Suport pentru lecia

de educaie muzical
Liliana Claru ,
LT V.Coofan
s.Chetrosu , r-nul

SUBIECT :

Costumul popular , alte

atribute decorative ale
cntecului si jocului
popular

SUBCOMPETENA :

Improvizarea jocurilor,
scenetelor cu personaje
,folosind accesorii
,costume , micare
corporal,elemente de dans
adecvate subiectului

OBIECTIVE :
1. Vom cunoate tradiiile populare ale folclorului
ocazional obiceirui de primvar / var i
obiceirui de nunt .
2. Vom analiza i caracteriza creaiile audiate i
interpretate ale folclorului ocazional :
Paparuda , Caloianul , Drgaica , Snzienile ,
Cluarii , creaii din repertoriul nupial .
3. Vom interpreta expresiv creaiile propuse din
manual
4. Vom identifica atributele necesare tradiiilor
populare .
5. Vom manifesta respect i precutare fa de
tradiiile populare ce fac parte din folclorul
muzical ocazional

MOTTO :
Costumul popular reprezint
un document de via .
Folclorul reflect o anumit
viziune despre lume si via,
exprim noianul de idei,
sentimente, convingeri pe care
decursul istoriei sale poporul
le-a trit .

COSTUMUL
POPULAR :

COSTUMUL FEMEIESC:
-Ie sau camaa (increit la gt);
- Poale / fota ;
- Catrina ;
- Bru ,
-Nframa / marama ;
- Bundia;
- Opinci .

COSTUMUL POPULAR :

COSTUMUL BRBTESC:

- caciula / plrie
- camasa
- bundita
- bru (chimir)
- itari,
- Opinci .

ARGUMENT :

Obiceiurile populare snt pitoreti

manifestari folclorice , mari spectacole.
Aceasta se datorete incrcturii
valorice pe care le au obiceiurile, precum
si interesului omului pentru ele. Ele
cuprind semnificatii profunde asupra
omului si relaiilor lui cu natura, cu
lumea inconjurtoare. Astfel obiceiurile
prezinta viata sociala, diverse aspecte ale
rnduielii ei.

OBICEIURI DE PRIMVAR / VAR :

-Paparuda

n credinele populare Paparuda este nchipuit ca

o sfnt, nalt i subire, o zei care
diriguiete ploile, sparge sau urnete norii,
o femeie care umbl cu ploile.
Este nrudit cu zeul indian Rudra, stpn al
fenomenelor meteorologice. Pe teritoriul Romniei,
Paparuda poart mai multe denumiri zonale:
Ppluga, Ppruga, Brbru,, Dodoloaie,
Dodolu, Mthal ...

PAPARUDA

mbrac ntotdeauna costumul

specific alctuit din frunze de boz,
brusture, mai rar n frunze de alte
plante, la o fntn sau pe malul unei
ape (ru, pru, lac, iaz)
Dup ritmul cntecului,Paparudele
danseaz btnd din palme, plesnind
din degete i cnt

OBICEIURI DE PRIMVAR / VAR :

Obiceiul Caloianului are loc n

marea a treia dupa Patele
ortodox. Inc din zori, fetele cu
vrsta de peste 5-6 ani n sus se
strng la un loc i se impart, n
dou sau mai multe cete.
Fiecare ceat ii alege o
conductoare. Fetele fac o
papua de lut, un om mic, pe
care l impodobesc cu panglici,
crpe colorate si flori, iar pe cap
i pun drept cciula o coaj de
ou rosu. n unele sate ppua
este mbrcat n straie

CALOIANUL

Fetele pun caloianul intr-un cosciug mic, bine incleiat

- ca sa pluteasc pe ap - sau pe o scandur, l
inconjoara cu coji de ou rosii, pastrate de la Paste,
precum si fel de fel de flori, printre care predomina
busuiocul, apoi il ngrop pe camp, printre bucate,
prin bozii sau maracini, pe malul vreunei ape ori intralt loc ascuns. Inainte de inmormantare, una dintre
fete se face preot, alta dascal, a treia duce steagul,
adica o trestie cu o batista alba in varf, inaintea
popii, si iarasi una sau doua fete duc sicriul ori
scandura cu Caloianul. In urma cortegiului vin
celelalte fete, cu lumanari aprinse si cu flori, bocind:
Caloiene, Ene!
Caloiene, Ene!
Cum ne curg lacrimile
Sa curga si ploile.
Zilele si noptile,
Sa umple santurile,
Sa creasca legumile
Si toate ierburile!

CLUARII

In perioada
Rusaliilor,
Cluarii
purtau un
costum
specific,
aveau
zurglai la
picioare, iar

Prima descriere a
obiceiului dateaza
din sec. al XVIIIlea si se
datoreaza
carturarului
roman Dimitrie
Cantemir "Descrierea

SPECIFICUL CLUARILOR

CLUARII

Persoanele de sex masculin care doreau sa intre in ceata Calusarilor se adunau cu o

saptamana inaintea Rusaliilor, in afara satului, la malul unei ape unde, printr-un
scenariu-ritual diferit de la o zona la alta, depuneau juramintul prin care se legau sa
respecte regulile cetei si conditiile puritatii rituale in perioada Rusaliilor
Ritualul dureaza zece zile, timp in care Calusarii dorm numai sub stresini de
biserici, din prudenta fata de Ielele razbunatoare
Obiceiul Calusului a fost de-a lungul timpului amplu analizat si discutat.
Trasaturile sale definitorii: dans ritual complex cu valente legate de fertilitate si
vindecare, drama rituala .
La incheierea perioadei sacre a Rusaliilor, Calusarii reveneau la locul in care
depusesera juramantul, despodobeau steagul si il ingroapau intr-un loc secret. Apoi
ceata se rasfira, fiecare membru apucand-o in alta directie. Mai tarziu se intalneau
in sat, se salutau ca dupa o absenta indelungata si totul reintra in existenta
cotidiana.

DRGAICA

Practicat la 24 iunie, in preajma

solstitiului de vara, Dragaica este un
ritual ce vizeaza prosperitatea si
protectia culturilor cerealiere. Dintrun grup de 5-7 fete una era aleasa,
dupa diferite criterii, Dragaica. Ea
este impodobita cu spice de griu, in
timp ce fetele celelalte se imbraca in
alb, poart un vl pe fa n care
sunt prinse flori de
dragaica/sanziene, iar in mna in o
coasa. O data constituit, alaiul
Dragaicei porneste prin sat si pe
ogoare. La popasuri, in special la
rascruci, fetele se aseaza in cerc,
cantand si executand un dans sltat
ale carui micari deseneaza o cruce.

DRAGAICA

Dragaica (Galium
verum), numita si
floarea-lui-Sf.Ion,
inchegatoare,
sinziene, sinzienegalbene, prefera
inaltimile, se tine
drept, ajunge la o
inaltime de 30-60
cetimetrii si are flori
galben-aurii cu
mireasma puternica
de miere. Planta
inflorita este culeasa
in iulie. Sinzienele
(Galium mollugo),

DRGAICA

Dragaica se intoarce de
la cmp acas,
strbtnd cu cntece i
dansuri toate satele
prin care trecuse cu
alaiul, nconjurat de
toate celelalte fete care
o numesc deseori sor
i stpna lor. Fetele
moldovence de la ar
sunt foarte dornice de
asemenea cinste, desi o
traditie neintrerupt
spune ca aceea care a

OBICEIURI DE PRIMVAR / VAR :

- Drgaica / Snzienile

OBICEIURI DE NUNT

Nunta este cel mai important moment

din viaa omului, devenind o
manifestare a satului ntreg, care
intereseaza deosebite categorii de
oameni, categorii de neam i se
realizeaz printr-o seam de
deprinderi sociale , de tradiii.

OBICEIURI DE NUNT :
GTITUL MIRESEI

Indic momentul despririi miresei de casa printreasc .

Melodia este inerpretat de ctre fetele care o mpodobesc .
Exemplu:
De-amu vremea a venit ,
Treci , mireas , la gtit ,
i ncepe a te spla ,
C aa cere datina.
terge-te , mires , bine ,
C se uit toi la tine ,
nchin-te Domnului ,
S te aib-n paza Lui .
Hai , mbrac-i rochia
i aeaz-i cununa ,
i gtete-te , frumoas ,
C numai azi eti mireas .

DANSUL MIRESEI

Strigturile de la gtitul
miresei provoac lacrimi
miresei i apropiatelor
acesteia, ns voia buna se
reia cu muzic i joc.
Femeile , mpreun cu
mireasa, joac hora
miresei(Danul miresei ).
Lutarul ncepe s cnte,
femeile se prind n roat i

OBICEIRUI DE NUNT :

Dansul miresei (variant )

Dup ce se termin de mncat,

mesele se scot afar i ncepe jocul.
Bineneles, jocul este deschis cu
jocul miresei. Pentru jocul miresei
nnaii cer dou blide pentru bani,
care se pun unul peste altul, iar
stegarul ia mireasa i o joaca primul.
Stegarul este, dup mire, cel mai
imporant din nunt i el trebuie s
pun bani mai mult ca oricare dintre
nuntai. Se mai ntampl ca mama
stegarului s mai aib pregatit ceva:
un set de vase, o cerg sau o perin i

OBICEIRUI DE NUNT :

Jocul Mare

Jocul Mare este consacrat

nunului mare . Acest joc are
un caracrer solemn ,
este dansat n ritmul unei
hore lente , avnd ca scop
demonstrarea finilor cununai
, trecerea mirilor n marea
familie a persoanelor
cstorite . Toi nuntaii
danseaz n ritmul muzicii ,
formnd uncerc mare , de
unde i titlul Joc Mare .

JOCUL

ZESTREI

n toiul nunii sosete i zestrea miresei ,

care este adus cu carul , iar apoi este
jucat de ctre vornicei i drute , ca toi
cei adunai s vad ce ofer prinii miresei
.
Uneori se ducea zestrea, n lada miresei,
n prima duminic dup nunt la casa
mirelui. Zestrea era dus cu carul, socrul
cel mare mergnd naintea carului, iar
tinerii n car.

JOCUL ZESTREI

JOCUL

ZESTREI

REFLECII

CONCLUZII :

Pentru a ti cine suntem ,trebuie s

nvm cine au fost strmoii .
S ne ntoarcem la origini , dup
cum remarca Mircea Eliade- spre a
contientiza locul nostru n istoria
culturii omenirii i mai ales pentru a-le
aduce strmoilor jertfa iubirii noastre
pentru c ne-au zmislit sufletul dup
chipul i asemnarea marilor aspiraii
ale fiinei.