{761}{906}MIRACOLUL CELULEI|Argumente din biochimie pentru creatie

{1193}{1313}Teoria evolutiei a fost enuntata de|Charles Darwin catre mijlocul se

colului XIX.
{1409}{1554}Acea perioada a fost foarte diferita de cea|actuala, stiinta si tehn
ologia fiind foarte primitive.
{1704}{1800}Oamenii de stiinta ai sec. XIX erau nevoiti |sa munceasca in laborat
oare simple,
{1803}{1875}folosindu-se de echipamente rudimentare.
{1992}{2117}Cu dispozitivele disponibile la acea vreme|le era imposibila chiar s
i observarea bacteriilor.
{2153}{2321}Mai mult, oamenii de stiinta erau inca|sub influenta multor supersti
tii medievale.
{2417}{2561}Una din aceste superstitii era ca|viata ar avea o forma foarte simpl
a.
{2873}{3017}Inca de pe vremea lui Aristotel aceasta|credinta afirma ca viata ar
fi aparut de la sine,
{3022}{3167}prin imbinari acidentale ale materiei| neinsufletite, intr-un mediu
umed.
{3264}{3480}In timp ce-si dezvolta teoria, Darwin se baza pe credinta| ca viata
se fundamenteaza pe o structura simpla.
{3600}{3720}Alti biologi, care au adoptat si aparat |teoria lui Darwin, aveau ac
eeasi credinta.
{3723}{3867}De exemplu, cel mai mare apologet al|darwinismului in Germania, Erns
t Haeckel,
{3873}{4011}considera ca celula, care putea fi vazuta ca o |pata neagra la micro
scopul acelor vremuri,
{4016}{4040}ar avea o structura foarte simpla.
{4073}{4169}Intr-unul din articolele sale, el |se referea la celula ca fiind
{4174}{4294} "o simpla bucatica de combinatii |albuminoase ale carbonului"
{4338}{4434}Teoria evolutiei s-a bazat pe |presupuneri asemanatoare acesteia.
{4482}{4602}Pionierii teoriei evolutiei, precum Haeckel,|Darwin si Huxley, crede
au ca viata are
{4607}{4751}o forma foarte simpla si ca aceasta|forma simpla putea aparea usor d
e la sine,
{4756}{4805}ca rezultat al hazardului.
{4818}{4890}In orice caz...
ei s-au inselat .
{5370}{5562}Intr-un secol si jumatate ce a trecut de la Darwin| incoace, stiinta
si tehnologia au facut salturi uriase.
{5778}{5922}Oamenii de stiinta au descoperit structura |celulei, la care Haeckel
se referea ca fiind
{5927}{6023}"o bucatica simpla de combinatii |albuminoase ale carbonului".
{6066}{6211}Ei au observat cu surprindere ca nu |este simpla deloc, cum se crede
a inainte.
{6528}{6648}S-a descoperit ca celula are |un sistem atit de complex, incat
{6651}{6723}era de neimaginat in vremea lui Darwin.
{7296}{7440}Un renumit biolog molecular, Michael Denton,|face urmatoarea analogi
e pentru a descrie
{7443}{7491}ce fel de structura are celula :
{7608}{7728}Pentru a intelege realitatea vietii asa|cum a fost ea infatisata de
catre biologia
{7731}{7851}moleculara, ar trebui sa marim o celula|de o mie de milioane de ori,
pina cind
{7857}{7977}ar ajunge sa aiba un diametru de 20 km si|sa semene cu o nava destul
de mare, ca sa
{7980}{8097}acopere un oras ca Londra sau New York.|Ceea ce am vedea atunci ar f
i un obiect
{8102}{8246}de o complexitate incomparabila si |design adaptiv. Pe suprafata cel
ulei
{8250}{8370}am observa milioane de deschideri,|asemeni intrindurilor unei imense
nave

{8375}{8519}spatiale, deschizindu-se si inchizindu-se, |pentru a permite un flux

continuu de materiale
{8452}{8644}in ambele sensuri. Daca ar fi sa intram printr-una|din aceste deschi
deri, ne-am trezi intr-o lume
{8649}{8769}a tehnologiei de virf si a unei|complexitati uluitoare". (M. Denton)
{8850}{8994}Acum haideti sa dam viata analogiei|navei spatiale a prof. Denton si
{8999}{9095}sa observam indeaproape|complexitatea celulei.
{9138}{9258}Calatoria noastra incepe cu niste|hormoni, care isi cauta pentru sin
e
{9263}{9311}o celula adecvata.
{10554}{10674}Cind hormonii se apropie de celula,|mai intii cauta o poarta care
{10679}{10727}le-ar permite sa intre.
{10974}{11070}Usile celulei sunt selective |in modul lor de operare.
{11075}{11219}Fiecare molecula care se opreste in dreptul|usii e verificata de a
ceasta, pentru a vedea
{11224}{11274}daca e benefica pentru celula sau nu.
{11279}{11375}Usile se deschid numai|pentru moleculele utile.
{11754}{11922}Daca un element nociv, precum un virus,|incearca sa intre, situati
a se schimba.
{11946}{12090}Usa celulei analizeaza materialul,|afla ca e daunator si il respin
ge.
{12600}{12720}Cind patrundem in celula, descoperim,|asa cum descria prof. Denton
,
{12723}{12795}o uimitoare tehnologie si complexitate.
{13512}{13632}Cind hormonii trec de usa sunt trecuti|imediat sub controlul unor
proteine
{13635}{13731}speciale, care indeplinesc functiile|celulei. Aceste molecule
{13737}{13809}sunt numite enzime.
{13992}{14112}Daca e necesar, enzimele pun|imediat noii hormoni in folosinta;
{14136}{14280}daca nu e nevoie de ei in acel moment,|sunt plasati intr-un compar
timent de
{14280}{14376}depozitare al celulei, care se |numeste aparatul Golgi.
{15036}{15180}Unele molecule, precum insulina - care |poarta molecule de zahar sunt prea mari
{15183}{15255}pentru a putea trece prin usile celulei.
{15360}{15504}Celula are un sistem special proiectat pentru| astfel de molecule
mari, insa folositoare :
{15507}{15627}ea intinde un apendice special in afara |membranei sale, pentru a
primi insulina.
{15633}{15729}Insulina din afara e atrasa de acest apendice.
{15732}{15828}Bineinteles ca masurile de siguranta nu sunt uitate.
{16506}{16650}Odata intrata inauntru, enzimele - transportor|preiau cu grija mol
eculele de zahar de pe
{16655}{16775}insulina. Enzimele transporta aceste |molecule de zahar catre mito
condrii,
{16780}{16876}care reprezinta generatoarele |de energie ale celulei.
{17862}{18030}Datoria mitocondriilor este de a "sparge"|moleculele primite, care
contin energie
{18035}{18179} si de a le procesa astfel incit |sa poata fi folosite de celula.
{18201}{18345}Produse ale unor reactii complexe din |mitocondrii, pachetele de e
nergie ATP
{18220}{18460}sunt transferate compartimentelor vecine|din celula, din nou print
r-un mecanism perfect.
{18930}{19026}Canale speciale denumite |reticulum endoplasmatic
{19031}{19103}servesc transportului intracelular.
{19569}{19689}Nucleul, care seamana cu un imens |centru de prelucrare informatio
nala,
{19694}{19766}este "creierul" complexului |sistem al celulei.
{19951}{20095}Inauntrul nucleului gasim cromozomii,|fiecare dintre ei fiind o im

ensa baza de date.

{20443}{20563}Cromozomii sunt alcatuiti |din lanturi impletite de ADN.
{20568}{20712}Planurile detaliate ale tuturor sistemelor|din celula sunt codific
ate in aceste lanturi de ADN.
{21173}{21330}Un lant de ADN are o structura elicoidala,|compus din aranjamente
secventiale,
{21335}{21407}formate cu ajutorul a 4 molecule diferite.
{21411}{21579}Aceste 4 molecule diferite sunt |de fapt un alfabet cu patru liter
e.
{21691}{21835}Gratie acestui alfabet, o mare cantitate|de informatie, care ar um
ple sute de
{21840}{21960}volume ale unei enciclopedii, este |codata intr-o molecula de ADN.
{22087}{22207}Acest sistem de codificare include|planurile detaliate de producti
e
{22212}{22308}a mii de enzime si de proteine diferite|folosite in procesele celu
lare.
{22313}{22433}Proiectele tuturor moleculelor organice,|care vor fi structurate i
n celula, sunt
{22438}{22582}inscrise pina la cele mai mici detalii|in macromolecula de ADN
{22951}{23095}Producerea unei molecule organice,|cum ar fi o proteina, incepe cu
identificarea
{23100}{23268}genei care contine informatia ceruta, din |cadrul ADN-ului continu
t de cromozomi.
{23383}{23527}O enzima, care are in exclusivitate aceasta |misiune, deschide ADN
-ul ca un fermoar.
{23621}{23741}Apoi vine un alt grup de enzime si |desparte cele doua catene de A
DN.
{23746}{23866}O alta enzima trece la una din aceste |catene si citeste rapid si
copiaza
{23871}{23919}informatia codata aici.
{23923}{24043}Acum o copie perfecta a planului |de productie continut in ADN e o
btinuta.
{24048}{24192}Dupa incheierea replicarii, enzimele|inchid ADN-ul si-l readuc la
starea initiala.
{24283}{24379}Copia executata dupa ADN |se numeste ARN mesager.
{24391}{24511}ARN mesager contine planul de |productie a proteinelor necesare ce
lulei.
{24768}{24888}Producerea propriu-zisa a proteinelor|are loc in alta parte a celu
lei. Aceasta
{24891}{25035}structura, care s-ar putea numi si|fabrica celulei, este ribosomul
.
{25056}{25176}Exista un sistem de productie |extraordinar in cadrul ribosomului
:
{25179}{25275}ARN mesager intra cu un capat in |ribosom si avanseaza incet.
{25281}{25425}Intre timp, transportorii, denumiti ARN |de transfer, aduc aminoac
izii, care sunt
{25428}{25572}componentele necesare proteinelor |de produs, la ribosomi, in star
e
{25578}{25650} completa si intr-o secventa adecvata.
{25944}{26112}Aminoacizii adusi aici se combina in|ordinea specificata de ARNme
sager.
{26136}{26280}Pe masura avansarii ARN mesager|aminoacidul care corespunde datelo
r
{26283}{26331}codificate acolo este adaugat lantului.
{26352}{26448}Rezultatul consta intr-o noua proteina.
{26595}{26739}Cea mai mica greseala in secventa|aminoacizilor, ar conduce la
{26745}{26841}obtinerea unei proteine nefolositoare.
{26988}{27084}Totusi asemenea greseli |aproape ca nu se intimpla.
{27090}{27210}Producerea fiind incheiata, |proteina paraseste ribosomul
{27216}{27264}pentru a-si indeplini datoria.

{28212}{28332}Toate aceste extraordinare procese|au loc nu undeva departe, ci

{28335}{28407}chiar in propriul tau trup.
{28413}{28533}Procesele, pe care noi le-am|simplificat aici, sunt de fapt mult m
ai
{28512}{28656}complicate si sunt repetate in |continuu in fiecare din cele o sut
a
{28662}{28734}de trilioane de celule ale trupului tau.
{28800}{28920}Celula, care in trecut a fost |considerata "o bucatica de combinat
ii
{28923}{29043}albuminoase ale carbonului" de catre|cei ce-au formulat teoria evo
lutiei,
{29049}{29121}are in fapt o structura extraordinara.
{29268}{29388}Acest sistem magnific cu siguranta|n-ar fi putut aparea prin hazar
d,
{29391}{29463}asa cum sustine teoria evolutiei.
{29466}{29586}Cind toate aceste detalii ale biologiei |celulei au fost descoperi
te si
{29592}{29688}intelese, teoria evolutiei |a suferit o mare lovitura.
{29847}{29967}Astazi multi dintre cei mai distinsi |oameni de stiinta ai lumii,
recunosc
{29973}{30093}ca viata intruchipata in celula vie|nu poate fi produsul intimplar
ii.
{30096}{30216}Toate aspectele vietii au la|baza un proiect extraordinar.
{30744}{30840}Unul dintre acesti oameni de stiinta|este Michael Behe, un profeso
r de
{30843}{30939}biochimie american renumit; el |se refera la realitatea proiectulu
i
{30945}{31041} ce sta la baza celulei, dupa cum| a fost descoperit de stiinta mo
derna :
{31050}{31170}"Eu cred ca concluzia proiectului este|una stiintifica, empirica,
bazata
{31176}{31296}in intregime pe sistemul observabil;|ca universul si viata au fost
create;
{31299}{31419}ca ele sunt produsul unei|activitati inteligente. Si as dori
{31425}{31545}sa evidentiez, ca aceasta idee |vine din progresul stiintei si
{31548}{31668}nu din ceea ce nu stim, ci mai|degraba din ceea ce am invatat
{31674}{31722}in ultimii 50 de ani."
{31869}{31965}Intr-adevar, stiinta arata ca toate|fiintele vii au fost aduse la
viata
{31968}{32016}ca rezultat al unei creatii constiente.
{32022}{32117}Nereusind sa explice sistemul|deosebit de complex dintr-o singura
{32121}{32241}celula vie, teoria evolutiei de |asemenea nu izbuteste sa explice
{32246}{32318}proiectele care stau la baza| fiintelor vii. De exemplu :
{32323}{32371}aerodinamica aripii unei pasari;
{32376}{32424}minunatul mecanism de |vinare al unui paianjen;
{32429}{32525}o insecta care seamana cu| o frunza, spre a se camufla;
{32541}{32613}ochiul desenat pe aripile unui fluture;
{32673}{32745}sentimentele de afectiune ale animalelor.
{32829}{32997}Viata, cu toate detalille ei perfect proiectate,|este rezultatul u
nei creatii superioare.
{33153}{33345}Acel Creator superior este Atotputernicul|Dumnezeu, Imparatul cere
sc, Domnul tuturor.
{34353}{34473}Cind te uiti in jurul tau, in aer liber sau|privesti o cimpie int
insa, poti vedea
{34478}{34598}cu usurinta obiecte apropiate sau |departate, cu toate culorile, m
arimile
{34603}{34723}sau formele lor. Aceasta priveliste|pe care ai obtinut-o fara vreu
n efort,
{34728}{34848}este produsul a numeroase reactii|si interactiuni complexe din tru
pul tau.

{34853}{34997}Acum haide sa observam aceste|operatii complexe indeaproape.

{35133}{35253}Ochiul uman are un mecanism |automat care functioneaza excelent.
{35258}{35378}El este constituit din combinatia|a 40 de parti fundamentale difer
ite,
{35383}{35503}toate aceste parti avind functii|vitale in procesul vederii.
{35508}{35652}Orice defect sau disfunctionalitate la|o singura parte ar impiedic
a vederea.
{35769}{35937}Stratul transparent din partea anterioara |a ochiului se numeste c
ornee.
{35949}{36069}Chiar in spatele ei se afla irisul,|care confera ochiului culoarea
{36074}{36194}si ajusteaza automat diametrul |deschiderii functie de intensitate
a
{36199}{36271}luminii, gratie muschilor |atasati de el.
{36309}{36429}De exemplu, daca suntem intr-un loc |intunecat, irisul se largeste
, spre a
{36434}{36482}prelua cit mai multa lumina posibil.
{36487}{36607}Cind intensitatea luminii creste,|acesta se ingusteaza, scazind
{36612}{36684}cantitatea de lumina |care patrunde in ochi.
{36753}{36873}Sistemul de ajustare automatica|a irisului functioneaza astfel :
{36878}{36998}in clipa in care lumina patrunde in|ochi, un impuls nervos se indr
eapta
{37003}{37123}spre creier si-i transmite mesajul |despre existenta si intensitat
ea luminii.
{37128}{37248}Creierul trimite imediat un semnal|inapoi, comandind cit de mult s
a
{37253}{37325}se contracte muschii din jurul irisului.
{37329}{37449}Un alt mecanism, care functio-|neaza in paralel, este cristalinul.
{37454}{37598}Datoria acestuia este de a focaliza|lumina, care patrunde in ochi,
pe retina.
{37603}{37747}Gratie miscarilor muschilor din jurul|cristalinului, razele de lum
ina patrunse
{37752}{37896}in ochi din diferite unghiuri si distante,| pot fi focalizate mere
u pe retina.
{38001}{38121}Toate sistemele mentionate sunt |mult mai mici si totusi superioar
e
{38126}{38246}dispozitivelor mecanice proiectate |cu ajutorul celor mai sofistic
ate
{38251}{38323}tehnologii in privinta imitarii ochiului.
{38328}{38448}Chiar si cel mai avansat sistem|vizual artificial e foarte primiti
v
{38453}{38525}in raport cu ochiul uman.
{38529}{38649}Cind ne gindim la efortul si stiinta|necesare realizarii acestor s
isteme
{38654}{38822}vizuale artificiale, putem intelege |ce creatie minunata este ochi
ul .
{38973}{39093}Daca examinam o singura celula|din ochi la nivel microscopic,
{39098}{39218}superioritatea creatiei acesteia| va fi si mai bine inteleasa.
{39453}{39573}Haideti sa presupunem ca ne |uitam la o fructiera de cristal plina
.
{39578}{39698}Razele de lumina, care vin dinspre|fructiera spre ochiul nostru, t
rec prin
{39703}{39823}cornee si iris si sunt focalizate pe|retina de catre cristalin. As
adar,
{39828}{39972}ce se intimpla in retina pentru ca celu-|lele retiniene sa perceap
a lumina?
{39977}{40097}Cind particulele de lumina, numite|si fotoni, lovesc celulele din
retina,
{40100}{40220}produc un efect-cascada, ca un sir|de domino aranjat cu grija, pie
sa
{40225}{40249}dupa piesa.

{40254}{40374}Prima piesa din acest domino din|celulele retiniene este o molecul

a
{40378}{40426}denumita 11-cis-retinal.
{40431}{40551}Cind un foton interactioneaza cu|ea, aceasta isi schimba forma.
{40556}{40676}Aceasta declanseaza o schimbare|a formei unei alte proteine, denum
ita
{40681}{40753}rodopsina, de care este strins legata.
{40822}{40942}Acum, rodopsina ia o asemenea |forma incit se poate uni cu o alta
{40923}{41067}proteina, denumita transducina, care|era deja prezenta in celula,
dar
{41072}{41216}cu care nu putea interactiona inainte,|datorita incompatibilitatii
formelor.
{41221}{41389}Dupa aceasta , o alta molecula,| numita GTP, se alatura grupului.
{41470}{41686}Acum,doua proteine,rodopsina si trans-|ducina,si o molecula GTP sau unit.
{41698}{41770}Totusi, procesul abia a inceput ;
{41782}{41926}Compusul numit GTP are forma|potrivita pentru a se lega de o
{41931}{42099}alta proteina, numita fosfodiesteraza,|care exista mereu in celula
.
{42104}{42224}Dupa aceasta unire forma moleculei,|care e produsa, va declansa un
{42234}{42354}mecanism, care va initia o serie| de reactii chimice in celula.
{42358}{42478}Acest mecanism schimba concen-|tratia fierului din celula si produ
ce
{42483}{42507}energie electrica.
{42512}{42656}Aceasta energie stimuleaza nervii,care |se afla in spatele celulel
or retiniene.
{42682}{42826}Asadar imaginea care a patruns in|ochi sub forma unui foton isi va
continua
{42831}{42903}calatoria sub forma unui semnal electric.
{42908}{43028}Acest semnal contine informatii |vizuale despre obiectul din exter
ior.
{43150}{43270}Pentru ca procesul vederii sa aiba|loc, impulsurile electrice prod
use
{43275}{43395}in celulele retiniene trebuie sa fie|transmise centrului vizual di
n creier.
{43400}{43520}Celulele nervoase insa, nu sunt|conectate direct una la cealalta.
{43525}{43621}Exista un mic spatiu intre|punctele lor de legatura.
{43626}{43746}Atunci cum isi continua |stimulul electric drumul sau ?
{43774}{43870}In acest punct alt set de operatii |complexe intra in actiune.
{43894}{44014}Energia electrica este transformata |in energie chimica, fara pier
deri
{44019}{44139}informationale; in acest fel informatia |e transmisa de la un nerv
la urmatorul.
{44144}{44240}Transportorii chimicii localizati in|punctele de legatura ale celu
lelor
{44245}{44365}nervoase transmit cu succes informatia|continuta in stimulii prove
niti de la ochi,
{44370}{44490}trecind de la un nerv la altul. Cind e|transferata la urmatorul ne
rv, imaginea
{44494}{44590}e convertita din nou in semnal |electric si isi continua drumul
{44595}{44667}pina la un nou punct de legatura.
{44686}{44830}Ajungind la centrul vizual din creier,|in acest fel, semnalul elec
tric este
{44811}{44907}comparat cu informatia |continuta in centrul memoriei
{44912}{45056}si imaginea este interpretata. In final|noi vedem fructiera pe car
e am vazut-o
{45061}{45205}la inceput, datorita acestui sistem|minunat alcatuit din sute de
mici detalii.
{45210}{45378}Si toate aceste procese complicate|au loc intr-o fractiune de secu

nda.
{45502}{45646}Mai mult chiar, de vreme ce actul|vederii se realizeaza continuu,
{45651}{45723}sistemul repeta mereu acesti pasi.
{45728}{45872}De exemplu, moleculele care joaca un| rol in reactia in lant din o
chi, sunt
{45877}{46021}readuse la starea originala de fiecare|data si reactia incepe din
nou.
{46342}{46486}Bineinteles ca in acelasi timp multe|alte reactii la fel de comple
xe au loc
{46491}{46539}in alte parti ale corpului nostru.
{46520}{46664}Putem sa auzim sunetul si sa |vedem in acelasi timp si imaginea.
{46717}{46837}Si depinzind de circumstante |putem gusta, pipai sau simti.
{46938}{47082}Intre timp milioane de alte operatii si|reactii trebuie sa continu
e fara intrerupere
{47086}{47206}in corpul nostru, daca vrem |sa continuam sa traim.
{47314}{47458}Stiinta primitiva din vremea lui |Darwin nu cunostea lucrurile ast
ea.
{47463}{47583}Cu toate acestea chiar Darwin a|constientizat proiectul extraordin
ar
{47588}{47732}al ochiului si si-a marturisit disperarea|intr-o scrisoare a sa ca
tre Isaac Grey,
{47737}{47881}din 3 apr. 1860, in care afirma:"Numai|gindind la ochi, si ma cutr
emur tot".
{47886}{48006}Proprietatile biochimice ale ochiului, care |au fost descoperite d
e stiinta moderna
{48013}{48109}au cauzat o mai mare lovitura|darwinismului decit si-ar fi putut
{48114}{48138}imagina insusi Darwin.
{48142}{48262}Intregul proces al vederii pe care l-am|sintetizat aici, este de f
apt mult mai
{48267}{48387}complex in toate detaliile sale.|Totusi chiar si acest rezumat
{48392}{48512}este suficient pentru a arata ce sistem|minunat a fost creat in co
rpul nostru.
{48517}{48637}Reactiile care au loc in ochi sunt |atit de complicate si de fin a
cordate,
{48642}{48762}incit este ilogic a gindi ca toate acestea|ar putea fi rezultatul
unor pure intimplari,
{48766}{48886}asa cum sustine teoria evolutiei. Michael |Beche, face urmatorul c
omentariu
{48891}{48963} in privinta biochimiei ochiului si a|teoriei evolutiei in cartea
sa
{48968}{49040}"Cutia neagra a lui Darwin" :
{49045}{49165}"Ii ramine unei explicatii |evolutioniste de nivelul acela
{49171}{49315}sa ia in consideratie doar structurile|anatomice ale intregului oc
hi,
{49320}{49464}asa cum a facut Darwin in sec XIX.|Fiecare structura anatomica pe
care
{49468}{49612}Darwin le socotea atit de simple, de|fapt implica procese biochimi
ce
{49617}{49737}deosebit de complicate, care nu |pot fi mascate cu ajutorul retori
cii."
{49992}{50136}Dar, asa cum am vazut, teoria evolutiei|nu poate explica un singur
sistem dintr-o
{50140}{50260}singura celula, cu atit mai putin|sa explice viata in intregime.
{50292}{50412}Demolind din temelii ipoteza ca|viata ar fi simpla, stiinta a demo
nstrat
{50416}{50536}umanitatii o realitate foarte importanta :
{50556}{50700}Viata nu este produsul unor intimplari,|ci este rezultatul unei cr
eatii perfecte.
{50704}{50824}O creatie perfecta a unui Creator |atotputernic, Care a adus la vi
ata

{50829}{50949}fiintele, Care este Dumnezeu,|Domnul tuturor.