarea cililor sau paralizia
lor,hipertrofia glandelor secretorii si hipeplazia celuleor caliciforme
La nivel alveolar se va produce apararea mucolciliar cu hipersecretie de
sulfactant,proliferarea macrofagelor,in paralel cu distructia lor,dupa care se declanseaza
procese imunologice(umoral/celular) si diferentieri celulare
Leziunile finale ale ap respiratori care apar sub actiunea agentilor poluanti sunt de 3 tipuri:
1. Iritatii toxice
2. Modificari alergice
3. Carcinogenetice
Aceste tipuri determina boli ca:
- Bronsita cronica

- Astm bronsic
- Bronsiolita obliteranta
- Cancer bronhopulmonar
- Pneumoconioze
Boala apare in 2 conditii
1. Cand poluarea este f intensa depasind capacit de aparare a organismului
2. Cand mij de aparare sunt insuficiente genetic sau diminuate datorita unor boli
preexistente
Sis de aparare bronho-pulmonara sunt repartizate dealungul intregul tract respirator de la
nivelul nasului pana la niv membranei aleveolei capilare
Se descriu 3 niveluri de aparare:
1. Sis de aparare local bronho-pulmonara
2. Sis limforeticular de imunitate celulara si umorala
3. Sis de aparare mezenchimala
Apararea antinfectionasa si de detoxifiere
Alte mijloace fiziologice de aparare:
- Filtrul naza
- Reflexul de tuse/stranut contribuie la evacuarea secretiilor incarcate cu
particulele inhalate
- Bronhoconstrictia si deglutitia
Apararea mucciliara mecanica
- Stratul de mucus
- Epiteliul cilindric ciliat
Sis mucociliat este format :
- Strat de mucus asezat sub forma unei pelicule subtiri ,strat care este deplasat
catre orofaringe,de miscarea cililor ,deplasare ce seamna cu miscarea unei benzi
rulante.Particulele poluante pe care le evacueaza realizand clearenceul bronsic
Prin acest mecanism se elimina si produse rezultate din activitatea alveolara si
bronsica(metaboliti si resturi celulare)Unele componente ale mucusului au rol in
detoxifiere ,reactionand cu molecule de gaz toxice.Mucusul contine anticorpi
naturali,lizozini(complex enzimatic),interferon,imunoglobuline(rol antimicrobial si
antialergic)
Aparatul mucociliar este compus din
- Sistemul mucosecretor
Glande bronsice
Celule calciforme mucipare(secretia este stimulata de irigatia directa locala)
- Sistemul ciliar
Cresterea secretiei este o reactie la continutul de aer si se poate realiza prin doua
mecanisme
- Cresterea act secretorii
- Cresterea numarului de elemente secretorii