Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
/ $- ))
'
Elena Alexandrescu
Doina I)iincirlescu
I
.,*
--1-'a))
CHIMIE
ORGANICA
pentru liceu
Sinteze
Probleme
Teste
r
Elen{ Alerandrescu
pIof. gi. I ' Colegiul Nalional ,,Mihai Viteazul", Ploietti
DoimDanciulescu
Colaborrtorl: MarirnlNedelcu
prof gi. I - Liceul ,/{l.I. Cuza,, Ploie$ti
Viorica Zohrria
prof gr. I - Colegiul Nalional,,Mihai Viteazul,,, ploiegti
TGhroredsctxre ti graf cI:
CoDcrta:
tste/ElenrAlerudrBcqDoi.aDarciulesu-Ploiqii:
rsBN 978,9?3-7680-54-9
ISBN: 978-973-8265-54-9
O 2009, Edirar $i riparit la EDITURA LVS CREPUSCUL
Ploiegti, Pmlmva
I 00066, Str. Erou Cnlin Cildlin nr. 5
Tel.i 0244-5ll2$. 595348, 0723-387225. 07 45-361226, O344-4O12a5
Fax: 0244-519466
E-mail: omce@crepuscul.ro
Y?.o1.o+
.--r 3b)
|Y-t'',.4.,,-1, 5tsf
CuvAnt inainte
Lucrarea
de
fdfi
Si
se
se prcEdtesc
pentru admiterea in
infiBmAn
corc.ter^pu surile2Ai4;
.]e
CUPRINS
Cap.
..............
..................
...............
Cap. 2 Izomeri
Cap. 3 Alcani
Cap. 4 Alchene
................................. 19
.................................32
.................................49
Cap.5Alcadieneticauciucuri.................................................................65
Cap. 6 Alchine $i polimeri vinilici ...........................................................78
Arerc
...................
................................98
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Alcooli ri fenoli
.................................137
Amine fi nitrode.ivati ................................................................. 164
Cap. l2 Compu;i carbonilici .................................................................... 182
Cap. l3 Compqi carboxilici ri derivalii lor tuncfionali ..........................203.
10
11
15Aminoacizi$iproteine................................................................239
16 Zaharide
.................................2ss
17 Acizi nucleici ti vitamine ............................ ...............................274
18 Compuqi organici de sinieze .......................................................280
19 Analiza structurii compulilor organici .......................................293
............
Cap.20Efecteelectroniceiimecanismedereacfie................................311
Cap.2lReactiidereducererireactiideoxidare....................................340
Cap. 22 Compusi organici cu caracter acid
fi
Denumireacompusilororsanicicufi.mfiunimixte...................................363
Selctie d ieste ai probleme date la olimpiadele de chimie.....................364
Indicatii $i
-...............................383
respunsuri......
,
;
ii
I
t
I
II
T
n
r
il
Hidrocarburi
. r-slcani
C^H",,,
. izoalca0i f C,Hza
. cicloalcari X C.H,,,'
/ C,H,.
,/i" utcrai.o" C,H.,
I
>- C"H,..,
"lchhe
,alchene
. mononucleare
. polinuclesr
/fetroli
-itqmine
Ar-
R X (X: I
Cl. Ba
{H
NHz
sldehide
I . compuii carboxilici
derivafi
t)
funcfiomti
ai acizilor carhoxili.i
R-COOH
------+ . esteri
*:o
R-{OO
R'
' triu R
C=N
NIt
-CH-
OH
zaharirre*
. lloze
. cetoze
ir:o
fH,oH
CHr)H
(iHoH),
(fHoH)"
c:o
CHPH
E\cnplu.
J?
. Orbitalul
luryul
legeturii.
Eknple
de
orbitali ol
G,'
HH
6 (p,9
o (h,s)
H--CI
CH
6 (1',h)
C{
orhnal hihrid
Orbitaln
d3
!i
Fo
ffil
'imple.
sl,
EE
9:
i,E
EE
.;e
I-U
I*-
i=
II
'Ff
E::
E;*! :5fi
=.!i':'u"e4
.::=
"::*!E3
:_;ic;
!!:E
ie'r,f
:-sE;;
EPoBr!
E3
esrqE
2at.\
E;-a:i
jE-"Ii
:E!
1-
J".
i;;!"!"
:aiiii iAiii
E,,:i;IEgIeFE
t ti I t!"-1!.1
H!
fi:!i-r3
!;.3!s
!=!ar.;A:r!3
r -:l;
r.a2 i: r*1
'?eE-?!.:i,+-*;
:!E=':iii1!Zt,
!
i ! I ii E :
!!;!:6;:
=
. j:
!:
=ii[i;r:i;:;
ErE;:;.'A?=Er
o-
*la*
*@*
-.
A1-
\:/^
;; 3
3J !
a !.;!
:!,E=!::
:!
=:
iEiis,EH:
siEEi9Ex
12;ii
i!" EE : <;
Ei!.::
EE-7-!
! r :.l.!.
EC:
ii 3 !,!1
^1
!-
e"l
3;I
;!
:;:
Ee!!e
l!r=Ed=;f;
!IE:ax;Eir;!
!s:?P:rir
!rEiEi;E1 i;!;iEgEEf;=l;
!;iE+E:5ir!Ea
=ii!EsiEahi
z.l
f.:
Ele
Legrtui simple
4
Legaturi duble
4leg.o-4leg.sim!1e
llep.oi
r r"g. n
-ti
I le!.dubta
P:
r"!.
-a=
)c:
I le .fi,h|.
:c-
sp
3leg.o-3leg.simple
_N..
,-:
- l+ I les. hpla
:N.
sp
2leg. o
1 leg.
2leg.
si
ple
Jo1
o+
I les
l+
I reo.,rubri
:ii:
t leg. sinph
-x:
H
lleg.o-lleg.simpla
H
H..._ - tto
-cHO
H
c.
Pentu a indica orinrarea atornitor in spaliu, covalnlele orientate in planul hafiiei sunt
reprezentate pnn linii obi$nuite, covalenlle orientate spre privitor cu linii ingro$ale, iar covalenlele
orientate in plan opus privitorului cu Iinii intrerupre.
. Formula structurali resbensd, numi6 qi/rm,/dplarri,
indice: elementete comporente,
aranjamentul atomilor r'n molecula $i natura legeturii dinrre atomi.
[o
si ldentifcarea
o
cH"-c/!
' \oH
nernetal.
sau cH3-cooH
E-=EEt*_*Effi]
9;
se calculeazi un raporr mai simplu intre numdrul de moli inpd4ind rezultarele la cel
mai mic dintre ele;
, raportul determinat este mportul atomic in care se combifi
elementele, in functie de
Si
care se slabileite formula bruta a subsuntei analiTate.
De exemplu, pentu sub3tania A, calculele sunt:
'
V,=
v^
'
tmolC
I atom C
I29/mol
6.66p
' =frh6fr6lr
lg/ mol
::13
16g/ mol
3,33
= 1.33 moli
2 moli
H sau
molo
2 atomi
fo.mula brutn:
CHzo sau (CH,o)"
atom O
. Ultima eapi
!;
. den\irarea io c.n.: po
- -$ ;
pr
- p^V,m:
'..o,,,u,",,u,.,.0.,,*uur"l*,*.",
.
densitatea relativa
[a
:;
1r
= X, .p, +
X, .p, 1...
(p)
o=e-u=elt
=!r=
p, =df,, far,
=*;
d"",-=
thirre
- I
Ex:
mmiffcate Ex:B
Catne de atomi
tt
289'
o-i-i-i r:r i
-cI
-C_C_C_
I
-C-CC
ll
-CC
\C-
)c-'cl
_C
o
>i \aturr atomilor de erbon
. Carbon rular - toate
H.
)c:o
H_C_H
H/
H-C=N
H
. Carbon primar - o covalenle este realizati cu alt atom de carbon, iar celelalte trei cu
atomi ai altor elemente.
E\etpL:
t)":n
C q
H/
C C=N
H
. Carbon scundar - doue covalenle suntrealizate cu atomi
H
I
H.
H/
CCC
H
. Carbotr tertiar - trei covalenle
C
atomi
C.
a c:o
C..
H/
CCC
de carbon qi douA cu
)c:c
ti
una cu un atom al
H-C=C
H
. Carbon cuatemar - ioate cele patru covalenle sunl realizate cu atomi
C
c-q-c
ffi]
C\
c/)c:c
C-C=C
de carbon
C:C:
G Ne\aturarea
Y
echirdenta
F,a
HHH
'll'
ii
NE=2
H.A.s
a -C
I
NE=2
H/
HC C
tl
HH
. \t'e
unde: a:
Daca:
N[=-2
:aln
2)
de compus organic;
n = valenla elementulxi.
NE = 0, compusul organic are numai legeturi o Si carn, aciclicd;
NE =:r (-r = 1, 2, 3 elc.), compusul organic poate conline r legituri ,! sau x cicluri sau)
''=
sau un
matoarele structuri:
CH-CH]_CH:O
CH;C_CH1
n\ -O
r |o cH-cH
-'
OH
C[!:CH-CH,OH CH-CH-O
.2\
,/
CH3
..
',
cH,
2-2a b d
,
Bt
I, nesatwarea
NE=
ad,
este:
2+2.6-4+l-1
=5
:(
- suma iuluror covalenlelor lementelor dintr-o moleculi lrebuie sa fie un numar par
a)
2+sf4-2)+I0ll-2)+3lr 2)'=
NE=
2
c,H,.cli
2+4(4-2)+8(I-2)+r(r
,,.
brCiHsO
numdrul covalenlelor
Fornula CaHsO
fi
2)
4.4 +
8'l
2'l =26
este reald.
:'L'.
100.
unde:
E)
5 Conversia utiu (c.) ii conversia totatd
. c, = r'100, und.:
c,v-]=
t00
\:
secundar(\).
Raponul
:.100c,
"100
raport cu maleria prim6 transformatA sau selectivitalea procesului ii arate car de bine
reacria din care rezulG produsul util in rapo( cu loat celelalle reaclii posibile.
fost selectata
Q
de agenl
E"
- E ,"a" *
Lu-pto, L,,,,,o,.-
4 rttn :-r-
E..-sLrrltir I =!
r2crh
. Concentratis normali
litru de solutie.
!Et--------reEer!
ir+
(cN)
vn 'r. E.,*,
. , I rv, -- vr 'r.
2cr''r
l.l.
PRots[,trnflIE'
Se considere catenele:
@c c=c c-c-c
C=C
@ii
C\c-
C_
C-C
hidrocarburiiA.
,C
g g-c=c-q-c
ir
(r-
(o
c't',t
C=N
,,C\
c-o
\,/
C:C C
BT
Br
oc
c,)NC //C
C
C.C
//
\\
\\
C N:N_C
C
C:C
,C:C
c/\
CC
CC
o Cc
r-
ccccclN-c.l
lt
,C-CNCS-
de
19,178%Ni
- molecula este formatii din 20 de atomi.
ii
,O
t\o
'72:5:14,8;
a) forrnula molecuhre;
C.Hio
contine 69,76% C.
lffirrrE
l-l
a) Si se determine formula moleculare a
hidrocarburii A.
b) Sa se calculeze NE Si se se precizeze
tipurile de catene de atomi de carbon posibile
de hidrocarburd
A au
b) Sa se calculezecontinutul in hidrosen al
bidrocarburii A, exp.imat in procente de masi.
c) Sa se detemine formula moleculari a
hidrocarburii A, $tiind ci are moleculaformata
din 7 atomi.
d) Sn se calculeze NE a hidrocarbuni A.
e) Se se scrie formula plan, a hidrocarburii
A, stiind ca are in moleculi atomi de carbon
hibridizali
sp Si spr.
!)
pentru hidrocarbura A.
c) Se se scrie formulele plane posibile
pentru hidrocarbura A.
d) Si se calculeze densiratea faL de aer a
b) Se se calculeze NE $i se se plecizeze
numrrul de legaturi 7r din molecuE.
1.10.
1.11.
b) SI se calculeze NE
piana a compsului A.
b)
Hil
ii sI se scrie formula
h 47"C
$i 2 atm
ul volum
SA se
de mase a hidrocarburiiA
1.13.
1.15.
2l
formula nolecuhrn
urnitoarele informalii:
- are
H.26.66% Oi
- densiorea vaporilor compusului A fale de
CO, este d.o. = 1,3636;
- are
ii
b) Sd se calculezeNE
pkne
Si sa se
scrie formula
compusuluiA.
c) Sn se precizeze tipul ti starea de
hib.idizare a atomilor de carbon din molecula
a
hidrocarburii A.
1.17.
t.mperatura de 77'C.
e) S. se calculeze masa de compusA care
.onljne aceeaii cantitate de oxigen ca $i 17,69
de CO:.
l.l.l,
232, sa se detemine:
a) formula moleculad;
:indtoarele lnfomaliil
-areNE=3:
- moleula este formate dint-un numir
;i hi&ogn li un aiom
- conline 23.53% O;
- are heterocatene cicfice.
a) Se se determine formula molcularn a
b) Sn se scrie fomula phne a compusului A.
:rmerul de leg&uri
:r
:tr
molecula compusului A.
d) Sn se precizeze tipul atomilor d carbon
molecula compusului A.
e) Sa se calculeze masa de carbon
din 3moli
b) tbrmula procentuah;
c) volumul (c.n.) de oxigen necesar arderii
r.18.
volumul
de
Il
d) densitatea hidrocarbuni faF de aer
1.19.
1.21.
aminoacidului.
5,(3)rl:1,(5).
7.24
fi
ecare
capitolul l9):
- prin
@=;u+Xtl
Sn se
1.26.
c,I1.",.o.
A) Au Nl:=0 ii
C-Hi, CtHri
A) Au NE:4.
B) Nu pot avea caiene aciclice.
ii
AJAU Nl:=2.
B) Pot avea numai catcne aciclice
C) Pot avea in molecuh numai atomi de
catene aciclice
l;narc
.rmificale.
".:bridiza(i spr.
9.
i..onlirc
CHrr
Dl C.HN:
A)
l-10.
B) C.H!;
( ) CrH.i
E) C4II i.
CHrO;
C,H6O;
C:IIIO:
B)
E) C-Ii6O.
este:
C) CII.O;
Sc considera hidrocarbura A
.,rc
ii
sp.
Teste
i.
sau
-rcnerale
| .2
ii
ti
^)
c)
Clt CH.
ts)
CH-CH7-CH3
CH:fH-CH:CHI
CE
cH'
DrCH-C CHr E)CH-C
CHT
fHr
CHr
f
CHT CHT
1.35.
il
1.32.
oblinuE
ti
1.33.
Oproblcumasade
ceconline
15,5 g,
X formeazd la ardere
11,2
C.H6S;
A)
C)C-H6OS;
B) C,HsS;
D)CrH6;
E) CrHsO.
1.34.
s;
sp;
D)
.37,
sp';
E) p.
Atomii
de carbon
3. cuatemari;
1.
3. C6H)N;
4.
c,HiN.
in compusul
2. o leglturi
3 .
Dumai
4.
bui
1.41.
de carbon hibridizali
sd;
legituri duble.
conline 12 electroni n;
ffitrtl
CrHrt
spz;
CN
I
(_.1_.,
I
CHO
are N.E.=7.
1.42.
4. legaturi mulriple.
multiplei
tripli;
atoni
D)
,1.
1. doar legAturi
hibridizati
1.40.
C|H!O,;
1.39.
C) C,Hs,
D) C2H6, C:Hr;
E) nici un respuns corect.
i. primari;
1.38.
1.43.
Izomerie
5
Dfinitie ti cl.siffcarc
lzomeri cde
Ex:A
Izomeri de constituti
Izonen in
(e
atomii au
B.
ai
difdl
prin
amimenrul atomilor
de
ctrbon h catae.
Uomed
uorclae
EptuTn
tuooeri d ompeorstie
I/omericaecon!in in mol{ul; aceedsr Euob [uchoMli si dileri mn
mdimea Bdtralilo, hidDcubonar lesar:de'Eapa tuncriodaLi. Lx:b sit.
Izomeri
Subst nle carc a! aceoaqi fomula mobcul&d !i
.hf{ile peftu cI.u strxcnd chimice difent.
lzorirei,^
pr.rnettli
conformatie
Stereoizomeri
dar
Enantiomed
I
I
I
Itt
L
9i refacdea unor
bgetui
lzomeri polchh,ri
Diastftoizomeri cu m.i multe cdae de
chnaltare- Ex: N ti O, P i R.
.
c'Hr
cH,
@tHru-tH rH @rtr crr cH @cH c tu @Lrr ,rr. ( o
OH
OH
UH
tr
HH
l.
CH.
^\
(9c
G)ctioH
ri ts.
CH.
^
oH
HH
(H O @H,.c(H.oH
- r
H
COOH
H_?
OH
Hqr
oH
COOH
oA of''
Cl CI
CI
qH,
H{-on a H{t-oH
l{{ {lH
5rH..
Ho c-H
H{-OIt
CHTOH
GrH{-Or{
C.H.
CH.
@uor H el.."
(.-H. HC
(H
@HOCH
CH.OH
cHl
cH,
tre4rrl:
2^
:
i
IrL
:iil n1aA'
/ I !.
l.ufrCH,
c.
{.1
Fl
,p,
.., rbTalj.
c. r,p.J,e
CH
/'T \
cele mai
nici repntsii
@-;od,,Sfll
nli,
elecrroslarice. Accsrea
Cr
Cr
accte
Structura spaliald cea mai stabila a unei catene aciclice saturate este conformatia inrercalah,
in
care cei doi aromi de carbon ieminati ai catcnei sunr o.ientali la distanin naxima.
[nantiomeri
u;7c'.u
Alomulde carbon asimetric
estc un
de,.Ibona.rmetriceslechlala \4ot(.ulele
<
-,
u
lii
ltl
?tru' o >
," 9H'
no<!g;,'
'"
f;/!)on,,
...
_ Inexemplu consider3: CI (prioritate l. Z.r:
III. Z. :6); H (prioritate
lV;2,, =
=ica
$i se
1).
Se prive$te modelul structural din pozilie opusa subsrituentului cu priorilatea cea mai
parcurg ceilalli substitueqi in ordinea descrescebare a prioritililor.
Daci sensul
carbon asimetric
atomul
i*-ris
in conrinuare.
r:!iror
ior
- Toate legirudle sunt rabatate in planul hartiei. Astfel, teg urile indreptate
spre priviror
trasa lateral, iar leglturile indrepare in planul opus privitorului se vor irasa vertical.
frl
,o CIr"-'
c&
C
Cl't 'H/
HO
CH.
-'>CI.C-H
I
OH
r.E
f",
@ ,'t'.1'.-
>H C{I
I
OH
CH.
,o'\'
ii
CH,
CH.
ls
rr- -,C.., sau CI-(-H
R
ct' uH
An
qH,
lkr
l
OH
Proprietalea unor substanle de a roti planul luminii polarizare atunci cand sunt strabituk
activitate optici. Enaniomerii sxni substunlc optic active ii se mai numesc
$i izomeri optici sau sntipozi optici. Experimenlal, aclivilatca oprici se pune in evlden!6 cu
de aceasta senume$tc
ajutorul polarimei.ului.
Enantiomerul care rote$te planul luminii polarizatc spr dreaptn este denumit derFogir
ii este notat cu semnul (+).
EDantiomerul care roteqte planul luminii polarizate sp.e sdnga este denumit levogir Si
este notat cu semnul (-).
Amestecul echimolecular al unei perechide enantiomeri este lipsitde activii.ate optici din
cauza compenserii intermoleculare. Se nume$te rmestec racamic ii se noteaza cu sensul (+).
Nu se poate slabili o relalie intre configuratia (R sau S) a atomului de carbon asimetric
al unei substanle optic active ii sensul in care aceasta roteite planul luminii polarizare.
. O substaqa opdc activi se caracterizeaz i printr-o mtuime numiE rotarie specmcn a
cnrei valoare se calculeaza dupe una dintre formulele:
100.r
(penrru,olut,er
apentru
_
'ubstanra
a
[o]_" ,r..r,
pu,ar: trfi.,0
=lg
unde:
[a]10 esterotalla specifice masuratd la temperatura {te 20'C, folosindca sursede lxmini
o larnpa de sodiu (lumina cu lungimea de undd de 599,6 nln. linia D a sodiului)i
q este unghiul cu care este rotit planul luminil polanzate. mdsurat experimental;
I este lungimea stratului de substaqn pura sau de solufie stibitut de lumina polarizad (dm);
d este densitatea substanlei (g/cmr);
g este concentralia subsrantei oplic acdve (g/100
cn:de solulie).
Izomeri poricrrirarl
Stereoizomeii cu mai rnulli atomi de carbon asimetrici care nu
imagi.e
r'n
ttt--------re!eg!si
se
prezin6 ca obiect
si
CH.
CH,
H C-CI
HCCI
CICH
sl
CI-C-H
"f'!
H-sf-cl
CICH
9E
CI CH
RI
HCCI
I
c,I{5
C,H5
CrH5
(2S,3R)
(2R,35)
(2S.lsl,
].3-diclorcpenbn
2,1
crI{5
(2R, rR)
2,3-diclotup..tan
StereoizomeriiA$iBsauCtiDsuntenantiomeri,iarslereoizomeriiAiiCsauASil)
<u
.3 enantiomeri se reduce.
qH,
9P"
HCCI
sl
CICH
CICH
H_C-CI
CHj
CHI
(2S,lS)-
o lzomeri geometrici
.:a
=;
. Condiiaca
. O substanF
r$i
u\c:c/"
\d
b/
a+biic+d
cirui abnr direcr legat de alomul de carbon din dubla legature are numlNl atomic cel nui
mare eslc considerat de prioritate l.
Dc cxemplu. pe'rtru substanla cu
Br
penru ato,nulde carbon al legntrriidublc nolat cu a (vezi form!laA). subsricntul{ H (2. 6)
dreT iJ idrel idr.rl'crue1ru '1,/ r,1etr ur.rJrell.P<r.udur-LlJr.r',. .a crb.
subsritienlul Br (ZB-35) are prioltate f. iar subsriLucDrul ('H. CH, (1.=6) are prioritate 1l
In a.est caz se pol indica doi izomeri geomerrici Z (lbmruh B) ii Il (formula C).
CTl-' H.
t-t'
*.
I ,
i
I H.UlBr
. )C:C, I
H/
'CH-CHi
ii
lLtr (_( ( H. ( H
(H
H
('H.
!1.!r
C_C (H IH
H
B,
C
H
(
C.
pentru slabilirea prioriGtil subsrirucnlilor atatali dc C". se compara mai departe al doiler rdnd de
aro'rri. perrr r.r druirr l.grl
der ;c. in.rzL., ,r o,ri.r
1.,1,.,r.{,,
de carbon sunr lcgrll trci ltomi de hidrogen, iar in cazuL substlruerrxhi
CII-. de abmul
de carbon se leagn doi alomi dc hldrogen ti unul de carbon. Cun] atomul de c.trboD are prioritate
fatn dc aNnul de hidrogen, iniregul subsdtuent CH. CII arc priorilat fatn dc
erLllr (
UI..rU.i ..rr
CII,
{lH.
. Pen!ru
care
prezinla
.".r \d
ur-e
la cei
aa(
Cbc
a b.i ,
doi atorni de carbon dubh legali acelali s ulrstiiueDt- dc reguli aluni de hidrogen
r,,or en -seo'n(rni se por nJrr ). . r\ rr . :. ,\
,..e lor
(' !'
i C
h.h.
in izomerulcis. sul,strluenlii identici
de
i cl\'C:Cl /cl
CHI
ffi1
\H
ICI
H
C:C
CH.
CI
Hi.C:C' ,H
CHCI' I
CHFCHI
cn
sau
\ CHCI2
. Pentru compuiii organici care au o catcntr ciclicd saturati, pot exista mai mulle siiuatii
pn\ ind izomeria.
L{npt":
/ 7/* i| \-\
\.
\
+/
cu. ir i cr tln.
@@o@
EnantiomeriiA
ii
+\L-----\*
l,
[r.
/ c/i\ai_\
c/ i \ai_\\
,/ /l\L
1-lr\
tir
cl
Enantiomerii E
"l
t-71
\ai\
U
ct
t-l/
/
cl
cl
ii
Pentru identificarea unui alom de carbon asimetric aflat iDtr-un ciclu. se verifica
.tiden!,talea ,ub.utuenrilor ca rn e\emplelc de marjor.
','/
5i
CI
H
'
ct
-/
/
cHr
-)-,-...ln /-----.-/
l)
H\
t/
.4
./t
I
t.,------r
\H
H.
,OH
. C:N]
R'
H.
R,C:N: 'OH
' in alara de c^z urile de izome.ie prezentate, existe ii alte situalii in care apar izomeri:
'automeri (vezi pag. 81). anomeri (vezi pag. 258.), izomeri optici fire atomi de carbon asimetrici
,
r ezi
pag. 67).
2.1.
Se
cu;4u-cq-c1-coou
cH-cI!\
CH,
H,c
^- CHJf',CH-{ooH
G)
Hrc' t?"u
lH,
CH;C H
H q-oH
tr,
I\CFCH-CH.
2.2.
'ecu;cH,
tEH
cH.f
HO-C_H
&.
CHr
CI
C1
H.-C'A
O C,H H
Oi-utt
HH
H.C.
, ]C:C1,,HCH. Cl
fi
2.3. O hidrocarbwi
,H
]C:CI
ct'
compensalie;
confomiatiei
,O
ql
pozilie;
tuncliunel
CHr
CH:O
(or- HCFf-H
catena;
CH:O
?H,
^ HCCH.
identifice:
0 doi enantiomeri;
g) doi diastereoizomeri care nu sunt
,o
CH-CH-CH-C
CI,
H.C.
,
Sa se
a) doi izomeri de
b) doi izomeri de
c) doi izomeri de
d) doi izomeri de
e) doi izomen de
qH,,
qr!
^ cH.cHrc
(9
cHr
CH:O
(D)
^ ^/cH-cHl
\6g,
't:t
tn-tn'\*.1tE
t,,
CH:O
C H,
(C)CHJ oH
TH,
'cE
Cl
de carbon secundarir
-
B'\c:c'H
@Hooc/
\ cH2 cH,
:.{.
\-
r:!
de
ICH-OH
u.c)c:ci.'o
H\
hibridizare
crl*t
H,C.
?CH.
c*q
- izomerul C nu contine atomi de carbon
A este izomerde catenn cu C;
- A are in moleculi un aiom de carbon
B sunt izomeri de pozilie.
indicel
a) formulele plane ale izomerilorA, B
an,
.r..r1t:ti.rta,
,CH:CH.
t
Si
Se se
OH
Cl
CI,
,H
](FC'\
H/
f.:C "'
tcH,
l!
de
:-i.
:.
b) NE;
c) fonnula pland a izomerului B care conline
:31 mai mare numer de atomi de carbon nulari.
:.6. in alcooli,
grupa tunclionaia
oH
este
2.8.
(R)-2-metil-1-butanolul (A)
ste
de lapunctul a cu un
unghid:0.575 grade.
lega6
dextrogir
rffffi
O cH-p o-cE
I
CH,
ii
ca&ne aciclica.
A) Au NE=l ii nu prezinti stereoizomeri.
B) Sunt 12 izomen cu aceaste formul5
cu;cx-o cr6c4
Sn se aleage
A) Izomerii A, B, D, F, G, H, J, K sunl
izomeri de constitutie.
B) Izomerii G
2.10-
^l' C_OH
(B)H
D) Izomerii A
CH
CH
CH,
CHl
'*1.:"/t''
H/
'H
HHIL
,H
'l(-.-c.tcH,
H/
O cH-f
cE-oH
CH,
cnaorcr5-o-c4
H.C'
.)GC: ,CHH.
\H
H/
pozilie.
9H,
-L HO C H
rC)
H.C,H
!i K sunt izomeri
ti
F surt izomeri
E) lzomerii B $i C, D
ii
E, H si
sunt
A)
de
8; B)11; C)14;
D)10.
A)6; B)3;
c)
Nunarul perechilor
A)2;
B) 4;
c) 10; D)0.
de
iameri geometrici
C)
10;
D) 0.
C)
0;
D)
d) NE este:
A)4;
consideri
,Et--------re!!s!!
de
B)2;
HiGCiFCH,
Se
de
CH]
OH
la acetti izomeri.
cusp crq-cu;c4
cH,
l.
CH.
(9
cH.f
cn'
crtcrL fHrcH3;
D)
CH,
CH3
, CI+-CH"
^ H.C,
Q)
;EC1
H' 'H
2.15.
Bi B)B$iC;
D) C $i D; E) B $iD.
A)A$i
Se considera
compuiii organici:
A)
H,
,CH-CI
](FC]\H
C(
c)
\CHCI,
CI,
IH
B)
9Hr
C=CHi
CHr{
CI
9',,
cE=f-ecll
CI
ct)c-clcxB)Dsi
E;
E)Cti
F.
C) ESj Fr
Se
CHl
cuA:
''
L:_/
E)
tH3
CH-CH-C=CH.
CI!-cHlflFCIFCE;
CHTCHs
t"
2.16-
Se
@crl-cH-NH
CH.
@*-IiO
H)c:c
CH,
cHr;
CI
cHi
CIl3;
!H-C=C
,---. . cl
CI/
cH-c-9H
CII
c1
Htc:c1H
B)
compusul organic:
c1/
A)
Se considem
6 cq JH-curc=c,
](FC1\crbcl
:.lJ.
CI!.
C)AfiD;
CH.,
,]FC] ,H
CH-( \ CH,CH,
CH.i
,I(EC], CH-CH.
CH] \H
H,
)H
A)A$iB;
D)CqiD;
CHz
CH,
Sunt izomeri:
113.
CHlCHzf,
s)
HOOC/
aH
\COOH
Hr-azCooH
6)
- HOOC/ \H
Este corectn afirmalia:
A)A ti B sunt izomeride pozitie;
B)
C;iD
ls9!r9!!---------El
E)A
C)A9i B sunt izomeri
de compensatie;
D) C $i D sunt izomeri de compensatie;
E) C $i D sunt izomeri de constitutie.
2.18.
2.17.
Se considern compuqii
organici:
cl)ec'cH'
tar
- Br' 'CH-CHr
Br'
liniarl.
Teste
2;
5;
6 .r-lr-.r-"6
O cH-cH-cH.NH
CH=CH,
. ]C:CI CHH' \H
cHr{H-T
O cH=c cHrcHr{FIr
@ cn-c=c cH;cn,
CH=CH, ,H
Referiror
Se considera compu$ii
CH;CI!
ffiftj
Se considere
ornputii organici:
CH.
{6) CH.CH-C}FCHr
OH
organici:
CHTCH,
NHr
1a
2.22.
de catena:
CHrCrrr
2.
2. A
cHl
CH,
lc:c.
H/ rCH]
3i
CH.
la aceste
hidrocarburile:
CH,
Refe'itor
afin'natiile:
2-19.
ti
CH-CH C=CH
'
B) sunt 3 perechi de
\CH,
Se considern
A) sunt 8 izomeri;
cl\c_c/cH.cHr
4. B
CH.
cH{
OH
cH-cH,
curfr
cr6cuacu,
l-26.
OH
O cH-cH-clFCH-cnj
OH
-crr-<luO cn-ce-o
-l
CH,
de carbor asimetrici_
l. A ii
4.
Rerenrur ja compu$ii
lX
rormula
orsanici cu
molecutar6 C.H"O, sunr corecte
afrmariile
1- sunt
2-21.
opticl;
moleculam CrHsO;
ahm.riile.
1. sunt 8
su;
corecte
izomeri:
4. au NE=I.
2-25.
2-24.
2.2a.
Sunr izomeri E:
H)ec/cl
, CHj
,' I \,=.u.-\Hcl
'F
:.
F/-
B')eclcH, o CH\-"zcufl
\I
H'
2.29-
H'
Fornulei rnoteculare
corespund:
\CH.
C_H
i^i
ciclice;
4. 4 stereoizomsi
2.30.
corespund:
CI
ii
1. 11 izomerii
tE"!ffiamfl
Alcani
o
.H
\l
0. Cicloalcanii dL
clr
':n Detrunire
. Denumirca n-alcmilor
Primii patru alcani au denumiri speciale: CH4 (metan)i C,Hi sauCH.
{H, {Hr
{H.
{Hr
(etan), C,Hs
CHr
C5H,:
C6H,a
sau CHriCH,)r-CH,
sau CHr lCH,)4-CHr
CrH!6 sau
C,H:o
C,oH,
CH:
(pm l)i
fH
cH.
CHtr
CH^
(btur);
(izoburil);
decan
CHr CH,
CHi-CH1-CH,-CH,-
ClIr
hepon
(mctil);
CH- -CHr
herln
CI{r {CH.)J-CH,
CIl
penhn
(elir)i
{Hr
(izopnpil);
CII,-CII,-fH {H.
CH, j {'Hr
CH,
(*ebulir);
('e{ buti').
{H" {H,
aH
- dac6 au fost identificate mai mul1e catene ca fiind cele mai lungi. se alege drept caEna
de bazd catena cu cele mai nlulre ramificaliii
- se identifice ramificaliile si se denumesc ca radicali;
EEt--------s!ee!!
se
indic6 prin cifre arabe, numir indici ne pozilie, pozilia fiec6rui radical in carem de
- se numeroteaz, catena de bazi incpand de la acel capat pentru ca.e indiii de pozifie
?mificaliilor sunl cei mai mici sau suma Ior es.e cea mai micir
- dace doua ramificalii diferire se afle la distanle egale de capetle catenei de
bazd,
:-::rerotarea catenei se face astfel incer radicalul prioritar din puncr de vedere al ordinii alfabetice
i.: triba indicele de pozilie cet mai micl
- se indica priDt.-un prefix (di = 2, tri = 3, retra = 4) numarul radicalilorde acela$i fel;
- radicalii suntcitali in denumire in ord .a atfabetice, Ere a se liDe seama de prefixele
L.,E'
crtr-q
;CSr.
-qH cH-cH-crt
cHr
,-"U,-:.r,o ,n.o,,n
oo"
\arOJ*
lq4.lFHicl
if.qr.
CIT_CH CH'CH_C H-CHT
.t---------LctL 9tt i
etil-4-netilhcxs
A .".r-
o",","*"."
1'ni
=,mpte.
9Hrc}!
,(
1\
qH,
-\
cnicicloprop
cH,
A1"r,y,-r,
J
T
cltctL
4-elill.2-dihelilci.lohenn
5
I
<
Serie omoloagii
O succesiune de temeni in care fiecare remen difere de vecinii sai prirtr-o cantiiare fix,
:tomi de carbon Si hidrogen (CHr), pistrand particulariteiie srrucnrrale ale termenilor vecini,
:umeite serie omoloage.
seria omoloaga a n-alcanrlor
cHr-{H, {Hr
raologul infeior al bulmului)
.In
E-4i
cH3
{H' {H1-{Hr
6ubn
CHr
pentar
(omologul superior al bura.ulu,
sl
. Catena liniari a unui aican este orientatn in zigzag, cu toli alomii de carbon siruali ln
plan fi cu atomii de hidrogen situalj de o parre ii de alta a acestui plan, respctand orientarea
.E:!d!ic5.
H
///
H//
.c
H H HH
aa
-'.c-^"1.u
\'*'
HHHH
orientared lelraedric, a
.ffi..
HH
..^u-"
Catena ciclopropanului este pland. Orbitalii hibrizi spr care participe h formarea legaturilor
C
din ciclopropan nu sunt devialj pane la unghiul de 60" $i infepatrunderea lor nu are loc de-a
lungul axei ce une$e nucteele atomilor de carbon.
Alomii de carbor din moleculele celorlalli cicloalcani nu se afla toi in acelaii plan.
Pentu ci nu se poate asigura orjenlarea tetraedricl a covalnlelor atomilor de ca$on,
clclurile de trei Si patru atomj de carbon sunt tensionate 9i se pot deschide in Fezenla mai multor
de cinci ti |ase atomi de carbon sunt cele mai stabile, unghiurile di re covalentle
ind egale sau apropialede 10q.5"
Molecula ciclohexaDului adopt, doue conformalii extreme: scaun 9i baie. Conformerul
scaun, in care toate grupele CH" se afli in amnjiri intercalate, este forma cea mai stuac, in eneryie
H orientate aproximativ perpendicular pe un plan rnediu al
ii cea mai stabild. Covalenlele
moleculei se numesc axiale, iar cele orientat aprcximativ in planul mediu al moleculei se numesc
Cicluile
carboDului
fi
a
i:n- lzomeri
. Aicanii cu aceeagi formule molecuhre care diferd prtu aranjamentul alomilor de carbon
in catene suni izomeri de catene.
C[{H;CH;CH,
CH3
c!tr-?H-cH-cE cE
CH,
2-melilbuha(nope.hi)
ffi]
il'u
ciclopenlan
?H3
f-{E
CH,
2,2-dimerilpropan
(ieo!.nlai)
Cr
.'jj Proprietjtti
de I
:.:
..
fuice
'peui(.
.
ra (
- . -t_
.t.-ple:
CH-CHaCH-CH-CH.CH], h*-
p.fl = +68.8oC
CH-9H-CH.CH'Cr!
p.l
= +60,3.C
CH,,
crt{H-gH-cH,CHl
p.L = +63,3cC
CH,
cH,
CH.CHI
Hr
!!i
p.ll = +58oC
cq-{iHrcH-crlr
cH,
t.
p.f. +49,'7aC
Ciclopropanul
ii
E=eraturi
de
ur
de
s,,
n,;if
=:+9ti
Proprieuti chimice
=
l. Reactia de h.logenare
C,Hh*, + X. * C.H,,- X + HX
Condilii:
:nI.::8
319).
1,_,
C1
)cHicHicH,
crt
Q *cr,r*r5 O*rcr
cicloheam
frFCHs
(2-brcmoprcpm)
Br
' catalizatorAlcl,
cu urme de api. 50
- 100'C.
CH.
Ercnpte: CI17CH,-CH-C4
+ CEaH CHi
cH,
(7s%)
{.2s%)
CH
_CH +H
a) remperaNri ridicate (600-900'C);
cI!-cH3
Gqilllb cH;cI!
H,
elend
b) cu obtinerc de orcne
C,H?.,,
C,H-".6 + 4H,
L.tenpte: CHr
hepun
ciclonexan
C,H,,.,
alca.
.-C"H,"-,+CbHr n:a+b
alcm
. temperaturi ridicare.
slchend
Ctl Ct!-CrL
(750- 300'c)
prop
>
CIl4+
CI!:CI!
ets,
O *
ciclopent2n
Etl--------le!!s!g
cH-cH,+ cHr-cH:cH,
etna
CH.CIFCHtC4+ H,
dehidrcsmde
H,
dhidrcsem
CHiCH:CH-CH3+
crECH{H3
cI{4 +
cH-cll3+
crl:cH'
4. Reactii de oxidare
c,H:^_, +
3"ilo" -- nco.ttn+l)H,o
crHN+50: +3COr+4HrO
1.2- Oxidarca po4ioh
N-alcanii sunr srabiir idla de asenlji oxidanti obiqnuiti (KMnOa, K,Cr,Oi).
Alcdnii supcnori iC - ..ir \e oridea/a cu aer rn anumire c^nditir I; alcooti sau acrTi
:1-1.\,hc, (!ezi pag. 28t. 14,{).
5. Reactii de deschidere a cicturitor mici
. lnelul ciclopropanului se deschide in reaclie cu unii reactanli
$i in anumire conditii d
Br:
@lEel{rJ qE-cE
il.
qH,
t.
[*
u,sq
-,
c]t clt-cH-osorH
t,l-dibrcmoEopm
>
_-HBr
Clt"Cq qH,
I
l-brdmopoDm
Br
[*u,
0t
!!!t
cE C]t-cHi
n:l''C.
f-:' l
H-
('
"*',> cHrcrl
ct{rl
ic)
Y Metode
de obfinere a alcanilor
hidmca$urilor esaturate tl ammatice (vezi pag. 5l, 67, 80, 104. 341)
2. Reacti, compusilor motrohstogetrrli cu rodiu (rfs.E
1.
IIidrcgenarca
?R X+2Na * R-R+2NaX
CIL CH-CH, - 2Na
-+ Ctt
ct
l{trrl_
aH, cHl
3.
?H]
-1,
'
CHr QH. + Mg
l'
dicldolea
-'
>
* vncl,
Erempl
CHr
'
5.
{H,
COONa +NaOH
CH--CH-
+ Na:COl
Propenoat de so{liu
Exenplu:
-]!q}
CHr-CH.
MgCl + H,O
127)
CH.-CH]
+ MgCIOH
.lorurui de eril_nagneziu
Al,Cr + 12H,O
. Ca6ura
+4A1(OH)r * 3CHr
Proprietnfi chimice
l. Clorurarea
cE
2.
q ii+*ip
cHp + Hp
$!!!:9l co+:4
cFL+]Or+CO+2H,
crtr+
u,o
CrL+
2gH^
Iltiliziri
ti hidroger
a1e
IPROlts[,trD@
l.l.
z + CL !ry1ql>
de carbon cuatem?tr
!i
coniine 83,72% Ci
:=1.
::rasa
r--"tn
::
C:H = 2,{:5:
:3 atomi
li
:a_-i3:n cu NE=o
ii
este o hidrocarbura
are p=3,75
g,[ la,l,1
atm
de carbon
a)
i'l hidrocarbura
, t:-'c:
hidrocarburii
hidrocarbuii A
care are
Sa se detennine compozitiaprocentu4h
.? ::rasa a acestei hidrocarburi.
Sa se
:Jntine 7 kg de bidrogen.
izomerilor
.u sceasti formuli molecular6 Si se se indice
lenumirile acestor izomeri.
e) Si se identilice izornen X cu p-f cel mai
ndicat qi izomerul Ycu p.i celmai scazut.
0 Se se identilice izomrul Z care nu are
in molecuh abmi de carbofl secundari $i sd se
scrie ecualiile urmabarelor reaclii:
d) Sa se scrie formulele plane ale
3.4.
izoalcani:
CH.
^t'
Lq) CLI,{H, C CH;CH.
'l
cllacHl
qH, qH,
^l cHi{H-c-q}FCH-CHl
c)
cHr
crl
cH3
EE,
@ cr6-tn-cr1cr+-c6-c4
chimice:
a)
cHo+
CH_CHT
b)
qrlr-cHr cHl
C'
,,f
d)
f-crtscrFcE-cE
CH, CILCHI
el
H,9 9H,
HrC
plane ale
urmetoilor
b) 2,2,3-tnmetilbutan;
c) 3,5-dieril-4-medlheptan;
d) 1-etil-3-izopropilciclohexan;
e) 1, 1,4,4-tetrametilciclohexan.
CH
)'.-..cH.
\-l-cH,-cH.
CH-CH-CH.
c{,, cu;cu,
OA
g0.=tt*r#fl
r''o
CH;CIFCH"
-l
>
-- >
3.8.
a)cH.-cH.
C[L-CE-69- lrllr
>
CH.
b)
CHi{-CiFCH, {!!q\
cH,
Y
CH'
cH, + ct.--ll!1!Tl>
CH1
0 CJlro+ O,
Cr{r
@o
fH,
cH-a-C
ll
H]C
']:!]L
CH,
+-cH,
CHI CIFCIFCH,
CHr
fHl
ocH-f
CIl{:Crt-CrL ---(!l-5
tCH,
fr-"t.
CH,
cE
->
CH.
CHT
crk
3CI, @4
CH.
,(' *cr.,r-.r
r'\
c)\ / -=c, >
d)
cr!{r+ crtcrlr
cH,
-*t
(c!q/Alpj,
a00-600'C)
+HNO.r]atoa)
/\^
-H,O
'--].)
-::.i::
600.c
. Na
-HCr - -Nacr -
- ( I.rir',-
{$L
1ffpol#+t+i
f+g
Alcl.- FtO
++Cl-l-HC]
hv I
50-
100"C)
I :N1,
, a Pralo,,
4H,
d+e
(PrAlP,),
A +Cl,(hv)> a 1f1> b
c
ltl
-HCr
t+cLlhvr
+o+e
-HCl
NaoH{.-!:!-99Llsa4f
a+b
+Na
--MaI.'
e
ry1}5 c.r[
LG)
->
a+c
-q
qir,
+C
+NH,+ o.
(Pr, 1000'C)'
+O-
(olizi
Je
:,. ,: de hidrocarbura A.
.l
SA se arate care
- ). E. sunt izomere.
i-ra.
dintre substanteleA, B,
Lomerii A, B, C ai hidrocarburii
:!:lportul
5i1 ii densitatea
de oxigen do. = 2,25 dat)
de mase C:H
.l:rrilor fali
r-itoarelehansf orm6d:
l) schema 3.2.
:) B 1gs4rySL. s
l) C elsqj+ h (amestec
=i:
@r,
d+Hp
:100-600"C)
e+Hp
ii siructurile izomerilor A, B, C $i se se
cuatiile reactiilor chimice indicate.
b) Daca amestecul h conline 25% CH.,
l0% C,H6, 10%CrHs, 10% izomerC (Focente
volumetrice) s, se calculezel
- randamentul reactiei de cracare;
cHl;
hidrocarburi)
{ este izomerul cu punctul de fierbere cel
r.azut li C izomerul cu punctul d fierbere
de
3.11.
1.14
kg de izomer C.
oblinute
C--
ii ce, dupl
ce amstecul de reaclie a fost r6cit 1a
temperatura camerei. amesiecul gazos are
E:27,657 g/mol.
3.t2.
in care A
H:
in
de
a) Si se ideniifice hidrocarbura A ri sa se
scrie ecualiile reaciilor chinice.
b) Dacnamcstecul de cornputi monoclorumfi
s-ar t.ata cu Na, in condiliil rcacliei Wiiriz, se
se indice numarul de hidrocarbuii ce ar putea
c) Se se identifice urmitoarele hidrocarbDd
1a
punctul b:
- hidrocarbura E care
conduce prin
3.14-
Despre izomerii A, B, C, D, E ai
ii
Ungi alcani,
se
li
@=tmfi#l
c+d
1.15.
lilormarea toula.
b)Sa se calculeze .aportul motarcompuii
in
3,18.
ii
masa
.. B+H:
_ CH -C
_l
A
',;'t o
-:.rre
b)
medie
ii
densitatea
lat,
de aer
. :::l precum ii
:-'a si I atn;
lr.
r-ie
:1-.
A+CI:+B+HC]
3.20.
tcotcira
lEDuc^rroxAl
E
'Et
3.23.
b) volumul (c.n.) de aer nece$r arderii
amestecului de 3lcanii
3.21.
ii
se
5,8 atm.
hidrogen d,,^:22.
a) Sa sa idenrifice cei doi alcani.
b) Sa sc determine compoziliaamestecului
de alcani, cxprimati in procnte volumetrice.
c) S[ se calculeze volunul (c.n./ de
Hidrocarbura
A care da reactiile
l)a+H,offia+3b
2)A+NH.+:o,0+.+c+3d
3) 2A -]:gig+
4)A !
r'
+3b
'f+2b
5)A+o.i#**'a5s+d
6)A+4clr--!s:!+b+4i
Considerand ca
in fiecare reaclie
se
A cu un
mAsurat la 137'C
7.22. t]n
d) masa de substanF
3.24.
3.25
3.26.
hidrocarburii.
Teste
3.27.
A)
au
B) sunt ll izorneri
inc lusiv
ti
.l:1.
,:19.
1;
l0;
B) 8;
c) 9l
E) 0.
CH.
cq
cH, qH CH-CH-CH'{H,
cH-cr\
t_
cHr
{)
3,4-dimetil-5-etilheptan;
B) 2,4-dietil-3 meiilhexan;
C) 5-eti!3,4-dimetilhepran;
D) 3,etil-4,5 dimetilheptan;
-:-i..
E:-'.ular,
D)4;
E) 0.
;-:l-
.\13;
B) 0;
c)
1;
D)2; E) 4.
:-:1 Denumirea izoalcanului care contine
ti I
A) izoheptan;
B) 2,3-trimetilbutari
C) 2-etil-3-metilbutan:
D) 2,2,3,3-retrametilbutan;
E) 2,2,3-trimetjlbutan.
3.33.
Numerulhidrocarburitorsaturate
0;
D)3;
E)4.
3.3,1.
relative, atomilor
A !!g> CrH6+a
Substanla a poate forma un
compu$i dihalogenali esal cu:
A)
B) 3;
c) 0;
D)
3.35.
2;
1;
numir
de
E) 4.
Un amestec de meran
aq
ii
etan, in care
i2, consumi la
cu 20% O. procente
E=
A) 604,8 L:
c)
12.3 Lr
E) 16.9 mr.
B) 3.32r L:
D) 36.9 L;
l3,l3o;.
E)
3.36.
3.41.
3.37.
C).11-lil Lr
A)22..1Lr
D) 560
B) ctani
D) p.opanr
E) izooctrn.
3.39.
3.40.
Prindchidrogenarcapropanului
ErrDmiisFEl
B)4,1.8
E) 56 L.
Li
C) 22.1L;
in prezenld
A)
E) 15,8.1L.
Lr
3.42.
B) 4s.7r m'l
D),15.71 dnr::
3.38.
3.,t3.
ii
ii
80%;
50%i
Un ameslec de ciclobulan ti
A) 1,1-dibromo-2 lnct;lpropani
B) I ,,1-dibromobutan i
C) 1,3(S) dibromobutan:
D) 1,3(R)-dibronobutani
F) hrofro.i.lohur.n
3.4,1. La
descompunerea termicA
309/0
propanul
A) s8,84%;
c)
ce
100%:
B) 47.16%;
D) s0%;
E) 94,:8%.
se
.I
!r
I
-
50%;
3.49.
B) 75%; C)30%;
13.33%; E) 50%.
:
I
'
t'
:.
lt2
Li
L:
1,1,8
B)
134.4
Lr
C) 100.8 L:
E) 168 L.
(C"Hi..)
gazos este:
48g
r0.c
drtli,
r din
r CH4;
: CrH,.;
P/a\
{.
)%l
c) crHs;
B) C,H6;
E) C,H,,.
La tratarea
-;
rn ti
ric,
:r
. 66,66%; B) 50%;
- l0%; E)1s%.
C) 33,33%;
Lclie ce
)ac,
E) etan.
3,50,
Se amestecd
tor
)b!inere
:ul gazo:
21
:4;
A)57.142|i7I.428o.
B) 71,428% 9i 80%i
C) 75% $i 80%i
D) s7,142% ri 80%;
E) s0% $i 75%.
hidrocarburiii
- nu are in moleculA atomi de carbon
te4iari;
- se aromatizeazi prin dehidrogenare
Referitor la hidrocarbura A, sunt corecte
afirmaliile:
1. are formula molecularl CrH a;
2. este n-heplanul;
3. are NE: 1;
4. un mol de hidrocarbura A consune
ardere 246,4 L (c.n.) O,.
ti ci reacliile
t-l
3.5.1.
compuri monoclorurali.
3.55.
3.59.
3.56.
Seconsiderilransfonndrile:
A-
+ cH.ec4+H,
CH^
t'
+
CH;CH:C}!+
3.51.
toli
idrocarhuri satumte:
3.58.
EDUGATIOI{AII
metan
;i
4.
3.60.
l. in 0.652 moli
de cracare
nasa
3.61.
n-butan 9i
intr-u
Alclj
na;
Alchene
l
3cl'
5 Caracterizare gener.ld
.Alchenele sunl hidrocarburi nesatunre
cu o legdtura dubli,icatenn aciclica liniarn sau
001i
noli
c}
din
-!*
Denumire
de atomi de carbon
CH-CrL deil
moteculi ca 9i alchena,
CH;CH:CH, rcoor
. Penru ,lcbenete
3el
CH-(
";i;"i;;:-Ci, 'u".""
Ctt-CH- CH
CH.
!.aptk:
l'
ctl-cH-gH_cH -cH,
ra,r.a-.",,..-0.n,.n,
cH-c11
..DacAdubla legnturi are acela$i indice
de pozilie, indiferent de ser:rl de numerotare a
::Gnei principale, numerotarea acesteia s6 face astfel incat ramifcaliile
sa aib6 indi"ii d;;";iii;
de
cr{-GCH c4
rit
le
fHr
c4-crtr-f:c-crtr
CH,
iD
CII,
2 meril-z buteb,
(c:r
!i
:iri
CH,
3-ctil4,neiil I hexe.,
shucturi
cHl
H..
HH
H HH
{
,H
c lu"') c - .' c;c ) ,-"
c
C' ] 'H
HHH
\,.,i,r
H
(c,
. Alchenele cu
CH-q-CHrCHj
Cr,
l-pentenn
. Alchenele cu aceea$i formula molecularA
dublei legnturi in catene sunt izomeri de pozifie.
Clts? cHrc}]]
l-mdil I
ii
bureni
CH;C;CH-Ctl.
I
CH,
CH.
CH..
,;C:Ci,CH-CH.
H'
. Alchenelc
'H
s cicloalcan
CH..
,)(FC:,H
H/ \cr1cu.
izomeri de tunctiune
CI!:CH-CI1-CH.CHr
Proprietdti tuice
-. Moleculele
alchenelor
)c:c(+x
Ctileebala
v -'-+ +
XY
1.1.
c}tr-f-cH-cH,
cH,
1.2.
3,11)
rH-
..
C:C+X,+CC,
,,.DIU
'
Br
tonJ4ir
tct . Br.,
in
popend
:,
Cl.
l.2-dicloroprcpan
( oH,
ti
OR).
cH.qH-qH)
OH
CHICH:ClI:
CI
.,f_?ratl
CI
1.3-
cc
pas..
326
32j
x-> l-g
HX
C]
(.t,Brt
L, ,difia hidracizilor
:tbon dublu legat cl mai
CH.
I
CH
":;:U
(vezipaj.
cH. r H
Br
cHiCH cIFCH-cq HB2-penied
L-' CE_Ctt,
crf cr1 cH
:-uomoPer*r
!U
BI
. Adilia HBr la alchene in prezenl[
de peroxizi
(R O O
CE
CU,
3-bromopenre
R) este o adilie
antr-
1.4.
Aditia opei
C (
HOH > C C
H OH
CanJ,ui:
. in prezenla acizilorrari (H.SOr).
clt cH:clt
Hp
lrj95 cltfH
cHj
OH
.Inilial,la temperaturi joase (0-25'C), are loc adilia acidului sulfu.ic Ia legltura dubla di.
alchenn, cu formar* unui sulfat acid de alchil (esler al acidului sulturic). La incalzire in prezen!:
apei, sulfatul acid de alchil hidrolizeazd ii formeazd un alcool.
)c:c(
nosqn ---
-t-i+.H
CC
HOH
OSOrH
. in
industrie: cH.CHr
2. Reactia dG polimerizare
,..:c.
Exenpk:
-- {l ll
nct$ctt --+
condttit:
' dilenre ,n runctie de narura alchenei
ncH-cH:cr,
{cr6cn}
+ <EXl.+
3. R$ctia de oxidare
3.1. Oxidorca bldndn (\ezi ras. 115 - 346)
.c:c.
+ tot + H.o
--->
-c-c
OH OH
diolv,cral
E t--
2KMnor+H-o
!s!!ctEl
2KoH+2Mno.
+ 3[O]
'solulie apoasi
de
. temperatura camerei.
--.
insumeaza:
se
C H;
{;
+l pe ru fiecare legatura C nemetll (O, S, N, F, Cl, Bt I).
-1 penrru fiecare legnturd
0 pentru fiecare leg urn C
sn,,
C-ClL
3CH,
i/oD'
c1,
Mn t!-
Mn
c.r!'a
.1
cjr,.c
--:-
2KMnq.t
4tLO
>
lCHr
fn,,
C qH, r
2KOH
- 2Mng
orStr
red,r ere
2-merit-
|,
t.,,-prol,r,ot
,
|oxidare
|:
,
I
I
Etandiolul, nunit uzual glicol, se ouine indusrrial prin oxidarea catalilicd a etenei,
de hidroliza oxidului de eteni.
CH,-crL jO
(a'g
d.n;
*"
eneryicd
.'*'R-CIFCH, + 5[O] --+ R-COOH + Cq+ H,O
R cH,-4tol-' > Rco H,o
3.2. oxidarea
fR
f-R-
^,O
,"' ",,
d -'- 3
,.ar..'.. ti
o'.'a,... d
2KMnq+3H:SOr
r.i"
.t;
O ...
"ii:.
asenr
aH.o+3161
oridanr
agenr reducaror
l2
I
K,Sq+2MnSOr+ 3H,O+5tol
rr.r'. reaucere,
'so,,
iin
"'id"*. 6
asent
oxidad | 2
agenr
re,lucaror
condtii:
. solulie apoasi de lqcr:O1
sau KMnO! acidxhd
cu H:SOa.
'.,q,
.\
/!
i
Ir
Si
din dubla
p
o R.C_ R.
H .-+Co)_)C: ,"r * a
:E>
C
H,O
H
H
*
* C:O
On
ccton'
-: .: CH-CrL + 6tol ---- ,aO,* ,rr,O , ""''
CHICH
3
CH, COOH
- CH f
O
acid.celic
mdi!2-pcnleia
CH] CHr
bulanona
Lr
dr
+- ti
(3e acceprall
.eaLrcere
.)
a l o$drre l toe cedat,
c.!!-c,
scrrt:drclr,+
10
.,- fi"
t=,-d
d.,', d
(o)
R-5=CH R 15 R
-ooo
P{rCH R->
CH_R---> R C
ozonida
*+#*t R
6rinsq
OH
(Hr
rir.
scr,(Sqr
'()H
?:o+R
reducdtori
(Hfd
Zn + CHrCooH).
pnmar,
cH:o
po
cH
",,-;
cH,-(H-CH-O CHIO
o,''P. ,,
. in
A erca
c.x."+fo,
3.4.
c,H, -
nco,
+o,
rezultat din
aceasta reaclie
nH:o
rco_ + lH o
-5=C C + x. + Ff-t
HX
alilcn
'r,
Candilii:
. temperaturi ridicaie (100 - 500'c).
f,t:E\=C1.Br
CH'CH
--:]e:
.
r:ii:E
CHj +
CIr
,,opm,
,,r*"r-*, tt*"
se poate
---{H
,r,
Ei
CH-CHTCE+
OO
Iil
/C CH,
- CH.
' + CII-CH CH CHTCH.+ nNl ,C
Br-N(
i '
C_CH,
]
C CH.
Itsr
-.:J:
o.
de CCla, cu N-bromosuccinimide.
).1
sq
realiza
r-orcno-t-penrena o
se
obtin si atti
CH-CH-CH{Hj
I
CI
CII-CH-CE CrIi
QH,
CH:CH{H.
C1
to
tPdd).
=
l. Dehidrogenarea
126, 334,
j35)
lro
\
C-C- r7n > C:C ,ZnX,
X X
cH-?H-?rrr+ zn
cl ci
1,2-diclooprcpa
cr
:-ri
-+
vicinati
c"na4ii
. incll/ire cu pJlbere de / rc
in etanol.
cH-cH:cE+ zncL
propelt
Utilirtrri
Alchenele sunt materii prime importante in sinteza organicn. Din alchene se pot obfine:
.ompu$i halogenali, cauciuc, mase plastice, drrgenti, emulgatori, sotventi etc.
00"c)
A+
6tol
llIll-llj!!'
2h + 2i
urmatoarelor hi&ocarburi:
a) alchena cu masa molar, p=98 kg/kmolr
bl alcheDa gazoa.a cu densitdrea in condilii
'
\t,
idemifice alchenaA.
fiecarei alchene.
hibridizare.
ii
starea 1or
acid ciorhidric un
A.
de hi&ocarbure
a)
ccr> A + Hr
CH.'CH_CH:CH CE+
crl
b]ElglgA+H:o
g4!t!:!!!!!!
A + HCI
-c
-d+zn+A+znk.
h)
CE CE
/e+Hi cdsr,A
_A+Hr N,'> a
.A
+ Br,
'A
+ Hro
-qllJ> d
.-A+HCl+c
qI94
.1
cn,
l:C
...
cu,+cr, -!-r'
qH.qH.
61
Etl--------le!!s!!
]l5
C}qCH.
lL
E 15 ,,,
curt:i
cu,+ ct,
s,
: rl
it
CH
cH,H rH, e,
Cn
:,1
Cts
r..
t',
fo
CE
:tFC:CE+...
lrii
-:{:cIFCHr+
uIi
tol
+ Il:O
CHr+
tol s{41535...
Jcu
1ke
-r=cH-QH-cHr l;;npdl>
...
se se
ii
sa se scrie
KlCrroi
Sa se
B a aceslei
0,3 moli de
hidrocarburd C.
d) Se secalculeze masa solulieide compus
se se scrie
i r-::2.
ii
...
CH,
i--.,rrcu
A,masumtlaTT'C ii
clts
:
ii
CH3
ulie
s!!>...
Cts,
' --CIFCH
M=60.
cHr
dle
!-
aceeagi
:,:iespund
cateni ca
ti formuld
plane B;
Ga^:-nen
4.10.
Se
+B!(CCt)
-t
d sau
b
c
+H,lNi) -
.HCI
I AlCl. HrO,50-100"qI
(4sq.2oo'c) csaud
ZrCI,
-*"
lHct
clt
4.11.
4.12.
Si
carbon secundan
!i
se scrie ecualia
A+ H:
\A
reacliei:
Se
M:56.
a) Sa se determine structura izomerului
EE!--------lelse!!!l
de
4.13.
Si 3 atm.
SA se calculeze masa ameslecului
ri
Sa se
:::n
:.r.
ii
-:::-:-bureni, in care 2-bulena ti 2-metil-,::ra se aflA in raporr mol3l I il, este oxidat
- :r o solufie acida de K,Cr,O". in unna
4.2-
.d
-i
:
de concentralie
20%.
,:-ene
n 4.i-
--rle
: SI se calculeze volumul solutiei acide
. l: O- 2M necesar oxidirii
- Si se indice care alcheni din amestec
--.i
>1
lui
molare.
4.16.
:-:i
:-: .j. KMnOr lN necesar oxidarii acestei
-:-. Sa se aprecieze volumul solutiei 4-r7.
o. ii H,
isn se I
ti dj
) qi con
:l
(Hiffllr
tt
se
b)
clhclt
CH-CIHOOH
crL
cooH+ cq+ Bo
uooc-L)-coou *
+ cq+ Hp+ clt cooH
d) C4-CH, Fo+ qr+CoOH
")
cHr
d)
SOr.
:.--lra!ie 98%
:i
Indicati structurahidrocarburilor
lglturi care formeazi
prin oxidare cu KMnO4 $i H-SO4 urmatorii
nesalurate cu duble
el
CtH
f)
Clh-11
C CIFCIIr{OOH+CII C
c)
cH-trf
CIHTq-ClHooH
oo
oo
COOH
(cHi!-cooH+ cr!-cooH
fH,
CE C_CH:C_C}\
fH.
(d) crFClFf'H_|-cH,
CH]
C4
CHT
fH3
crLlIFClFf-clFCE
CE
CII]
@ cq-5c+clrcr5 crl
C4
crl
CIt_Cq
cH,qH,
@ cH
h) numai
t4
Hooc C
cH,
',
iJ
n:( 1 +:cri{{}rl
COOH O
cH-c c cr1-zcr!
oo
k)
cooH
HooC C}FCII-CI}-CIFCOOH
cooH
cooH
Si
a)
COOH
+ 2Cq+ 2EO
4.18.
acidul 6-oroheptanoic.
a) Sa se determine structura hidrocarburii
A+Hfl+
A+Clr:rq!+
c) Sa se calculezc concenrralia molari
a soluliei acide de KMno., dacd 19,2s de
hidrocarbureA consuma 200 mL de solutie pentru
a se oxida total. Se se studieze procesul redox.
4.19-
Penmro\idareaa0.l5molidealchena
3alm.
,-:lit
!!
E
EDUCATIOf,ALI
4,20.
Se considern alchenele
A. B, C. D, E,
4.21.
a) Si se ide,tifice alcanul
ii
alchena.
=+_:.ul
&:rts:!e
transformn i.
a _ =O-
14i.o>
4.o
>
cu un randament de 80%,
si
se calculeze masa
4.22.
hidrocarburii.
Teste ti
a=
_
[erl
ctui
:
I
de ste.eojzomeri:
slab
merii
Teste
-id Prin aditia bromului. masa unei 1-21. Alchena iEfi rormeaza
:Ei :: .online un atom de carbon cuatemar hrdrngenare 4-eht-2-merrttreran pnn Drrn
oriaare
9i
:-:85.7t%. Denumirea alchenei estel
-E -:-meril-l-butenei
energicl propanona $i un acid carboxilic are
i :,trIetil-2-butene:
A) 2-meli1,4-etit-2-hexena;
.
de la
D,E
tzir,tL
lerilcr
I
:
ta|
aci&
-iruaena:
--rlobuGnn.
-_
B) 4-etil-2-meli1-2-texena;
C) 3,etil-5-metil-4-hxenr;
D) cis- satr trans,4-erit-2-metil-2-hexene:
E) izoronene.
A)
trlrnr : =-
.
:
-
sr acrd
E 2,4-dimerit-3-hexen6;
E-3,5-dimerit-3-hexena:
cis-2,4-dimetit-3-hexena:
I
Z-2,4-dime!i1,3 -hexenn:
:)A$iD.
ptana:
cE-clFcrt-cE
oo
-, bJranora
Drin
c! r-l
qO.
L
cculul
e dr
:-metil-propene;
-=
.
,or
ti
$i
rcrHH
er
Hooc-trblFl*+trcoog
cH,
fE
c) Hooc'f-cq-cftf cooH
cHr
'
cltj
ItBS#EEiq
o:( l:o
D)
cq.Ho
Et
Cltq cE Clll_ct!-Clt c cq
$i
oo
4,29.
A)
D)
1;
4;
4.30.
2;
B)
E) s.
C) 3;
C)caldl
4.32-
C).14gr
E) 2648.
A)1s%:
D) 99%:
B) 80%i
E) t00%.
c) 90o;;
4.33.
A)
l:l;
B) l:1,5j
D)
3:li
E) l12.
C)2:l;
4.34.
etan
EgL,lellltEl
E) 4.
izobutan
4.31.
176g;
3;
4.36.
D)
B)
D)
b: 3-etil-2 penEnAi
c: 2,4-dimetil I peDtenii
di 2,3-dimetil 3 hexenn.
Prezinta izomeri geomctrici:
ll2c;
l32kg;
a: 2-metil 3 hexend;
A)
D)
4.35.
Se conside.d alchenelei
A)b$ic; B)a$ib;
a !i d;
E) bate.
A) 10si
Di 40gi
1.37.
20gi
B)
E) 50-q.
1a
C) 30g;
o alchena A
se
C.H6i
CrHji
B) C,H!;
E) C,H,o.
( )CrHri
4.38.
A) HCI;
D)H,O;
4.39.
B) HBr;
E) H,
c) Hr;
A) ll-i
D) 4Li
4.4O.
B)
2L;
C)
ll-i
E) 0,sL.
probi
de etens cu masa de
l12kgse
in
'-c-a'nentul de transformare
1,75%;
)r 90%;
B)
a erenei
62.5%;
1-13.
:{: }
. ::!::eazi56,4gdeprodusdeaditie. griindcd
:r
D) metilenciclobutan:
E) 1,3-pentadieni.
C) 50%;
E) 80%.
L(c.n.) de amestec
lrbstanF A !i randamentul rransformarii
=1:-<-- !trnt:
75%;
propan, 75%;
.ian,
B) propan,66,66%;
D) buran, 66,66%;
etan.66,66%.
f
i
:
2-meii1- I ,3-butadiena:
B) ciclopentelli;
C) 1 -metilciclobutenit
in oxid
.rl .<
A)
4.14.
Si
E)2.
la 2 atm
ii
a4:
A)
:-r:nura
3:
l, lL;
C) 3:2,0,666Li
E) 213,0,313L.
B) 1:1,3L;
D) 2:1,6,6L;
a- e--3
--ci
,'l
Lrmilor
de carbon.
Referitor ta alchenele
:!
{r..
3. de funcliune;
1.49.
...r
*
d
plana:
ftaEllrdrogelului2.4-drnerrtp<nunutsunr
,,- !:imariilc:
crfl}L
fH-clFClFCr+rrHl
cI!
EffioIFE
-4-
1. 3-metil-4-hepten6;
2.cis-5-metil-3-hepten[;
I2-eril-3-hexene:
,1.
4.54.
irans-5-metil-l-heptenA.
4.50.
sunt corecle
afi
rmalijle:
l. areNE=2:
2. sunl 4 alchene izomeri de pozitie
l.
4.
4.51.
2-hexenn:
2.3-hexenn:
3. 3,3-dimetil-1-hexena;
4 2 3-dimetil-2-hurene
cu
4.55.
afirmajiilei
1. au aceea$i fornruld prccentuaLar
2. au punctele defierbere cu mult mai mari
4.52.
l. formeazi prin
polimerizare
polipropenaj
829.84 dmr.
,t.56.
4.53,
un compus organic ce nx
prezinti stereoizomeri.
izopentanului;
L.A--------leEs!E
a1
2-metil-1-
Alcadiene qi cauciucuri
-'
Caracteriz,rc generaln
.\lcadrcn.l.
. \l.adicrele
au
l.-
iicatenaa.rcli.t tiniara
q.
':rrnnflel.alcanului.uacelasirumair.learomidecarboncriiatcadienrs,r,,r!.ureirE
,.u(un\ul-dienn.S.l.di.afozi{rilcdubl.lorlegarunjrrcdrcnntrinr.,ridepozilieii
in
:r.{rl
de nLrnerorNrc d catenei penlru .arc sunra indicilor dc poTlrie esre ccr maj nrici.
lga
H (H
CH.=C:'
Se alege
de
1,.1-dim.(il
2,.1
calenei
hethdrfl ri
i,l0g
Structurn
ade
:i
de
Iiile:
,'
.'.-.le.err,r...
,,
Hu
..."r),.i(lJ.r
,.,..'.1. ,. l.cel(.lo-. lJc-,rd,br<,rr, ,n 6
( t C' " , /H
1,,,lrorl'."J.,.1-c,r.U.r.,..r.
cec"ro"'..r.,r - g/
(' ' H
,.-. J... -lldo r"rr ... il'. , .ro.i. I ,..te
,, \,
.lrl... r. riol,r.r.,, r .rl..rncl, .,d \,
.
:til-lat
l0L
ir) rl(adi.nele cu dublc lcgaturi conjugilc. se lbrmeaza Lrn orhilal n e\rrns piin
nder.r lir.rali a orbiralilorp monoelecionicl ri ce orparfl aionidc carbon hibridizari
ritru clecl.oni rT nu se all! locrlizali cire doi in doi orblrali motecutari r (formula B) Ei
:- lrcalirali in orbriahLl molccula|r e\iins (lbnnula C).
l)ensir!lci dc elecn'ori n Du cstc eceea!i in inLrcg orbilah moLeculal,! e\iirN. Esre mai
:"e aloxrir a C. !i (
Cr ii mal ,.ica int.e dt(rnli C. C . conducend ta modilicarea
lr,
I
C]
,C
,'
'c
H/
rur,.,
1I,
,,H
c.\H
.r.H
H/la c'\c
H/
.H
r.l
'\H
H.. i .H,,.,
(:C. T
tI/
\ c:c
\H
H/
ffi#i;rr.IE
H..
e**
jlY
s*s
,H
J!;$i"z$;$ \H
H/
o
:i Izomerie
.H
Er.nptu
CH,:C:CH
{H, {H,-CH-
r,2-hexadie.n
CH:=CH-{H=CH CH,-CH-
t,l-hexadicnn
CH,:CH-{H2{H=CH-CHr
t.l,hexadicnt
henptu:
. Alcadienele prezinte
$1
ii
cu cicloatchenele.
CH=C 611
a*"ar.
CH,:CH,{H=CH
CHr
C}L_CH
- CH,
.
C:C.\H
H/
cis-
llmy l,l-pentadien,
,:r-F.ladieni
b) Fomulei planei
geometrici.
ii
CH-.CH
H
.
C:C..CH,
H/
HwH
C:C.
CH.
-HH ,C:C
CHr
ii
CH,.C:C H
H
C:C
H
.CH-
-.
CHT
H.
cH.C:C.H
)
.,..
c) Fomxl.i plane:
geomet ci.
EH------------ie!!!!!l
CHr
CH=CH
r.r.
-H
c:c
'
CI].
,.a.be\"dr I r
{H=CH
CH.
{H, ii
H.
CH,.
,H
t:t'
ar,
a-". tntcn,
lergr
-H
t:t'.
*
' cH,
H/":". \cH,
tu$2,4
HH
duble
lrans,
H^^H
t:t
cHi
heptadimA
cH,c:c H
H
c- c
H
c-.H
CH]CH,,
cH) cH,
2cis,4hm-2,4heptadieni /
2trs,4.is-2j-heptadienn
')e.:cid
lr.*-(i
I
(alllc*a)
.: . doua forme
"-
b)**.(b
l)*.*(l(alb)
i
izonrere oplic active, care sunt una imaginea in oglinda a celeilalte nu sunt
Si
acesre molecule sunt chirale Si exista sub
loienantiome; ',.
-i:
._
o Proprietnti fizice
-ri
La remperanrra obi$nuita,
1.1.
r i:l
iarj?gpMleste lichid
=
l. Ractii
rici.
butadi!!4lsre
a3
a.
..
Lo-.-
de aditie
uubrele
resitui
se hidrogeneaza independent,
Con'lilii:
simur#,Y.:3::Xr,::"P.dal"ed
corespunzftor.
CH,
netilr,l-butldiena
-C:C
tlt. C{ +x,
CH,
2-metilbulan
. soluti
CH.CL),
* r**
t
I
hn*r
X:
CI,
Br
x?mPtu.
-{H)
-clL-cH:cH
cF!-crFCH-cH, rcl o:;*. . 0,,.* ,"u*",",
r'r'bubdrena L>c4-cH cH- cu.
Br Br
'ttr
CHTCIFCH-CH"
Br Br Br
Br
1,2,3,4-letzbromobutan
Adili! hdrucizilor
(.yezi pae.329)
II
-GC:C{
HX
I
f-f-s=?HX
X=Cl,Br
(adftel-,)
+ cH_cH:cH{H,
6g;69--1-s-1-s. a ss.'al!l
Ere plul
(,,r,tr r,a)
Br
t-brcmG2-buhri8tpo,
L--+
CHrCH-CH-CH,l
BI
3-brenc1-bnr6t(200/0)
,, f:?
!1-_- 1it-t-i)
nCLL-C CH-CH.
'1
!H'
,opm
loglturi.
Condilii:
. diferiti catalizatori
clf-c
'l cH cH^)
CH'
loh'arm
, CH,
C C,cH,\CH.c
'H
CH.
2.2. neactia de
CHl
copoli erizare
nxcH-cr+-cH:cH,+
L\?nptu: D<Ctl1-cH
EllL-eE4lr
cl,'CH,,rCH\c_clCH,.
CH,' \H
nvcr-;u - {{cu-cH:cr-cn}Jcrt
YY
buEdinn
cJ,
siiM
cu}}
ficH-cu-cu CH,){cr;cH["
Mui@ butadinsrirenic
a#,
Proprietl!i
Slrucxrx.lrstomeruhi
=! II CH:CII.
:=(
.l
CH:CH-
tcu-c,r+cn-
cr*
{cu-c:c
s-l
\anit)
C]
=1. CH:CH.
(H
i "H cll]-
fil
i.
, .H
r+ r
CII:CH:
::-CH:CI!
(Buna. SKB)
fl.
stirenic lBuna S.
C,H.
: I1 (]H:CII.
ill.
(:CH]
i -H,
, .H
.r]icrr
tH
.u:.r .r j
ls00l
CH:CH:
crcufl,,
t1:CH,
(Buf! \.C.RN)
-iN
apoose de K.Cr.O-sau
l<l,htoaa.idulde H;O1
\loLecula unei diere sc scindeaza la nilelul dubtelor legntui, rezultand trei fragmeme
-.onducc l! dife.itl conipuii o\igenari 1lczi pag. 3.16):
R a:
H
',9
'oH
R\
R.
R)c:-tol+R)c:o
li##iorrrq
:C C:
t1
RR
:C-C:
+2lol + R-C-C-R
[,!
OO
dicetoni
c-c: '",
HH
r-c
Hd
&d
,> 2co,
oH
+3lol -+
R-C
C1
A'o'
CI{-C{H:CH1
+1llol+
+ 9[O]
4COr+
3ItO
CH-{-cooH
CH,
ocid oxoprcpuoic
(acid piNicl
r.r
+ CHI C-CHI
o
3.2. Oxidarea cu O
cH.cH-cH:cH,
l.J
ra)
brEdieo,
4. Sinteza dien
. O dinnpoate reacliona cu un compus conlinand o dubla legaturi reactive (6todieni).
Printr-o adili 1-4. se inchide xn ciclu de 6 aromi, cu o legirud dubla in poziliile 2-3 ale dienei
iniliale. Filodienepotfi: anhidrida maleice, acroleina, acidul acriljc, acrilonirrilul. esteriiacidului
acrilic etc.
Cordil,. tenperarura obiinurl.d rau utoara inL,l/ire
.I
CH.
----+l
CH_CHo \2_CHo
I,3-bnbdimt
acrcleini
o
!i
ciclopenradienn mhidrid,
mateici
Metode de obftuere
Industrial. butadiena se obline prin dehidrogenarea unui amestec de bulsn $i butene, iar
izoprenul din dehidrogenarea unui amesrec de izopentan Si izopentene, in anumite conditii (600
- 700"C, F2Or/Cr,O,/K,o).
E}
ffit
uriliznri
H,u
CH-CTFCH:CI!
ir ildu.ria
cducrJcutur srnrerrc.
38@BI,trA@
i:. :i
--.!.!Ielor
: , hidrocarbura cu NE:2
$i
masa moleculara
condilii:
(reprezinte
(reprezinte
Geprezintn
5.5. S6se
:t=
)H+
,)
CH.
s9>
r^n
ic
:'::
-CH-:
diene
rcidulE
)
IIXCTFCH CH:C4+
CHr:C:CHr+
f,.ble iegaturi;
i.adiena care formeazi pdn oxidare
solulie acidade KMnOr:CO,, H,O.
,,
nu are in moleculi
r:Ei
.
EE_ n:r
: -: _oH.HOOC-CH2 {H' {OOH ii
{r{:ra
pentru
:
trans
e.adiena care
se
de Pd,Pbz*
it
sintetic
fHr
h)
ii
o dubE legeiurai
obtine prin hidrogenarea
ului.
"*:Frf
Sa se scrie cate o
formuh pland
-->
ny1]
Il-qH---->
Hp.qg>
rr.r:Frf
urO:c*t i+oo"
qH,
a 1.4-hexadiinei
:-retilpentanul
d4ii (60
C:CIFCH:CH,+HBr
g)
d) CHr
r)cHi
l
,s
cH:c-c:cH, -ifu
CH,
Dr)Crlli+O
N]
CH=CII
5.6.
s.10.
C CH]:Ii
++.H
'H:CH 'H=CH o
Se consLderi
a)
C:CH CH=CI1-CH-CH]
tl
cnlatl-cH-ot c:cH
CH.
S,7.
S.ir
CIi (l:ail.
cltl cH,
5.1l.Dcspre
CH.
CtI-CH==CH
('H
95',. Duti
E=-.""-ilXfl
J. rto,;.
u..opolinr \ !i cuuoj(
urmirlorrele inli)rmalii:
sc obnnc trl. copoliDreazl.! brl.drcfe
1A) cu o hidrocxrbura arofrari.a ru \E 5 (t]r.
A:U - :rl:
are coDrfozriir procerturta dc nr.si
90.5661i, C ii 9..11:lr'0 Il
rl Sa se ldenridcc c.potrnioulX )j \! i.
s.ri. ecuatrr rcectiei dc.opol.r.r 7ar..
ir rafo( rnohr
.o|.lnn.r
care
ar
R
5.12. Pffr.ofolill.rizare.ruotrenuluilA
cr acrlloDjtlrltrl (B) s. obfiie un cop.ljnier _\
.ar.or11rl)c l.-l ti \.
a)Si \. deleflnir. rap.rrlr nrolir A B dnr
ca
5.9.
scr-
cH,
Sn se
si sii (e
crFatr.
bl
sr s. rde|rrli.r nron.nr.rii
CH,
cL,
(oclii
1r
iomulL r nl.,,r
6 cg:ct+-cs:c ci.
CH.
Se co.sideLa copotrnrerul
dc
de
se scrle
se
ec rrii
+2H,(Ni)
+K,CrzOr+
ESq
b+c+d
{c}Ltc}FCHir
CE
CH O, O CH CH_O.CH- CH
+HCl .
g
Schena 5.2.
l) +q,2) +H,o(zn)
+2H12e
C}H}I_O O{ H
a -H^tNi)
+o
CH
CH ( }FCIFO
l
('Hr
c I produs majoritar)
+HCI
H'(Ni)> e
+KMnq+ H.SOr
+2H:(Ni)
cq
+cr,(ccL.)
:<
,
idenlifice hidrocarbrrile A $i B Si
ecualiile
reacliilor chimice indlcatc.
--:1e
Sa se a.ale dacd hidrocarbudle A $i B
izomerie geometrict ti sn sc indice
:----: iTomerilor geomeirici posibili.
Sa se arate care dinlre substanlele
<
Sa sc
:
r:.:-
r
.--:'- in schema sunt izornere.
: Sa se determinc volumele ma.dme de
, j::eutsde KMnOr o,lM ce oxideazacete
: :: hidrocarburileA $i B.
i n
Ir
Ei
Despre hidrocarburile
A, B $i C
sc
rr: I
H,o;
-B
ii
primari;
Sl
a)
C iii
Si
se identifice hidrocarburile A,
$i
sA se
.1N)
>
c {rn.r,)
l,--,--rffi
bl
Sa se calculeze rapodul
ii (.
prin polimerlzaiea
5.16.
lolurl.
tl
dc brom. de concentratie
a elastonrerului obtinut
!rln
foilmerizarea
.1
primari
a, Sat ic ldentlfice hidrocarburilc A ii B si
se scric ccualille urmitoarelor reacrli chirni.e
'
anesLecul
c) Sa se calculeze lnasa dc
5.17.
lr0
kg de hidrocarbum
Aaliturl
tip
5.18.
se
ffiFt
clastomerobrinuta
6.t ks dc hidrocarburiA.
>b
Teste
volum.
ana
se
se
irn
ind
iib
rutn
.:: r
f .l;
B) l;
c) 2;
E) 4.
--:rul
\,
jculur
n.r!n
^:
J.J:
I.
:otale. :-: :.lia
sromer
Brl:
Ct2i
E) q.
5.21.
clot procente
A) 2:li
D) 4r5;
de masA, este:
B) 3:2;
c)
E) 1:3.
5.25.
o;
D)3;
A)
5.26.
B) 1;
E)4.
c) 2i
ii
izomen r) 2 metil-2,4-pentadienar
genarii se
B)
2,metil- 1 ,3.'pentadinI;
C) 4-metil- I ,3-pentadieni;
D) 1,3-hxadiena;
E) 1-metil- 1.3-ciclopentadiena.
&ogena,
rA.
rurea oblnElumireai
Iinedzare
nent ca
A) 1-meti1-3,5-cictopentadiene;
B) 2-metil-1,4-ciclopentadieni;
C) 1 metil-1,3-ciclopentadieni;
D) I -metil-1 -ciclopentena;
E) 1,3-hexadiena.
A) butadieni fi elena;
B)
buladiend Si propene;
C) izop.en ii propeni;
D) butadieni $i burcne;
E) izopren qi buleni.
5.29.
Al2:l li3:
B)
C) l:2rl lr
E) 1:l::::
D) 3:::l rl l
c) j:{lrti:
i:l :l rll
5.30.
Prin o\iildrearorrlat
CARO\I
g.t.
7i).6
S.11.
x
B).1:1.
caucmc
L (cn.) dc
{)::li
t)) ::l
nr
caucruc
a) l:l
iD prezenla
izoprcn ) KMIO-
E) 1:1.
z II.SO,
\:) z cste:
A) 5rlil::0: ll) :r:8:6i
produii
d. nichcl
un dialchtlciclof.nrai.
1) lrl l:l:
Rapoftul
l:l:l li
E ) ::l:l :2
C)
Ill l:2:irlr
i)) l:2:1tr
Teste tip
5.33.
Rellnror
pin adili!
.r
de
l.
arc
l.
l. erisri
.1.
Lnrir.a 2.1-hc\ddleii:
snb t'ornra n
izonrefl
o\o-burafolt.
s!.tl
1..1
3.
tO ii
rp';i
l.
sp
.1. sp
spr;
lispr:
ii rf'
-1.
5.38.
ffi1
rtirile d. hihridirarc
l. spr:
di,neril-l..l.icLohcxxdieni
5.15.
.1.
I l,nelil l.iclopropcral
I I :-.llnretll,l.1-cicloheudi.ni:
--1 l.l dimetlll.S .iclohc\adienlil
.1
5.36.
H.O.
L.
-i
:
>c
potiir.]rcnr.ii:
I,m
l,r.
R:1o
i(I
+ h->
la sLrbsLanrele c
ii
d {rnr corecle
.u
nrai l1nrh.
r l.lriluri in rnolecxlai
\i o hidro.arburi
mol.culi rumai afunri de
!ar'lor !c.trndari. Lx oridirea urui nrol de A
.u solulic acidi de K\InO sLror ncccsxri I l
moli dc KN4nO Relirir.r la hidrocarhura A
hidrogendr.
agentilor
.: r.lt5l
I proprietitile lui {Dt
- : cauciucuhri naturel.
.11. IormrLi
foafle ditirite de
1 e\isri
5.11
Desprc o d iena X
se c
nrlirn]atii:
in ll.l g de diena X
unosc
sc
urmabar.lc
ani,r.8l76
1ori
lE
cu cal.Da
arc
l.
ll.l
.Nuciuc nalurrli
:. i
t,,lI,:
de carbon cuarernari:
:rea anrelopelol
are irr
h trezenri.l.
:.r,r.
.ire
:. prezinta: rt(mi
::':tl]
salurala
_ +{l
>a
..]::ll.:
=-
il
H-
5.11.
2011i
O. frocente
KNInOT
in,nediu a.id
.'sre o
at
dicni conjugalni
ffi#iam-tE
Caracteriz.re generali
ramificata.
.
"
$i
fiph
NE=2.
c,
t5
Deoumire
. Din numele alcanului cu acelai numir
de alomi de carbon in molecula caSi alchin6,
HC=CH
-int
etina. acelllend
CHr
{=CH
propind
Eremplu:
CHr
{{-{H.-CH,-CH3
se
2-he,ini
CH, CHr
!H.
C CH C--C CHr 4-er, i.5-d me,,[-bep,
EC
CH, CH.
indicii
fHl
CH.C-C=C-CH-CHr
CH,
cH.
c4-f
-c-( cH ct-q-cH.
CH,
EEffiIftI
CH.
CH,
(,,Lb.ne | 4.o..
de
pozjti;
HH
HH
1)ly'
\6- br
,-lL0,
109.28', C'
9.,.,",o,n
.,_.._ .l T"**]1."ll:.l "tchinc. arumll de (arbon unrrrpn,r
.- :_r_ur.
rr'pta \unr hibridi/dlr .p. iar,estutatomrtorde
".,
Larbon
II
Izomerie
ic--H
r,i,,
cE-C=C-C4
CHr_CH3
CE-C=C-CH-Cr{r
CH
2-hexin,
4-heril-2-pend,
CH-CI!{=C
_heiin
.Alchinete,alcadieneleiicicloalchenel,
_
E_EuDe.
. Alchrnclenu prczinta
izomerie gmmetrica f esat urteoatearomitor
,rrn,drer\e/injo
CH-CHI
7\
de carbon
hibridj,dti
proprietiti fizice
-. Alomirde
_..-.:'zJrr,p.Drepruanare.
--:l4sridr
*,.
.1.-oip"r,
"
-,.
?'\
-- -.,
d+ 6- d- 6+
C_C=C_H
::
. De aceea, punclle
de fierbere ale alchi nelor sunt mai
ridicate decnt cele ale alcanilor
:..henelor corespunzitoare.
. Alchrnet< sunr sotubrte
rnutslrr
.T::::^ 5:: l ;;il;;#:il,"#Hfl#
j
-.:
:1,:::i,y:,r"'j,T"*,"::':iT1 :,-,::lt,'-,,1';il
.-
,n apa.
un vorJm
tr'ue sircrna
,.
or
irchine'e 'nrerioa'|e
e-c=6-i[-
de e,ecuoni de ,d
'5-u
I
..<
. Densitalile
alchinelor sunt ma; ma.i aecat celele
termenitor corespunzaton din seria
rrSia atchenelor Alchinele lichide au densitate
niai mica decat apa
. La temperEnfi
ti plcsiun i ohisnuire. in sr
*-*.-"a,r,;.rj,"p,*'.idJ;,;;;","#'''*'uraacerir(aerrungazincororsrinodor'ra
IEfiCiii6E-EI
I
j
1
-i Proprie$tithimice
l. Rcactii de aditie
C"H... lH. +
pag.311)
Il.
j+ CHiCII-CH-CH
CH.
CH,
CHT
Nnfni
siruri
t:vrlllx:
CHI C=CH
cu
de plumb (l'd,Pbr )
CH: CH:CH.
H2
proFinar
. Daca alcherra oblinuti dintr{ alchinit prm hidrogcnare parliala pernile exlstenla
izomerilor geonerrici. i. ohtine iTomerul cis prin hidrogcn.trc h preze !a de Pd,Pb: ii izomerul
rxns prin hidrogeni,, .Lr \a ti \H. lichid (vezi pag. 3,12).
1.2.
Aliliu hnlogenilot
( =(unde
ill>
a llr
ar:(L
xx -
XX
- c-c-
. s0luti.
xx
cH.LtLr)
C]
rll r ((H
--+ (H-C.(.CH
(I(
C]
>(H(((H
Ll
Ll
:.2.1.1-lclra.1orob!iin
. \d
i1 a halog.n ilor ld alch inc Du cslc stereoselech\ n. Din prima eupa. reTulti ui amesl.c
echi,no n'Li.,r dc cis ii trans dihdlogcnoalchena (\ ezi pag. 130).
/.k. Elia dintr. accrilcnal !ickr. in lazn gazoasa. esle foate energica tiare loc cu formarc
de carbo|
!i a.
orhid ..
a'.H.+cl.+2cr2HC1
I. J. tdit.. 'i.i
C=C
() >] c:a :
h>
lH oHl
I
tr
-c-(Ho
. r.ir.ili7,n,r
II SO \
H,,SO
HC-cH , H.o
r[cn"-cul
,,.:i;':,,, I
CH
cH. cH_o
oul-
'l'ool
C=CH+Hp- >
.Y1'
ra(eEroehrdal
\r l.
cHrf:cEl
oHl
cH.f,-cn,
gt
pro!
o
oni (aeronn)
de
.-*1 ,i"'
.:. - .r
.cu,l
't[cu,-cru-c-cH
oH
Hr+iC=C-Cr!
cu,
c[r-c
( H, cH,
fl
l-leDlanoDa
oHo
1.4.
2 pe.tamnn
Adtia hidraciitor
HX
li
-C=C- 1E:+ -q:C- -le_> - c-c
HX
HX
. catalizator HsCl..
unde:X=Cl,Br
HC=CH + HCl
'l
C1
cloroeten,
CH.C=CH + HCI
-!45
(ctmri
de
vinii)
CH. C:CE
cl
,
,,;fl1'.t:l;frr,l,r-
:!-j.
, Adila
2-ctoroprclefi
"lchinere
hrdra\.izitor ta atchinete cu
ripld
la amesrecun de monohatoeenoatchene
ii
nesimerrice
lfrffiomE
CllaC=C-CH.
CHI
. DacI hidracidul esrc in cxccJ. xdilia poate coniinua. cu respectarea regulii lui
Mffko!niko\, rczulrAnd.ompuii dihalogenali g.minali sa$rali.
CI
rH rH.( (H +(H
rH r (ll
CH.CH, Q CHi
C]
CI
1.6.
Ca dilii:
. cal.thzator: Cu.Cl.
.l.mpcr.tturi: S0'C.
)i\H
Cli
-+
2. Reactii de dimerizrre
O CO{H1
aceul de etit
CH=CH
coxlitii:
. crhliraror: (CIl COO).Znl
. tenpe lura:100'C.
ti trimerizrre
Di etiiurcu aletilerui
Contlitit
H( -(-H H(- r-H >CH CH C CH ..",",^,o, r,
2.1.
''c rper,,'"d
CH-CH C=CH+HCI
riniLce(ilenE
. Si {h. alchinc
2.
cu
( t>,
in
'
dlronEn Cl
tri!la leganni la marginea catenei pot da reaclii
de dimerizare
2. bimetixrrca arctilenei
tHr
-cH >[
LJ,
anziliona
le
..
nnc\c
ie ,."rer.,t.
), 6(l'C.
/,
H , .r
I,e
dr.re .,
oer
5H[=CH -+
i..tleni
Et
o1i
^
nrlirlc.
+Hl
da reactii de trimerizare.
CH.
3CH,C=CH]II1+ (
cHav\cH,
1,3.5
aiDcrilbeu en (neziiilo)
3. Rescfii de oxidare
3.1. Oxidarca bhhdd (\ezi pas.346\
R-C=CH
+llol
-+ n-c c(
l,
. solulii
'oH
teactiv Baeyer;
. lemperarura camerei.
oaoacid
tsl"ao
" oo
diccrona
(ryooo
ut=Cir ++toj
uctnnn
--
crt-c cH jlol
)c-c
HO
I/
UH
acid oxalic
>
cH-c
cooH
propinn
cE-c=c-cE-cH3+2tol
2-pminn
+ cH{_c
oo
c4-c}rl
R{{H
R
{{
+ R{OOH+Cq+H,O
R'
--
R-{OOH
R,-{OOH
:rri1,o'. * zroH
- :r.ifiq
* u,o * 181
in prima tdla cu ,otulre
puremrc bazrc, de
cHr cooK
CHr C=CH
#5
KVnO.
se nrne
tare.
CH.cooH
acid aceli.
HCOOK
:ff>
HCOOH
acid lomt
r@>
cor+
Hp
E- Eq
c,H.,. +
o,
nco:+(n-r)H,o
c.n.*|o, -
2co: + I{:o
1a
R C{H+NA-R{=CNA-++H,
HC=CH
ilflfr+
C(spFH
. temperaturi ridicate.
HC=CNt r:#f5Ndc=cNa+
aceilmi
acetilui
acelilurd
drsodicn
nonosodici
cHrc=CH
aceea.
sudarea metallor
Propin'
'Deoarece legdtura
marginea catenei
C(spFH
esre slab
polari
mofj-), maislabi
(k" = 105 mol/L). dar mai tari decat amoniacul (k" = 1016 mol,/L) (vezi capitolul 25).
. Alchinelepotfi scoase din acetilurile lor ionice de cdtre acizii mai tari decatele ii scol
din serurile Ior aciziimai slabi decat ele.
+ NHr
1,2. Reactia
R-C=CH + [A-q(NH3)]loH
R {=cAg+2NHr+H.o
HC=CH + 2lCu(NHr)JlCl
acetilen,
.10rud de
acel,lurrd.
dianinocupru(l) cupru
HC=CH + 2[As(NH:)1]OH
dcexleni
hi{toxid de
AgC=CAg+4NH:+2H'O
dianinoesint(l)
CHr C{H
+ [Ag(NHr.]1lOH
de
(I)
hidroxid
dimrinoargrnl
Cq {=CAs
+ 2NHr + H.O
acetilura de
areinr a propinei
q
-= Mtode de obtiner a rlchinetor
I.
r.:,,pi,:
sff'a
i*:!+
HC{Na
=*#}
cH,-cu,- c=6
-611,
2. Dehidrohalogen:rea 1,2_dihalognortcanitor
{H. -.
ron-,rr
:Hf
2H)O
- Ha=CH
. (-arbidut se oblme din piatra
de \ar
ir
"i.i'r"-J;;;;;;;.;,."'
-'" ion,i.,
- s- t,-i
2HO
car-bune
conform ecuatltor:
'ill6nerea
cHl +
Gi49l!9-p,rurcjpaE)
c+2H,
Geacie secundari)
caldura necesara reacriei este fumizatn de descercarea
erectrice care se realizeaza intre
:r .:ectrozi metalici legali la o surse de curenr el6
cracerii in arc electric) sau pnn
:-?-. sa unei p.4i din metan
*ida.ii
(p-*d*l
;:Xi;rqrocedeul
Polimeri vinilici
Polrmerii \ rn,tici sl.nr poiirneai
l.
RR
Polietenit nCH-CH,_-
+ (crtcu).
eleni
Cancteristici ti
:r:s.
utilizlri
. Polietena arc
o structur{ asemanetoare aicanitor dar are
catene mai tungi 9i ma.sa
polietena
inrre
mole.uhrn
10.000 fi 80_000.
este o masa *l;aa, rAp.*a
ori"p*"*a l"-"
mecdnica
sr o stabilitare chrmica deosebrLa. Este un rzolator elecnic.
=-{-nE
- - = ! 'ohenp. la empemrum obitnuiLi. tue un punc, a.
.ia.", , inn _
. Polierena e<e uritiar.d ta fabncdrca
rotiiro, Urunsi. sac;. r"rii
i"i;i
:_ rzotJrca cdbtuntor etecmce. ra obnnerea
*"
irri
p"r,e;"ffi;#;
ir.ri.r.
;;":;,'- "'*"
[,*,rnu,ii..
*,*
de bu"rii Ur,*i.. r.r r;."rj";#.t,:;
lffimEE
2.
Polipropcnn
nCrI-tH
>
{cu-cu}
CH.
CH.
t$lrdni
Clructcristici ti utilznri
.l-sle un poliner cu fluidillle nure. cu o r.zistenla chxnici dcoscbiri. cu proprietnlr
oplicc hune care permll obnDcrea tilnrelor ransparc.te.
. Polipropena csrc ulilizati la obrinerea dc ff,irrshii. cqrdaje. coroue. benzi adezi\e.
ncH:L H
-' )
fcH-1u1
C]
Caracteristici
CI
ii utilizrri
Poliacrilonitril (PNA)
nCH-CH -+ lcr+cu}
C=N
C=N
u onnril
Caracteristici 9i utiliznri
Nha.nlorilril
'!"o,,o.",u,
o"
',,,
,ror',
nCH-CH
+ fcH 1n)
{(FCHI
C.racteristici !i utilizlri
Poliacetatul de
o{'o-cHl
\inil
. Esre lblosir la obli.erea unor lacui. cmailurl. ade\ izi. apreruri r.\ttte elc
. Pdh hidrolizx grupelor esterice dnr
tolixcelarul de \inil. !e obline atcooLut
(<H rH)
O{'CFCH]
poti\ ili.
OH
',\lcoolul polillnilic esrc trn compus macromolccutar sotid. de cntoxrc atbi. solubit
api. glicol. glicerini. Esre udlirat ca .mulgaror. ca ade\ iz iaracelul) ii in mulre atte domenii.
El
EDucar-'o[[-l
ir
NCH-'CH
(cnr;H{
cJI,
c"tr.
Carrcteristici ti utitizlri
.
'
eflorr
n(.1.
.(.1 - ) | ( F i
P',,,.
Caracteristici si utiliznri
.TJflo1Llc,eu.rb{dran.tid;..uoL.Jd.
.Icflonul
slc.
La
f\re.rrb.-
a.operirea \ase
CIJ.
8.
r:n-,rnr
,. ,l.re,ll'c.1,,,|.
} ll.ed/o|'d
::
I_.
o'-
Polinretacril.t de mctil
nCH=C
CO-O
CH-
>
CHl
crjrc
c'(+CH.
Caracteriltici fi utiliznri
.
r\-
,[,r
E#:FiairrIE
t6.1.
^cH.c=c 1".f fH
@)
rlc
CHr
cH3
rOcrr[l=c-crl cr.
CH,
@c5cq
jx
c=c cE
CH,
fH{rt
CH,
cr{r
informatiil
- are catene aciclica ranificata:
- deDsirarea !dporilor.ai ldla de aer esle
d,_=2,3529.
a) Se se identifice alchinaA.
b.) S; se scrie iormula plana a alchinei B.
iromera cu A, care are in molecula doiatomi de
cl
Sa se
izorner de pozilie cu B.
d) Sa se scrie formula plana a unei
hidro.tubun D, i/omer de funclrune .u A, ctue
are aceeali carenl ca ii A !r nu are Jrcni de
carbon hibridizali sp.
se cunosc
are densirrrea in
condiliinormale
sL;
are
a
care
hi&ocarbwilor B, C ri D izomere cu A
lormeaza prin hrdropenare rn preTenra de
aceea;i hidrocarbure ca ii A.
S considerl alchinele:
(ftcr+cn
,l crrc=cu
CHT
CILCE
cH.qH{=cH+Il
fdrPb.), a
-!:cl
b) cHr
6.4.
a)
CH,
6.1
are NE=2;
po=2.4101
izomtr de catend cu A:
- izorner de pozitie cu B;
- un izomer de tuncliune cu C.
c) Sa se precizeze care dintre alchinele
considerate exi$n sub forma a doi stereoizomeri
li sa se scrie fomulele Fischer ale acestora.
d) SA se precizeze care dinn'e alchinele
considerate existi sub forma a patru stereoimmeri
$i sA se scrie formulele Fischerale acestora.
- un
CH,
\i
s)
CHr--C=C-{H"-CHr
h)
CHr-{Htr-C{H
i) CHr
{H,-'C-=CH
j) Cq
{=CH+
+
+
tol
_[h]+i
j
qUS!
tol gI44
Na --q!I+ I + m
n+ o+p
[Ag(NHr),]OH
k) HC=CH + 2tCu(NHi),lCl + q+ r+ s
0 CHr
{4-{=CK+CH,-{OOH
+ CHr {H:_{rH +
NaC{Na
5-:
g)
h) CaC. + HCI
i) CHr
80"08( ri t8s
a) Se se identifice atchina A
$i compu$ii
::rmura! B ti C.
::esleculde reactie.
dir
c) Sn sedeterrninevolumul(c.r.) de
alchine
:recesa. oblinerii amesrecutuj de
compufi B $i
HC=CH
0 g de
r.-.
{=CH + C6H,-OK -
+ C[t{{}FCH,
tCl cHr
b)
clhc=cH +
"TI:O
c) l-butini
3-hexanone
a j!.-!> b
nb slr4s' c
a) $tiind cI a este alcanul ce contine
8l,8L"o C. sa se idennfice c"mp,>iio.ga cia.
a) Sa se idenrilice atchrnete A B.
sr
b) Sa se determrne rapo ut molar A:B
:]ir-un amestec formar din cele doui alchine
ri
i::.
--
900"
6.11.Indus1rial, ctorura de
obline din acerilen6 sau din
. iiurn?t in reactia
:c caralrzator de paladiu
okr\
cu sarun de
ll.
CHr- C{Na
HCI
CH-CH-C=CH
+CH^
CH,
CH,-C=CAg + HCi
e) HC=CH + NaCt
d)
{OoK _
ecualiilor:
CH=CH
+!
8O%.
esre
CH=CH
i
C1
cItscrL+)frbr}{,ff5C}6pn
CI
CI
CI
Itf;i#IiErFE
a) S,sedetennireraporruIdi renulnarul
grutelor acetat (CH {O
O ) ii Dumnrul
gru])e or hldro\il ( l)H) din pollnerulA
b) Sa se enplice sohrbilrtarca r.esrul
polimer in apa.
2a ''1> b iH
I!i.,'c
a l Nrr.-+o.
reaclioneze cu sodiu
-lH.L)
b..{i\H.u,d
rd -!iij!i+
3.1.E g de
pohncr,,\.
C.H.+3 I > b
b 111, c+H.
nc r!!!ic!! d
\F-: !i raplrlul
a) Sd se identillce substantele a. b, c, d.
ti si se scrie ecualiile reacliilor
dln scheme
esrc
750.
de
\!
r.xclii:
]06 g,mol.
CaC.+:H.O-a CatOH).
.n' !" > Lbl +
o-H-o
ll!1+ d
c lol l
,re
!i!!!r+
c. d, e.
fiis.
polirnrrului f
este
8(000.
d) Sn se calculeze,naia de polimer fcare
sc
800-,i,.
de carbid de purlrare
6.l.l. P nhidro
iza lramiala a
|)oliaceutulrl
de
E?it
!!
lniL
a) Sa se idc.rilice iubJrrDlclc
r ii
globil al procesulLri
il
esle de 801,;
6.17.
Sthelnd 6.1
OH
CH.
-;-,-
CII.
c(
itI, 'o
-1r , a
rN rrr.o
if5 cl+q5D
I\r(\trr.tnH
- -
i:}.
i ii
- au NE=2i
r.tportuldinlre
:rerii
ii
hidrocarbuii supusi
as.t oxigenxtui stoechiomerric
masa
de
de hidrocarbura A consuma la
' >d-1:-e
1""
+",,,
",^p^
+-
lr izomerxlui C in D
de
I lnoi
"rs \"^
>
cH'
ii6
!a
li!j)(
A5r.i-
3!r
CH=(-'-C1
Ag NH,
> CII=C
CH.C-CH.
o
r:.u
+j,H
AS
6.19.
\11150..)
u --(tF(
c
> a -r!,
(:cH-
oo
Itr8iirrrrE
ilq5
I rsq5
lq+c
h
i!5
lml+c
nl!q5i
-.:!$
#i'
idenrifice hi&oca$urile A, B, C ii se
reacliilo chirnice din schema
6.4. Unde este cazul, se considere produiii de
Sn se
se scrie ecuatiile
6.20.
izomereA, B. C
de
a) Se se identifice hidrocarburil A, B,
C Si sn se scne ecualiile urmabarelor reactii
molar
A:B:C:
3:2:1.
6.21.
*rloG,so,
lcl
__+ d
(N') >b
C
c +Br:(ccr), g .B!,(..IJ,
.ts
GEI------------!p!E
!!l
6.22.
1-a---l+CH,-CHr
\ ----:J b j- CHBr: {rIBr,
\---i+ c -- l PVC
r -:+ [d]- CH: {H=O
\ j+e---:+PNA
1
.f
___:+g
r@lncrrrer, cauciuc
cloroprenic
---r+ CHrCH-C=CCH,CH,
-:3'.j
kmoli
: je contine
de
CH1.
C.H,, remene
un amestec
- r. Sa se calculeze:
: \olumul (c.n.) ocupat de amesteculfinal
, :i . C.H. $i Hr;
r
ii
6.25.
de metan de
'-1.
.-
Endamentul de tanstonnare
metanului
,,.:ilena;
:,
sa
ai puriratea carbiduluii
':r
Se considera alchinele:
CH.
:{
@)
CTI-C_C=EC}FCH,
6.27.
cHr
CH.
crcn c=-c+cn-cn
G!
6)
6.26.
CE CIl
crrcr* c+ ec-cH-crFCH,
cE-cr! cq
6.28.
rf
6.29.
acetilen6 de 5%.
Teste
6.30.
ti
nCH=CH >A
'l
de
nc}trlH +B
nCU:CH >C
nC4:CH
rD
ncq<q -> E
unde: Aeste polimerut
B
AH.:3I7 kcaumol.
numifiehnic pVC;
La obtinerea
acetatul de yinil;
C) din poiimerul C se obtin rlal,eriale bune
izrlatoare l,ermice $ i fonice;
diferita de cea
tl)
este
alchcnelor:
polimerului B
este
M=42400.
6.31.
6.32.
l;
6.33.
c) 7;
Er-i6EA75Mt1
A) 2-metil-3-pentina;
B) 2 metil-4 pertins;
C) 4 metil-2-pentina;
D) 2.2-dimetil-3-budnAr
El 2-hexin,
6.31.
60%;
6.35.
6.10. S.considerahidrocarburile:
cH. aII. (H- CH. CH:CI1.
(II
(=(H
CH C=C .H.
B) I6..1rr j:
il)
Dl 16.1L:
toare.
6.11. tr\,|nc.,u
I .al.ar de furitnlc 850,; se obtine
-:.rar prepararii x I9r1.1 L {c.n.)
: )t|nd ca jmpuritiiite djo cnrbid
.
rl.ar
.:\6!.ir
B)
d.,t,, Jr...,re-,
\.r, . rr \,,rr r lc 1, dL
.'e tcn; r,{.,..,r.r.,,,Jfi,\(r.t.tJ : Lr.....lL
srtL!rure de acerileni
este
El i.8tlr.il
acelileni
:r acerileni nrtrc t.6lt rjt;
:-r. eiplozii
::
l.na
acr cu
produc
ibarte purer.icc. Un
xcrceconline t0%acetjtena.
,.hrnr_ ocupa la 2l.C
ii I arm un
rlumut de 2.r.6 m,. Considerif d.i
rz
rr.
p,
nJ
i,
C).16.11%t
-.ri
::t:
E) l,l.
-t
bazi
:(.={
l:l:
l:)),+5_1,,;
, ",r.n
1t'
E)0.12q.;
6.12.
c.'
I :t
.re..
.
: .,eln; de.. I (7.1 l.r'c nrrt ,r..u. r..
d! ljr rn L( I J( rortrenrrcIe 0.2\4
RrDuflu
.l .l r' <'rr l.er, lj .,.'..
A) l:ti Bl t:2i
C) 2:tl
(.
AJ 0.t0tS%: B) 0 092t9i,1
cl0.11t5!1,: Dl0.tt-{89:;:
t.6l3ln:
_r.srecnrilc
ii
er. r
D)
1ji [)
Je r,...
]2.
reaclr\ul to|ens
rll li
D).|
esre:
B):i
F) i
C)li
EffiFram{E
Ati
ti
Teste
6.45.
se poate face cu
l.
2.
ii
2-butina
2-burina
ajutorul reactiwlui:
[Ag(NHr),]OH; 3. Na;
[cu(NH]),lCI;
6.46.
Se considere
4.
ti
clr(Ccl).
Mnsform&ile chimic-
--l!lJ!!ll+ a n{aoHsir,r@did)} b
Reltritor la substania b sunt corecte
afirmaliile:
l.
tripli.
6.47.
6.48,
6.49.
ti
H.SOI
Referitor la reactia:
CH{H
4[o]
.-
HOOC-COOH
Er-=5Effidfirl
6.
C2H,
.1. este
6.50.
crH,
Se
consideri tansformirile:
b'
rel
6.51.
6.1
per?endiculare in moleculele:
1.2-butinei;
3.l-burineii
2.1,2-butadienei; 4.1,3-butadienei.
6.52.
l.
acetilenn;
2. acetilure de Na:
3. clorure de
vinili
4. carbid.
6.53.
Se considerA
6.1
de
transfomarilei
Su
NI
CrH"
4. Cu:CI,,NHaCl, 100"C;H/?d PE
6.54.
To
B'
6.:
t0I
ca
de 5,166
ah
$i
ci temperatum amesrecului
esle
A)
E) 128 g.
c) 28,r 6 s;
7.40. Atomi i de carbon din molecutele areneir
cu NE:4 si catena lateral5 slnt hibridizati:
A) numai sp ii
C) sp. sp: $i spr:
B) numaisptt
D)
E) nu sunr hibridizali.
.39.
Teste
7.42.
B) 5 moli;
sp:i
sp1
si spr;
A) toluenul;
D) benzenul;
E)A, B, C,
B) propena;
C) antracenuli
ti
Referitor
afirmaliile:
7.44. Se
2. trei 1eg61un C
(l)A+ 3Cl,
(2) B +
celelalte trei;
3. toate legaturile dinre atomii de carbon
au aceeagi lungime;
4. I mol de benzen poate adiliona
2 moli sau 3 moli de Cl. in etape.
I not.
unde
ii
3cl,
!!+
+-
conlin 92,3%
afimalii1e:
L reaclia I este o reaclie de ad(ie ri reacEr
,.H
-r'- -cH.
Irl
.V\CH]
CHr
l.
lilbenzen;
2. formeaze prin oxidare cu O. la cald
@i
:L.....- B {lc'rlt:) }
afiimaliile:
:l
q,
L'a
Se considere
I {:.H
reactiilel
.o (H So. Hgso.)
=C=CIL
:inl
- lMltgl+
>
[a]
'
-:::trri
:
I
&
r
Si
b'
aceeaii subsran!al
propina
fi
:-:-
Si
b'
:q-
::-,ara
'
iodice
:
:
.
ii clorurl
de izobnrrr.
se
6.60.
oous matofitarl.
reaclioneazi cu [Ag(N]I.).lCl;
riHr lichid
3. conline 87,8% C;
--
92,3% C.
:rrecre afitmatiilei
reaclia (l) este catalizatn de Cu"C1i,
la 80"Ci
substanla A in reaclie cu Na formeaza
inpus
cu caracter mai bazic decat ionul
-
-::
j:\id;
subsunleleASi B
se
oxidcazi cu reacriv
rri
r
afimaliile:
de acetilend Si un rnol de
Sunt corecte
L un mol
A-nlrBil+c
-'
6.59.
-::.i
i:
ta'l + b'
corecte afirmaliile:
sl a'
2CHO+A-Bj! -cIl!-.H
-ii.
Se considern schema:
cu [cu(NHr),]Cl.
6,6r.
l. prin hidrogenarea
prezent
PdDb}
l-pentinei cu H. in
se
Arene
o
-::i Caracterizare generali
l+mononucle$ne -l-+bcnuen
L+,lchilbenreni
nuclee
-'cu
L+cu
nuclee
CH
I
l.1l
tr \
L\ B
i/olale I\'( . Il
conden\ale | \ I ,l-, C
oO-O oQ c,. Q
o(I)
. Arenele mononuc leare cu
ii
ii omologiisai)
o
. Arenele cu caten,laterala se dcnunresc dupa umatoarea regulal
se denume$e nucleul aromatic de bazar
sc dcnumesc catenele Lateralc ca radicalii
- se indicaprin prefix numijul radicalilor de scelaii felr
- se indicn pnn cilie arabe pozitia 6ccirei catene laterale in nucleul aromaric;
- se alege sensul de numerotare pcnru care suma indicilor dc pozilie esle cea
micd.
in computii dlsubsiituiliai benzenului. poziliile seprecizeaza iidupa cun urmeazs:orto
(1.2). meta (1.3). para (1.1).
G,
QH.
!',
ur
:H.
(\
.s,-\CHr
)--cu'
CH;CH'
l'
&,
':-t-:''
f
()
):
'.f
.|Y:Y
ffn,
-:-t
\.r,rbu{
^ry,.l5y-
:Ti
H,C--"a..zCH,
[11,
r-dil.2 4.drmetilbe
eD
l-slil-3,5
CHtCHT
dimtilb.Id
lH- i"( I
O OO
b*z iden
beul
fn
9H.
O-
CH.
O-
,'i*T:,ir",1,
Ory
(F-nanll)
jr.3a
-npt",
l---\
ramificalii.
,1 \
(:fcH,-cH, (r)
t,2niIfliletan
a.H,
c"t-l.
crFCfl,
tnf@il0eran
9 aor"t'n
'
..abon
in aolecula benzenului. toi cei sase aromi de carbon sunr h'bndizali sl' riecare arom
o sunt
fonneaze trei legnturi o pdtr intermediul orbitalilor hibrizi sp': Aceste legdturi
lffiEErE
orientate in acela;i plan ii au infie ele unghjuri de 120., dererminand o carena hexagonala
(structura A). Cei iase orbirali p, cite unul de la fiecare arom de ca$on, au a\ele p;alele
(structura B) Sj se imrepitrund 1ateral, dand na$tere unui orbital molecular n de legaturt, stabil.
extins pe inheg ciciu (structura C). in acest orbital 7r exlins, graviteaz e
Sase electroni ,t-, care nu sunr
Iocalizali in trei legeturi n, ci sunr delocalizali pe intreg ciclu. Acest ansambtu de sase etectroni,r
delocalrTari e.re numrr ie\rer aromdric ri confera <rabitjrare nJcleutui bcn/enic
_C-c-.tC.
CC_
\c,l
ra.zH
n-A-n
&w
sA/-,
,,(
il
@
italul
molecular exlins nu este unlformi. De aceea, legAturite carbon - carbon nu sunt loate ide
(stuctura E) 9i, in comparalie cu benzenul, aceste arene au un caracter aromatic mai s lab
63
ni
si un
komrie
5*-'u
fHicHr
de catena
(exemplu:A$i
CH-CH.
.d-.d
CH,,
q-lreprrJ!4ti ffzire
5
1.
Propriettti chimice
Rerc(ii de substitutie
Ar H+X-Y .. Ar-y+HX
Canditii:
. catalizalori specifi ci.
WI
tala
lele
bil,
7'\- x-v
_.1
Substituenti de ordioul
)''-v
F,
-{1,
l:
-Br, -I;
{-H,
R, _-O-;
-O
NHl' NHR' _N\;
R (radicali alchil): -{Hr, {Hz .Hr erc.;
tH,Cl; {H, oH;
f-*<-f
y
=l
I ),-
L.,U
{H:CH,;
{.Hr
'lul
ice
r$l
. Un subsrituent de ordinut II
dezacriveazn faE de reaclia de substirulie nucleul benzenic
:i]Ie este legat $i orienteaza urmilorul substituenr in pozitia meta
faF de el.
Substitueoti de ordinut
YY
r::dile.
CH:O, >C:Oi
*"-,
Il:
-, dL,
.z\,,-\
-"-.--{-
UU " "--(;(,
x
\.-\
I._l-,
:e-
o.
"
-=.
decat
nout
-..--=
(I)
(I)-Y, *-".* OO"
-T
i
Un substituent de ordinul
ll
Si
dirijeaza
---\
f_-(4,
"
I "
'o.."-\
x Y,,-.]
l._l
ie
!::ri
L-'#
\-\2
-rilnti
mai mici.
"oip""
i.
Effirffi;i@
ii
in
Ar H+X X-*Ar
unde
x:
*cr-
Cl, Br
Erenpt!:
fi\.-'
X+HX
ql
"' ,
f)
Br
*r.,
'clombeuen
.
L
' ------+
\/\z
I
+ Br,
naftalnn
l+ HBr
bromonaftalini
Atomii
de halogen
)-----c,
r.2d(Lorob.nz.n
(J
CI
CI
+
C]
unde:
.lche.,
a)
H.tH
l-
-ll
\ct )
ArH + R Cl
R:
re!!!t!!l
ct1:cti-crq
cH.f:o
+
o1c(
'cl
-;3
A
,a
tl::5
Cruh)
AI-C-R + HCI
o
ltiEl
cu urme de ape;
CH.
[3*.r-",#' O
unde:
AlCl,
crrl
Ar H+HNO: - Ar
NO.
H:O
. ameslec
de
60oC.
CH.
-uzr:NO.
CH,
t-J -r
.,;-*,.,,..
CH.
o.N ,-
-No."';!r5't-j
(.*-.ll
TT
NO,
No.
-).-
IJ
CH.
-No-
--]
Nor
fq
*-#i: il
I-l':;rt-t a'r.\./--_4"
Nq
-\
^
-u\---\-,
--._--\_-ialtalrni
d ninonatalind
(produs
NO.
mijort{)
! dm hlnafiot na
(produs ma .nLrr
Ar HlII,SOr*Ar SOII-H.O
:./.
sau
:o,'
io."
,t#-,4-l .,r*+,->a'l
X
berensnlfo.i.
-v,-so'H
m-bcrendstrjlonic
a#!=
I"
l- |
Hqs- '\.- -so1H
l.:1,5-beDentrisullhnic
io,'
^
af
)'-r
l-..--\
-SOrH
. l'ozltiile orto fali de radicalii alchil voh,nino$i sau dintre doi subslituenti sunr
rf,zale sreic ii produiii de sxbsrilulie corespunznro.i se oblin in proponic mici sau foade
?H.
CT\
CH;C
-/- -No.
Lf
r8""
fH,
.r,i.u
t-
-l
NO,
mlrnb)
i(\
t-rL-=- ct
Irq
82%
-O R, NII,, NHR.
OH
OH
)--a,
.t
\-7
Rr-
5t****&'"
+5 [- -l] ,,".,.
I
ct{3
'
OH,
naronld
cIt3
2. Reactii de aditie
2.1. Adi{ia hiboge
C,H2,j+3Hr-
arene
C,H,,
ci.loalcan
O*,r.*O
beuen
E-EDur-ii6xA*rl
ffi-*-ffi**
2.2.
C6H6
+ 3X:
-:,:e X=Cl,Br
- C6H6X6
CI
*:cr,
cr.-/rcr
-'*- cr/\a\cl
,,r,,,o.a,U
r*9t"",or**
AI-CH-R
+ X,
taterati
-> AT QIFR + HX
x
--..r.:X=Cl.Br
CI
?n-' I1
CFCH-C4
i#5 O
l
CI-C_CH"
jryr5
l'
l.t
-cloro- l -fcnitetan
,r.,":, benrenrc e.re .rdbrt rala de agertii oxrddnrr (are ,t3ca tegarura dubta. \ucteut
,
-,il'.,T"-::,:r,*, ,,Taiin condiriid,,srice. vaisensibrt, rdd de dsenriioridan!iesre carena
ai
Ar
CH: R r
2lOl +Ar-C R
o
HrO
qHrCHr
CH;C-O
1"
.a)7-\
("", _.ii 2tot rylrl+ [- ] np
r"i*"
,-r.")i.*,
"
b)
Ar Clb-CH-R+
(acelofenonn)
5[O]
Ar-COOH
ii
+ R-COOH + H"O
H SO" lau KVnO, ri H SO..
EB#Ii6*.-EE
?''
13*rtot *-
f*'
Qrrp
loluen
eid buoic
tH,
cHrcr{3
COOH
I
5[o]
--
aa'\ rl.o
L\Y -lJ cttr-cooH
ridretc
-{q,
Condilii. @tnliz
Lor
ni
Y,o.,500oC.
-C-.
-C
oH
ci{ \
r.*ff--;-+
fH
ll o
*
O.r*
cq"z
cg.-on
\ c,I
(Yt''
'ro, _e:.', (Ytoo' *'no
-\--CH]-v\CooH
1.2-dimeiilbl)h
&id t.2-bEadicorboxnic
b\ Oxidarea nafialinei
-Z\--\
ll ,lrio, -#-I.
'\,-\.2
z\
o
c) Ori.larea
a tracen lui
@O+,ro1
E#5OaO
I
WI
=
l. Dehidrogenarea
alohe$nului !i
a
:5 Ut iznri
.
':
r'r
PR@B&trn@
-.1. Sn se derermine
formuta motecuhre
,-aroarelor hidrocarburi:
de
hidrogen;
NE:5 ii
Despre hidrocarbura
--ratoarele infomatij:
unnitoarele informalii:
are aceeafl lbrmula moleculari
cu
A:
moleculaaiomi
are
ii
c)
se cunosc
A se cunosc
lateralaacictic6 reactioncaza
solLrrie de Br. in CCl. de
conccntratic :l%.
a) 56 se determine lbnnula molecutari a
:.:re
-:.
ca@ne
laintuneric cu 80 g de
Br,.
de
xct, r+ilt:i4
se poate
de compus
este de 80%.
A cu NE=7 conline
EffilamEE
;&-'
drener
A.
h,
I-u-\---\
iT I ,
"
,-
B+ CL r!"!@r+
-t
-2\ -NO-
\-.-
t+g_ D
g+30,rl!.!!r r + zu"O
4 .-
"
NO,
B + HNO.
{ro.(v.o..)
--r.-rin+J+
d)
7.5.
-"**o
(H,PorrKiesllr'':70'c)
--:'rij6-
e+h
+CIFCI+ aO CIiaclr
^ (Lrlno.t'a)
L
rlo > I< -rEi--
c.r(
COOH
Hro r
+Esor8oc.!
a arMno-+
.a ,]rio '> b -----i.-+
-r+-o"+d
ffit
[-\
:
-CooH
-1!g-!t B ,c:in,1]!s
Ll,:.,>
Dl99r9_4:r:lrli+r
LS$!9\6+s
itar)
G
ri,o.-p*r
'-!*S5
t+
."*dll6;:r
IH
.Nq
A ri.i+
28i#i+c-,*Ia9
5p
|,--,no^"or,
_r ___rai_
'!
,-:
.tconsiderdschemadereactii7.1.,undeA
: 3l.hene, Bsleo hidrocarbura ce conline
:1. iarC, D, E sunt izomeri ai hidrocaburii
:.i.!
. !..
ti
se
'- \.
!iI'
.-:
!lr+ o
ie
- .r ,
-.i-
ii
--
n-H,rilB
3-Clr-!+D+HC1
3_C+2Hl
\-
Cl.
a-H.
COOH
- r.
thena
Sa se
r,e
: .-
-!!+ E + HCI
}r+ D
identilice subsranlele A, B, C, D, E
:-.rn
;i
::
L-
r)
CsiE.
7.1O.
7.11.
I'
lir
J-.-+L
a) Se se idenlifice substanlele A, B, C
se scrie
se
de reactii:
ti si
7.12-
.O5'
I
aJ
SI
se
ii
toluenul
1.14.
Sa se precizeze
denumirjle urmatoa-
CII;
7.15.
q.n OQ-.,,
CH,
CH,
Sa se indice structura
!i
7.16.
o@ =@
I
NO,
COOH
?HrcHrclrr
O
T
CH'CIT
9Hl
.,,
Q
cHi?{Hr
CH,
ffi]
denumirea
'r@ -?O
Nq
COOH
oQ 'P-uq
Nq
COO]I
-CH,
S/
HO.
INO
" -s(lIt
CC].
7.18.
'i
'-cl
oblin
ii
acid benzcntrisLrltbnic
cE-ar{4
.._t+(i
.
Ho
.icid bcnTendisuli-onic
oII
>
l-l c--rtl
s- o ctr
::.. si
ti
in
ii
se conrplcteze
cn
esrc o
r) echnnolar dc B iiCi
b) echinrasic de B
$r a'.
tip
ccuariitc reactijlor
ii
(l
91.515-q;
ii E elecrroni n in motecuti, sn sc
delermirecontinutul in crrbonj procente de mast,
Teste
i Ia
Sliind
schcma de
ana
de 92 kc
sc calcnlcze
se
:1.
i,l
-- {IIl
HNO
CH.
Cl,I+
+ H.SO.-- >
COOH
-+
de
6l
'i
+{L -+
aTl
IEDUc-a-iroNArllll
7r
B)Dinreaclia t rezultn
iq
cu masa molecularn
a)
'1"
*'"'qcl+(-a
+
rArcIEo>
Qrhcl
-=
t,r--)
un compus
M:157
ii
?E_C4
royQ*ctr --t"
>
F
:
!
:
I
at
NE:9,
fE-cHr
11)O+c!
Fc\
adlie.
ta
ii
7-21.
potaflain amslecul
A) 7;
D) 4;
: 7.22..
se
de reactie estel
B) 9;
E) 3.
c)
8;
D) 4;
E) 8.
ffiH1
A) 2;
D) 5;
B) 3;
E)
c)
8;
1.
1.24.
A) 1:1:l i
B) l:1:4:
D) 2:2:s:
E) 3:1:3.
.:
C) 1:1:8i
prob di
g;
gi
C) l840ks
-l
.
:
::L
de C6H6, cu p=0,88
.69,23
l.l9
L;
L;
A) 6i
D) 9i
g/cmreste:
--:
Pnn hi&ogenarea nanaliner cu Hr in
rr =si de N i, se obtine un amestec d tetralina
t r=i-f, ce contine 0, I 123% IL Procentul de
E)
E-ansfomaln in decalinn.srcr
A) 20
i!!l* -
ks;
kg;
D) 27,6
c\'7,5o/0.
-:f
10.
1-33-
Ei-::
:1
B) 1.
B) 2l
kgi
C) 22 kg;
E) 24 kg.
1.34.
solutie de naftalid in benzen cu
.jG
'd
u
Raportul molar anhidrida ftalica:
e ---j maleici din amestecul rezultat esre: 7.35. Pdn nilrarea a 9,2 g de toluen cu
amestec sulfonitric se formeazd compusul A ce
- .:loi B)20:li C) I:loi
conline I8,5%N. Masa amestecului sulfonitric
I :l:li
E) l:1.
ce conline
r -:=e
3 I
A) 50
masa cu 3,125%. Substanta
reziitata
D) 65
7.36.
iratone\
:
:
:rlerilciclohexanul.
g;
B) s5 s;
gr
niHrii
C) 60 g;
i.
3nnachinona;
au
:.ualina;
Se supun
.r
1..
r:
masicd
tr-6:.cutuieste:
.
:
I
:
stare
'
E) 70 g.
sazoasa,
- --I- Toluenul poate decolora o solulie
- -. :e KVnO,. daca amesreculesLe rncal,/ir
A) 80%; B)1s%l
C) q0"ol
- -t7r rimp maiindelungal. ln soluFa apo6a
D) 50%; E) 60%.
::i--:i
s afiA dizolvati
! K SO:
7.37. Se alchileaze 780 ks de benzen cu un
D)C"HJ COOK:
amestec gazos ce con(ine 60% eteni, procente
:
\lnsot;
E)
MnO..
*.
volumetrice, $i rezulta un ameste. de etilbenzen,
: c"H5 {Hr;
I 'r
este:
A)672L;
7.38.
ai
I
*
Alr
t0I
ca
de 5,166
ah
$i
ci temperatum amesrecului
esle
A)
E) 128 g.
c) 28,r 6 s;
7.40. Atomi i de carbon din molecutele areneir
cu NE:4 si catena lateral5 slnt hibridizati:
A) numai sp ii
C) sp. sp: $i spr:
B) numaisptt
D)
E) nu sunr hibridizali.
.39.
Teste
7.42.
B) 5 moli;
sp:i
sp1
si spr;
A) toluenul;
D) benzenul;
E)A, B, C,
B) propena;
C) antracenuli
ti
Referitor
afirmaliile:
7.44. Se
2. trei 1eg61un C
(l)A+ 3Cl,
(2) B +
celelalte trei;
3. toate legaturile dinre atomii de carbon
au aceeagi lungime;
4. I mol de benzen poate adiliona
2 moli sau 3 moli de Cl. in etape.
I not.
unde
ii
3cl,
!!+
+-
conlin 92,3%
afimalii1e:
L reaclia I este o reaclie de ad(ie ri reacEr
,.H
-r'- -cH.
Irl
.V\CH]
CHr
l.
lilbenzen;
2. formeaze prin oxidare cu O. la cald
@i
:L.....- B {lc'rlt:) }
afiimaliile:
:l
2. reactiile
substitulie;
I ii 2 sunt reaclii
de
qgrCn,
CooH
[\-,-
il
*txv,o *.u-so
eqsol
eriths-
-a
(-)
\-/
c=
l8:
de solut,e acida de
([,tno,
de
li
A rc.H
r i:ffi#>
KOH:
4. b conline 32,43% oxisen.
2M
COOH
orO-()-"q
COOH
-.,'\
r:r[.
-\_/[-1\_-\NO,
ti ciclohexadienn;
r --nir+ "
fati
el.
$i
nuclee condensare, ulilizati in gospodnrie ca
+ tMnSOr+gCO,+hHlO
4. I L
]M:
unde
"jl+......
7.fl. Un
Si
naftalni
ifr
ll2
I:
l.
I:1:3. Referilor
afirmatiilel
kgi
l.
are
2. formeaza prin
clo
2.
ra de
ali|
4. clorura de elil.
7.53.
itrare,l mononitrodenva.
v.or
7.56.
reaqionat
H.SO..
adnugar
7.54.
Sunt
c"H. o {H.;
2. C6Hj CO NH CH.,
c6H' cH:o;
l.
caH.
3.
C6Hj NH {H.,
c"H.
4. C6H.
oH.
NH
{(HH.;
7.55.
2-oxopropanal
fu8ffi1
molar A:BiC:CiH6
7i0,4:0,6:2.
- rafla teresta
Titei
sub
s
fo.mi
de
zic6mint.
microorganismelor
.
Tileiul este un lichid vascos, de culoare bnma cu reflexe verzi - albishi. cu miros specific.
msolubil in apa ti mai ulor decer apa (p=0,8-0,93g/cnr). Fonneazd cu apa o emulsie. Fiind un
--estec de sub$anle. nu are lm punct de lle$ere dennit $i disril6 continuu r'n intelvalul30 370.C.
. Prin prelucrarea p.imarl a petroluhi, proces complex in care se foloseir in special
:,::
: -Jarea,
.:
a
\i
Combustibili
. Combustibilii sunt materiale care constituie swsa de cdldurn pentru viata cotidiana
si
yn dilerire procese rndL.r.ale Drepr conbusribrlise toto\e.c:
ga,,ete ndrumte. gaTetede,ond,,
.ienecul de propan $i butan din bureliile de aragaz, butanul, motorina, pacura, cirbunii, lemnul
;-
.--.mi
t000
2f ,{
a'r
",,,
pen,rucorbu{ihiliga,,osi>i.ee\primarnkt\m:
1000
- . AH
unde:
I pcn .. nlu,
.e erpri ne rn kJ
\l
de substanF)j
u csre masa molara a substanlci care arde.
Combustibil
Putcre caloricn
meran (cH4)
propan
Continutul in C
(% de masi)
35.81 XlJlNmr
(c,Hi)
9U
o1.25 MJNrnr
butdn (CrHLi)
l lb.ot
MJ\m'
43.1 MJ,kg
meEnol rcH of I)
19-94 MJ/kg
elanol (c,H.oH)
26,8,1 V.t,/kg
95
(MJ/kg)
17.2 - 39,8
huili
79-90
lignit
60
82
18,8 - 29,1
50
60
16.1 - 24
<tr
.:.
.
Carburantii
se
sau de \aporizare
lit-----------se!!!!!l
Q:
i"m.
a se
penru
t-1.
putercacalorici a etanului
ii in kr,Ag, Stiind ce h
de etan se degajA 2854S kr.
Se secalculeze
ilnma6
.lerea
in kJINmr
a 600
-r
Lr.
-,
E :ildure
de 20%.
temic, Stiind
{)
\mr
sau 47580
kj&g;
B) puterea calorici
_! .g;
-irar
de agent
:t
ti
etanotului este26.84l
nr
Teste
1-- La arderea unui mot de elan se degajd
::-.J kJ. iar la arderea unui mol de etanol se
penrru a obline 1
A)
poare
fi lormat din l0 g de
490 g de 2,2,4-trimetjlpen.an;
B)
n_heptan $i
ca un anrestec formar
D)
t.ranol:
Teste
l-9. Hidrocarbura cu puterea calorice 56062.5
'
\mi
A)
tH,.
DtC.H,:
BrC,H,;
E)CrH:.
a2,6kg
8.10.
(Q
c) crH,o;
r,.=ql2r0 kJ4\m
A) 4n8,8
r:
i; At9t.25tJ:
Cr40s.8MJr
EEicl-I'o-urrrg
II
E) 3358 Ll/kg.
,8 kr;
E) 40rJ,8 kJ
8.r3.
8,11.
8.12.
50 t;
klNmr)
$i butan (Q{rr!ro: 118616 kJ/Nmr) in raport
C) 12058
kjlq;
kJikg;
se
D) 182s Ll/kg;
E) I50
8.14.
l.
(Q-,-,i=43.lMJ&g);
a I Nm' de combustibilgazos;
8.15.
suficienti penlru:
L aincalzi 24 kg
de apn cu
17
,1.
atopi 14kg
de 660"C.
8.16.
1.
de alum
: ll4 kj/kst
iniu cu temperatura
()" .:
197
lJ/ksr
!t it--------!e!s!!
50';
0'c
8.l7.
$i 2,2.4-trimetilpenian.
8.18.
se
lnlrunlil;
Caracterizare generali
=
. Compuiii
organici care conliD in molecula lor drept grupd funclionali, unul sau mai
de halogen se numesc compuii halogenali sau derivaji halogenali.
Formula generals pentru o serie omoloagn de colnpu$i halogenali se srabileste rnand
-ulti alomi
.
c,H,",rcll
-:n Clasificare
Clasi6carea compuiilor halogenati esie prezentati in schema 9.1.
:r
,]
ttr
r:slora
Denumire
mici.
It
CI
CTHH,
CI
C]
t,
qr+cE-cHr
CI
CI
1,2,4-tribromobeum
se cileaza
se
affl atomi
de haiogen
diferili, numele
fE-ctrcaca
Cl
Br
3-brono-r-cbropmu.
. Cand catena de atomi de carbon este aciciici ramificatn sau ciclica cu catend laterah.
-licalii alchil $i halogenii sunt citali in ordine alfabeticA, iar catena de bazneste numerotara asrel
::at suma indicilor de pozilie sAfie ce3 mai mica.
Compuli
halogenati
dupa
tromurari L\ (H {H
l'iodurati Ex C^H. I
R-X
Br
l.
,I
CH-CH,
atomilorde
halogen din
CI
Coniin in nolecull un atom de halogen.
.n-f*fr,
. polihalogenati
Cl
CI
dupn pozitia
in catern a
haloser
. seminali Ex:
CH-CIFCH
-l
Cl
CI
Anrmii de halogen sunt legali de acelati atom de carbon.
l'l
CI
CI
. izolati Ex:
qrom,r
CH-CH
" t"
CH.-CH.
Br
Br
CHT CIFCH3
CI
Alomul de halogen
esre legat de
un radical satumt.
de
un radical nesaturat.
dupn
reactivitrte,
halogenrlui
itr reaclir de
substitutie
ti:
CH;qH, C
I'
Cl
CI
Atomul de halogen este legat de un atom de C sp:
d,nr . legarura dubla sau dinrr un nuclJ aromaric..
{H',Cl'
(CHr)rC
Atomul de halogen
diD pozilia alilic6.
!E l-------le!!s!!
{i
{l
{H,-Cl,
benzilici
sau
te4ia.
C spr
lC.E1",
'tf clFCHiflFCnr
,,c11.
frtl
Cl CHr
"*Q-"u-+
Br
5 bromo- l -clom-l.etrl..2.2-dmdither:i
4-cldo- l -etil
2-netilth?a
fi denumifi
de alchilbenzen, por
ca halogeno_
#,t"
2-4-diclorobluen
. in ca/ulcompurilor halogenaricu
carena nesaruraLa. tegarura mullipta are Driorilale faa
E Salogen la numeroarea catenei. pnmind numarul cet mar mic
t5rc=c frcrl
CH.
6rtcrcr+-oeircn
Br CI!
5-bmo
CI
4 metil 2,hercn;
=.rlii:
-*n?h
CtHt
cloruddcmeil
a(>
/ \
\ _l c4 Br
CH;CH
CI
clom,
de
clq_CtHtct
vinil
Stuctura
rC.
X&1.
:- E
X;
(R
).:"1
/\{
Perechea de electroni p este delocalizati in acest orbital
(-Yc;
u
extins
astfel legitura
d
G :!'{ter pa4ial de lgitura dubte. D aceea, compufii halogenali nesarur4i
?- :qin rcactivi fala de uDii reactanfi (vezi capjtotut 20).
Tr
C_X
$i ar;matici sunt
tEEiiidEEg
. in
,renpla
CH,
COI
{ll
(p
: ,86D) Ci Cl
/
C] CI
. . ru=or
-C:C.
CH,
CI "
ct
(p = 0)
cH.
lzomrie
tipuri de izomerie.
@s-6-<r
iH,
C1
CH
C
u-)c
O H C_{I
?Hr @ cryffcH,
C}I
?Hr
CT_C_H
CI+CI,H
9i
,F_H
*1.r,
cn.
2-cloro-3 neril-i-butmi
O !t.=g-cn.
CI
c$
2 buten,
.=
Proprietnu ffzice
Exenple:
CHr
{Hr {l(gaz,
p.f.:
+12,3'C)
(
.t
de
l--\ ql
\:,/
,.ohd.
D.r.
54"C)
I
l. c.H.F. CH.CI)
sunr
rn !': ff-61|.
Ek pte:
6Ar
Proprietnli chimice
l. Reactii de subsiitu!ie a hrlogenului
R X+Y-Z +R Z+X y
ffii
^n,CN
A,--{|.
R ({
1)sedend la unul dintre atomi o pereche de electroni neparricipanri la lesdrura (NH., R_NH^.
a.Oerc., por \ubsritui sub formi de anron I X )dromul dehatogendin comoulii haiogenali cu
-..activilale normah sau miritn (vezi pag. 323 , 325)
Compu5il halogenati cu reactivitare scezute nu dau reaclii de subsiirulie a hatognului
::cat rareori ii in condiiii speciale.
1.1. Rerctia de hidtohan
c-x -- -c
1,,*
c-x
-p
I
oH
alcalini (NaoH).
rl
l-C
Er+ C:o
tI OHI
JI
OH
conpus cdbonilic
OH
cx.#
[-i-']
OH
o
ri-> -c(
'
\on
acid
Ct +
clomctan
Hp -!1er5
clorur5
CHCL+ 2H,o
345
ct{E
oH + HCI
cix.ol
c^rt{rtso
+ 2HCl
bc.aldehid5
HCooH + 3HCI
-C-X NaCN
c,ln.xilic
-----+
-C C-N
NaX
rrempl!:
C6rHlt
clorurd de
)ls.
nitil
Cl +
beMiliden
+ NaCl
Gnilacetodril
CH2=CH
tH"-Cl+CHr -{H,
CHr-{l+
C6H5- O Na'
l=Dudii6i^rEg
L) Rea.tn cu
acenh
alcaline
>-C*C=C
C X+R C=CNa
Eremptu:
1.3. Reaclia cu
l,"n,n,
Na-
R+NaX
>
c6rHli-ec-cHr
,fr1na
minn
secudaln terli-i
sau secundar (RrCH )
enplu:
NH, I ''>cH NH
lcr' dn
na
a amoniacului
>
c+-\*-(
J.1.,'
fe.ilamind
'r
H,
nii
cHr
trimetilmin5
;+
CH, CH
N-enlLnilamint
a aminelor
ii
o meloda de
CH,
cloruddclelranerilamon,u
HiCH
CH.
r.."r.1.."r.-,r".-,
Exemplu:
ii
sre cualemdi
de moniu
CH.
unde:x=Cl,Br
Nacl
N R "">R,NX-
ii
aminn
primn
Craft,
beMen
cloroetan
3. Ractia de dhidrohalognare
CC
HX
C-C ' HX
KOH.. H ONa.
r('H I ( O\d, dr,zotldre in atcoorl
Erenetu:
iH]
ct\-1i-ctvHl
CI
2-clorc-2-melilbutan
cr+c[FCH3
2
fE
>CItsG_CE-CH]
2
ffil
:ai
ridicate.
.lHH
ProPA
a.CH
-r
l+
t +-cr+-gH,
Br Br
i;g
>(
pmD.n6
Reacli. cu masneziu
n [+
lag
n" ugx
Cordrii: solvent eter anhidnr
,rde:X = Ci, Br.I
. Tori compur halogenati. rndrfe.enl de rea.ri\ildrea tor
in redcria de sub)riruIe.
-^!iona cu ragne/ru. I egaturd C Mg esre puremic potari,,ara (C" Mg6 ,.
CJt-Cl + Ms
clorobeMcn
Dor
clotur, de fenitmagnezir
->
:;
Metod de obtinere
l. Conpuiii halogeraF
n lubstitu.ie
R
:torurl
Si de
OH+HX
- R
X+H.O
R {H+SOCI"
4. Reacfia
prir reactii
{t+
(tribromurl
SO. + HC1
==
AI
Utiliznri
:::.
etc.
. Unr. compu)i h,ilogenali se uriti,/ea7a ca agenrr trigonfici (CH Ct, ( F Ct.). sol\enti
-lr'.tCl.,.monomenr.H CH-{t.Ct. CF r.incecrrcide,C"H^CIJeic.
. in ultimul tirnp s-a ionstat*
-:ul
RRCI
c r PoCl
R(H)c-orPCt.--+
R(H) - CI "'',
r!c,
IEE[EiiioxA-rtlll
NE:5
crt-fH-cHrfH
CI
CH]
9.3.
fi
Se considera schema de
reaclii:
@qu.cr5gn-cu,
!s
qcr4;9
H.C
c+ [X
CI
CH] CH
il
tnrcHrfiG!-ctfcq
C]
CI
Br
?E
fHtcE
ecarei rcaclii.
A 8r(!!> B *H.oi, ) C
A --:!!!+ D -j!Lql+ E
9.4.
cH,
fomuleleplane sau
CH3
-)- -st
(-j
Br
Br.
.CH.
1Fl
- C:C.
\-/ H
cH.{l
gH.
CI
r.r. Si
:
CH.
b)
v,
i) cH3
r 4q5
CH-CH CH-CE
cH' cl+
i) crFCH,
CI
k)
CI
rr5
CI
Hro scr+
d)
CLCH
e)
CH.:CH--CH,
CI + NaCN
,l
u,-O
Cl +
g)
CH-CH, Br + CIhC=CNa.
h)
O-cclr*
cE
cE-oNa+---t
CFq-fH-C=CH
>
ftn
Cl CI
ue -->
---->
cla)
CH-
+a +b
--+CH.CH C CE
CH,
CH3 O
OH OH
b)
CH-CH,,)CTFCH,
CHr
Cl
CH,
Ct+-i:o
c,
.t>\
Ull
>a---+b-
d) cH-c CHr +
---+
",
> CrL CH
cH;ctl-NH,
CH.
>
-,+
-+ N=c-fH-1H,c=N
CH. CH]
r eD
+a
I
f
-S'). ,U
CH.
e) cH.c=c cHr
Lc4
irrrH6Il
+0,=(D
rA cr* crt.LL
crrc}I.-cn-
Cl
CHr Br
..
A +.. NaCN
.............
cl
CI
^t
@-) CHiC,-CTFCH-g-Ct
LI
CI
B
+.. H,O
(O
CI
no""Hr -
r--crrcrrcrrc
-tt Cl
Br
9.10.
.,1
",r-t5-f
ILC Cl Cl
9.11.
Izomerii A, B, C, D, E, F, G, H
cu formula moleculari CrH6C1:, iniliazd
transformArile teoretic posibile in condilii de
rea.li: .orespunzatoare din schema 9.3. Sn se
identifice izome iA, B, C, D, E,F, G, H !i se
se scrie
9,12,
Se
qH.
L
i,\
(__i
+r L.rrv,
-+
rN,ofirl
54.475%Ct_
a) SA se idenlilice substanlele a fi b qi sA
se scrie ecualiile rcacfiilor chimi.e.
b) Sd se calculeze volumul de Cl,, masurat
la l7'C ii 5,8 atm, consumat pedru a obline
ii
34q-
...H,o
frt-",1
I
Bt
F+Mg
{rH}q-cH.
I
@O
9.13.
a
E+
OOr"*1
a
39lkg
CI CI
ii
9.14.
crt-IrFCE
fH,
Si
se
compu$i halogenali
ti si
lEtil
!e! t!!l
E
EDUC^IIOXALI
se scrie ecuatiile
Br
H +...CH.- C=CNa
u,
f Gda@!.I4\
Schena9.2.
e
q+r
rn### r-a#I5
^
*tot*r,o.
Hooc crt
Oo
*'1. ,or.*,_\/ .\
^,
H(FU
cl4ooH
OH
OH
e-rff-c5rjfl+,
I
cff.,j9.r-'
c
NaooclcHrbl&rL
"=
q r-*,bEq5
s!fft!
c6lt
#i' #'
p
^ffiqp
*ffiqivr
&ESii
,,,*.q#!a+
*Ir
-*u
f-(cH,I-f*c6rr5
oo
NTFCII
ffi!5rffi;u{EP>
Hooc crflrFcooH
OH
C}FO
*fffo> xffp
H -*S+ v -{f+ uooc fiL-( c c}H. ouH
G
(cu
c.p1
"'1
CH.
Br
:*
"11
cq cr
>
a ---+
ft|" c -cH.-> b i5
I
cI]3
( Ih-cH cH"
CHr
lEEuEiiiffillll
9.15.
9.17.
frhfrFfq
OH OH OH
gtrec
OH
gr.
OH
@ cq-jrcoon @ cryg-coou
OH
@ cs, c cco
I
@ o:Q:o
9.16.
o prob6
li
unde A
proplna este
de
soluiei
se afla
amestecul inilial;
blomul
amestecului
deA
9i
B'.
a)
qrt_Crl
b)
CH=CH
>b >c->
c)
",t f:o
O,O
c>
iHtcrl
cq
CILGC-?IFCHT
CH3
tlL-frFf-CrFo
OHOHO
COOH
-r -e
Nq
cE{rtr-c}FCH,--+
!E L-- , re!!!r!!t
m ---> n --->
cHrcq
flFNrFcrr,
cI{3
9.20.
A)
s;
9.22.
E) lo.
cu nucleu aromatic
cu
1;
D) 9;
9.23.
B) 4;
E) 0.
Numar
4:
0;
p.openA;
(liri
1r
5:
cu nucleu aromatic cx
NaCN, este:
A)
D)
0;
5;
B) 2r
E)
C) 9;
11.
9,25.
A) CH.=CH--CH=O:
B) CH::CH-COOH;
crl:cH,cH: {H;
D) CHr-{H. CH. OH;
c)
E) nu hidrolizeaze
ffiH1
C) 5;
t de
cu nucLeu aromalic
9-24-
c) 4r
mArila este:
A)
3;
E) I.
9.21.
9.21.
14i
9r
6i
D)
E) C6H"Cl
D)
B) C_4cl;
D) C,oH-Cl;
C6HJC1;
c) csH,c1;
9.26.
9.29-
B) l0%;
E) 100%.
c) 20%;
9.30.
triclorofenilmetan in raport de
1
masA
A\
70o/,;
D) 90%;
9.31.
B)20%;
E)
C) l0%;
309/0.
de
NaOH este:
s; B) ,6 s; C) 20 g; 9-35. 5.5-dicloro-2-hexanonaformeaza
D)717g; E)276 z.
prin hidrolizi un compus x. Hidrocarbura care
formeazd la oxidare neqici compusul X ca
r-'rl. Se consider! sintezelei
-''rn')
H.=CH {Hj j!]]Ig!!.......
A) 1,3-dimetilciclobutan;
' ......
-',r'"')'.......
-H.=CH
,
{Hr -!3]+.-....-..
B) 1,2-dimetilciclobLtnn;
C) 2,3-dimetilcicloburcne;
- H=C {Hr --ill!l+. . ...... 'ns')
' .......
D) ciclobutend;
A) 64
2'7
E) 1,3-dimetilciclopropena.
c)2ei
\)1ii2; B)3;
9.36. h clorurarea fonrchimicn toluenului.
D) 1;
E) toate.
in vederea oblinerii cloruriide benzil, se obline
un amestec format din: clorurl de benzil.
r-rl. Se supun analizei 3,175g de compus cloru., de benziliden, feniltriclorometan 9i
a
cu sodiu si tratare
:=l
9,31,
B)
C:HiBrCl,5 perechi
de izomerii
CrH6BrCl,3 perechi de izomeri;
clorur, de vinil.
A) s60 kg; B) 28 kg;
C) 280
kg;
Teste
r-r&
E :.o.
este cu 67.5
l.
la
ti
D) 500
kg;
)
E) 560 kg.
1;
3. are NE
4. are nunai catene
9.39.
ciclici.
9.40,
acic[cn sunt:
1. 1,1,2 tricloropropend;
2.
,2.3
-tricloropropene;
substitulie;
2. niciunul dinbe computii organici rezuhati
din aceste reaclii nu dn reactie de hidroiiza;
3. in toale reacliile se fonneaze noi legaturi
C-
3. 2.3,3-tricloropropene;
4. l ,1.3 -tricloropropenn.
9.41.
CC,
9.45,
deAlCl'
fomula moleculari
C#prce
conlin un nucleu
l.
sunt 4 izomeri;
2. un izomer este foarte reactiv in reactia
de
hi&oliza;
9.43.
4. sle
9.46.
geomerrici;
9.41,
2-Meti1-2-butena se obline prin
dehidrohalogenare din:
1.
2.
3.
4.
9-14-
NE=8:
9.42.
nemetal:
4. in reacliile I ;i 3 se formezze noi legeturi
2,2-dicloro-3-metilbutan;
2-cloro-2-metilbutan:
1,2-dicloro-3-merilbutan;
2-cloro-3-metilbutan.
Se considera schema de reactie:
!Etl--------setss!s
-haloeen.
legerura
i
l
Alcooli qi fenoli
Alcooli
o
!i Caracterizare generau
-:
OH)legaldde
i.nple:
CHr
{H. {H
al.ool.tilic
CH.=CH
{Hr {H
C6H.-CH,,
alcoolalilic
{H
alcoolbenzilic
. Poliolii conlin in molecula lor rnai multe grupe hidroxil legate de atomi de carbon
-ridr,,ati ip . cdre una la hecare dro.rl de . rrb,'r
?"f"
?',
OH OH
OH
!n
Clasificare
alcooli primari:
Grupa
CH.
{H
Ex:A, D,
alcooli secundari: R
{H
{)H)
Crupa OH
OH
Ex: B
R
se leaga de un
alcooli tertiari:
Grupa
{H
R-{
OH ExrC
R
s. leagn
de un atom de c&bon
le4iar
Alcooli
R-
dupa numarulgrupelor
(---oH)
-OH.
lEBffidm@
;
nr
@ c6or-ct6ort
OH
@
cu, O.rr['.o.r,
Au
c.n cr;-on
o;'lgH,
OH OH
o
Alcoolii au structuri foa,"te diferite Ei d aceea modalitatea de denumire nu est unit2rA.
utilizAndu-se, dupd caz, una dinhe urmetoarele variante:
a) denumirea alcanului corespunzator + sufixul ol;
o-o,
CH. OH
b) indice de poziiie care precizeazn pozilia grupei bidroxit in catena (se alege sensul de
numerotare a ca&nei pentru care acest indice este cel mai mic) + denumnea alcanulur + sufixul
CH2-blbno
Ftenplu.
{t:
qH CHiCH,
OH
c) indici de pozilie care precizeazl pozilia grupelor hidroxil in catene Ge alege sensul de
numerotare a catenei pentru care aceiti indici sunt cei n1ai mici) + denumirea alcanului corespunzitor
+ prefix care precizeaza numerul grupetor hidroxil + sufxut-ol;
?HtfH-fH
OH
cHrcHr
OH OH
o
?,
OH
liniare cea mai lunge care conline grupa sau grupele hidroxil;
indicii de pozilie ai grupelorhi&oxil
Ltenpt?:
CHI
f''
fE
CHif CH, CIFCHT ( H.
6s
4-eti1-2-0etilhexe-2-ol
ffiH]
erl 2-ndil2-hexanol
H,t
t,,.
fHrcrFclr
frFCH3
OH
OH
2inimdilpmtan,l,4-diol
2,3-dine{il l,4-pent rdiol
e) in cazul alcoolilor mono- sau polihidroxilici care au catene nesaturate se tine seama
E rnabarele plecizari I
- se alege catena liniara cea mai lunga care conline grupele hidroxil 9i legarura
r-:plai
- se stabileqte denumirea
!E ::sula
de denumire a acelei
cH,
H,(
' t
c-c cH{H,
oH
oH
l,2-diot
3-pnrin
(-c
lms+
Hlc cH'
H
cH crl
heien,l-ol
cs-r-l
o!
cH
6r-
OH
2,3-dimeti!2 buen
l-ol
crhcH,\ 1H
CH.CH\ /CHTOH
C:C,
H ;
, C:C'..H
,fH CHl
-oH
H,
frb;cn;
OH
OH
CE
:=-:re;
CH.
6111611 611
alcool
eilic
dl.oola
ihc
U.
OH
C,H. CH. OH
rt uo beuiti.
,lc@l tert-burilic
g) denumirea radicalilor care se leagn de atomutde carbon hibridizat sprde care se leage
r a,:a
hidroxil + metanol.
c"rtqH-c^H.
OH
o
nn
G-.1
Structud
Atomul de oxigen din ape Si alcooli este hibridizat spr. in atcooli, el formeazi dou,
o
-::E3ta
(H
9i
O-H) ti
are doi
..6-
.rijol
I roi. Ha
\
ude6o,6'
-O
ftt
Legdturile
O Si
H din alcooli sunt polare, oxigenul avand eiectronegativitate mai
mare decAt carbonul iidecai hidrogenul.
Moleculele alcoolilorsunt polare Si alcoolii au momentul electric diferitde zero (exemplu
P,.,,o,,
= 1,66D)'
63
Aicooiii au structuri foarte diferile Si in funclie de acestea pot prezenta diferite tipuri de
izomerie. Alcoolii sunt izome.i de tunctjune cu eterii
R).
(R O
cHi
CH.CHrCHtqH,
OH
CH,.
OH.,'
H'
ri
-i
f-ttt
OH
metil 2
cq-cq-cHz
fHrcH-cHr
o ,').:.(
,H
'H
sH,
OH
DroDanol 2 metll-propsrol
o H",
ICH.
O
-l
fH,
Hrl
netilpmpil-cld
(
I'metoxiprcpm)
" lt\
H
|C-OH
gH,
'CH,
ti D (izomeri
de tuncliune), E
ctr
hidrogen.
R
z6'
,,
:o-
:o-
"'H
..H
_CH _CH _
tt
30-
ao'
30.
!i inte gupele
fiiid.e
lt
:O-
:O-
:O-
zo-
io'
lrlil
!!!!!l
La temperan[a obitnuiu, alcoolii inferion sunt substanle lichide, iar alcoolii superiori sunt
de fierbere ale alcoolilor izomeri scadinordinea: alcoolprimar> alcool secundar
:olizi. Puncleie
> alcool
8.C,
p.f 2-butanol :
+99,5 "C,
grupe
p.t 2-metil-2-propanot
f.
N4et.rnolulrCH, OH
lichid rncolor.
esre un
!ot6it.
Etanolut (CHr
{H1
--oH)
,/ Glicerolul
(c,
.i;
l.
(1
in
,1,
2,3-pmpa.triol)
este un
Proprietnti chimice
cnntl\iil
. alcool aahidru.
Li
CH3-{H,
OH + Na
.-
eranol
CHr
{H,--ONa'
er&olat de sodiu
(etoxiddesodlu)
+r!
CIl-{H? {-Na'+
HlO
-. CH:
cHz---OH + NaOH
2. ReacFi de deshidrrtare
2.1. Deshibntu.ea intonoleculard o
l l :
| !
H OH
c-c
FLo
al.oolitor
ConJ ii:
so..H Por,.J0-r80"(.
ioluliilor concentrate
Ltenple:
de
'hor
cH-
ctt,
CFl,
CH,
c cH,5!fll
'
A*
propmol
2-metil2
(dc@l re4-butilic)
CH,
> cH,
c-cg"
2-me,i.mperd
(iebutene)
lEEuc^nox
L-ltll
OH
CH-
lu
oH
|
CH;OH
1.2,1
*,",:'-'
"Y',
CH^
Au'
I-CH:O
prcpmtliol (slicml)
Erenpk: cltl
lE-cHz
OH
. in
-OH
i.
cH3
2-butanol
unele cazuri, eliminarea apei esre insoliti ii de o migrare a dublei legnuri sple
inreriorul carenei. lenomen (e esle deteminat de struclLrra calener l\ c/i paq. J2o, l2-,.
Ercnptu.
OH
CH. CH
r-blbn!
CtL
r-or-,,r0,",
C"nd,tii:
-+ c rF a- +H.O .!aia,r/aomopelJacrda,canril3re
I
I
m,ca de dcid,H-So ,.
2CHiCH, OH > CHtCHtO-Clt CHI+H,O
C-OH -HO-C
elanol
dierildd
(etoxietan)
. In reacliile
!e/icaprrolul
Sj
compuii halogenati (R
{H.
si
R^CH X.
201.
L\,nt'tu:
( H-C-dK'- CH,
Br _+ CH 1H,
C_HH._KBr
CE
CHr
CE HHr+ HI -=> Cq
OH + CHaI
merMol t.{l.herin
dimelileld
3. Reactii de esterifcare
3.1. Oblincrea este lor anoryanici
-f
oH
HosqH
-l-on *ro*q:
@=Eoaiiffi{
f;3-""1q'.'P
-f
o-"q* np
CH.CHTOH
I!Sq:
CHrCH,O SQH+rLO
snla,i acid .le etil
fHroH
fHro
cH-oH lHNo, *a-ia+ cH-o
cH, oH
sricdi.n
.
Trinitratul
:, flacirn lini$titi.
de
Nor
Nq+iHro
cH-o
tiini;
de
Nor
slEini
4CrHr(ONO,)r
sau la lovire.
Aprins arde
( onl4
R C//o -R' OH- R C/,O -H:O .catatrzaacrd.arH)So1.HCt).
\o
:
..emptu:
'oH
R,
CIFC
'o
- cH,-c.o
-cH, cr.-oH.
OH
H:o
CH_CHI
. Studiul mecanismelor
R c (o + R-on --+r
'cl
R_C
+ ucr
10
\o-R,
1'
\O
)o
)o + RLOH _>R
R-C (
\o ,k@r
CH.COCI + CHTCII;-OH
clorud de acetil
etanol
(C64-CO)!O +
annidrid,
CH:
-oH
alc@lpnmr
.r
n,
-+ CH-COO{H-CH]+
CH-OH + C6IL-COHHT+
bdaicn nel'nol
4. Rmtii de oridare
4.1. Oridarc bkiruln
,'o
1/
+-'
btuoai
{H-o --j-
aldehida
de
mctil
HCl
C6HiCOOH
acid buoic
R-{ooH
.c,d
l=EEiii6
rllll
R:CH
alcool
{H
RrC=O
secud
R,C OH
ce!trni
ii
nu se oxideaze
H.SOri
cE-f rFCHrcH-oH
#>
c\ oH.=
Erenptu:
neranol
clLo
H,
sau cE-oH+cuo:cHr:o+cu+Hp
nelanal
merMol
{H,
oH
alcoolprinar
R CH- OH --9-alc@l
secundd.
aldehidd
acid
R-C O -rir dmesrec de aci/i
solulie de KMnOa si
H,SO..
cetond
R,c-oH :lgJ+
amestec de acizi
. Solutia acide
kenpte:
CH-CHTOH + 2[O]
etlnol
cid
CII CItrClFClI.
2
brtuo OH
r]-cr
elic
g2cH, cooH Hp
-l
(Mycoderma
aceti) la acid acetic (fermentntia acetice).
Prin fermentatie acetici se obtine olerul alimentar din vin (olelirea vinului).
+ O:
CHr
CHr-{OOH + H,O
{H,-OH
L3.Anlerca
Alcoolii inferiori ard uqot cu putere caloricd mare (circa 7000 kcal,&g) Si sunt utitizali
CH,OH
+JO:
5. Rac{ia alcoolilor cu
ITTEDU*ErnomTl
CO: + 2H,O
2.
5. SiDteza
Grignsrd
"
RC
OMgX
R ( H-OH
-*)
r,,"-;a...,"
R'
R'
R'
h.,.*::l[,,,,
n-C-OH
R
alcool
cHr-cH-o , ( "LLMgCt
ehsr
CH,
C-O
dc ->
:ro1z
CHr CHrMgCl
CH.
drloorq.rrd,,
E4itu
qH,
6u,*,n.-..
CH1
+ CH-C-OVs( I "#r>
fH,
CH.
CH. CH-C-CH,
CH,
6. Obtinrea metanolului
. Drn 8a/ tle
(
i-*;* CH
'inLe,/a O 2H: '.
OH
OH
. Separarea prin distilare din fracfiunea numiti acid pirolisnos, fornate din: acid acetic
7. Obtinere. etanolului
. Ferrnentalia sucurilor dulci din fructe sub aciunea microorganismelor din drojdia de
..
2COr+2C.H.OH
edol
glucozd
.Adilia apei la etene (metoda industriala):
(H'(H-'H.O-:-.iqi!]lr+(H
CH:
OH
e-nol
Utilirlri
.A
lcoolul metilic sefle$te ca materie pnma pentru oblinerea aldehidei fomi, a esteritor
ca dizolv3nl pentru grAsimi,lacuri $i vopsele,
EOUCATrcTAI
Fenoli
o
ti
Caractrizare generau
. Fenolji sunt computi hidroxilici care conlin grupa hidroxil (--{H) legati de un atom
de carbon hibridizat sp'] dintr-un nucleu aromatic (Ar OH).
. Dupa numarul grupelor hidroxil din molecula, fenolii se clasifica in:
fenoli monohidroxilici (Au in molequla o slngura g pa OH)r
OH
I
?,
Ercmple O
fftol
- fenoli
polihidronlci
h rnai multe
?"
grupe
OH).
?"
a
v-oH
Ho-v-oH
. Pentu fenoli se por indica mai muhe forrnule seDerale. r'n tunctie de hidrocarburile
aromatice de la care provin fenoiii $i de numarul grupelor hidroxil din moleculi.
(fenoli monohidroxilici provenili de Ia arene mononucieare
C.H.,io
cu calena laterall saturatn).
E,
Denumire
=
Pentru denumirea
reguli:
a) indici penlru pozifia grupelor hidroxil in moleculea arenei r numele arenei + prelix
pent u numerul grupelor hidroxil + ol (varianta recomaDdati de IUPAC):
OH
)-
OH
OH
Ho-A-oH
UU!
bsT.noi
i.2.1bel1mlriol
QH
OH
Erenple:
?n
?,
sH,
.y'\/oH
UT
O
Y
hidrcaibeueD
ffiHt
OH
ooo'
CH,
?,
-z':zOH
a CD @*
a)
\*oH
OH
!H,
?H.
OH
OH
)--ou
tt
?,
OH
?,
HO\
lil
Ct
v-oH
-z\
t.l -OH
OH
st u"t,"r
-:alii
o(*
14,
5).
(/ \)ro:
6+
O'l
Y
=nH
Perechea de electroni din acest orbital spr al oxigenuhi se depLaseaze spre nucleul aromatic.
sc micioreui densilatea de ledroni de la aromul de oxigen, care ie pozitivqzA,
si se
- - ( densrlate, de elecnoni ir orbitatLt ,r e\un, drn
nucteut dromalic.
Ca urmare, legetura C-O din fenoti este pa4iat dubla
$i esre mai puremici decar tegetura
din alcooli. Atomul de oxigen pozitivat devine mai aragitor de ;lectroni gi polarizeaze
H. Astlel, legatura
-uh legetun
Hdin fenoliestemai stabidecer tegeiwa O_H din
- - r:.r ri fenolii sunt acizi mai rari decal atcoolii.
. -nl.
---l
,!a
->i Izomerie
ir
---.-une
cH-cllr
CH-CH"
--C H
H_C-{H.
tt
OH
11
OH
CI+ OH
)'
Z'rcu.
?lt
cHr
r{E-cHl
!r o
OH
qE
CH.
,t
O_o,
Ali
ri D,au
B {enanromeri,. C
D rr l- ll/om(n de lunclrune). D
ii I
(rzomeri d(
gl
-\i
Propriettrlifizice
.Cagiincazul alcoolilor intre grupele OHdin fenoli
se
('.,H,
/H
o!-
se pot
d'or,
Moleculele fenolilor sunt asociate intre ele prin legatu.i de hidrogen. Astfel de interacfiun:
grupele hidroxil diD fenoli ii moleculele apei sau grupele hidroxil di.
r*liza si intre
alcooli.
o:
,H--. :O
\H------:O-H
. Fnolii suni substanle solide crisalin la temperatura obi9flui6. Punctele de topire crs.
cu mnrirea numdrutui de grupe OH din molecula.
kennte: lenol(p.t.-+43'C);
1,4-beDzendiol(p.t.:+169'c);1,3,5-benzentriol(p.t.=+218'c
Fenolii care au in pozilia ofto faF de gxupa hidroxil o grupd tunctionali care permit
fomarea lnei legeturi de hidrogen intramoleculare 5u puncte de topire naiscrzute decat izomenl
gupe
{H
din molecula.
se
oiegte in aer in uma
propriereli
produce
au
bactericide mal
oxidaii, este hidroscopic, este toxic ai
arsuri. Crezolii
putemjce decet fenolul.
+-
dCtr
\i
Proprietn{i chimic
{H
t. t.
Rcoia
Ar-
OH +
fenol
hidroxil
ca tictatet? atcatine
Na . Aj
O-Na'+
fenolat
fcu
iH.
hidtoxizii alcalini
Ar
OH + NaOH
lenol
tu-O-Na.
fen.l,r
QH
+ H.O
9Na'
OH
-t
r- \
/\ _lH. .,-\.-\
|'.ra-+
l.\_,,
t\/,\zll
\_,- fenol
rcnolat de
sodi!
ONa
_+l' ll l_rr,o
\__\ ?_, ..'
,NaoH
l-naftalenol
(a'naftol)
t-nanalenolat d. sodiu
(a naftolat de sodiu)
C.H {\a
lirola.
'
de.o!'L
EO
C"H., OH + NaHCO.
a.c.,
acerarJe5odr
.:emplu:
ior.
baz
ic.
ete torlenotici
Ar--ONa+ + R-X * tu O_R + NaX
rJeX.- Cl. Br.l. R dlchilprimar(R-CH- rsdu.ecundar {R
1.2. Oblircrca
:teqptu:
CH
Ndt
fenol.l de sodiu
bfenolici
{O{1+Ar
OH
R-{OO Ar+HCI
fmol R{O),o+Ar OH + R-{OO Ar+R{ooH
i.nidndn acide fenor
rcid
R
.lotur*acidd
b^ze
OH
(J-.(o
r <)...- o.*;Ii",
\ct
,'o
CIIC(
'()
cr+cl
"o
o.'"
?,
+a)--
>
crt
cooH
EIil f*"r- * p., *tine ti din reaclia unui fenoxid aleolin cu o cloruri acidi' d'A
aceasta este
stabili fald de
Exehdu:
c"Tkc
aPA.
.o
ClfONa. ->
Gnolal
'cl
C5ll.
COHJ!
bdoat
+ NaCl
de fcniL
..l6rum de beDoil
'-;i".;;;il;;i;'i;nor'
dreneror reacrir
dau u'or redcLir de sub"riturre -pe'ince
'!
qH
Br-,/-.-B'
l.ll
Br
Br
biodofenol
direcr 2-{'"
la o solu!;e apod'e dlcalrna de lenol 'e ol"!in
Prin adausa,e de apa de btom
canrital
".-."#;il;;;;:Jnu'
fenolului
$i serveste la dozarea
precrprp"r
at
,^
(4-hidm\ifenil) metil_cebnn
Q-oco-,r,
t+T
)JA
5-*,f
,mr I
{H'
o-r
-!,;'1ffi#^.,**.*S,-.
NO"
ffil
grupa
-No.
_-I
t-) r--..
I ll
Y
i+
cH.co-O-oH
5.'*'(l,
in tunclie
i"'ot'Lirin
ra
No,
du*,e.or
No
')'j'o trritorsor
ra'rdP'e'r
OH
l.--rq,
<_r
?,
acid
o-IeDohulforc
a./
oH
\
I
m-ai
'iDP
idetuslt
sqH
?n
@*#'
SqH
&id mftal.n 4,ol l -sulfonic
2,2- Hidrogenarca nucleului benzenic dih
C.H.".O+3H,
fcnol
?"
**r,A
* 3H,
C^H,"O
. caralizaror (Ni).
alcool
Alaturi de ciclohexanol
?'?n?
?n
slr
Ienoli
o 9"n'*o:"P*".,
se
oblin
$i
3. Alt reac.Li
::znple: ?,
o
.u''n.(fu).
t- ll -;:ffi,,*r
Y
OH
2H'+ 2. +JOl
Er:,\.
O
I
9Hg
Z\r-Y oH'-,.," .,",^,.-, 4':1^"?o
\--\Z
-*r"!*, \-\l
H.O
Sistemele in care pot avea lo; reversibil reaclii de oxidare qi de reducere se numesc sisteme
Fenolii 1,2- $i 1,4-dihidroxilici sunt agenli reducatori, por reduce unii agenli oxidanfi $i se
lEdodiidArlEll
o
!-,
l. Din gudroanele
uscate a
Ar
- Ar {Na
Ar ONa'+ H:SOi + Ar {H
OH+NaOH
+II,O
Ar
SOrNa +
Ar
OH+NaOII
NaOH
'r{ir'r' Ar
+ Ar
OH+Na.SO,
ONa+H.O
_
fcnolardcsodiu
Fenolii sunt eliber4i din fnolali prin lratarea acestora cu un acid mineral.
3. Din amire primare prin intermediul slrurilor de diazoniu (vezi pag. 169)
Ar \H 6-:---I:----t..* Ar \ -\ ct.-{-=:areni
sxr. de dia/oniu
q, ott
Eaehplu:
(H
OH
-\acl
CH.
cH,
I
t
a Utilznri
=
Fenolii sxnt materiiprime
ffit
PROIts[,trD@
compuii hidroxilici:
a) alcool monohidroxilic cu compoziria
r.ocentuali de masa: 64.86% C, 13,51% H,
:1.(r% o-.
formati
atomi;
6-t'
CH, CH.
I'
cs-cH cr+-cn,
OH
CHr{H:CtFCHrqH,
I
OH
CH.
t/
cH-cH
-s)
Nlj
Lr
cH-fH crt c:('H
olt
7 care
:$line I0.126% O:
h) ftnolul lrihidroxilic cu lorrnula
:r.\entuali: 57.14o1, C.4.7dlo ll- lll.o()ol, o:
i) lcnol monohidroxilic provenn de la o
lrenA mononulearn cu calcnnlarerdla salumla ti
:Ie are raportulde masn ( :H:O= 10.5:l:::
Ofenolul provenir de la benzen. $tiind ca
lA..
bd
rodificarea catenei.
ila
-r
fenoltrl monohidroxilic cu
H-clFCHr
fE
f
OH OH
QH; CH, OH
H:3h 5.
/rillcoolul monuhirli,\ilic
car( r,,nnr 7i
nn deshidratare o hidrocarbura A cu NII 5 !i
.1r
CH,
(H,
cH,
6; lt-./
OH OH
!
N.4.
Se considera
prezentate
l9A.
a) C,H,
Sa se
{OOH
CH,- OH(+
lE
Eiiox L-ll*l
Schema tA.1
d+e+2f
tl Q-cr:cq
d) cH.crL cH:crr,
cH-i:o
.1.
")
schena 10
O-G{'
CH.C:O
bl
aH-CH-CIi-+
Na
>
reactioneaze cu NaOH.
----->
l-ilg
OH lMtl+
c) Se
OH
(I
OH
OH
oH+H.sor
CH,
n
cH.c'H H-cHr+lol
f
r]+
OH
c)
CHrfH-CH1OH r- lol
r\tE$
CH,
hr
i)
CI{r
{H
10..?.
CH-CH-ONa
+ Mg
.-
CIFCH
CHj->
'l
Rr
10.6.
se
Se
A care
se
$i aceton5,;
teducerea
CH"
c+d -K+
c+o*5
'r
clL
CH,
cH,-[
(l
cH'
oH
I
fact',
OH
)-
[.n -b-
e --
a) S. se indic ftrmuleleplane
rlcoolilor A. B. C, D. E.
\i
---.>
I -. +
$iderumirite
D + Na
..
..... ....
E+K*...........
A+H,SO.+...........
B + CH,COOH +...........
ty4.
D fp-disubsliruir)
Sc considern urmatoarele alchenei
A: 2-metil-propcn6 C: 2 etill-butena
B:2-metil-2-pcntena
a) Sn se idenrifice alcoolii care formeaza
prin deshidratare aceste alchcne.
bl Sa se dcscrie comporrarea acesror
alcooli fali de solutia diluat, de K.Cr,O. ri
10.Iy'
A'n,'rz".i.r
>...........
tll.
to-y'.
6crSn
oH
sr se
urmetoriiatcoo li:
OH
ju
oH
o.#LE"o
Se considem
ii
@O
du
r"#*
HO OH
tE6rEhdmlEll
il
+!qEsoJ>
(rrc5q ESq)>
I
q+ co:+
CH.C}FCH. > A
OH
+r >s
[]-+a
O-.-oH
aH.
I
CE CECII --->
c >D
(-ii
alcooiikn
s.
sc
ii
r ll.So,
crr
I'
lr{2.)
Se collsidera compus,r
h,dro\ilrri
ii p-izopropillenol (C).
A-B.
q4!
10.13.
Se considera
(D CB-(
urmitorii alcooli:
cll
11 @) ch-C CFr
OH OH
EIrEirrc^flol.lrl
HO
OH
@cq qx-c+,-94
Au
Au
se
ri.
Hp
Cd S.
B-4
aciclici.
ll$
"
rysr;#lt+s'
OH
Schena t0.6.
o
!.q+
ct-clFcqlq qE
d)56
se
q*FX
frrc',r'.3
CE
I0.17.
10.18.
-l+ a+3b
a+2b _r+ c i
CH"=O
r. c
rO.tr.
ob
Se considern schema de
>a
+cr!r
i I0 7
Sd
ese s.n.
reacdi:
>b
EEs5a
+cr[c c.,
" 1.*-.
LA
e+
Desp.e compusulA se cunoaste
unnatoarele transibmrri
CH1+H,O
+Na
**o-rr- :#i:;
0.15.
,p
C}tr
"qi
cA este
un
0.19.
Se obrine
fenot
in benzen ) i prope na
lE##Eim@
Tdbel 10.9.
10.20.
*
{H'-{o).Q {H: -COOH .{H
{o-{l-.
g) CH, {H: {Na + CHr COCI +
c) c6H'-oH + KOH
d)
oH + (cH^
e) CHr---OH + CH:
+ CHr
i) C6H,
c6rr
b)
Se se
CHr- CH.
ONa + H,O
70.22.
9,139
15,5
{H
H-O
15,7
cH.cooH
1,7 5
HCI
H,C03
6,3
HCOr
t0,4
HC<]H
25
'7
o.N-
'7.t5
qN
NO:
Teste
ti
a) Subsranlc b estc:
A) un alcool primari
B) un alcool sccundar;
C) un fenolr
D) un compus dihidroxilic
0,25
Nq
trandafir
Se
pKa
10.23.
cHroH
cH, {H,
{)H
OH+
C;I{,-OH + NaHCO. +
0 c6rr5 oH + \arco. *
g) CH]-OIl +NaC = CNa
h) C.H, oNa + ON--C6H4
e)
rleiul
Substanta
c6Hs
b) Substanla e este:
A) un compus arornalic neta disubstituit;
B) un compus monohidroxilic;
C) un compus dihidroxilic aromatic paradisubstituit:
D) un compus dihidroxilic cu o srupe OH
Schena lA-10.
,{qco-cr
lgfrou-crr'-6Inl
(A
c'{
:, Transformnrile
ii
cu o grupa OH de tip
a-b ti d-e
repreziDti:
A) reactii de reducere:
c) H:so4. r"i
A) NaOH;
B) Na;
D) (cHrCO).O.
t) Substanla e reaclioneazA cu:
A) NaOHI
c.) cHrcr(Arct);
B) CH,COOH;
D) cu (').
A) C,0HFO; B)
C) CsH
.O";
CsHtuO;
D) C,.H,O,;
I )c H O
10.25.
5i
D)
19;
E) r0
formula
A)
5;
B)
14;
D)
19;
E)
10.
C) e;
A)
D)
s;
19;
B)
14;
c) 9;
E) 4.
li
1.4-benzendicarboxilic este
A) 5;
B) 2;
D) l;
E) 4.
C) 9i
10,.r0. DespkLnalcoolmofoh.Jro\ilicA.e
(unosc urmitourele dare:
- raponul dintre masa atomilor de carbon
fi masa atomilor de oxigen din molecuE este
3.75;
- raponul dintre masa atomilor de carbon ii
masaalomilor de hidrogen este egrl cu numdrul
atomilor de carhon din molecxlrl
- nu decoloreazn solutia acidA de
K:C!o..
,f
A) 3 rnetil-3-buranol;
B) 2,2 dimetil-i-propanol;
C) 3-pentanol;
D) 2 metil-2-butanol;
E) alcool te4-butilic.
10.31.
8;
A) 4r
B)
D) lr
E) 0.
10.32.
c) lo;
EDUC^TIOXAT
IEE'
10.33.
10.37.
Se considerA sinteza:
este
10.34.
Se considera siniezai
ai N- h,.,,a)
\-,
kgi
HOOC-{H=Oi
{OOH.
9tr
(6)cE-clt-oH G)Gt-b-cu
-1
OH
?,
oo
i"'
t*.*1
cq
nitil-
!!!!r!!l
176,72gi
C) 2kg;
E) 200s.
amestecul
!i
se
incrlzerr.
D)2s%:
A) CaH oO,8;
D) lCO. + 3H.O;
ob
B)
10.39.
10.35.
OH
486s;
l88g;
C) 3 kmoli; D) 3039s s:
E) 303.95 ks.
C) CO. + H.O +
D)
B)CH1-CH
A)
B) CaH3O,4;
D) C,H,O.8;
c) caHlo.7;
g) c4H!o' s,
10,,10.
A cu cantitatea stoechiometrica d.
sodiu ri fbrmeaz a 68,432 L(c.n.) de H:. Conceitalia procentuali a solurjei de etanol este:
apd reacljonenz
A) 91%;
D) 94%;
B) 92%;
Ej 96r/,.
C) 93%i
10.41. Un
amestesc echimolecular d.
izomeri cu formula moleculari CaHLoO cL
masa de 59,2g sle tratat cu solulie acid6 d.
rqcr.o- de concentralie 0,8 N. Considerand c:
timpul de reaclie este scurt, volumul solulieid.
KrCrrO? necesar oxidarii ameslecului, numiu
de jzomeri din amestec Si numarul de compuil
organici ce rezulti din reaclia de oxidare sunr
A) 0,s L,7;
B) 1000 mL; 8; 1:
l;
E) 0.75
L.12.
r
lt
L;7i
10.,16.
3.
Compusul cu fonnula:
crt-qH cH:cH,
0.lL:
mll
3.2gi
9.69;
10.1.1. O p.obd cu
i:
A) 16g
ii 3le
.,
, 24 g ti 22gl
D) l0g
C) 60g ri 22g;
ii 44sr
A)
D)
I 12:
2:3i
=:urati
:-
un
$ereoizomeri)
lt
D) 4:
B) 2;
E) 5.
10.50. Alcoolii
c)
ll
:-
l. .{-penten-2{n
2. I -penten-4-ol
3. l -metil-3 -buten I ol
4.2 metil-l-hutcn 4 ol
corespunzitori
:l
propanol este:
C) 2rl;
E) 3:2.
1:20;
1:1s;
A)
D)
B) I:25;
E) 2:32.
C)
2:Il;
l.
80%;
10..19.
CH,-C-CHiCH
_'t
E) 36g si 669.
!r).15.
ii l-propanolcu
OH
o\idazcu solulieacidide\Crzol Volumul
r:elarol
Un amestec de eranol
CH.
CH,
OH
A)
D)
l5g;
60g;
c) 0,3s;
B) 30g;
E) 100g.
C.H
OH + NaI.ICOT
+ HCOOH
3.
CHl lfNa
.1.
c6H.
10.52.
{H
-*
IICOONa-
lffirmr@
I
I
-r'
VO'
CH
alcool etilic;
tcu,
u,i
4-
0.57.
ii H,Soa.
afirma,iile:
10.55.
Se
10.58.
ii ILO;
2CHr
{t!
este
qH.
,\
tl
CH.C OH
Un mol de terpino: reaclione^z, cu:
1. lLde solulie acidi de IqCr,O? lM;
2. l62s de HBr;
3.4 kg de solulie de Brz 4%;
4. 39g de K.
10.59.
CH"
O.'oH
Referitor la reacfia:
!i
afirmaliile:
C6H12O6
utilizat in partumerie.
CH,
10.56.
de
KMnO4:
consideri sinteza:
sunt corecle
un nitroderivat srabil.
2.
(/ )-C}L-OH,
\-/ \oH
afirmaliile:
de propene;
e este
oletului
{o),o;
10.54.
4. substanla
cu structura
10.53.
4. solulia de K,Cr,O?
din vin.
OH+ 2CO:
CH
tlC tcs,
Schena 10.1).
AiEl----ee!ErJ
l.
afimaliile:
1. co\Iiite
l/3M,la
O;
fi
apoi apa
distihfi pall. h
-l.5oo Br
Retentor la compusulAsunr corecte
!irmatiile:
L nu reaclioneaza cu NaOH;
r,ice decet cea
t fenolului:
l.0,02329;
2. I l6'10rg;
3. 116g;
4. I l,6mg.
10.65.
F<A<Bl
leganri de hidrogen
10.66.
l. alcoolul benzitic:
rmatii le.
2.2-fnileranolut:
3. p-crezolul;
4. 4-etilfenolul.
.E \E=7. conline I t. % O ri in
:{l
cololatie verde.
,2yo
da o
10.64.
n[
10.61.
L-63.
11
(C6H,ONa) pur
.100gdesolurredeH,SO,49"o, tau$oara
14.62.
--j:+
r--
{OONa;
TNO,, KOH,
l.
m-
prezen!.a de
Corpr.ute iril;-a
este egala cu
iorutorpicrd (CJr,NO,),O
l0 ) I\4.
Effi
Amine qi nitroderiva{i
Amine
ro
V Caracterizrre senerrla
. Aminele sunt compuqi organici care au in molecuta lor una sau mai multe grupe NIL
(amiflo). Aminele proyin teoretic din amoniac (NHi) prin substituirea alomilor de hi&ogen c,E
radicali hi&ocarbonali.
CIt
M,
(-{-H, {
&enplr:
NH,).
,4.mine
radicalilor
organici lgari
de atomul de
CH, NH-CH3
'
ClkN-C6H,
I
I
ll
CHJ
De atomul de azol se leaga rrer radicaliorganicr.
rr.licrlnlui
orsstric
-
I
I
l'
I
I
smino
;in;otecul6 I
grupelor
Aromul de
rol
CH
ambe sromrrice
Alomul
de
E\:("H. \H.C"H, NH
CH.
un nucleu aromaric.
.-, *N-Q nU
l.no,.n'""
grupe amino.
I in molecula \e afla doua sau ma; mulr
rl:,
:i
Denumire
Structurile foarte diferite ale aminelor au impus mai multe varianle de denumire a
?--rl:
CH3_CH
tipul
(R
R-NH.
) sau aril
sau
Ar-NtL.
(Ar-)
sunt recomanatate
urmiroarele
+ amin6;
CH1
NIIz
lenilminn
-.aftilamint
CHT_CH
liH,
CHT
NH,
sau prcpan
but
:-0nin:
.ji
::.
qpte:
CH,
CH,
\H.
NH.
")
NH,
)
NH,
H.\ YNH:
an
NH.
CH)
lt
NH. NH.
aire,ai*i,i
CH)
.-..
\2
1H:
I ,2-renilodmnt
. Pentru aminele secundare te4iare care
conlinradicali identici
li
{r.NH ii ArrN, se recomanda urmitoarea regula
de tipuliqNH ii R.N
iprefix pentru numarul radicatilor + numele radicalului (R_ sau Ar_) +
amina.
::.aptc:
CH. CH, \H CH. CH,
qH. NH-C.H)
Ct1 N-CHr
ddtmir,
jen,tMmd
lr,
dr
.
aminete secunddre ii rerr,dre care conrin ,adicat, dii.erit,.
-. - .\H 1",,:
R . Rr N-&. Ar j NH - qr:. Ar N_R
""Ti"H;,
reLomandd urmaroarete
varianre:
"e
r'l
*,
R:
urm6roarea reguta
tEdEdli6EtIiE
It
-Y NH^
b) numele ndicalului divatent trivatent etc. + prefix penrru numirul glupelor arnino +
aminI"
1'hptc
CHl CH' CH NH
N'
N-meil-2'hnbnamine
N etll N meril
N'
ahint
(R
b) numele radicalilor
CJtr_NH CH]
IHIII{E
('-'l
CH,
N-merilbntan 2
CE
ftn,
CH3
sau
Ar
CH1CH,
CHT
naftalenan,n,
ICH.
CH,
C6H5
. Fentru unele amine sunt acceptnte $i denxmiri mai vechi, mult ulilizate.
NH.
CH,
A-.NH,
o
I
fH:-rcErh fHr
NH,
NH"
. Ca iiinamoniac, atomul de azot din grupa amino estc hibridizat spr. in amine. abmul
de azot stabile$1e 3 covalenle 6 cu atomii de hidrogen sau carbon;iare un orbitalspi dielectroDic'
Aminele au o structure de piramide tuftitA cu bazd triunghiulara iD lertu1 cereja se afli atomul
de azot. Unghiurile dintre covalenlele H N-H, H N { sau C N-{ difera in funclie de
structura aminei !i este mai mare decat in amoniac.
. Legalura N H din amine esre slab polarl ti genereaza legituri de hidrogen mai slabe
decat cele generale de
a3
$upa -oH.
!i
Izomerie
in tun.lre de
CH,
cH,
Lremplu. @ t u. cH. ct1-cH. @ H c NH- (O H,N-c H
cH'
qH.
NH.
li
"r.uctLrra
l_ouutn
bu,im'oi
CH,
cH3-iH
qrL
Nl]r
2-meti!l PmP.nmina
l".1 ihmin,
( H,
(S)-2-buruaminn
(s)_sc butilanin'
CH.
(R)_l_bulana6ind
(R)
Fcbnrilm'ii
cHrcH, NH cH-cH,
dietilaminn
E{meri
ii
C (enantiomeri), A
ii
Cr
RRR
:N H .........:N H .........:N. H
HHH
Legaturile de hidrogen se pot stabili
" n'""''
Sj
intre moteculele.aminelor
U'
..',
H-\
ii
moleculele apei.
HHR
nai mari sunt lichide sau so,rde. P,,nctele de fierbere cresc odaG cu mirirea carenei si
-troduce'ea
mdr
rJ
orgrd|eJrrrnn
.,1
in mote(uta >rccJd penrru amrnete j/omere inordmear amrre
1,
p.i:+97'C
CHJ
p.i=+s,r.C
CH-CH-N-CH-CHJ
C",
scad." cu cel
i?dicalul bidrocarbonar este mai mare. Anilinaeste pulin solubih
in apa, sotutia saiurate de aniline
{c concent.alia de 3,4%.
. Aminele inferioarc au miros
de amoniac. proaspat distilate, anilina esre un lichid incolor.
In conlact cu aerul. in timp, se coloreazl in galben pana la brun.
radicalului
l. Caractrut bazi.
Atomul de azoldin amoniac qi din anine posede o pereche de etectronineparticipanli
la
legetura de care se poare lega covatent coordinativ un proron. O. u""eu.
u.on;acul'si aminele au
-drdcrc- ba,/rc >i por red(r'ond cu \ubsranrete doloare de proroni
tapa ri acrlril
ioni$re
. Ca )] amonidcui. la dizot\arer in api. amrnete.otubile
ioni7ed,,a. inrFo:eactre
..... furmdnd hidrori./rcompter inni/aiir\e1i
(chilibru.
pag. 15. - J58).
Lxemple: NHr + H,o + NHa.+Ho cHr f.q:+H,o + cq NH.r+Ho
1.1. Reaclit de
metilmf,
L*r J R NH
aciii
de
metilanod;
1.2. Reaclia cu
inetuti
.Aminele reaclioneaza cuacizii rninerali(HCl,
H,SOJ acceptandprotonii cedali de acizi
ii
l:re
ph:
cHj
clruli
- CH.
r-H.-C]
NH,ct -NaoH
nedlamoniu
de
NHr+Nacl+
- cHr
melilamDi
2. Reactia de alchilare
.
d.r
cu
ad.LJl,
{H.
H.o
Xsau&CH
X, aiomii de h idro-ser
hrJrocr-\onatii!e/i pdg.'l2bl
amine
M!.5 cH-cH-NHr
cH. cIL NE
CH.
.,-,i (. Ine'..,.
CH.
---> (H (H NHI- -+ (H
N-meulehmtu
CH]
CH \ cH --L>
I
qH.
CH
(H N (Ht-
CH,
CH.
l.dnri dc .iihlm.rihm.n,
'
Reaclia repreTinti o metodi de oblinere a aminelor secundare ii (eniarc care auin molecul:
ioduri dc
clildir.lilanoniu
a) R-NII,
R\.NH
p/
b)R
+ RLCOOH
+ RLCOOH
NH, + R-COCI
R\H
R',
CO R.
-; + R NH
afridi N subsrnu$
;->
R\
)
R/
COCI ,.
OSO,H). aLcool
incalzire h temperatu
N-co-n'
m
aN,N disubslituila
-;i> R-NH-CO
R
> \
(R
R'co,.liai,:
'*1,:,ii"'lJ'I;::::il
-
CO-R',
n.at,;,.,tora.
R/
R/
"i"..
c) R NIlr + (RLCO)p
-di R NH CO-R' Conditii:
' temperaturi ot'lqnxite sau
R1
R1
+ (RLCO),O ,*;>
" "' p,/lN {O R'
p/;NH
. Aminele pdmare
ii
nt?L
!e
ii
cu
arlhidridel.
a'uilor carboxilici (c) fornand amine acilate. Din punct de vedere chimic, aminele acitare sunt
.xide substiiuite de azot. Prin acilare, aninele igipierd caracr t bazic (vezi capiiolul 22).
:1p,nple: CHr-NH, + CH; COOH ---> CHr-NH CO-CHr+ HCI
mctilmin;
qH5
acid rcetic
NHr +
tlnilminn
(milinr)
qH5-CO Cl
de
beuoil
Cft
\H CH,-
CH,
d,me,
C6H5
clotua
(beroilmilinr)
CO1
CH' CO
anhrdndiacctcn
ram'nij
NH-CO-qH5+ HCI
N lenilbeEmiidd
> CH,
NN dimeril,..r,mini
COOH
CH,,
lH.
O .qf.!
NH:
."1fl-,*,
NH CO CHT
COOH
O
NH CO
ac
O
NH.
CHl
..in
p-acelllaminobc.2oi.
p rninrhenzoic
(vlhDrinall)
'
Ar
. Aminele
H - Ar
primare aromrtice (Ar
2H.O
rre,enla unui acid nineral. loDnand siruri de arendiazoniu (Ar N=Nl'x ) Acidul azotos
,1b1ine chiar in mcdiul de reaclie din azotit de sodiu lNaNO,) Si acidul mineral aUal in erces.
NaNO. + HCI
se
HNO.+NaCl
liiLjnn
rq{]+ CiH
+ HCI
N=Nl Cf * 2H.O
cloruridc
benzend,on
Si
se descompun, iar
p.in
Ar
N=Nl'x r
lc dhzoniu
(J-r -="-
unde: Y
t-
= {lH,
O-R,
-NH.,
Nq
eic
coldi.
,ttti
IEDUCATIOX^LE
conducand
(A.-N=N Ar.
Fenoliidau reacliad cuplare in pozilia pare fata de gupa hidroxil, iar dacd aceasri
este ocupata reactia este orientafi in pozilia orto fafi de hidroxit.
pozi*
OH
L^,nrtu: .-r.-.r1cr (
=a
*i 1-- (J-'.r-N
cH,
1)
i.r,
Aminele aromatice dau reaclia de cuplare in pozitia para faE de grupa amino.
( )
1_1
-{ cr- ( )-\ CH. ";; '--)1- 1
-N-N
\-/
\-/ )-N
cH,
p.oime.
jtminodben/er
CH,
cH,
5. Sulfon.rea anilinei
La tratarea ai,ilinei cu acid su1tunc, are loc mai intai o reactie de reuralizare cand
s lfatul acid de tanilamoniu care, prin incatzire rimp mai indelungat ta 180 200"C,
translbrmi in finalin acid p-aminobenzensulfonic, numii si acid sulfanilic.
formeazl
se
se
sorH
O*O
lcnilanina
(anilind)
n.N-A
rin,lOso.H
NH.
sultnracrd
,;- Q
&id o-minobmhsulfon ic
delenilmoiiu
acid
p aminobcnzensulfonic
a
.:ir Metode dc obtinere a sminetor
l.Alchilarea rmoniacului ti
I26)
5. Dgradares Hoffmann
Prin tratarea cu solulii alcaline de hipoclorit de sodiu (NaOCl) sau hipobromir de sodiu
(NaOBr), amidelc trec in amine cu un atom de carbon mai pulin in moiecula.
E,?nrtu:
,o
C^i+-{'. +NaOCt
NH^
beMmid,
@fl
'
>
C#j-NHr+
CO7+ NaCl
G
i; tltilizlri
Aminelc,un.r ermedrraimtondn!r'nmutte\rnre/eorganicermcdrcamenle,acceterar,,n
,
.jr !ulcaniTare.
Loloranh erc
Nitroderivafi
irro, \o
lesah de
cll,
r-n
rdicdt n,droJd,bonar.
No,
c6H.-NO.
__l+alifatici
I+aromatici
.._Lr
orssnic
-
Nitroderivati
mononitroderiyati Ex:A
numirul
grupelor nitro
dupn
poliniiroderi\afi Ex:
primafl Ex:A
scundari Er: u
sc leagn
grupa nitro
lertiari Ex:C
CH,
clr-or--cH.
No,
N0.
!r(nr 2in.rthuraD
NO.
^.1
[[]i
CH.
o.N
-r.- - NO-
I i'
r._
NO,
2,4,6-trinnrotolucn
a
:;
c,,II rNO.
"
(mononitroderi!ali cu NE=2)
Denumire
numele hrdrocarh,,rii
regurr:
lEDuca-iisMrlllJ
CH]
c6Hj
NO:
NO.
b) indici de pozilie pentru pozilia grupelornitlo + prefix penau numArul grupelor nitm
+ nxmele h id.ocarburii.
NO"
Etenole:
CH-CH;CH,
NO.
(I-,,
NO.
,l,"^
1,3-dininop.ol)an
r,o.".i"
Vononirrnden\ dlr
E\enpld
'Llr
C4-CH,
l
CH,
Nq
_.itropropan
CH-CH
-l
COOH
NTL
scid 2 aninoprcP&oic
le1
:j
Propriettti fizice
Nitroderivadi sunt substanle lichide sau solide, insolubile in apa, solubile in solvenlr
orsanici (alcooli. eteri, bcnzen). Nnroderivalii sum toxici. Nilrobenzenul are mnos de niedale
.c)
:l
ProPrietn$ chimice
Cea mai nnponanlA rcacie chimica a nirroderivalilor esie reac{ia de reducere la amitre
'
Eienplr:CH,
NOI +
crH.-NO,
3H:
+ 6H + oe-
ljjll.
C6H.-NH, + 2H.o
lenilanina
:n
Xletode d oblinere
1. Din derivaF halogena(i alifatici d tipul:
(AsNo,)
R-{H.X ti
R X+AgNO.-R
rrenpla:
CH;CH-CI!+
tr
NO,+AgX
AgNq
CH3 CH-CH3+AgCI
->
\o
Ar
Jq'
Nitrodeivalii aromatici sunt utilizali in industria colorarlilor. Trotilul sau 2,4,6:-nitrotoluenul este utilizat ca exploziv in scopuri militar Groiectile, bombe)
:\ploziv pentu mine).
Il.l,
SA se
r,rnilor
:r.\
ii
n\
ii
CH,
OH f-NH,
H
?{Hl
fH,
CHr
i,,
cu;cH-r.,rr grr cq
-O
CHT
CH.
CH' I.,I_CH;CTL
CH, CH.
r.l.N-c-n
.r_f_
CH,
CH.
CH"
l'
CH,
a) Se se precizeze denumirea fiecarei
(6J
fH,
CH,
@HfNH,
ar-f
f) polinirroderivatul cu compozi!ia
\.
in scopuri pa$nice
PROItsILtrN@
qi
afla.
11.3.
Se considern
se
monoaminele cu NE=o
iH,
3 cr{r cH-cH,
qH,
*ru
lffilarr@
I
I
11,4.
b)
Se se
!'loh.l
,l k.nrt.rnrir
i c+e
d.'r0u"
,r.a.
s)
cHr
fH
NH,
h)
cHr
i)
NH
{H: {H3
cq O-NH,
r)[\-,'_\-z
J .
k)cH,
+ HNo, +
N=Nl
ll.6
Sa se completeze
ecualiile urmitoarclor
CH.
HCI'[!-
*O
cr
oH*
qHi +
ct Cr,Hr,
11.7.
acestor nitroderi!ati.
cHr---cocr 1I-l+
b)CHT CH:CH,
moleculara
{O),O
+ (CHr
NH"
Se considera mononilrodcd\'alii cu
NE=5 care au in moleclla un numnr cgrl dc
atomide cxrbon iide hidrogen.
a) Sa se deternrinc lbrmula moleculrra a
clflooH1r5
cH,+
11.8.
NH
CII,
Lhrri----i6+a
NtrLsL,l,-]H!.lf,-HLl
ri,i+n
"";.+^
Si sa se
br:
11,9.
-rn.rilor
l.l l. S.
5r sar
cu-cu:cH,-rr
"
;H-b
-!iir "!|
]l\
c++
B :il'i
t c rct
Scltend
ll.:
NH^
,2'
.a i+b
a i((r. c
,11.1:l9r
V
-..a!\do h.iin>
i,r--
--u-'
nrna
r-ai-s
I +
r.lr
(cH.).NH.l
n)H
Cl-
t,fr*c+ [ Nq
NO-
1oy
rPr
itii#cr+ I
*n.-,
-Lla
(,nn.i i,lneri
cn
r.u
barrrtuG
Nq
NH
- .^i,., -*
)|
-l#+
-+^
l=DUaii'oliigl]
b)
se
C, D.
c) Sa se indice condiliile de reactie pentru
reacliile de reducere notale cu 1, 2 $i
d) Si se identifice amina cu bzz icitatea cea
mai mare 9i sd se ordoneze subslantele c! B, A
in seDsul descrescitor al bazicitalii.
e) Se se precizez care didre reaclii pune
in evidentn caracterul bazic al uneiamine.
l.
ll.l2.
Teste
11.1.1.
Se
A) p-to)ilamine;
B) p-aminotoluen;
C) 4-metilbenzenamin.;
D)p-toluidinn.
c) Referitor la subslanla a sunt corecte
afinnaliile:
A)este un compus ionic;
B) se denumegte clorura de p netilben-
d) Compusul b este:
A) 4-melilfenolul;
B) alcoolul benziljc;
C) p-crezolul;
D) p-aminofenolul.
e) Referitor la aminele L;j M sunt corecte
ffiti1
ll.l3.
se
tip
afirmaliilei
A) sunt amine aromatice;
au
er
ct-f)-rl:N e)
-o
Oo,
BrcHia) reu
fi
qcE e)-rep
o-(l
-.)
orGo {J
g) Reaclia L+HCI
oH
ru:N cn
* f este posibila
h) Reaclia dinte
f fi dimetilami.i
este
unui nitroderivat.
m) Compusul i are denumirea:
decat
A) N-benzil-benzamidi;
B) benzil-benzoilamini;
C) N-benzoil-be.zilamini;
ii dimetilamina
au aceeati
Dl fenil-berlzilamino-cetonn.
n) Compu$ii k si I au una dintre formulele
plane:
valoare
A) L<N<M:
B) M<N<L;
{J
cH-NE c
{J
Dr
o.N-
{l-cE-NH C f}
5"
i"q
D) L<M<N.
k) Referitor la substanlele j-
Si g sunl
A)Q;
S;
11.15.
iw{q5
el+5f r*>
l+f5b
*c*,nrt,r
L
N
#4c
,
,1
.rNqiqsor
Eo L+r
B) seometrici;
C) de compensatie;
D) nu sunt izoneri.
.auinitrill
Se
A) de catenn;
Srmaliile:
fo e-Nq
C)N<L<Mi
se
oNq
este:
D) ambele
C}FNIFC
{J
\<
'lt
B)O cqNH
\l siN
A,rJ
-->
g (o-etilaniline)
>
h (p-etilaniline)
lffi6m@
B) un nitroderivar primar;
A) L<N<M<d; C) N<M<L<d;
B)
d<N<M<L;
D) d<L<M<N;
e) Pot lorma saruri de diazoniu in reaclie
cu HNO, Si HCI aminele:
A) numai
C) numai Ml
L;
B)L,MsiN;
It.l6.
ii
A) NH: {H:
B) CH, {H:
c) cHj
A) o-nitroetilbenzen;
{OOH;
O
{H: o
4-
troeriibenzen;
C) 2-nitroetilbenzen;
D) 2-fenil-1 -nitroetan.
0 Tipul 9i condilia reactiilor
B)
e-g
$i
f-h
A) hidrolize, H,o(Ho );
reactii I L5.
unde b esle un compus organic cu formula
procentuah: 32% C,6,66% H, 18,66% N $i
Si
D)L$iN.
S considera schema de
42,66% O
NO;
B) reducere, Fe+HCl;
C) reducere, Pd(C);
D) substituf ie, H,(Ni).
g) Referiror la amjnele g ti h sunt corecte
afirmaljile:
A) sunr izonreri de pozilie;
B) sunt amine aromatice;
C) sunt baze mai tari decit amina cr
D) au formula moleculara CsH,No,.
h) Masa de amina h, de puritate 96%.
oblinua din 424 ks de compus d, daca reaclia de
niaare decurge cu un mndameni de 80% ti reaclia
de reducere cu un randarnent de 90olo. este:
A) 348.48
C) 363 kgi
B) 504,16
D) 403,33 ks.
No:;
D) nu pleztute izomeri.
c) Compusul b este:
A) un nitrodenvat alifaticl
kgi
kg;
Teste
11.17. PIin combustia unei probe cu masa de
1,84 g dintr-o monoamini A au rezultat: 14,089
de CO,,3,96g de H:O $i 448mL de N, (c.n.).
Fonnula molecuhra a mo8oaminei A esie:
B) CsHl,N;
A)
izomere cu formula
molecuhrn C8H,,N Si nucleu benzen este:
B)
14;
C) 6;
E) 2r.
ffil
B) 6;
E) 20.
HCI este:
C) CSHA;
A) 20;
D) s;
14:,
D) CAH'N;
E) ClHLjN,
A) C"H,N;
19;
D)
care nu
D)
ll.2l.
14;
9;
Numirul
B)
l3t
C)
l;
E) 20.
de amine
(mri stereoizomen)
A)
l4r
D) 9i
B)
6i
E) 20.
C) 1i
11.27.
sc consjderi
ce contine 611;
1)
a,nineLe.
b:djelitamirai
dirne rl<.ll.u.,
?unc1e e de fierbere cresc nr
\ c.f. ..:
B) b.a.-c:
ordin..r
D. I . l.:
E)c<a.-h.
:-1. UasadefierdeputirnteS.l9,;consumata
r.ducerea a 8,1! de
l.l
dinir.obenzer
\tabg: B) 16.8 g:
,1r l6t gi
E):t)9.
C):00 !.
CII (O(
amesteculr.Li
cu oiidan!i
i S(l!;:
-:1.
Bj
de acilare esre:
l-<%:
(lF(H
CH,
_ ar+
(H-7_N
d.
de
de
de
imesGc nirranr
prnnar. cu
rLchil.trc cu alH I:
- lr!tdrea
de m-dimrobenzen. 500kg
11.29.
lr
LrmrdtA de sepxrarea
l:0kg
Cl anhidrlde a.ide:
::. .\nrlrni s,
'.. ,rcihre .u
B)
dr
2H-O
xnrestec frlrant:
r burilinrini:
. \.\
, A-
::.
al) 509nr
B).1;
A)-t:
I)l r:
C)9:
E) 5.
alchilarii
este:
Al
1.10
Dl
1.15
gi
gi
B)
1.,1:
gi
C)
E) 150 g.
Teste
tip
clF
izomcri.u
CH
NH-CII,
\H
130.2 g;
11.32.
Sxnr posibilc
i C,ll.
2 Cili.
NH.
r.xcliilc:
- CH. \H.l ( I
,1.
NII,I
C"H. NH.l Cl
11.33. Reltrilor
(cH
-q'i, Ii
raporrul molar iodurn d. lrinreL
alchilamonlu : iodrri dc dinierildialchilanroi
din amestcculdr reacLic.stc 7:l
eonline 5.1.1I
.1.
CH. \H, -
la reacria:
{H.).NH
(CII.
une probe
H.SO,
CII.).NII.] I]SO
i.
prnre in
rr
11.37. Conrfusul
CH
OH
renum.iteelcdinil ti
m,
1. I
'H 'H
NH CH.
clict !rsocon(ricr
clldriDi toate reacli.:
are un
dc dur.tlit. Un mol dc
dc sodiur
l. I
;1.
l.
Se
de melil. in nre.
> lil
3. CH.Ct
cluuri
:'
11.38.
cH,cootI
moli dc
>( +N+H(
H'
+D
l. A .sre ljrrliilr
ina
a.ilatatl
2
L
,+.
se
if
1r.36.
reaclie se consunli6l2
:..\.si.
LD
,/\
O probA dirtr-un
itmesiec
?lilil
!!E
E
EDUC^TloN^LI
tiC c(e
o-creTolx
gdea$idrida
o loluidiia
liirnrrtiil.:
ii a' est.
N:N (
formu:
OH
cu rormur:
";,,,.,,",p,,,;.g,,ric
N:N
OH
CH.
CH.
2. acid 2 aminopropanoicj
l.
1r.45.
ii
ll.ll.
. B:C.tI CH(NU-)CHr
l.A:nitrare,reducer. .li.-ntare,reactiecu
rcl.], reducerej
3. clorurl de benzendiazoniu:
4. azotat de amoniu.
11.46.
:1.12.
c6H'
-ie
:<
CII,I in condidiencrgicei
.1. se
:1.13.
l.
nilrometarj
3. nirobenzeni
2.nitronaftalnA; 4.niroglicerine.
:l-9.
:-:naliile:
l. btiatomii
para
:.:rDgcni
.1.
$i
{H' {H)'
3. A are in
primari ii rediadi
4. I mol deA poate reactiona cu cel pulin
I mol
de
11.47.
CH,--COCl.
Se consideri compusul organic
O
\:/1, NH
A cu
C_CH.
1.
in 270mgdecompusAsea1li96,352
2. raportul
numirul
1G0
CHJOCI
sau 2109 de
CHr
{OOH;
52 8
N(CH.
A cu
Omonoaminiaromaticimononucleard
fomrulapland:
2. A: alchilare, monohalogenare
'
l. nitrobcnzen:
EfiAii6IiLlllll
Caracterizare gener{|tr
Conpu$ii
organ ici care conlin in molecuh grupa tunciionala >C:O (grupa carbonil)
'
numesc compuii carbonilici.
Compuiii carbonilici sunt:
srdehid:
') c:o
Erenpte:
*t".",o
daml
CII,:O
bcrcnctrbaldehidd net&al
Oei,aldehida)
R\
-
CbCH:O C6HiCH:O
)c:o
fkuPl1:
propano,
o
lenrlelanoni
(fenil0elilccionr)
generala a unei serii omoloage de compuqi carbonilici, s line
seama cn penlru fomare3 grupei >C:O se inlocuiesc doi atomi de hi&ogen din molecula unei
hidrocarburi cu un aloln dc oxigen.
'
Clasiffcare
Compuqi
R ri R'sunl radicali
nesaturaii sau unul este
nesaturai Si celalalt saturat.
carbonilici
R\
)c:o
R'(H)/
li R'sunt
radicali aromatici.
carbonil
!r:EL-- r!!!!t!!l
saturati Ex: A, B
R liR'sunt radicali sanrrali.
nesaturati Ex: C, D
di-
@ cr5cH,,
cH:o
@crq-clr cu:o
@ cH1 c-crfcHr
O clL:clFC,-cH. O c"E{H:o
6
o{H{H:o
o
|i
.
Oqq{o--c,E
bh,rdeh,di
@cr1-fi-?-H,
oo
Denunire
Pentru denumirea aldehidlor sunt folosite mai multe variante prezentate mai jos.
.lrantele a, b Si c sunt recomandate de IUPAC, iar variantele d ii e indice denumiri uzuale
hidrocarbufli cu aceeaii catena de atomi de carbon se adauga sufixul -sl.
a) La denumirea
a.zmple:
b)
C\:O
cH.
Se alege cea
{H=O
ii
{H:O
:,.4plp: CH-CH CH
7
ptuoful
CH.
rl i
2-eril-3.3-dimerilbulanal
{H:O
CH:O
CD_.,:O
2-naftalencarbaldehidn
!.r
ciclopentancarbaldehide
:r.zp1e: HCOOH
acid
lomic
aldehjda
fomici
fornaldchid,
aldehidl
c6H5-{ooH
acid
Si
benzoi.
c6Hj
rcid
-cH:o
buoic,
bDaldehid,
acetic
aldehida aceticE
acebldehid,
cH'=cH
aldehidn
&rd
{ooH
enlic
cH,-cH
{H=o
aldehidt acnlica
ac.ilaldehida
cH,:cH {H=O
elioxal
|ffi,""*-EE
r'car\ cH C (H
(HrH.r
oo
ntutm.na
(H
hxEnonri
b) Se alege cea lnai lungl cdlcnn de atomi de carbon care con(nrc grufa:C O si i.
dr.umeite hidrocarbua corespuDzatroar.. Se adauga sutl\ul -onn la dcnumir.a hidrocarburl
Numerotarea catenei se llrcc asllil incet grupa carbonll sa aibn indicclc dc pozirie cel lnai m1,
grupa carbonil a\ind prioriLalc fali de radicalii alchil sal] legilurilc dubl. sau tr iple
Dc l.t c.iz la crz ie line seanra ii de celelalre prcciziri din rcgulile de derumire:
(]H.
CH^
CH-CH CH CH C
CH, CH, o
c1{-
CH:-C CH
C}L
(]oo
CH
r erili.i.dim.ti1-:-h.\xron,i
c) Sc citeazn in ordinea aLiabedca numclc rldicalllor care se eaga de
Er.ryr.: CIFC
o
J
'n.i
CH.
CTT
C
o
l-rta.tri
CH;C CH.
t1.
CH.]CaC"H,
(,
iiafi
lrei,pl<,
CItac
CH-CH.
grupi:C-O
oc)
.lc)
:ii Stru(urI
drbli C=O
estc polarn
(>C:O
cH. o
[ ] :9D
cH,
]r
arH=o
ii
C}] L]'}
=:.6qD
el
Izoneri
-.,\ldchidcle
o ,.' ';
sunr considerarc de
uii
aur.'
oN[-1
@cH, cH.
2-pnhonn
,/t:t'\ar:n
crl
@cr4-cu c-cr1
I
ndilburanmi
@cu;cn-cn o--cr;cn
4roren-t-ot OH
H,cr_ H
cFL
I pe.ranon,
@cH;o+-cH;4-qn,
CH"
H,c\
,/t:C\
@ qH:o
-l
H-C CH.
/cH:o
r,
gt+o
HTC?H
CIl
cH"
t'
cH3
CHr
Cllr--CH=O + CH.:CII
(-l
.Lipersie
100%
{H
( )=o=( )
93.11%
0%
ii dipol - dipol.
se
oH
1.2%
,Jlatanfe lichide sau solide. Punctele de topire si de fierbcre cresc cu creqterea masei moleculare
i a polaritaii moleculei.
Punctele de fierbere alc compuiilor carboniiici sunt mai ridicate decel cete ale alcanitor
tryEspunzatori, deoarece moleculele compusitor carbonilici sunt potare
$i au mase mai maridecat
:arleculle alcanilor.
Punctele de fierbere ale compu$ilor carbonilicisunt mai scizute decarcelealealcootilorSi
Le acizilor coiespunzstori, deoarece moleculele lor nu sunt asociate prin tegdturi de hidrogen.
. Termenii inferiori ai compuiitor carbonilici
sunt solubili in ap5, deoarece inlre molecrlele
,(
moleculele
aper \e pol srat!tr tegaui de hrdrogen.
ri
C-O:.........tT
H
Fomaldeluda. aceEldehftia $iacelona sunr miscib'tecu apa. SotubitiElea in apa acomDusitor
:donilicr scade cu crerrerea maer mote(utare. Compur'i crrbo;itici \unr sotubiii rr in sotrenri
:rlanici, iar cei lichizi sunt buni sotvenli pentru lacuri, vopsete, unele mase plastice erc.
' Aldehidele $i cetonele lichide au mirosuri specifice, uneori pltrcure, uneori dezagreabile.
rrmaldehida are un mnos putemic (de formol), aceraldehida arc miros de mere verzi, iar
-nzaldehida de migdale amare.
:-
IEffiii6MTgiE
Qrroprietef
cnimice
l. Reactii
de aditie
LegAlurd ,r din grupd C O erre o tegarula \lab6 r. \e scindeaT) ulor rn pre/enla unoi
reacrantr. De rceea aldeh.dele fi ceronete dau reaclri de adrrie in reacd,te de aditie. reafli\rlarea
gmpei carboDi I este mai nare in aldehide decat in cetone este mai mare atunci cand est legari
Si
de radicali alifatici decnt atunci cand este legatn de radicati aromatici. Reactivitat"u colnpugito.
carbonilici in reacliile de aditie scade in ordinea (vezi pag. 330 - 333):
CH2O > CH,-CHO > C6H,-{HO $i
cH, {o {Hr> CH. {o{6H. > C6H.-{O C,H5
1 - 1. Adilia h tulrogenul ui
f,-R+I{, +R
Conditii:
a) H, Sl catalizatori (Ni, Pr, Pd);
alool primai
ooH
CIFR
(N.
alcool secnndlr
i.
solutie eterice.
. Reacliile
se numesc
Ercnpte.
/)_cH. oH
benzaldehidd
ahool6mzilic
OH
cH;cH-cH:o
propmal
2[ 15 cr6cr6cryon
l-prcpmol
cH.cH:cH
CH:O
2-burenal
1.2-
2-huln_t-ol
)C:o + H C=N+
(-C=N
I
OH
. Reacriade
spre
adilie
cianlidrini. in aceast
@l
$i
qH.
CIHH:O
rFCN
+ CHI8H-C=N CHrf{nr+
idracizilo
+ cH-f
I
ctt
OH
nditcituhklnar
t. 3- Aditia
H-CN
pmpeona
r -L*
\eo*r**
/l
conpus
oH
cdbonilic
*nple:
e-halohidrinn
CHTCI+:O + HCI
elamr
>
CH3
QIFCI
6n
melilclorenidii.,
Aditia alcoolilor
p-6 6 p'!i
n C-o:u
cctond
:ranpla:
CHIcH:o
e,
ar
'
6, *.**,
OH
semicetat
jltltllt cu-pt+ o
6H
".*",
R c-o-R'
O-R'cerut
*..-., '
&cn,**,
::tali,
carbonil.
c}r3
r{H,
crh-cH-f {}L+ Eo I
H}L CE
1,5.
\l
Aditia bisluitutui
de
cur<nrf-cur+ 2cl!-crr,
oH
sodtu iNaHSO)
:-remptu: CH,
CH, CH-O
prcpnd
de sodiu)
bi$'lfrticl
|ffi"'.*-@
l. Itcactii
de condensrrc
intr-o nacric rlc condensare. doui mol..ul. orgnrice se unesc irn o motecuLa nlaimr:R.ac1i le de condcnsdr. suni foafte !arialc ii por Ii reaclii de adinc ulnat.. uneori. de r.r.lir -.
clinrinare sau dc rca.!ii de subslrude (\eri pag. lll). Reicrirlc dc cond.nsare sunr unlirrr.
srnteTa lnullor substant. or-eanice !i reprczintat o metoda imporlrntar de marlre a numarutur :.
atomide carbon .iinrr o nrolecula orsr.ica.
oIt
(- n H ( a O
"> r C { O
.ru
.end
..Bpon.nri .i N.enr
h.n,li.l
menluri.i
rcc)
-U
.omp!s.arb. rtic
a ll nt\!rr,
aldol
(tNtl
a,,,1irii:cltaliTarori:
. ln reacliile
( -C=o) ir se nu'nelle
>( ( (
il'
'l':.
(ild!h iin.l.irril
CH.
aH, ,1, ,l r rH
oOOHL)
(c c.l
{C
M.)
>,H ( ,l,
tr rr
CH.
,rl
CII-C:CH ( ( H.
'
()
"-,.
,: I H (H O CH (',{lt
0
(ccl
.>r"H-(H
( (H
O
se afln
oo
buta.on, (C.M.)
n?
HTC
tE
cH-cH-c-cH
oHof
4-hidmi
3.4
cH3
CHT
cHi{Hrc:c-fI
xP>
cHr
dimeil 2,heamon
l.+dimelil 3-hexen-2-ona
OH
ltcHrcHr?-cH-f,
clLCIl3
cllr o
CH.
i')
cHr
{H-c:cHfCH-cH3
o
. Reacliile de conde.sare pot avea loc intre aldehide i cetone in acesre reaclii, aldehida
Ai
I
-rrtio.eaze drept componcn$ carbonilici, deoarece grupa carbonil din aldehide est mai reactivi
:ieit cea din cetone. iar cetona este componenra mctilenici.
ooHOO
pmpahond
(c.c.)
4 hidmxi2-pentanoni
(cM.)
CE
CH,
au grupe
C6tl, -CHO).
. CAnd componenta metilenica arj mai multe srup rnetilenice sau mai multi alomi de
r:&ogen in grupa metilenicn, pe hngn produsul de monocondcEsarc se pot obline in anxrnite
:atitali
$i
produsi de policondensarc.
c6rhcH:cH
C6It CH:CH_C_CH:CH
(c.Y)
(c.c.)
C6H5
dibeDilidcneelond O
HrC4-C.H:O
OH
c4:o + cE cH-o
(c.c.)
(c.M.)
:l
I
I
trcH]
ben,ilideneetonn O
il
fHrfH-cH:o
OH CH;OH
CH._OH
crr-l-tu:o
'l
OH CHIOH
lffirrm@
fenoplaste, cu importanre apticalii praclice. Cele mai urilizate fenoplaste se obtjn din fem
de policondensare. Dupa procedeul de policonden$r:
$i
se
bachelita.
Novalacul
se formeaze
OH
OH
a)
\-r cH,-a)
v
OH
o-o!dihidroxnlifenilnerrn
'$.'*o
Ho
Q-cu, Q-oH
p.pldiiidroxidilenilmelan
OH OH
OH OH
A .-^- cH,'U
-..--- --^- r H
.''."-,
."Adhv
U.CHiU
U
\cHa
OH
!L)
prnli metilenice
. Bachelita
se
OH
OH
l+cH=o
OH
-A
I
cH,oH
!Elil-!e!!4!a
tpd.*"d.*,.
OH
-(_r (_r
-.-,..,- cE
J""d.;=7
oHi
-.1- cH,..-,\
- cq ..
(_]rloH
CH"
CH.
l-.n.-fi
a\/oH
')--cn-"'-'-61r-ur
CH''-
OH
Rzita are macromolecule tridimensionale in care multe nuclee fe.olice sunt condensal in
erupa OH.). Este un produs tennorigid $i insolubil.
=\-Y
OH
( ...... no, fN
NH_Y
'
C-O rILN-Y+
. Produtii finali
:-:\ enit printr-o reaclie
:.
de condensare >C:N--Y
de hidrolizl
H C-O H:\- NH
l'
CN
J6> CH
CH,
opdnona tro-"/ir
CH,
hrd a/or.d
.^It
(H
CH.
xDaldehida
fenilhidBzini
NH
'
qTFCH:N NH
D'IMO,' LH
C'H5
fenilhidrTon,
(
$o> CH,
:
No)
2,4-dinilrofcnilhidJazinn (DNPH)
H-C-\ \H ( )
CH,
'
NOr
No,
ii
hidrogcn
OII
nntinJ
("o
rH
('l U (l
L..ozrllcL ,r
r'I
OO' 'll
.' h rH,,rl'(r
rll
cn.r mal.ni.
3. Oridarea aldehidelor
,\R ( H (l + lK\lio
.\i,iir.
f .:i+ (
NLr r:+ xilr ,.du.e,c
-IH.SO , ,\R
-r
lR (H-O
i: -, i:
(r-('r
ICII' Iil.
3.3, O:idarca
l.t.
ttitii
K.SO
r :\InS0, ill.al
(toH
- jc,,It.
r.rJ h../,iJ
K.sor+t\lnsoL lH.o
o\idare
redncere
3
.
polrocdli,, la
dia
Cr
(SO) r:
- R CoOH 2Ag-.lNH.
H.O
oridarL
fcducere
Cr.or
COOH+K.SOr]
-3(Hj(il (H.
p'lprDoL!
tolutio de hidtoxid de
( II=o , :l,,\g(Nli,).loll
i l'; C
\! !,,\"
L\,oI.lt,:
tt
N)|rnrl
COOH
l! xrgint nrelalic.
ti rcqli F(hliry
rcebtdehide
-C\dcid {OOH+Cu.O+2H^O
rcetic
oisenat
c ,o,
H
aide[idd
> R-
rcid carboxilic
Unele aldehide se pot oxida u$or ia prezenla oxigenuluj din aer cand se formeaza
rlrrmediar un peracid carc are actiune oxidanta asupra atdehidei, rezult^nd in final acidul carboxilic
:.iespunzitor Reaclia
-,nptu
C.H.
este
numiti reacrie
CH-O
O)
---
oo
de aulooxidare.
C"H,
bwaldehidn
s!
{H{H-{H=O).
Lznptc: at R-CH-CH CH O-X, -> R_CI{ C}FCH:O
qjugate),
i,
funclie J- re,cnnt(R
lL
x= cl, Br
b)R CH:CH_CH:O
HX---+ R CH_CH-CH:O
X. Cl, Br, I
o R CH-cLFCH o ,H
+R-CH-CH CH{-N
c-N ]
3,
L-,R
cH_o
:HNCH
R CH'{H, CH_R
A,
R CHrtH-rR
o
CH:CH_CH_R
3,
R-CH-{H,
fo
ffiiaffi@
,T
tI
E,enptet cr*+
o, jfiSff; c6o+up
o
^,M.c,.,.,,...,
-l,o- /-\
(-, *u'
U
a\
C6I!-CH.CH,+
etilbeMm
C4
C6H-CH]
2tolq+Ig!
_
CHr+
Fopilbeuen
@
2. Oxidarea
C6E
CHIII
q 1}sr,=+P..45
_
o
|o, t-*!f=,a5
C"H,
CHHlClr,
eti!{enit-cetoni
(3)
o-tetalon,
G
.5 Utiliztrri
. Meianalul (CH]O) are numeroase urilizari:
ca dezinfectanr 6 e in stare de gaz, fie in solutie
apoase de concentralie 40%, numitd formol. la conservarea pepa.atelor analonice. la fabdcarea
Er.nalul (CHr
{H:O)
se
se uritizeaze
1a
fabdcarea alcoolului
{o-{HJ
Acetona (Cq
se utilizeaza ca solvent in industria lacurilor pentru extragerea
la dizolvarea acetilenei in raburi de orel, ca soh,ent pentru acetatul de cetuloze
$i pentru
nitroceluloz6, ca materie pdm, pentru oblinerea cloroformului $i a metacrilatului de meril.
.
gresimilor
l2-1.
PIROlts[JEfifltr
S,
se derermine formula
aurmatodlor compuii
molecular.
carbonilici:
aromr;
c) compusul dicarbo.ilic satuat cu caGne
aciclici ca.e are rapo.ul de maseH:O:5:16:
O;
EJ=86'Fi6
la
l0
rclatia 12x-16F92.
12.2.
conditiile considerate.
b) Se se calculeze masa de carbon care se
9l g de compus carbonilic.
c) Si se precizeze natura atomilor de carbon
din molecula izomerului cerone.
afle in
se
12.5-
moleculara
qH,ooi
cu;cu-cn4 c4-cr1
o
r\igen.
c) SI se scrie formulele plane si denurnnile
-'ompu$ilor carbonilici izomeri cu compusul A
:!E
cafton ca si,i.
d) Sa se scrie formulele Fisch:r a doi
:ranlioneri care au aceea$i lbnr,:la molecuhre
au aceea5i catene de atomi de
."
A $i grupa carbonil
lr sldehidd ii se se
.labileascE configuralia atomului de carbon
H.C1 , CH,
(o
: H/lc:cl,f,_.n,
o
cH-o
(6i) s.c-c-l-l
H-C \^ -CIrr
l:3.
f,mntoarele informatii:
- este un compus dicarbonilic ce conrine o
;tupa carbonil de tip cebna;
- provine de la o hidrcca$uri aromaticd
-ononucleare cu catenn hterali saturati $i este
-r compus p-disubstituit;
are Eportul de mas, C:O : 3,3 75: I .
a) SE se sclie formula moleculari ii formula
r:are a compusului A.
b) SA se detrmine raportul numeric
:--*:Cq .:C*b.. din molecula compsului A.
c) Se se calculeze procentul masic de
:\igen din compusulA.
d) Sn se calculeze masa de compus A in
3re se afla 18,066 l0,l electrooi 7r.
l:.4.
:r
H
a) Se se scrie, dupi caz, formulele plan
sau structumle ale urmatorilor izomeri: izomer
de catene cu A, izomer de pozilie de B, izomer
12.6.
Si
l2-7.
ti B se cunosc
ti
contin in
lEfidii6EaiEg
a) CHr
,-, c 1r+o--e
"'1!#i"", r
r8*+ b _1+
cH.-cH=cH^
b)
<HL<(q|r{r
dtcH
Schena 12.1
"*5a
r
u :{s h;'H-
c ---*i+
d
d
f) 2-metilpropanal + metanal
- a
*scN
> b.rj!3l+
g) 3,3-dimetil-2-butanona + benzencarbaldehida
--i:i+
-;+ , af1
- a ]#5 b --r!!L>
h) ciclohexanone + benzaldehidi
i) a-tetralone + formaldehide
j)o (H
cH-G'2CH, C-CH,-a
o
l,CHr
{=C {Hr
'(L:;ji,'o,a
#bl\c
4rorlkMio)
- la hidrogenarea catalirica
' , -f#L
a ?,2g de com-
,,:i, ,,,..
purAsauBleconsumt4.48L(c.n.,deH.: a:
de
i
C;
- la oxidarea, in aceleati
cantit4i de izomer B
condifii, a aceleiati
43,2 gAg $i se
se depun
a) Si se identifice izomerii A $i B Si sa se
scrie ecualiile reactiilor chimice indica&.
$i compusul C.
12.8.
de anhidride ftalicd.
a) Se se determine structura aldehidei.
organici cu clor:
A:
1,
I,2,,1,4-pentacloropentan;
@-EEEdtr5ffi{
ln
.I,>,c
lri!!
lg;!B>e
Schena 12.2-
ojffi'p
. E"+
t =;>
"
x
Edf
lchlinE
{+
, k
-a.> zt
(\fnq
dehidr,
rrdante de la pundul c.
O plobd cu masa de 31,6g de dintr-o
r:i4ie de alcool etilic Si atdehidE acetici in apn
:sE tratate cu reactiilrl Tollens, cand se depun
.69 de Ag. O alta probI, idenfice cu prima,
r
l\hq
!:-ll.
cleA
se
Se considere schema de
este o aldhide cu
12.12.
lll0.
se
si
rcaclli
l2_2_
tla
er
{$ac) c6Hj-cH=cq g
ay c,n, :{su' .r
e)h
12.8.
|,ror(r,c.,orH.s.),
e
r
*l- .l
24
Compusul cu denumirea 3-
,cotcit.
I
EDUGATIOXAL
tlE
Eg
Ni 2'meril-l-propanol.
b) SI se indentifice izomerii care pot da
cu H, in prezenF de
e, B, C, D
sau
*"""'l'"
-HOOC
'
CH: {OOH+CO:+H:O
sinleliza 1.3-buladiena.
a) Sa se scrie ecualiile reacliilor chimic.
prin care se poale realiza aceasta sintezd.
bJ Sn se
sau E
A, B, C, D
l:g!1119+
+ cHr_co_cooH+co.+H1o
fi
componenrtr
b) Si
al reactiilor.
urmrtoarele informatiii
- izomerulA reduce reactivulTollens. are
caten5 aciclici liniare, are NE-l ti formeazd
prin condensare crotonice un compus organic
ce conline 12,698% O;
- B este izomer de catene cuA:
- C este izomer de func(iune cuA ii B.
Sa se aleagl vanantele corecte din Iiecare
se
S,,nr.n.e.re,,im,nile
A)
ii
"i-
c'in
ii c'
s1lnt
ii
respectiY Ci
a) Referitor la
afirmaliile:
cetoni;
C) A, B ri C sunt aldehidei
D) au formula moleculara C,HrO.
b) Se considra reacliile:
c'.-,r'#'b,
lEliL--
re!!!t!4
A ii respecriv C.
d) Se considere reactia:
B+C -'CSr+
Ho())
A)
;Eputii:
a-.d 2-oxo-butanoic.
:r
6 aldoli izomeri;
fi format din:
ti
Teste
tll8.
::
Se
lrmetoarcle caracteristici:
-
NE=s.
- nu confin atorni de
carbn hibridizali
sp;
:-
A)
D)
I:.19.
l;
l0;
4 Numerul izomrilor
D) p-toliiacelaldehidd;
E) I -fenilpropanal.
c) s;
B) 4;
E) l.
A) 3,s-dimetilbenzencarbaldehidei
B) p-etilbenzaldehidi;
C) lnetil-p-tolil-cetond;
A) H, (Ni);
B) [As(NH,),oH];
C.)1,3-buradiena; D)benzofenone;
A)
D)
l4i
19;
B) s;
E) 3.
Ct 2ol
E) HCN.
l:.20.
sa
a 8,89 de aldehida A cu
NE=l !i
a 5,8g de
:etilpropanal.
ii
2-
C) propanal ri butanal;
D) popanal si propanoni;
l:.21.
r. car are
ii B cu amestec sulfonitric
se
obline un singur
D)
E) 3.
19;
se gise;te in sco4itoarn $i
se utilizeazn in partumerie. Prin hidrogenare
beDzaidehidi
Si
acetaldehidA;
rcor.c
I
EOUCATTOXIT-
,i?.t
Eg
si acetofenonE;
E) olidarea propilbcnzenului.
kg;
A) 600 s;
B) 60
D) 2,10 g;
E) 600 kg.
C) 240 ka
12.25. Aceialdehida se prepari industrial prin 12.28. Cantitarea cea mai mare de reacr:
adilia apei la acetileni. in prezenla de HgSO, Tollens se consumApentru I mol de:
sau prin oxidarea etenei cu aer. in prezenla A) meranali
D) etanal;
catalizatorului Pdcl.lcucli. conform
ecualiei:
CH.=CH.+ %Or-CH,CH:O
Volumele de acetilenn ii eieni, misurate
la 20'C $i 2,93 atm, necesare oblinerii a cate
223,35 de kg acetaldehidd tehnica de puritate
98.5%. Ia un randament global al sintezeior de
AJ 51.25 Lr
B) i40 mrl
D) 70 mri
E) s 1.25 mr.
".iffr't -
A) 1740 gi
B) 17,4 kgi
D)
1,8 kgj
E) 2 kg.
C) I800 gi
12,27,
12.33. Referiror la
l.
A) 0;
D) 3i
12.30.
l;
c)
2,
E) 4.
Se considerA siniezai
zI
):U
co,,puJu *"
1;
D) 5;
A)
1L.-> a
NE,
B)
E) 2.
3;
--:-
l)
C) 6;
g;
g;
gi
se regeseqte
in grupe hidroxime.
h sfariir-
&
g;
s:
protoni
ii
g;
tnif
E) acetona.
glioxal:
C) motilglioxal:
C) 32.8 mr;
B)
!!
.,
de
Ni l-propanol;
r2J5.
Referitorlacomputiimonocarbo lici
ia$rali cu catene aciclica care au un continut in
r\igen de I 8,604% sunt corccte afirmatiile:
L in reacliile de condensare roli pot fi
:omponente metilenice;
2. trei izomeri pot forma prin hidrogenare,
,'u IL in prezenld de Ni, alcooli secundari;
3- trei izomeri pot forma acizi prin oxidare
-'u KMnOa 9i HrSOa;
4. un singur izomer nu poate fi componenti
aetilenica in reacfiile de condensare.
iehidir
l. 2-pentanoni.
iehid,
12J7. vanilina,
substanti cu miros de
l--n
HO ()
\-/ CH:O
HE
Na,
-Ag(Nq):lOH; CHrCI(AlC1r)i
3. are denumirea 4-hidroxi-3-metoxilenzencarbaldehids;
4. are
12.38.
2C6H,
NE:s.
Se
consideri schema
de
{H=O+A r.,,+
reaclii:
B-11!lll>
C (2,5-dibenzil,I -ciclopentanol)
r\Clol ii H,SO.:
sunt corecte
afirmatiile:
1 - este solubiE in apn in orice propo4ie;
2- intre moleculele acetonei $i moleculele
2-propanolul;
4. nu se utilizeazn ca solvent pentru lacuri
qi vopsele.
12.40. Referitor la
afirmatiile:
este
hidrosen;
3. nu reduce.eactivul Fehling;
4. are miros de mere verzi.
12.41.
de aceti,
in prezenF d Alclr;
2. adilia apei la fenilacetilena;
3. oxidarea etilbenzenului cu solulie slab
bazica de KMnOa la caldi
4. oxidarea l-feniletanolului prin incibire
in prezenti de Cu.
propandioic;
ii
P-
respectiv un
4. o dialdehidi fi respectiv
hidroxicetona-
EDUCTTOiAT
EI
l.
geometrici;
3. formeazn prin hidrogenare in prezenld
de Ni un alcool secundar saturat:
4. are
NE:3.
12.48.
;i
la oblinerea
A cu
formula plana:
CI
cI+-{Ir.{IH {,}!
cl crl cl
I
in mediu bazic
4. are NE=3.
12.46.
l. :l moli de Na:
2. 2 moli de [As(NH,):]oH;
A+
Se considera schema de
CH-(-) MgCl +
reactii:
+Hln
B .M; oH>
CH.
J ctr at^( )
aH
OH
tliE!
!e
12.49.
Se
considerr transtbmrrile
acetonn + vinilacetileni + A
--ft+
inej
3. este izomer de funcliune cutoluenul;
3. I mol de NH:OHI
,1. I mol de B!.
12.47.
Compuqi carboxilici qi
caracterizare generau
. Acizii carboxilici (R
{oOH)
-:nclionali carboxil (
{OOH)
{OOH
-CHr ':!':4>
saturalicu catene aciclicl C"H:,O:;
i clrsificarc
+ rarurari
+ rlifrri.i
- - L+ n(ralurali l\ r|l'H
r+dupinaturaradicalului |
compu;t I hidrocarbonal L+,romali(i I., ll , oorl
carbo\ilici
I+oup, numrrur gruprcr ltr+ monocarboriliri rr:,I 'oo
carboril dio molcula L+ di- (ru policarboxilici , \ tioo| h
!i Denumirc
Pentru denumirea acizilor carboxilici, sc utilizezzi mai multe variante in
:nmplexitatea struclurii acestora. Variantcle a, b. c sunt recomandate de IUPAC.
a) Denumirea acizilor monocarboxilici se formeaze dupi regula:
(ooH
(r (
finclie
"l
de
rniari
se numeroteaza intotdeauna
cu
l.
Se alege catena
mai lunga care conline grupa carboxil Si legeturile duble sau triple. De la caz la caz, se
:me seama !i de cellalte aspecle din regula de denumire a hidrocarbudlor
cea
melanoic eid
elanoic
CE
r
54J
HC-C-CI+-COOH CH. f fH CH
a-id i-bu'norc
g,C i lt Ct
rid
H,C CH
aOOH
541 rl
CHrC-C|F CH)
a. id
bo
3.4{m+ l-j-pc
COOH
moh
tEEdii6firfill
&id 2,4-hqadiaoic
dicnboxilici
l,pryplp:
5A
HOOC-COOH HooC-CH) ( H
d'ideund'o\
CHr CHTI
cE cH.
IHOOH
cJ.
acid s-elil2-fcnnnephndioic
\2
\ ) r iClt-COOH
lC:c1
\H
H/
HOOC
HOOC C}FC}FCII-C}HOOH
t'l cH.
crt
acid
cH.
2-clils-netil hdiandioic
c) Denumirea acizilor care conlin grupa carboxil legatn de o cateni ciclici se formeazi
duparegulal
acid + numele hid.ocarburii cu catena ciclicd + carboxilic.
cooH
-idbcn/,r.rrbnvri.
1l
COOH
cid
od
t-naRnl.n,a-bo\
rj-'oo'
t'.
COOH
,crd t.2-beuerdi.arbor,t(
IJ.l).
,,.u",u.U
Atomul de carbon din grupa carboxil ( {OOH) este hibridizat sp: ti de acea atomii
din aceasta grupa se afla in acelagi plan. in grupa carboxi!, se formeaze un orbitat n extins intre
(H:O
^-A
@
s"6
tJ
trOtlli
@ '''"-o
C. ),zo',e'
,sA '(j
ro:"
C
o-H
ln acest orbital n extins sunt delocalizali electronii ,! din legatura C:O Si perechea de
electoni din orbitalul sp3 at atomului de oxigen din grupa OH (formula C). Ca urmare a acesrei
delocalizari de electroni, apare o densitale de electroni mai micn la atomul de oxigen din grupa
OH. Ace(r arm de origen devine anagdror de elecronr rr derermrn, o polarrlale mar mare a
legatunr
In
-OH. consecinE. aromul de hidrogen ene mar rlab legar ,i grupa carbo\rt cederd
relativ usorprotonul (H.), avand caracter acid (vezi pag.355).
E
i7L,s!Et!!l
Tabelul 13.1.
Formula a.idului
HCOOH
Denumirea IUPAC
acid metanoic
cHrcooH
cH3-cH2-cooH
Denumirea uzualS
acid formic
acid etanoic
acid aceti.
acid propanoic
acid propionic
acid butanoic
acid butiric
a(id pentanoic
HOOC
acid etandioic
acid oxalic
acid propandioic
acid malonic
COOH
acid butandioi.
acid succinic
acid pentandioic
acid gluteric
acid hexandioi.
acid adipic
-COOH
HOOC- CH,-COOH
HOOC (CHr)r
cHr-cH:cH-COOH
HOOC-
CF: CH-COOH
csHa COOH
acid valerianic
acid propenoic
acid acrilic
acid izocrotoni.
acid fumaric.
acid benzencarboxilic
acid benzoi.
acid
acid ftalic
acid crotonic
acid maleic
cooH
4\
I
coolr
1,2 - benzendicarboxili.
cooH
acid
U-.oo,
1,3 - benzendicarboxilic
acid izoftalic
cooH
I
acid
,4 - benzendicarboxilic
acid tereftalic
cooH
cooH
l
1-naftalencarboxilic
acid
cr
- naftoic
4Etr
@'
CItsCIHIE
Ou.c,
,H
)ecl
crtsc-ctHooH
C}L-COOH
4id 4-penttuoic
ft
-
H/
Cn,
\cl.*crrrr
ll
@HC^,cH,cooHOCti Cl o
,r:L,
H
H
(FCH {IFCH
alil
fooH
*t-tn
CT].
CH
Cr!
CH,
ii
ii
hidroxi4-pftre. 3{Da
ILH
A
A
AJ"
COOH
CH
JliLl (P) 2.mcr
CIFCH C CTI-{II
I I burenor
o
!i
Proprietnti fizice
. Sructura grupei carboxit face posibih asocierea moleculelor acizitor
carboxilici prr
_
legdturi de hidrogen.
Or tl
R C],
6:
O.
'aFH ro
;CLR
R_C.'
\ii-g...ro1
"
\)c-n
tFo/
..
o:..H- _H
.o.
{II
\rr
E=EEFi6ffiI
Acizii formic $i acelic sunt miscibiti cu apa. Solubilitaiea in api scade cu cresterea
n'rmaruluideatomrdecarbondinmolecula.Aciriisupenorisunrinsotubrliinapa"darsunrsotubiti
in solvenli oryanici (benzen, eter, compuqi hatogenali).
. Acizii formic
ti aceric au mirosuri putemice, iqepetoare. Termenii mij locii au mircsuri
intense nephcute, iar cei supedori Si ci aromatici sunt inodori.
o
5
Proprietnd chimice
{OOH
{OOn.
io,rizan
IlO + R-{OO.
lncoo l.[H.o.l
+ HrO'
ceboxilal ion hid:oniu
ion
p,"
. La dizolvarea in
: -lc\
IRcooH]
Eansferand apei protoni. Acizii carboxilici sunt acizi slabi (vezi capjtolut 22). Aciditatea compu$ilor
ca$oxilici este influentata de natuIa radicalulrri hidrocarbonat din molecula, crupele aragftoare
de
Laemplu: HCOOH+H,O
+ HCOO+HrO,
&id erandioic
Gcid oxalic)
{OO + H,O
hi&ocsoetandioat HOOC
{OO + H3O'
OOC
ctandut
k, -
5,4.10 r mot{_
1.2. Reoclia cu
.te
sodiu
coo\a,
benToaLdes.dn,
co.-Ho
t\e/i
.k"."H
capitotut 22).
,."
-6.r.r0.molr
.upru(ll)
EOUCA'IOIrAI
EI
(R {OO) Me + xHrO
Reaclia acizilor carboxilici cu bazele este o reaclie de neutralizare. Acizii carboxilio
reaclioneaza ulor cu hidmxizii alcalini formend sirui solubile, complet disociate in solulie apoasa
Unii acizi pot dizollabazele insolubile.
xR-CooH
{OONa
C6HJ
+ H,O
beEolt de sodiu
sodiu
2CI{r-{OOH
acid
eelic
+ Cu(OH.)1
hidioxid
cupru
de-
(CHr
{OO),Cu
+ 2H:O
cce6r de cupru
grupei -OH
din grupa carboxil cu un atom sau o grupa de atomi. Cei mai imporianli denvai tunclionali
acizilor carboxilici sunt:
oo
R-c/!
\o n
RC(
R-c//
)o
\ct
esten
cloui
R al'
\N}{-
*t(t'
R C=N
nndl
acde
hidroliz
oo
n c/' * tt,o
\Y - -) R C//\ou+ Hy
2.1. Reactia de e$enficarc (vezi pag.325)
r1
O
(
HO
R OH=R \o
R-c'
R'
oH
acid
carborilic
2.2, Reocli
Londit
alcool
culomorc
de
anide
$re dc
cadoailic moniac
moniu
mida
cu amoniacul formand
siruri
de amoniu. Prin
iDcatzire.
acesrora la peste 200"C, in prezenle de amoniac, se oblin amide. Reacli3 sie aplicabil, acizilo:
care sunt stabili la aceasta lemperature, cum sunt acizii monocarboxilici saturali.
cooH
Feartu. cH.
NH
coo\H. t:* cH cO \H
a-eh.d:
-(Hdcerardeamorn
": Jadc
. Dacn in iocul amoniacului se utilizeaza amine,
I69).
Eae mp
se
lu,
CIJ-CoOH +
acid
acelic
CIL:-C}L-M,
etlahinn
*>
' c+ c/\Nrcrq-cn,
N erilacelamidn
Eg-E6EAii5
El
2.3. Reactii cu
fomue
de
clotuti ocide
,9 I Soclr
R-Ci'
PCL -+
'oH coct
Clorurile acizilor carboxilici, numne Si cloruri de acil, se oblin pdn ratarca acizilor
,-rboxilici cu: clorur. de tionil (SOClz), pentaclorui de fosfor (pcl{), fosgen (CoCl?) rc. Se
Irefera utilizarea clorurii de tionil !i a fosgenului peftu cn produ$ii de reaclie secundan sunt
rolatili $i se obfine clorura acidi in stare purA.
Ercnpb cH3{OOH + SOCI' .- CHr {G{1 + SO: + HCl
acedc
c"Hj cooH
cbrun de.cetil
acid
'PCt - c"H.
co
{t
ctomr,dcbeuoil
CHr
2.4. Reactii cu
lomaru
de
CHr-CH,
*p c.( ---RCi
clomdie prcp on
,p
\c,
{G{l
HCt
Cq
+ HCI
anhidrAk
R_C:,
\on
- POC|
F.-i
o
to +
FCn
HC1
NaCl
'oN,
sec de sodiu
'Anhidridele sunt combinafii care rezultd formal prin eliminsrea urci molecule de apn
doui grupe carboxil. Metoda generaltr de siftezi a anhidridelor acizitor carboxilici consui in
intre
Fatarea acizilor sau a sarwilor de sodiu ale acizilor cu clorurile acide.
rvnptu:
q.t-{//
c.Hq
'onu
cJ. c"
cl
t.tuct
{endicarboxilici elimine
ape
k incekire
o
-c//
rid
c:.
tOH
t)
1.2-bm@di@boxilic
sau
1,5 9i acizii
1,2-
o
I
+>f ^ )--c.'o
o
1,2-bqadic.6oxilicn
(annidrid, nafic!)
ts9E!!---------EF!r
o)o.*.*.rr.(o
\oH
Ho/
,-CH'i
cH- \o
+t -clfli\
()
HCooH
{Nt.{i
cor + H,
Prin incebire in prezenF de NaOH (lopire alcalind), srrurile de sodiu ale acizilot
carboxilici se descompun (decarboxilare) Acizii nesaturali fi acizii 1,3-dicarboxilici se
decarboxileazi mai usor
sodiu
':."1::,la
\aoH
C6H6 +
cH,
NqCOI
benzen
Naco
CH-CH
-co-
acidcinamic
malonic
+ COr
acidacclic
5. Reducerea acizilor
. Acizii se pot reduce la alcoolii corspunzitori cu hidrure de litiu
(vezi pag. 341).
CH.-CH1 OH + H,O
Eremplu, clHj COOH
a4otituin
{
l\
N
li
aluminiu (LiAlH,'
]l-!LL
.lcool ehl,c
a acizilor
crrborilici
hidrolizi
Acizii carboxilici
3.
Adi(ia compugilor
org*o_."g*ri"rirriir, t*";
e-,t-.o RM&x->Rc
.Oo
-oJ,;+
OVqX
n_r
ac utli
"o'H '- H'
r)
Ha{H
*card
_jtt-..*
HCOOH
aceri(
,} ( H - aH.u _ _
r.,
-'ooH
.H
o-f(H
+l_,n
cH cH or
ol,j,'-":
"
OH
.1.
1.1. Obtihcrca
pug
le]nnutui
, " conUn
-:-e
"^-,1:T
acetonn. metanol siacid a.er;.
se
63
-= Utilizlri
*irl*?:ai'-'"
aspirinei, a matlsii acetatJaobJinerea
.
dj^- ":
r"",,1ii,",--r)
,
"
>i ade,,n
rorraceor a"
"
;l;;;;;;;;:i.tiii ;i:ill,fli:
:*##,1::ll1s,rce
_
:'iffio.,
";;lil;il:;L:"ii:;:;:fjil,lllll:il,
ca,*a""r;
",.",,, "..,r",;l
a
-.i
m,reri2lar^r
nr
urilTar
. ]ftn!>/
rn.nedicrk.
nrin or
rda rea
,ecroranr iianrisepric. ta
roluerului
cu aer ta temperarun
ridicare,
___
,-,., ,""*i,t,,*t"
.
A(:dul reretLtic
:er,ce riambataje.
"e
Ltiti/eJ/a
ta
iiamfinilor
.Acidrt oxatic
Esteri
o
i
:-rei
Car.cterizare senerah
. Esredi sunr derivali tunclionali
ai acizilor carboxitici rezulrafi plin intocuirca fonnata
.hidroxil (- oH)
din carboxil cu un resr de
a
,, trlcoot
(R _O_) sau
l-ormula generata:
!:nu
RC
un rest de fenot
*-a-
(Ar
).
oAr
{o-o-C
-.4-"'=-8-"-{-
n,i"*,ir
".
*?
ci
"ilii
l-,#l[fffi
{(:HH.
diesteri fi polisteri
Ex:CHr-(HHH,{o
{OOR.
o{H? {F-
{ooR.
alifrtici: Ex:
CH3
{(:)
gnlt
I:HH=CH,
hidrocrrbonrfi
{G-o-C6HJ
miciti:Ex:Cq
{H, {(:H6H,
cc,
:il
Denumire
&
.L
c"Ihco-Hr{2-c"E r-Y\)
(-A2
CE CG-HE_CIi]
ndnalencarboxilat de pmpil
R'
OOC R-{OG-R-. l.
--
t+o oc{H
co-o_CE-cH,
propa.di@t de
CE
etilnctil
(malonat de eril $
OC--CTFCH-CO-O CE
dinetil
dineiil)
bulandioal de
hetil)
Gulinar
cq o oc
1.4
de
Gco-o-O
boddiMrboxiht
de
(tcleftalat de renil $
fedlmelil
renl)
{OO-R' r
Hooc-(-_)!co o{rt-cH,
hidftgeno-I,4-b.zendic,rboxii,i de ctil
(tftn lar dc nonoetit)
c)
Structurlt
= si in grupa carboxil, in grupa ester ( {OOR) existi un
Ca
,,,O
&
6+
I -R
. tsrenipor Dre/enra mdinrutre
npur. d{ rzomene in tunclede comptexrtarea motecutetor
t-_{c,/iira,box,tici )i enerii cu dreea., r"or',uta motecutara
strnr r_;J;;tu;;lt;;;.;;;
4rren care orrera prrn mannred radicaItor R ri R.,Lnl rTomerj
de comDensarie
npt?
cH cr-r cH.
HH:(-H.
buunodr.tevinit
o
@ c+cH,. ,C.
o-C 'HH
H
H
ci) 2.Denh oaro.
merit
hu.2
c/
penrenrd de
metit\HHr
cH.f-H
fi'
19'
CH,
CH,
(R)-2-hetil3-butenoar de nehl
u,ro..fr e
. -. , . - 1:l
coocrt
COOCH-
'-f-"n
it3
q
Propritnri tuice
dipol -
'neriidu
nnu
djpol.
ci
. Fsrerir
"f,;;r,,i;..r;;;;.";;;;;..;l
H#Ii#r@
. Esterii inferiori sunt substanle frumos mirositoare (fomiatul de eril are mi.os de roE
butanoatulde etil de ananas etc.).
:n
Proprietno chimic
l. Reactia
de
hidrolzn
1.1.
COO R'+H.O
+R
COOH +
R'--{)H
E\enpte:
cHr-coo
aceut dc
-c!H.
lenil
. H,o
ba.it
Exemplu
a.cti.
{OONa
$r. d. $dn,
NaoII
{ooH
+ CHr
{ooH + c.H,
cH.
a.id
c.H.
{H,
OH
oH
fenol
R' OH
il.o.l
ConAtiii: prezenlabazelor
tari (l,JaoH. KoH).
cHr
oH
-Er?nplr:
HCOH6H\
2. Ractia cu
COO
+ 2NaOH
HCOONa +
limiatd.
$diu
::
R'*NII +R CO NH-+R'
.nid,
OH
alcool
R COO'R.+R" NH.+R CO NH
R.+R,_{)H
aniniprima.. amidi\{ubnnuna alcool
{OO
R,+
R"_NH-R,,
+ R CO N
R.+ R,
{H
amldt N.r-dhubnituiri
'
CH,--{H.
{oo
ptuFnoar dc mclil
CH,
{OO-{H.
Bcer!1d.
elrl
CH, + NHr
CH. + C6HJ
NH:
fmilaminn
+ CH,
CO-NH-C6H5 + CHr
N-feniliceufrldl
{H. {
etanol
vetoae ae ouginere
Esterii se oblin din reaclia direcd dintre acizi ti alcooli. care esle o reaclie reversibr-:
ii din reacliile derlvailor tunclionali ai acizilor carboxilici cu alcoolii sau fenolii. Reaclia dire.dintre acizi sifenoli are 1oc numai in anumire condiliide 1ucru(eliminend continuu apa din mec.,
de reaclie).
Elrl
!e!
!!l
:cid
ca'h"\rlL
{O-{l
cloruri
a."ut
acidl
R, {)H alcoot
R'
ONa
n,+ s.o
{oo
R,+ HCI
{OO
R,+ NaCi
esbr
alcmlxt
Ar {H - R-COO
AT+HCI
tenot
Ar-ONa
,inoht
,p
R-C
{OG-Ar+NaCl
rl
acid
a
+ tltilirlri
' isterii acizilormonocarboxilici inferiori, cum sunt: acetatul de erit. acetarul de n-hutir
E -:rl,/edza ca di/ol\an!r in \pecial penrn tacufl de Firrocetujo/a.
. Unii ested sxnr urilizali ca arome esenle de &ucte: formiatul de
(esenti
eril
$i
de rom).
rL- ?IUl de eu. r mrros de pier.ici si car\e,. burimrutde ami,r mlos de anana,r, aceranrjde
izoamii
,
::ios
Fru
de banane) etc.
. Unii
,i-:n capitolul
18).
$i
fibretor sintetice $i
ca plasrifianli
ritinilor sintetice
:i
i
G
Crrsctrizare gereralil
C(HI
a lorma grupa
i:or 9i un atom de oxigen.
-nrru
unei
se iDdepjneaza
63
{O-{i.
suii omotoase
de
clorwi acide
se
tine seama
NE=l: C,H,*,OCl.
Denumire
E:-zple: CH.-{G {1
clorua de acelil
c6Hr-{o{l
dcil(R-CO
).
cH.-{H:{G{l
tEErffi6firrl|l
Proprietnf fzice
=;
Ctorurile acizilor inferiori
in aer $i sunt lacrimogene. Clorurile acizilor superiori sunl substanle solide. Clorurile acide
dizolva in solverti orsanicj (iridrocarburi, cloroform, benzen). Clorurile acide au puncte de fierbere
mai scazute decat ale acizjtor corespunz ebri penrru cn nu au moleculele asociare prin legaruride
hidrogn.
G
.:i
Propriet5ri chimic
Ciorurile acide au o reacrivitare mare Si sunt imermediari importanfi
ir
multe sinteze
R{O-Cl+H.OR{OOH+HCi
ac,d
R CO {l+ R'
R {O {l +Ar
R{(HI+R'
r R-COO
ONa- R {OO
OH
AT + HCI
R'+NaCl
amid, N substiluiin
R .O
R
R
--C1+
{O-Cl
{O-Cl
R' NH R'+ R {O
NR'. + HCI
am& N.N-disnbsrnirila
+R
+
ArH
CO_CI+H
{OONa
-l1l!ll+
{o
{O
o-CO
.ntidnrb &_d:
Ar + HCI
R+ NaCl
cetone
' -]I!I+
CH=O+HCI
,ldehldr
Anhidride acide
!
Caracterizare genrah
Anhidridele acide sunt deriva{i tunclionali ai acizilor carboxilici care se oblin formal prir
eliminarea unei molecule de ap6 inhe doue grupe carboxil.
Au formula generah:
. Penrx a determina formula generah a unei serii omoloage de anlidrid acide se
fine
seama ce pentru a forma grupa
O
se indeperteaza patru atomi de hidrogen fi se
adauga trei atomi de oxigen.
R-CH{O-R-CO
{O-
t!El------!eEsia
d6
Amide
I
Caracte.izare generau
R-CO-NH,
,nnda
R'
uot
R'
. Pcntru a determina formula generala a unei serii omoloage de amide se tine seama ce
pentru a forma grupa
NH, se indeperteaza trei atomi de hidrogen $i se adauga un atom de
oxigeq un atom de azor ii doi alomi de hidrogen.
.O
fjemplr:
amide
-,
!n
Denumire
in tunciie
terminalia -carboxamida.
.o
c"E-c(
.NH-
()
L.t?mple.
I+
C:,
NH.
beuami<E '
lirmamdd
,'t
-.-- -\-\Ns.
_\_/.v_,l
t. [
1'mfialenc boxmidi
q,
CH-(CHH(
.p
')c-cH'-cE-cl'
H,N'
'tllt.
'
tnn,ndirmidn
\ott
b) Amidele de tipul R {O-NHR' sau R-C(}-NR'R" sunt denumite ca amide Nsubstituite. Substi$enlii R'fi R" sunt indicali ca prefix in ordinea alfabetica. Aceasttrvariante se
utilizeaza cand radicalul R are o sauctura mai complexi decat radicalii R'ii R".
qf
,p
E\enflet CI+-C(
c"E
'N}FCE
N
c('*i.r_an
,cH,
.,.n,
a#^i.,,
etilN-netil-betuidi
c) in cazul in care radicalul R are o structurn mai simpla decat radicalii R' Si R", amidele N-
o
:,
Structurn
Ca $i in grupa
{OOH.
in grupa
{O
l,,o
cL-a*
\H
-
NH,
o.
::ii Proprietnfl fizice
( CO
C.
H.N. .C, ,R
.NH
'9
:::
amidelor timoteculele
Propriettti chimice
=1
l. Reactia de hidrolizl
R CO
NHr+HrO
anidi
{o
R.COOH+NH.
H.o
NH-{Hj
CH]_{OOH + NHI
acid,.ein
+ H^O
meiilb.izamidi
acid
CtH;
{OOH
acid
beizoic
CH:-NH:
nedtami.d
2. Reactia de deshidratare
n-cl/o
-=>
\NH.
r-l,:
R C=N + I],o
{O NH- ]ui+
benzahida
C6H.
)
Y Utiliznri
CO
NH,)e{edidmrdaacidL,tuicarbonrc.seobiineindustrialdrnamoni^-
CO, +
UreealH-N
si
- dioxid de.arhon
{O
NH, + H,O
Se
gisette
i.
prin urinn.
aptti
ii
se
elimiE
Se
aldehidele etc.
Dimelilfomamida
Nitrili
c,
:d
Caracterizare genral,
cHr ll!l\
-{=N
:i
Denumire
t-reaplei CH.-C=N
lcelonilril
CH-=CH--C=N
c,H,
{=N
acnlonitril
R-( =\
n,Fi
.oHr
9o
--3+ l* i:rnl ---- n_[
"n
mioa
*n * c "
, r.n,
OH
Prin hidroliza nit lilor in catalizd acide sau bazice se obtin dir'ill acizi carboxilici
inrermedrdr in aceasra reacrie se lormerd amide cde
por rTota dacli hidrotrTa ,e efectuea/6 cu
"e
solutie concentra6 de IlSOl sau cu H,Oz Sj solulie de NaOH.
Exemplu:
CH.1=N
63
--
+ 2H:O
CHr
{OOH +NHI
Utilznri
tEtil-----reEs!J
)
Y Utiliznri
CO
NH,)e{edidmrdaacidL,tuicarbonrc.seobiineindustrialdrnamoni^-
CO, +
UreealH-N
si
- dioxid de.arhon
{O
NH, + H,O
Se
gisette
i.
prin urinn.
aptti
ii
se
elimiE
Se
aldehidele etc.
Dimelilfomamida
Nitrili
c,
:d
Caracterizare genral,
cHr ll!l\
-{=N
:i
Denumire
t-reaplei CH.-C=N
lcelonilril
CH-=CH--C=N
c,H,
{=N
acnlonitril
R-( =\
n,Fi
.oHr
9o
--3+ l* i:rnl ---- n_[
"n
mioa
*n * c "
, r.n,
OH
Prin hidroliza nit lilor in catalizd acide sau bazice se obtin dir'ill acizi carboxilici
inrermedrdr in aceasra reacrie se lormerd amide cde
por rTota dacli hidrotrTa ,e efectuea/6 cu
"e
solutie concentra6 de IlSOl sau cu H,Oz Sj solulie de NaOH.
Exemplu:
CH.1=N
63
--
+ 2H:O
CHr
{OOH +NHI
Utilznri
tEtil-----reEs!J
13.1.
PIROItsILtrD@
- acizii carboxilici A
ti B cu un atom de
- esterii enantiomeri E ti F.
c) Se se determine masa de acid ca$oxilic
C care reacfioneazn cu 200 g de solulie de KoH
de corcentratie 5,6%.
d) St se calculeze masa de ester E sau F
care formeaza prin hidrolizA baz ice 34 g de sare
moleculara M=150;
h) anhidrida unui acid dica$oxilic saturat
ii de la un alcool
monohidroxilic saturat cu cateni aciclica ii
Pentru care mportul masic H : O = 3:8;
g) monoester cu NE=5 care are masa
.u
ca@ne
j)
13.4.
din 7 atoni
ii
provenit de la o alchena.
13.2.
!i
de masa a compusului
A.
l-ormule moleculad:
13.5.
133.
A care
protoni(H).
ol rq
co
cH,
o co cl--cr,
@N< cu,--cx,--eN
O at--{q
-{oc.{F{o-rr}+-{q
tEEodii6ffirrll
e) HOOC
@c+-cf
lt
h) C,H,
urmebarele ecualii
chimice:
b) CH,
H:O
{OOH
+
Ms
"
iN\:Si>
ffie
1^'>A
+Na
iE
+NaOH
-tIO
(P.O,,)
+4lHl(Na+C.H.OH)
.b_#Q
+HJCuo.crg)
+NaOCl
-1tro
*n ,
z.c
r'+l
4v+a
+H,O
+qltONa
(H)
-N2Cl
.HCI
IEEL-------@e!tr)
se
afle dizolvate
HGfl
24 g de acid acelic.
ti
-1!q
+ NaHCO.
aceticcup:1,0159/crn in care
c) CHr
CIFCE
{OOH
KOH
a) HCOOH +
)o
clFC(\
13.6.
{H2 {OOH
0 HCooH + Cu(OH)r *
s) CHr-{OOH + MgCO^
_@E
>
m+
CtfOH
Schena
-ii#a
13.2.
fE
-=fi_+
A i____:E--
+KOH
4o
+KH
-co,, -H,o
-Hro
-t"'
+NaOBr
-NaBr,-CO:
+PCIJ
-POClr.-HC
2A +llo (H.)
> A+m
I -lr"ou,
6r-
+2KOH
Eb>
-NaCl
Schena 13.3
B
+NaOH > CE
C + NAOH
->
COONa+CE OH
Cq.{THH
CIflIHOOH
HCOONA +
D + 2IAg(NHJJOH
----+
+ 2As +
4N4+ H,O
e+
E'-l-1!\ cE Crrctl
5F + 6KMIO4+
OH
OH OH
gH$q +5HOOeCTtCOOH+3IqSq+6MnSq+14Hp
13.9.
*gajat.
NaoH
13.10. Un acid
catend aciclice
monocarboxilic saturat cu
r3.8.
S.. se
ti
se se
de
lffi.,*-@
II
-- X+CH.
d+NH- _ X+a
c+NH-
OH
<'oos*lr.o
---Nq
A+ COC!
E tl----------ie!Et!!l
c, d, e, f, sunt
organic a.
>a+-x
--+
B + CO,+ HCl
{E]#as! r #,
"*',
in
x.
A) iDmeri de compensalier
BJ amide ale aceluiaii acid carboxilic;
C) au aceea$i NEi
de
A.) au
x++f
^
numi. dublu
functionalar
*Hoo( / \
\:/
___.]!n--+
- o aldehidn:
- o alchena simetrice u
atomi de a$on decat A.
diferite.
c) Referitor la compugii
e+NHr + XIHCI
a+3tol1(M r''H!'j.i'
ti
: iubstiturta
de azot:
B) X etilamine, Y dietilamini.
:'retilamine;
C) X
etanamidi.
\.\-dietiletanamidai
..
N-etileranamida Z
D) X acid amiDoacctic.
acid N-
L1.11.
Se
consideri transformerile
:<uru)
H"O-A
Gje
A esre
irC,,mpusul organrc
A esre.
A) trimetiiamina;
B) propilamina;
C) izopropilamina;
D) N-metil-e1i1amina.
Compusul organic C este:
C ) are
de
D) are NE:1.
13.15.
Se considerd
A+ CHTCH,OH
B + CH,CH,OH
CHTCH2ONa
C + CHICH,oH
x+H,O g
X+NAOH*
XrNHr-.
reacliile chimjcel
il
X-U,O
-* X+HCl
* X+NaCl
.- x+A
A+CHTCH"OH
D + CH]CH.OH
E + CHTCH,OH
X + CHrOH
F + CH,CH,OH
reacdoneaze acidul
a) Sa se identjfice subsranFtedrn schema
sl
s. je scne ecuariile reactiilor chimrce.
este un ester
suot
mixt:
D) are NE=,r
A) 5; B) 24r C) 4; D) t.t.
d) Dintre esterii considerafi la punctut c)
formeazA prin hidrolizd acidd acid normic un
A)
5;
13.t6.
B)
24;
Se considera
C)
1;
D)
14
reacliilei
IEDU-6fi6mflll
l,s-hexadiem
a9ffHq^]!.t
*cqoH>
*clrrg!!]q\
propanoat de sodiu
clorura
..-J ln*i' .
ge DroDanorl
F+H
F+I
a#!b
llqq\x
.uffi
!9"
+X
+ CO, + HCI
A+H:O-A+HCI
X+NHr-B+HCl
X+CH]N'H,
-C
B) au aceeagi NE;
C) prin hidrolize bazic, fomreazi benz,ra
+ HCI
x+cHrNHCl*D+HC1
alltu
X+CH]OH*E+HCI
x+F+E+NaCl
x
+ C6H6
G +NaCl
al:\
C6H,CoC6H, + Hc1
ii
sunt
corecie afirmaliile:
A) areNE:5;
B) are denurnirea clorura de benzoil;
C) reaclione^z a cu dmetilanina;
D) este un impodant agent de acilare ln
chimiaorganice.
c) Masa de compus A, de puritate 96%,
recesare obinerii a 56,2 kg compus X, dace
randamentul sintezi esle de 90%, estei
A) 56,481 ks;
c)
B) s6.481 g;
D) 48,8 kg.
54,222 kg;
d) Referitor la compusii B, C
incorecte afirmatiile:
li
D sunt
de un
13.17.
x+c6H5oH+G+HCl
X+H +
1!ffi+Sl!lrffif vffie
A+PCl5+x+POCL+HCl
A+SOCI:+X+SO,+HCl
A+ COCI,
+at'Il(NrcrtrioH)>
schema 13.5.
a) SI se identifice substafiele din schema :
sa se scrie ecualiile reacliilor chimice.
b) Referitor la computii organici B $i E sE
A) au aceeati NE;
B) sunt derili tundionali
ai
aceluiar;a.,:
anhidrida propanoice;
ii d amestec echimoleculr
de propaooat de sodiu qi clorura de propano:
de l.S-hexadiena
Al0.565r
B) 1.768:
C) 22,98:13; D) 13.
13.18.
schema 13.6.
a) Si se identifice substmlele din scheme !
sa se scrie ecualiile reactiilor ch imice.
sunr
B) C64CONH,
B)
au NE=6:
C) prin reducere formeaz, amine primare
+Y
13,44
B)
184 g,368 g;
C) au valori dife.ire:
D) 184 kg, 368 kg.
+ NaCl
13.19. O
kg;
B\28,1s;
A) 287
C)
de
de KMnO.. Votumul
KMnOr 2M necesar oxidirji rotale a
A)0,28mL; C)280mL;
B) 2,8
11.20.
masa de
L;
E) 0,028 L.
D) 0,6 L;
in.prezedn de Ni o probn
ce conline 2 moli HCOOH. Dae ranalamenrul
reacliei de descompunere esre de 80%, volumul
ocupat de gazele rezultare. mAsurat la 27"C
Sr
A) 71,68 L;
S consider5
A(c,H.cr)
ffi
orgmici
Canritatea de acid
este:
A) 1,25 moli;
B) l,2s kmoli;
C) 12,5 moli;
ib-D
cu
D) 4r L;
E) 26,24 m3.
32,8 L;
13.23.
lM
hansfonnarile chimice:
I+{!r,B
c)
B) acid 1,3,5-benzentricarboxilic:
C) acid metanrricarboxilici
D) acid 1,2.3-benzentricarboxilic;
E) acid 1.3,4-benzentricarboxilic.
E) 0,u7 kmoli.
Se incalzegte
B) 26,24 L;
A) acid 1,4,5-mfhlentricarboxitic:
NE:7
care
13.22.
D) 28J ks;
kg;
se
i3.21.
0,1 17
1ff . *,j*:
V + 11,6
!!
c,H,cu,Nu,
x
D) c6H5cH:coNI! ]!9d+ x + H.o
d) Masele de sodiu si de etanol aniridru,
c1
A) sunt izomerir
.llJl!-
D)
125
moli;
E) 0,125 moli.
A) 1M,
22,4L;
B)
0,5M,2,24L;
c)
1M,2,24L..
D) 1 M, 0,224L;
E) 2M,224L.
EFFIiIiiTA.TT*u
]ffir.
13.2s.
A)
D)
l;
5;
B) 3i
care
conline 69,565% O rcaclioneaza cu un alcool
hibridizalisp.
l;
1;
B) CsHsO,,4;
D) C,HLoO..4;
1.
D)
E) 0.
1;
13.28. Amida
saturala
D) C6H'3NO' 1;
E) CrH)NO,4.
compusului D este:
A)
D)
2;
li
EEff-------=e!Et!!l
B) 4i
E) 8.
c) 6i
ii
H,Sq
de concentralie 95%
70%;
A are in molecula
213;
B) l:3;
D) 5:3;
E) 4:3.
A)
A) C4H!NO' 8;
D) acid metanoic:
B) acid propanojc; E) acid butanoic
C) acid maleic;
c).1;
E) 6.
A) C,H6O,,
C) CsHsOl,
E) C,H,oO.,
C)l li
'
A\ 2s%; B) 50%;
D\ 66,64%; E) 75%.
13.35. Se considerd
(rr vr_)
A fin*ts-c
firul
C) 33,33%:
de reacliii
#D=
{ro,) _ nrur[Lrr Hai- E ii+ u
D) alcool alilicr
E) propanol.
bleculari
a acidului este:
2i
A)
D) 5;
c) 4;
Br 3;
E) 6.
D)4;
13.,10.
B) HOOC
{OOH
C) 5HOOC
{ooH+2KMnq
-1oCO,
D) HOOC
Se considere
benzoat de fenil
Computii B
E)
13.42.
3H,Sq+
+ 8HrGr I!SO.+2MnSO.
C,OaCa +
HOOC-{OOHr{qOHS
+
13.41.
A) C6H5CH'OH + CHTCqCOCI
B) C6H5CH'C1+
CHrCH:COOAg .-
c) c6H5cH'cl + cHrcH'cooH
schenal
+#5 A :&+
qi
qo'
+ 2H,O
B) acid Fopanoic,3,67;
C) acid metanoic,3,25;
D) acid acetic,4,35;
E) acid etanoic,5,38.
1339.
{OOH+Ca(OH),-
A) acid formic,4,25;
+ 2NaHCOr
acid
{OO-
A) HOOC {OOH+H,O?HOOC
E) 5.
B+C
C poti fr:
Se considern reactiile
13.44.
Se considere
CHr:O+CH r
c+d
reactiile:
{H:oTn}a1l:}ir:!f !!!l\1115
e+H,O
l-
13.48,
EsteriicuformulamolecuhreCi.H,:
r!
,I
KOH:
-naftalncarboxilai de potasiu.
2. acelal de potasiu
ii
l-naftaleno1ar.(
48,6,18%i
13.49.
c6H,
Seconsideretransformarile:
diferir.
13.46.
,crl- CIFCG{HH1
'CH.\
' CIffiC_CH.
CH._. N
.cLt, t
cH clFco o{E
NE:
3. compusul e se poaie obline din c1orL1
de benzoil $i metanol;
4. compusul fse poate obline un
ii
insolu!iafinaldla4,935%.Gazeleneretinut :
solulia alcalind ocupi un volum de 3,69 L. ::
13.47. Un
27'C
25,99r
tElil--------se!!e!!l
clorobeiE
cianura de potasiu.
$i 2 atm.
Sunl corecte afi rmatiile:
l.
:5.65 g/mol;
acrilic;
4. Eopanoic.
1. prezinte
\t,zvd;
4. prin deshidratarc formeazi o anhidridi
clclce.
13.5?. Seconsiderifansformirile:
A+ 2NaOH
poate hidroliza;
:!
I ,1
53 ori mai
13.58.
5g este
NE=9;
3.
are
B;
nilmaliile:
l.
-(9+ A+C
2. acetanilida:
3. benzanilidi:
4. nitrilul acidului fenilacetic.
I.
B+NarCOr+H,O
l. feniltriclorometan:
13.54.
-llII+
HOOC-{H,-COOH
1 .
1153.
acetic
nlrmariiler
tk
ln{ne
secundare 9i teniare;
hidroliza acestora poi rezulta
,lrimare, secundare Si te4iare.
4. prin
ami.e
ffi#ia;n@
E]
ii
au formula generdLa
QH-HO
cHrHO
R"
C}FHCFR'
in ca.e -adicaliiR,
)'R
.Acizii
cu care se
109r
CH-1CH:\: {H:CH--{CHr)"
o78
Exenplu:
{OOH
o 7)
nesaturati:
{OOH
cH3 lcHr)s
{H:CH-(CH:)r
cH,
{H:CH
(cHr)r
COOH
(CH.),
COOH
(acid oleic sau acid g-octadecenoic. simbol
rddicaldcrl
Se recomanda denumirea
aR CO
EEEI-------reEsrEi
6: I
I 8: I
{OOH
G
.
ICH'.)1
r sr
Alrturi
de aceste
'cHrHqc4),6 cE
H2HHCE)6
IFHqCEh
CIT
CIt
rt-HHcrtrtr-cr{r
l-oleil 2 palmitil-l{ldrilglicool
1,2,3-trisle&ilglic@1
(olo-pahnestedili)
crt HHC}L}4
cH1
fr+-HHCq)lcrrr
clr, Hqcl!;-crtscH{rfcH{rF(c4}
cE
1,2-dipalnitill-linoleil-glicdol
(dipahno-[.oleili)
Cl{siffcare
acil (R
{O
):
L+mkie F\:
I
gras
oleo-palmiro-rtearind. dipalmiro-linotema
tei acizi gra5i.
+
.
Grl\imi
l
+
gi$i
3re Eedomini itr compozitia trigliceridelor. Acizii saturali genereaz, grEsimi solide, iar acizii
:esaturali genereazi gresimi lichide. inte aceste doua ripuri de grisimi nu pot fi rrasate limite
:iguroase, pentru cA toate grrsimile sunt amestecuri de trigliceride mixte. Trigliceridele simple
iunt foarte rar intehite.
{a
i; Proprieltrti ffzice
. Fiind amestecuri complexe, grasimile llu au puncle de topire fixe. Ele se ropesc in
anumile intervale de temperatura.
. Grisimile sunt insolubile in ape, dar sunt solubile in solvenli organici (benzen, trrluen,
rcetona. eler elc.). Cu apa emulsronea.?a pulemic.
(o
lli ProprieUiti
chimice
l.
Ractia de hidroliztr
In molcula unui tiacilglicrol se aflA
1.1- Eidrolizsit mediu tcid
qE
I+.(HCFR
TFTH]TFR
l4-o-o-*
lH,O
-q
rci
OH
&FOH + tR CooH
&id fri
crt-oH
gli60l
lHtrlhffiE@
II
9rt-(HhcrlHlrs
trFG{o1crtpH,
I
CIIT
CII-OH
+ 3H,o
HqCHiE{IIl
g! qlFoH + 2cli-(cHrhr{ooH
I
cH-o.H
1,2-dis&dl-3-Fahnil,gliccrol
(dislearc
1.2-
rid {.rnr
'
palnninr)
cH, (cH,h{ooH
acro
mrrrc
R
?Hrc-{o
CTFHO R+3NaOH >
cHrHO-R
+ 3R-COONa
iLh{H.
qH, OH
.l\doH-+lu
L,"n;tk t *-ot o tcH dH
oH :tx. rCn,r{ooNa
'
I
, crd,de\odn,
crFolo-cH.hr H
( H. oH
i,r_iiii,_<oon,
qH H-O r(
.2-d
Jca.t
'.pdtTrntCt\erot
(distedo-p,hnina)
. Amestecul de snruri
de sodiu ale acizilor gra$i
stice-oL
p"i,,"ral_a,,
Eidroliza enzitlaticd
i!
Enzimele care hidrolizeazn grisimile se numesc lipaze. Lipazele din sucul pancreaL:
digesria intenstinaii agrnsimitor din alimente.
o parte din trigliceridele alimentare (25%) suniscindale subacliunea Iipazei pancrearE
cH o---r-o R. 3g 9 !11,.-
.tFO 10 R
r.iglicendd
( HrOH
q g oH
I
Rr
cooH
Ctt-OH
R_cooH , Rr CooH
ri/israi
grileror
Prin acfiunea lipazei pancreatice care prezjnti specjficitate penrru grupele esterice di:
poziliile I $i 3 din moleculel trigticeridelor, o alte parte din trigliceride sunt transformate in
:,
monoacilBlicerol, conform s.hemei senerale:
- cH, oH
(HrHO-R
p-e-1tFR
--e4.- i-f.cH G{ o R. . 2s.6
'
|
CIF(HO-&
dgliceridi
alts
OH
cooH h
cooH
di/. srd,
:-mooorrsricoot
(monogticenda)
de hidmlize sunl abso6i! pnn mucoasa intestinati;i sunl utilizali in alte proce
.biochimic.
. Prodltii
Hidroliza enzimatici a riacilglicerolilor
ar loc ai ta nivetul aftor organe in organismele
2. Hidrogemra grnsimitor
Hidrogenarea grisimilor nesaturate consG in adilia hidrogenului la dublele legdturi
fa=-+Xtl
vii
C:C
CH-HO-.r CH,H}tsCTF(CH,]5{H.
CH HO lcfLL{|ts( H (CHr- CHr
')Hr.\''200'io"c'1dhi>
iHrHG1cIl)i;{]Hl
ftFHoiCH,)h{Il
cIt-HHCHih{Il
crt-HqcnHE
l:niobil-3{eritslicml
1,2,3-itisteeilglictuI
rzistenlei
la desadarea
Aditis halogenilor
Halogenii rBr . I-, se pol ddr!rona ta dubtete tegaluri C-C drn motecutele
3.
msLceridelor.
II
G( OJCII,'.{}F-( H ICH:! CH
CH. HG1( H,r,+H {}FICH.I-{H
CIFHG ICtLl;( H,
>
2rr qtFH O-iCH,)*fr1
cH-Hqcr!)icrFcH (CH,)-CE CH-HO-(CE)-qlHlF(cH,)i{H.
CH,
I
I
2-r8il el'cml
(ot"*,rmot"iio
l.l-diol.'.
' Indicele
00g de grAsime.
1g
Utilizlri
=
Grisimile se utilizeazi: in alimenralie, la oblinerea sdpunului, a unor preparate fannaceutice
-ri au
l{.I.
PIROItsLtrN@
SA se
14.2.
Se considern
l4.l.
juble
trigliceridelorA
ii
C.
chimice:
tEDuc^r'ox
L...-_tlll
CH:CIFCHt{H:CH (CBFri
Crl),-CH:cH-(CH,HHr
frLHqcru.cHl
(HHCr],)u cHl
fH
cHtHqcrl)!
cn3
-C\
C}i-HHCI-I.)-CH,
qIFHqCH,}_CH:CIF(CH,}{H.
CH'HHCH:h CH3
A + NaOH
B + B1!!!+
-.tll>
D+H.Og
C + H,
D + J- 1!!l!+
O Siie calculeze indicele de saponificare
al triglicerideiA, in raport cuNaOH.
s) Sd se calculeze masa de solulie de brom
1,1.3.
simplei
14.5. SeconsiderEiransformnrile:
A l!4l B:IeI+C+2D+E
cE HHCLII-CH:CIF(CIr'FE
CII_HHCH,)" CH.
CIE-(HHC4!-CH:CH-(CHFFI
li
14.1.
axleiului, iliind
in raport cu KOH.
7,516% Na
ii respecliv
8,273% Na.
A) oleo-palmito-oleina;
B)dioleo-stearina;
unde D
ti E sunt compusi
organici ce conlin
C) 1,3-dioleil-2-palmitil-glicerol;
D) 1,2-dioleil-3-palmilil-slicerol.
b) Cunoscand ci acizii palmnoleic (F)
CHr(cr!)5cH:cH(CH,)?cooH;
Cr\(clL)acHdHG! cH{H(CHr}CooH
C) i-oleil-2-stearil-3-palmitoleil-glicerol;
D) 1-srearil-2Jinoleil-3-palm;til-slicerol.
c) Formula procentuali a compusului B
C. 12.296% H. 11.136% Or
B\'7 6.56% C. ll .13% H: 12.29% Ol
A\',7 6.566%
kg;
corecte
afirmafiile:
A)
se dizolvn in apn;
B) are indicle de iod 592 g I1l00gAi
C) formeaz6 cu apa o enulsi;
D) se sesette in snsimile veselale.
C) C:H:O = 6,87:1,1:1;
D\ 77%C, l2o/r H; 11% O.
d) Masa de sepun de sodiu obtinutE plin
Teste
14.6.
Denumireatrisliceridei:
HHCit)k
frL
qlFHqCH,;-
B) oleo-palmilo-stearina;
C) l-palmitil-2-oleil-l-stearil-gliceroll
D) l-miristel-2linoleil-3-palmilil,glicerol:
E) 1,3-dislearil-2-oleil-glicerol.
de trioleina esle:
A) 30
14.8.
14.11.
3:
D) 68,4
s;
g;
C) 0;
B) 342
s;
de
B)
125
g;
C) 12,5 kg;
E) 125 kg.
E) 5.
A) 34,2
14.9.
B)
g;
kg;
D) 250
Nesaturareaehivalentdatrigliceridei
4;
7;
C) 5.18%l
E) 33%.
A)
D)
B\ 11,56%.
CHI
A) l-oleil-2-paimitil-3-slearil-glicerol;
14.7.
A)23ok:
D) ts%;
cE
CH:CIF(CHJF{}Ii
cHTHHCE)tr
este:
dipalmiiil-3-stearil-glicerol este:
t4.12.
C) 342 mg;
D)
B)43,1 gi
E)oc.
172,4 E;
C) 86200 mg;
E) 89 g.
A) 86,2 g;
14.13.
probi
do
grlsime cu rnasa de I 5g se
Schena 14.2.
CIL)b-CH{II-{Itr{H{I+-CHiC}FC}rcE{Hj
cll), cH.
,CH{IF(CH,flH,
2Na"SrO, + I-
2NaI + Na:SaO6
Indicele de iod al grdsimii este:
A)
113;
D) 83;
14.14.
127
E) 176,5.
KOt ls;
D)
173,.1ms
E) 197,2mg
KOt lg;
KOI,ls.
c) r46;
B\
A) 38sms
A) t300.25g: Dr 1426.749r
B) 1289.12 gi
E) t125.45g.
C) 1276.s1 E;
Teste
14.16.
la
acizi monocarboxilici;
2. au catend iiniara;
3. au in molecuia un numir par de atomi
de C;
4. sunt satwali sau nesaturali_
1. sunt
14.11,
aciziil
palmitic, butiric, malonicr
st*ric, oleic, bulirici
3. oleic, stearic, adipici
.{. oleic, palmitic, miristic.
1.
corespund 3 stereoizome.i:
formeaza prin hidrogenare trislearin6;
4. I mol de trisliceridi adirioneazi 5 moh
de Br:.
2.
14,21.
4.
form eaze
prin
hidrogenare
tsipalmitina.
f4.8.'
l.
t!lil-----re!s!J
gitr.ist.d*
asim(ricii
2. foimulei plane a acestei trigliceride
ii
!i
l. este un acidG3;
2. are NE:4;
3. are punctul de lopire mai scazut decar
acidul pe care il formeaza prin hidrogenare;
4. este izomer cu acidul linolic.
Aminoacizi qi proteine
Aminoacizi
G
ri
CrrrcieriTrre generulA
R-{HNH_)COOH. utrde R esle un radical orgaoic care poak ca 6e un rest hidroca$onar sau
!i alte grupe tunclionale, inclusiv supe carboxil sau amino.i
. Deoarece grupele COOH Si NH1 se neuhalizeaze reciploc, inramolecular,
anrnoaci/ii apar ca amfion rH N CHrR) COO r. ion ce conpne ambele rrpun de rarcinr
elecrice (te/i pag. )41)
. Dinrre cei apro\imarit 100 de aminoaci/r care se ga,esc rD natura. c,rca 20 inrd in
stuclum proteinelor naturale. Ace ia se numesc aminoacizi natumli ti sunl .r-aminoadrjl
poate se conlinn
clli
!i Denunire
. Dintre gupele tunclionale amino
ii carboxil, prioritar5 in stabilirod denumirii este giupa
carboxil. Denumirea unui aminoacid se obline prin adiusarea prelixului amino la numele acidului.
Se indice ri pozifia grupei amino in catena acidului.
Sunt insa mult mai utilizate denumirile aminoacizilor preluate
biochimie.
Tabelul l5.l
Tipul
FomulaplanA
oenumii/ea
f&-cooH
glicocol saqglic;ne
NH,
(acid aminoacetic)
crh?H-cooH
alani+6
(acid
1 -arninoprdpanoic)
NH,
cE-frFfl+-cooH
CH. NE
NH,
cE-cHrfH-frHooH
HC
vali d
(acid 2-aminoL3-metil-bu'
1andc)
cE-frFCH, rFCooH
CH,
Gli
NIT
leucine
(acid 2-amino-4-mtil-
Leu
pntanoic)
(acid 2-amino-3-meti1pentanoic)
lle
lffi^r...*Et-El
Z:l
:ru
\:/
\)-c+
cr+ coou
NH.
HOOC_CIH}HOOH
fenilatanind
(acid 2-amino-3-fenilacid aspa(ic sau
acid aspamgic
(acid 2 aminobutandioic)
HOOC
CTHII'1IHOOH
NHI
,,*t-.*,ff1"",
amidele
' I
H.]\l+Cr}-C}H}HOOH
-J*l
frt
NIl
(cH;h1H{ooH
N4
C N[F(CHr}{}HOOH
NH
NH.
HTN
?E-flFCooH
acid glutamic
(acid 2-aminopentandioic)
aspargind
glutamin,
Gln
lisinA
(acid 2.6 diamino-
Lis
rrgnrini
(ncidul2 anrino--l-
OH NH:
neQ
crt jrcooH
NH^
cE-cH-cooH
qH
I
T
heterociclici
cH
NH,
Ti.
(p hidroxifenil)-propanoic
Cis
CrFCooH
(acid 2-an1ino-
proline
"oo,
(h-clr
'i
tirosini
acid 2-amino-3cisreina
NH,
Scr
Tre
(acid 2-amino-31io
propanoic)
NH-
clh-HE-clL
GIU
CooH
triprofan
Trp
l+-
CIT CIFCOOH
'r
c./
I'
NH,
histidinn
His
.organr
sn
sintetizeT. scheleh,l
corespunzerori
nlor amjnoacizi. Ace$ti aminoacizise procure din hrana Sisuntnumili aminoacizi esenliali.
Ei sunt: valne, leucinl, izoleucinn, IsinI. metioninn, teonina, fenitalanini, triptofan $i
:inidina. Arginina este consideraE un aminoacid eseDtal perrru copii, dar nu si penru aduhi.
Cr
Izomeri
Cu exceplia glicinei. cr-aminoacizii natwali confin cel pulin un atom de carbon asimetric
;i sunt oplic activi. Atomut de carbon asimetric din pozitia o are conigualia S in formulele de
Foieclie, grupa amino se afln in stenga, iar atomul de hidrogen in dreapta. S-a convenit ca ace$ti
a-aminoacizi sd faci parte din seria sterjce L, iar enantiomerii lor din seria D.
COOH
COOH
RI
H.N+H
H-{
NH,
Notaliile LSi Dnu au licio legntud cu cuviniele levogirgi dexrogit deoarece nu existt
tricio legature intre conligurali& rtomului de ca6.n asimerric Ai sensul in care este rotit planul luminii
:olarizate. Aminoacizii din seria D apar n,riiai ocazional, in special in unete microorganisme.
c, Proprietlti fizice
5
o
5
Proprietlri chimice
de ionizrre ti crractrul amfoter
l. Rerctis
R{IHOOH -= R{[HOO-
tt
de
NH.
NH]
Ionul format prin ionizarea intramolecuhrn a unui aminoacid conlne ambele tipuri
sarcini electrice ii este numit amfion sau fomt dipolarn. Echilibrul este deplasar aproape in
(-NH,.).
iooH
$ b.zi
-coo
rid
oniuqau
-N.H.
bz,t
{OO
;i
gmpa cu caracrer
NH.'
JoLr(oniusd
R.{]tHoo- I
NH,i
-!+
{rHoo-+
NH, -,."
LEr> n cr+-coo,
rln; -,.,
* u-o
Aminoacizii se afl6in solulii bazice sub formd de anioni, careconjin numai grupe bazice
ii NH,), iar in solulii acide sub forme de cationi, care conlin numai grupe acj&
(-COO
ii
(-COOH
NH3').
. La tratarea soluliei apoase a unui aminoacid cu o cantitate mici dintr-un acid tar sar
dintr-o baze hre, solulia aminoacidului nu-Si modifica semnificativ pH-ul. Soluliile care prezinc
aceasti proprielate s numesc solulii tampon.
Eretr?p/r: CH-CIFCOOH : CTFCH-COO
-l
NH.
NH]
al inn
CIFCOO
NH!
CTh
sau
mfionul alMi.ei
HC| >CE
CH
I
\H
'OO
H,O
OONa + H.O
sm
de sodiu
\1];
$J CE CH
t_
\H
" solutia
.In
HO
NH.
cationul alaninei
COCI
H(l
>CII. CH
COOH
NH,C|-
)dede mooJ
apoasd a unuiaminoacid monoaminomonocarboxilic, existi formele ionice:
R-CIHOOH
+ H.O
NH,
(amfion) $i
H,N CH(R)
COO
R CIHOO- H.O+
-l
NH]
R{[HOO-
l'.).10'
mol,q
NH:
Hooc
.(
{"
\H.
5->
'l
-ooc{H,{rF{oo-
lor
>
ln,
NH,
Cara(]crl acid al grupei \H, e,te mai accenruar decdr caracrerul balic al grupr
COO . ln apa pur6. grupa NH ceded,?a nar mulli proroni decdr accepd grupa -{OO )
lf,lL-
!4
astfel solutjile apoase ale aminoacizi lor sunt slab acide (pH:6).
. In anumite condilii. soluliile apoase ale aminoacizilor conduc urentul
eltric. in solutii
a.rde cu pH mic. predomina carion u I aminoactdu tu i care mrgre3za spre catlJd ta etecnotia. iar ir sotuFi
bazice cu pH mare predomine aniorul aminoacidului care migeaza spre anod la elecrolzn.
,l
Ii]-CIHIHOOH (pk
pl
se calculeazn
.), j
NH]
Pentm un acid diaminomonocarboxilic, de exemptu ljsilra, pI se calcuieaza astfel:
cH- (cH L
rpk," l0.5lr
NH.
CTHOOH
tl
NH
{+ R C}HH\IHrF{oOH
rl.u.
il
moa, iJ
Jrpepr.Ii
. in condensarile biochirnice. se elimina api intre grupa ca$oxil ( {OOH)
dintr-o
moleculafrpupaaminor- \H rdina|lamole(utddeaminoacrd.re,^rt(andpepride(2-t0molecute
de aminoacizi), polipepride (t6-50 motecule de aminoacizi), proteine (sb-l0.O0ir morecute
de
a,ninoacizi).
Ltcnpt!: CH,{H
";
NH.
amtu
ir,
r-
lt
numite
\H
sran
-{O NH-,
i-:r-r, -r
lr,
-i,,1
CHr{H {O--N 11{ H;{OOH
OH NH, senl glLc,[' (Scr- cl')
1or"
,1",
t,r-on
ls9!99&-------Jri
Lr nplu:
CH-
CH ( CF\H
qIFCLHH
NH,
CTF
SH
CTFCO
I,CItr
)i
{}h-CO N}I-C|HOOH
NH
NH
CH;CIH
11
ClHll,
lr
NH
CH.
CGNH
{H
CO-NH CH-(
CIFSH
cluBnor,Y-8tubh't !rk.t-E'icind,
3. Comporrtarea la incillzire
-----+ R
J.l,
NH.+CO
--- R{IHOOH
" I'' -"""
{IF.
NH,
o
COH
J.2.
R-{H
OOH
o
I
H.N
/c
H R ;rrj R{H
'N]H,
NH
\c
"o'E
NH
Co diliit
ilc'lzie i\
prezenta glicolului.
f'o
o
derilar de la 2.s-diceropipetuina
tJ. y ii
Exenplu.
,CH..
CH,-{Hi{IHIHOOH ..
cH.
>
NH,
CTI^
(-=o
NH
cH-'
areapl,: CLHIHOOH I
tl
NH,
5,
HNo.
almind
>
H,O
OH cid ladic
5.1.
p s. 209)
Proteine
-3
Caracierizare seneralA
. Proteinele sunt compu$i
naturali oblinuli prin policondensarea
'nacromoleculari
cr-aminoacizilot cu structura:
t-EEi,Ein6x l
It?r+
,,u-'"
:1* [u-c-f
r.,t- cKcooH
qder:etor
;n mod consranr 20 de o-L_aminoaciTi.
.: "LlloTarea
srructurr primaril a uner nroleine se relera ta iden,io*,
."rp""*1
la numarul lor ir ]a modut in ca.e acesrra se
"rn,r"r.i,.If",
tn macromolecula
proteinei (secvenF
'ucceo
arninoaci,,itorr.
naturate. panicipa
'Slructura secundara
se retera ta orienl1rc, in
.n,,i,,
,.
J.
"..J il; ffii
o:c
(l
/
N-H ......... .:6 -c
c'
), -,
.
-* *
#;;;
ffid;
il
/ ;
a a--.,i
a-l
\ _^
\a^ HV
J\
I t._"-A ._f.
c I ')-ll l- o
' \
^\ uzi,N.--_^;;-,c
r\t+-l-",,g
q
-I
\
'c. ,i
\*_._I
Figura
hiarogen;;*.r..,r*.,nJ*,
;i:fl::'"**"
p;hinere
!h
s, care pot
rdrD \arina
erc''
oc oc'
NH 'r,
oc
"'*
RHc\ RHC
*t'.o*t-.o
RHC
*t.o
NH
.," "'
*'t*
cHR
HN iIN
H\
co
cHx. cHR J]}n RflC
o. ..
o..*,
*n
15.2.
ii.i. i;;J##;l
*n
oa",
Figura
15.3.
lffiEilEE
OH.
SS
mscronloleculele proteice in anumite forme complicate carc slrnL esenliale pc,tru rohrl biolog::
specific fi ecdrei p.oteine.
. Structura cuaterntri se refera la asocierea mai n1u llor macromolcc ulc proteice, car:
au o siructuri primare. secundari Si te4iari bine delerminxG, intr o entirarc cu un anumit rc
bn ogic.
cr
::;
Clasificarc
. Dupn compozi.tia chimicn:
- proteine simple. care tbmreaza prin hldrolizn blali numaiaminoacizir
- proteine coniugat sau proteide. care dau prin hid.olizi lotali aminoacizi ;i compus:
cu sruclurn nepmteicn.
P.oteidclc sunl lbrmate dinir o macromoleculiproleica LegaEde o grupaprosteticA (er
lbslbprotcidc, lipoprotcidc. glicoproteide. melaloproleide. nucleoproleide).
- proteine globulrre, carc au o forma sferica conpacd, sunt u$or solubile in apd ii su.:
in general prncinc lnt.rcelularc (c\.: hemoglobini. imunoglobulina, citrocrom);
- protine fibrorse, care sunl irsolubile jn apa. sunt de regula proreine exracehrlare cL
roluri de suslinerc
<c
:5
ii
Proprietl(i
l. Rerctia
H,N
de hidroliztr
Proteinele hidrolizeazd la cald sub influenla acizilor. a bazelor sau a enzimelor. Prin
se oblin amestecuri de peptide, iar prin hidrolizn tomla sc obtin amestecud de
cr aminoacizi. Proteinele sunt hidrolizate enzimatlc in proccsul de digestie al alimentelor
De exemplu, prin hidroliza parli3la a hexapeplidci: Ah-G li-Serval-G lu-Cis se obline ui
amestec de peplide ii aminoacizi care poate conline:
- pefi apentidele: Ala-Gli-Ser-Val-G1u, Gli Ser Val-Glu-Cis:
- teirapepddele: Ala-Gh-Ser-Va1, Gli Ser Val,Glu, Ser-Val-Glu-Cisj
- lipeptidele: Ala-Gli-Ser. Val Glu Cis, Gli,Ser-Val, Ser-Val-Glu, Val-Glu-Cis:
- dipeptidele: Ala-Gli, Ser Val. Clu,Cis, Gli,Ser. \'aL-clu.
bidrolizd partialA
2. Dnaturarea
3. Reactii de identilicare a
3.1. Redclia
tfH--------seEeE
15.1.
IPIROtsB,trD@
Sa se
a) aminoacidul monocarboxilic cu
urmetoarea compozilie procentuah de mase:
d) aminoacidul monoaminodicarboxilic
raportul de masa C:O = 0,75;
tdpeptida mixtA cu compozitaFocntuali
care are
e)
de mase: 48,98%C,
I 7,
7.i5'/"H, 26,n%4,
de la
aminoa.zr alifatici
monoaminomonocarboxilici.
15.2.
procente de nasn,
al aminoacidului N-
Ctrr{H-Cti{1!\A1Y' B++C
CII3
C+D
D+KOH+E+H:O
D+HCI-F
C+PCI\..G+POCII+HCI
C+CHrCl-H+HCl
C+CH]COCI+I+HCI
2C*M+H,O
q:l-
2C
M+H:O
M+CHrCl+N+HCl
M+KOH +O+H?O
M+C6H5COC1
-P+HCI
c) Se
se
!!I!!
*
B+CHr{(Hl
a) SI se identifce compuriiA, B, C.
C ai (t-alanine;
- au in molecuh trei grupe peptidice;
- au formula procentualE: 45,833% C;
6.9MV. Ht 19.444% Nt 27 .77 7Yo O.
(E clt-f}FtcH Co-NH,{rFCE-c}t
t--,+[oo,
.re cH (tFco
6)
-l
C}d
lH r*r
@ uooc cH-rn-to
\11
\H
O NH
ftF(
LH, (rH
cH co-\H cq co-\,H-cH
nrrrro-cH
cooH
\IHH"I]5
C|FCOOH
@ c5t+-Ceiru cH-(G \H
NH{H}I Ct{.
flt
NII
COOH
( IFCO
\H.
@ rooc-cF
NH
@ (IFCH cH CF\H
?r!
(cH,ri-( H-NH
co
too,
r
H r, H,
co
NH.
COOH
.u-l[.oo,
Hooc crFCH-cooH
almint
acid asp&agic
rl
qlb(cHjri clFCooH
NTL
cH,
NH:
frFCooH
NH,
omlrini
A+C{HsCOCI..a+HCl
ATNaOH+b+HrO
B+PCl<-c+POCI:+HCl
B+HNO,+d+H.OiN
A+2CHrt+e+2HI
A+HCI+I
(H.t,')
B + 2H1O
A--.1-- j
B l+
>
g+h+i
+ H,O
K+H,O
pepdda
lail+o-CaAii6Iiil
Se considere ca
participi
da
racliile indicate.
condnsiri nurnai
I mol de NaOH.
qrh{CHr-q}FCooH C}HrFCooH
6n d".
nq ilu
clt-crFcooH
'l
schedo t 5.s.
NH,
HOOC-CE-Cri clFCooH
l
NH,
c) Un rnol de dipeptidl C reaclioneaze cu
pa4iat6 formeazr
ci.t,,,i.6
Teste
15.10.
Se considem schema de
cH:=cH" ]:!!!1]>
'!lrr! c i#A+
a:y$- b .d _:\1li1t!!-
CHj-CIFCOOH
tl
OH NIT
reacfii:
-'B
A
+C
este un acid
monoaninodicarboxitic
satumt cu NE=2:
ti
LsrffiCllii6m@
Teste
15.1I.
ti
!i
Ia
tratarea unei
proteine cu CuSOr.
ii
2;
a-aianina esB:
B)
C)
4;
I;
D)v
l;
2;
CHl NH'
clt-fl+-clr
B)
CHT
A)4; B)3;
c)2; D)L
Al2;
EElil--ldlsir
4;
cooHi
NH'
clt -flFfrFcooHi
c)
CHI
NI!
clt-FH
flFcoo
CH. NB
A)
B) HOOC
trFCOOH;
NU
CIE-CI! CIFCOOH;
c)
6;
-ooc CH-CII
C)
D) OOHI! CTt
CH-COO..
N'}I.
15.20.
A)
fr]'-clhcl!-f
N]II
tHooHi
N'}l
B)
flt-crflE Nr!
flFCooH;
NIt
c)
cH:cltTrHoo;
flt
Nq
Nr!
D)
oblinute
D) 8.
fIFCoo-;
NItr
15.16.
coor
D) 0.
15.14.
lipsiti
.=
iln,
din glicini
A)
A)cE-tFflr
Dr
15.12.
15.13.
qE-CrHHr CH-{OCI
i,*
15.21.
valinei cu
*"-
Compusul organi"
PCI5 estei
ott,n* *in
**.,
qE
CTT_C}FCO
\H
CH-CG NH CIFCOOH
NH,
Cl+-sH
( It-cH
N}FCTFCOOH
|iHo-Yl{-ctHo
Cl]r N}I,
CH.
crt s clq-cE-crFco NIFcIi cO NH-CTFCOOH
I
NtI
qrr,cH-; cH co NlFqlFCo NH cH
*H
ir.
l,
COOH
CooH
co NlFf IFC(FNIHIFCOOH
(CHik-NE cH,
f}t
NB
cE
coOH
fIFCO-NrFCrHGNlFCrt
NH,
(CH} NE
CH,
CH- ( CF\IFCH (CHr! \H:
1.,.,,
'}FC(FNH
A)
cE-flFfrr
*s.
cocr;
cH, N'q
B)
cE
CTFfJFCOC|T
c4 Nltcr
c) cE-fIr-fH CooHi
cti-frFf H
CH,
B)
c) 1,3,5;
D) numai4.
15.24.
1,
3,4;
CHT CI
D)
A) 2, s;
dipeptida:
A) Val-Asp;
C) Val-Cis;
CCrr.
NTT
A) 1,2,3,4;
B) 6,7;
c) 1,3,5,6;
D) 2,5,6,7.
15.23. Se corsideri reactanlii: HCI
(l),
t5,25.
B) Cis-Gli;
D)Asp-Cis.
A)x;
15.26.
B) Y;
O peptid.e
c)z;
D)Y.
tE6EEa+r,ox^L-fgl
D) Asp-Gli-Ala-Cis-Ser-Gli-Lis.
A) dipeptida;
C) tetrapeptidn;
B) tripeptide;
D) proteinn.
15.30.
Numirul total
formale
1a
2r
1s.28.
B)
3;
c) 4;
D) 5.
2;
A)
15.31.
A)2;
B)
3i
C)
4;
A) Ala Cis-Ser-Cli-Lis-Asp-GIi ;
B) Ser-Cli-Lis-Asp-Gli-Ala Cis;
C) Gli-Ala-Asp-Ser-Cis-c1;Lis;
PClr.
B) a-alanina;
az otat de
15.32. Acelali
n-propil.
coDlinut in C, H, O
ti
N.
Clt-(CH,I{lHooM,
NH,
C) Lis-AIa;
D)cli-Val-Gli.
r.
2.
3.
{oo
C{
, c.a NH,;
Nrl, -{OO,
{H,
NH,;
Ca NHr,
NH:;
-CHl
4. {H,-NH.,
Cc NH:, {OOH.
r5i6.
10.
Gli-AIa,Ser;
B)Ala-Val-Glij
I mol
D)
A)
mol de HCl,
9;
alanilalanil-alanina are:
fierberea ouluii
2. inchegarea laptelui;
3. branzirea laptelui acrui
4. separarea untuluidin lapte.
C)
A) I nitropropan;
D)
l.
NaOH,
4;
c) B-alanina;
15.29.
l.
B)
D) 6.
dipeptide tirripptide
A)
de
1. are
c =l
moYL;
2. daca se adausn 10
ml
de solutie de
este
cll-cH
,I Cod
NII
l.
clrq
cH coo - Hrd
.j
cE-qrFCooH
M!
Hzo
NIL
{4i.
Hrd
3.
if,{
clL-ffi-coo+ Ho +cq-?H Coo+ }!o
4_
cE
?H
COO +
Nr!
Hp
clL-flFCoO
+ ECJ
Nr1
Schena 15.10.
NH^
COOH
Schema
l5.l)-
cHl
s.heha 15
no-Q-cq-pco ru
12
NH,
qH
slab acidni
NI{,
2. dacn se adause I00 mL de solulie de
\aOH 4M, forma alaninei predominanta in
iolulie este CHr
3. solxtia nu poate fi folositi ca solulie
{HNI!HOO.;
mL de solufie de HCI
:M, foma alaninei predominanE in soluli este
4- dacn se adaugn 100
Ctl cH-cooH.
I
Nlr-
COOH:
3.
KOH;
15.40.
Se considerd
tipeptida A cu fotmula
1ffiffi@
3.
HCl,la
rece;
15.41.
afirmatiile:
l. este o decapepide;
2. esle o proteinn;
3. I mol de A consuma lahidroliza 9 moti
plannl
cli-clFco Nlr
ir".
Referitor
l.
1a
toor'
CH,
I"'
de
Hro;
4. are in molecuh 10 atomi de carbor
15.45.
Ia dizolvarea in apa formeazi o solulie
slab bazica:
diferi(i;
4. intr-o solulie cu
pH:l
apare sub
-ClIi{It;{tHH.
COO
NH.
CI+CTFCO-NrFCIl
NH,
15.42.
Se considera pentapeptida A cu
formula pland din scbcma 15.12. Un mol de A
poate reactiona leoretic cu:
l.I
molide NaOH:
2. 4 moli de Nar
ir
rg["d8#l
{i:
>N-H
pele
,rr,
15.47.
la
proreine
salben brunn;
3. proteinele bidrolizazAprin incilzire cu
solufii apoase acide sau bazice sau sub influenta
r-
Zaharide
G
!; Generrlitrii
sintetizeaz, zaharidele djn dioxid de carbon Si apn. Procesul este numit fotosintezi, este complex
9i poate fi redat simplu prin ecuatia:
nCO, + nH:O + energie + C,H}O + nO,
Zaharidete depozitate in diferite pe4i ale plantelor (seminte, fructe, tulpini, tuberculi etc.)
sunt componente esenlale ale hranei celorlalte viefuitoare $i repreziDti principala surse enrgtici
a organismelor vii. La plant, rezerva glucidice este amidonul, iar la animalele superioare ri la om
esle glicogenul depozitat in ficat $i in mutchi.
Aceste substante energetice sunt degladate oxidaliv Ia nivelul celulelor printr-un proces
complex, contolat enzimatic, eliberand energie.
C^H,,O, + nO?
se
clasifici in:
(C lH)
. Zaharidele
se descompun la
C.H:,O.
Monozaharide
I
Caracterizare generatl
f':o
(fHoH)"
CH, OH
CH"OH
?*
(qHoIr.
Crlon
l"**rJ="EqE-"r*-@
Molecula unei monozaharide este format, dintr-o grupi carbonil de rip aldehide
cetonl,
una^
sau
sau dore gnrpe alcool pdmar Si una sau mai multe grupe alcool secundar.
. ln
CH:O
CH:O
HCOH HO-C H
i
H.C OH H C_OH
H C-OH HCOH
HOCH
HCOH
cH,oH
cH,oH
cH:o
cH,oH
D(.)
ibozJ
H-C-OH
CH:O
HOCH
HOCH
H_C.OH
0Oarabinoz,
cH,oH
D(-)
lxoz:
CH:O
CH:O
CH:O
CH:O
,lt
H C-OH HO-C H
HCOH HOCH
-I
^
HO-C H
HOCH
HCOH
H-C OH
HCOH
HCOH HOCH
HO_C H
HCOH
H.C OH H C_OH HCOH
cH,oH
cH,oH
CH2OH CH'OH
D(+) sucozi
D(+)oanozs o(+) sltoz;
D(+) tdoz5
CH,OH
CH,OH
c:o
c-o
H C OH HO_C-H
H C-OH HCOH
ltL
CH,OH
O-ribuloz;
cHpH
cH,oH
cH,oH
CO
'-l
CO
CH:O
CH:O
H C OH
H C-OH
HCOH
l
H C OH
HOCH
HCOH
HCOH
HCOH
cH,oH
CH,OH
D(+)aloz:
cH:o
HCOH
HOCH
HOCH
HCOH
D-lrudozi
cH:o
I
HO_C
cH,oH
qH,OH
cH,oH
C:O
HO C-H
HOCH
HCOH
cH,oH
D-srboz:
HOCH
HOCH
H.C OH
cH,oH
cH,oH
D.xiluloz5 D psicoze
cH,oH
C:O
c oH Hojc H
HCOH
H-C. OH
H'C_OH HO C_H
HCOH
H_'C OH
HCOH
H
cH,oH
D
tagatozi
Unelc pentoze Si hexoze apar in nature, iibere sau in combinalii, in cantir4i mari
aceea sun! cele mai importante.
!i
ij
de
Izomerie
. Monozaharidele au in molecula 1or unul sau mai mulli atomi de carbon asimetrici
9i sunr
optic aclive. Numarul stereoizomerilor se calculeaz A drpa relalia 2,, unde n este numard atomilor
de carbon chirali. Astfel, sunt 2a:16 aldohexoze ii 2r:8 cetohexoze. (vezi glucoza $i liuc.oza din
tabelul16.1.)
. in liincie de connguntia aromului de carbon asimetric cet mai depniar de grupa carbonil,
monozaharidele au fost incadrate in doua serii notate cu D ii L.
tElt---------seE!t!!l
f'o'
C:O
CH:O
CH.OH
HCOH
I
HC
CII:o
oH
HOCH
..t
t-....
.tH-C-OH
H.C OH
:H_C-OH
--- cHq{ l
D
eli.eriwklehida D
cH,oH
ibo2n
HCOH
HOCH
lt
HCOH
.H CI OH i
ttl
q$oH
!!rol!
HO_C H
H-C_OH
__.1.....
]H C
I I
OH
cH:oH
In seria L au fost cuprinse monozabandele care au laatomul de carbon mai sus menlionat
o condguralie identici cu a L-glicerinaldehidei.
CH:O
CH:O
inon
c:o
Ho C H
CH:O
:HOCHHOCHHOCH
(-H
oH:
H-C
OH
cH-orM1p1
I - glice.:nllJ'hida l - nbo-a
,:lulozd
CH"OH
c:o
l
HO C-H
H_C_OH
,,ol,
.HO.C
I H
H C-OH
.o
l-,
..-....-.1
HoCHi
......91r,,9!l
q!,q!l
Fiecare termen din seria L este piantiomerul corespunzitor al unui iemen din seria D.
au nicio legAturi .d cuvintele dexlrogir $i levosir, care indice sensul de roratie
\otaliile L sau D nu
dl plrnului rumrnl poldri,dre. D. -remplu. D-liucro,,a es(e lerotsir,. iar D-glucora eslE de\rogira.
Marea najoritate a non. -,,aidelor naturale fac pade din seria D.
' Doui monozaharide izomere care difern intre ele doar prin configuralia unui singur atom
de carbon asimetric se numesc epimeri- De exemplu, D-glucoza ii D-monozs sunt epimeri C., iar
D-glucoza ti D-galactoza sunt epimeri C.. Epimerii sunt un caz particular de diasrereoizomeiie.
Cl
q
.
Structuri
Toate pentozele li hexozele adopte o forma ciclicd prin aditia unei gupe hidroxil
la grupa carbonil. Se formaza heterocatene cu 5 sau 6 atomi. Formele ciclice sunt mai srabile
decet formele aciclice Si sunt in concordanti cu unele propriet ti al monozaharidelor constarare
expenmental, cum ar fi reactivitatea miriti a uDei grupe hidroxil comparativ cu a celorlalte grupe
hidroxil din molecuh Si lipsa reactivit&ii monozaharidelor faF de unii reactivi specifici aldehidelor
H(,'H
H(-OH
lo
H(F C H
I
H-C_OH
I
HC
'cl
,H
IICOH
HO C-H
HCOH
H_C-OH
CHPH
CIT:OH
H_C_
HTF C
XB
CHPH
rrffi,.'.*-@
H<,
OH
OH
.J
CH.OH
,\
OH
HO
l!,
. In unna crclr/ariidpare o
srupa hrdro\it, numrE hrdru\jt qticozdrc. care Doare n disoGt
in rapon cu hidro),ilul drn porirra 4 .au cu cet dir pozilia .?. de acieafi pane a careneicrctiie. :
sle reo iromeru I q-gluco7.i. sju d." ceatatra pane a caleneicictre. in sreie6 izome-u I
ll-stuc.z.a
doi srereoi,/omer r por uece unut in cetatatr prin inrermediut tormer 3cictice
,i <
Anomerii sunt un cd,/ paflicLtar de drd,re-ioi,,omene. La inch,de,e,r cictuiur, aromut oe ca,h"
din gupa carbonrl devine dsrmelnc. se numerle carbon anomenc rr ejre singurut arom de carh r
din molecula care leaaa de doi alomr de oxis<D.
'e
'.La scrierea formulelor Hauonh. 'e line seama ca subsuruenlii aromitor de carbon ca:
se a,ld ,,. formula Fi.cher pe pafl(a &eapa ,r carenei sd fie di,Du,i rn formula Ha\ oflh in hlllE
de Jo, a planului carenei ciclice. cu exceD!,a ,ubs,iruenrrtor aiomutui de carbon din poriiia
r
ceror poziue este inversate.
. In solulie apoasi, anomerii o p se hansformn uior unul in ceElatt prin intermedi.r
ti
tbmei ac,clice. cu srabilired unur echitibru. De e\empttr, soiula obrinura o;n dirolvarea in dE
a q-D-glucopirdnozei .au d 0-D-glucoprrMo/ei are. dup; ,rabitired e.tIt,t,utui. r,rm,:roar.:
compo,,ilie: 1o0o anomer o )i o.+ . rnomer !. Conceqrraria tomei acictrce esre exhem de mr.!
(0.0)0,). Acen tenomen esrc insolirde modificareapukriirouronra sotutiei(dc
ta It2,2t,j
(:
nr;;. r"..-
penrru
anomerular, de
la
18.7
la+52.?penrruanomerul0r!rsen,rmestemuBrolale.
j:-
..Iruchraliberadrecic[,prrano/ic.obUnurprinadiliahidro\iluluidrnp"ziliaotagrup.
CHIOH
C:O
HO C-H
.l
HCOH
HCOH
CTLOH
p D fdctoPio"azd
EEliL-------se!qq
. Fructoza din di- sau polizaharide are ciclu tumnozic rezultat prin adilia hidroxilului din
Dozilia 5 la srupa carbonil.
CH.OH
C:O
HO C_H
.t
H'C
OH
,t
H_C_OH
"tCH2OH
HOCri
CH.OH
o
i
Proprietlti fizice
. Moleculele monozaharidelor sunr.sociale prin legaturi de hidroger.
. Monozaharidele sunt substar..le solide, crislalizate, albe. care Ia incekire avansatn se
descompun in carbon
ii ape.
.Suntsolubilein,:purnsolubileinalcooltigreusoiubilei.solvenfiorganici.
. Au gus. dulle, proprietale c.lrc se inlensiGca odata cu creiterea numerului de grupe
{c,
:i
Proprieu(i chinice
r aldozelor
1. Reactia de oxidare
COOH
(cHoH)"
CHPH
aldozn
Erenptu:
*,4no,,.
Condilii:
ll".ii"Xi'#il,ill.lXLl":flii;,.
CH.OH
acid aldonic
du=o
COOH
H C_OH
HO_C_H
H C'OH
L
+ Br)+
H,o
HCOH
HOCH
H C OH + 2HBr
H_C_OH
H-C-OH
CH?oH
cHpH
D - glucoza
CH:O
COOH
2tAso\}lrloH
(cHoH)4 +
CHPH
CH:OH
CH:O
COOH
(CHOH)4 + 2Cu(OH),
CII,OH
(CHOH)4 + Cu,O +
2Hp
CHzOH
acidaldodc
. Aldozele decoloreaz n apa
de brom, inilial de culoare roiu - bruna. Cetozele nu se oxidejz
tinu decoloreazA apa de brom.
. L solulii bazice, monozaharidele srferl un proces reversibil de epimerizare din ca-:
rezulta un amestec complex d aldoze ii cetoze izomere. De exemptu, in mediu bazic D-glucoz
trece in D-manozi sau in D-fructozi 9i inveres D-manoza sau D-tluctoza trec in D-glucozi. Dr
aceea, reaciivii Tollens ii Fehling. care sunt solulii bazice. nu por fi folositi pentn a diferenE
aldozele de cctoze, degi ei oxidezzd rumai aldehidele nu Si cronele.
1.2. Reac(ia de orilne eneryion
CH:O
COOH
(cHoH).
l
:rir> (cHoH).
Cond4ii:
+ H.O
CHPH
COOH
acid zaharic
Prin tratarea aldozelor cu HNO, sun! oxidare grupele aldehide (
(-{H, {H)
ri
se
CH:O
I
HO-C
strcozd
H-C
H-C-OH
l-,,,,*
H-q oH
:
I
--
ir#i
OH
HO.C
> H_C
H-C
CHPH
2. Reactia de reducere
(cHoH),,
CH,OH
EL:li!-----------se!!c!a
CH)OH
5,fror,"
cHpH
H
OH
OH
COOH
D, glucozi
CH:O
ti alcool primr
COOH
H-C.OH
{H:O)
acid
slucozaharic
(acid glucaic)
f'p'
C:O
,tron,",
CH,OH
a) H,, catalizatorNil
b) amalgam de
c)NaBH|
Na
. O aldoze formeazi prin reducele un singur alditol. prin reducerea unei cetoze.
aromul
de carbon din grupa carbonrl devine esrmernc
ii se obFn doi atditoti r/omeri care ditera inne ei
prin coniguraiia acestui atom de carbon.
CH:O
I
C_OH
i
a - elucazA
B-
olu1.a
HOCH
H-C OH -H C_OH
CH?OH
CH.OH
I'
HCOH
I
O_C_H
HCOH
H_C-OH
CHPH
D - glu.ozd
CH,OH
I
H_C_OH
I
HO_C_H
H
CH]OH
c:o
I
HOCH
H_C OH
HCOH
C-OH
I
H_C
OH
CHPH
cHpH
CH"OH
I
HO_C_H
I
HO_C_H
I
H-C_OH
HCOH
cH,oH
Ractia
CH:O
CH:N NH-CrHs
CHOH
cHoH
cHorD"
CHIOH
aldoz,
.
CH:N
NH-C6H5
:N-NII-C6!I5
f
.rys1{rorr, frffi1cuou.y.
CHPH
lenilhi&@a
CH,OH
osuonn
4. Reaclii
>
>
l-nehl d D glMopiranoTn
CH1GCHi
CHlO
1.2,1,,1,6-pm1!oetil o D glucopi$ozd
2,3.4.6
mmed
0 D glucopiranozn
Prin hidrolizd blenda, in prezenfd de acid clorhidric, hidrolizeazi numai legetura lrica
de la atomul de carbon 1, re6cend hidroxilul slico?idic
. In reactia de esterificare, grupa hidroxil glicozidica reaclioneazd cu vitezd mai mare.
1,2,3.1.6-penlaeeiil-d D glucopir$ozi
5.
Fermentatia.lcoolici
c6H11o6
ffi*if
glucozi
2cHj
{H!
oH + 2C.O
eu.ol
Dizaharide
Y
Crracterizare generali
. Moleculaunei dizaharide se obline teoretic prin eliminarea unei molecule de apI intre
doue molecule de monozabaride identice sau diferite. Eliminarea sepoate face in doua moduri.
. Daci eliminarea apei se realizeaz, r'nre hidroxiLul glicozidic de la o moleculd de
monozaharidr tio grupd hidroxil, de obicei dinpozilia4, de la cealalti molecule de monozaharidi
legetura eterica
C) se numeite legftura monocarbonitcn (exemplele A Si B.). Daca
hi&oxilul glicozidic care panicipn h condensare provine dintr-un anomer o,legarura etericn este
s-glicozidica. D exenplu, legetwa eterice din molecula maltozei (exemplul A) esre o legntura
(C-O
monocarbonilica (r-slicozidtca.
tt!t!
*t.!s{-
este
monocarbonilice &elcozidici.
Dace eliminarea apei are loc intre grupele hidroxil glicozidice ale celor doue
monozaharide. legatura etencA formrt] se numerre legatur, dicarbonilica lca/ul C, in molecula
zaharoze,, unitatea d glucoza $i unitntea de fiuctoza sunt urite printr-o legrtura dicarbonilice cr
-glicozidicadin partea glucozei $i Fglicozidica dir partea fructozei.
,, o
,(#,,,(d,
,;'o'L
HOH
,..1"o'o
-'1#
'
.rc.:)
cH,on
l!.r,
ii
Propriet6ti
cH:o ---t
m.hoz5 (foma.a/bon
qH,OH
cooH
lid)
or
Exe pht, C
rHlgtl+ H.O
- fallozd
_er+
2C6H,.O6
clucoz,
inte
ri
Polizaharide
Sunt compuii macromoleculari naturali oblinuli prin policondensarea biochimica
a uni_
Amidon
G
-=
Caracterizare generali
amiloza ti amilopectina.
a a
J-,,
ftagmenl de
t-EDrri-rroftl
o
OH
(l
ti
amidon.Arc formula
a
:i Utilznri
iC6H iO5),-+
nH,o
omului.
nC6H,,06
Amidonul din unele cereale este utilizatcamarerie prirna in induslria berii si abauturilor
alcooli(e Alco.,lLl erilh .e obline din Jmidon contorm ,chemer.
,c,H,^o.,
anidon
c6H 2(]6
",.q-!--!r+ !
;ffiff*i
glucoza
.H.o.
#-
nlltozi
2CH: cH, oH+2Co,
nr ,rr .o"
elucoz,
eianol
Prin distilarca amestecului de rcacgie se obrine spirtut alb. priD intreruDe.ea hidroliTei
acrde .au enzrmarice a amidonutJ . ,e obrine un .[,,p atcatu.r din de\rnne. md];o/a
rr Etuiora.
IEDUc^Trox
rEE
ii
se folose$le la
indulcirea produselor de
Celulozi
a Caracterizare gnraH
":i
de o
pate
$i de
'Celulozaareiorrnulaseneral6ic6H,uoJ",unden\ariazeintre300ri3400,intuncfie
vegetali din care provine. Celuloza formeaze pa4ile de suslinere ale plantelor impreuna
cu lignina $i alle subslan! necelulozice $l confera plantelor rezisten6 mecanice 9i elasticitar.
de specia
6:n Utilizlri
nu este
hartiei.
. Grxpele hidroxildin celulozd sunt implicate in ]egdturide hidrogen $ide aceea sunt mai
pu!m
. Prin tratarea celulozei cu acid azotic si acid sulturic, se oblin esteri ai celulozei cu acidul
.
nirEt'
de
.,o
:In olI
t),/h:_oo I
,n,r\o >
-lnHp
\a,i
$?{
f n 6, l.
f ' &^"l^
H./^
ou\
)
oH "
tQHQ n"
rnHNo
/
o r.ro, \
, (qH.o,
oo,u(}J-,*P
No';
t
celulozn
nikstde celuloz,
in fiecare unitatc de glucoztr din celuloza, pol fi sle ficate una, doue sau trei grupe
hidroxil.
/\
/
,aHJO^ \
+C.H,o,/
\"'>oHl '+
\,oH
non$irat
EIITEDuTi]5i'cjFioftLl
/^
de celubza
/(]H,cL /,o+ro.\'+
" 'i-Hio./
\\oH1.
sulliric
sau cu
o -co cu.\
I^..- oH \ I n{cFrcor,o-+ l
oH
(c"H.o,1
l*rtlo?n /l
/
ncH. cooH
daceta!
de
celuhza
^*r-^uu-.o
,l
SNa
c e
luloz,
'CH-H sNa
/l
5
H)So.
- -'CH -oH
/ celubza
, CS
NaHSq
in felul acesta seoblin fire lungi formate din macromolecule mici (n-250-400 ). Metasea
vascoz, se folose$te la oblinerea unor lesaturi sau aicotaje. Dace fibrele de marase vascozn sunt
tiiate scurt, increlite $i toarse, se obline celofibra. Daca solufia de vescozi este trecutA prin fanre
intr-o baie de acid sulturic diluat $i glicffina, se obtin folii de celofan.
'Glicogen
Q
.
Caracterizare generalt
Si
EDUCATIOXAI
Eg
5oghol.
(R), 6-peniahidroxihexanal.
monoTaharidelor:
rnasd de
CH:O
HreH
SA." i"di"c struclura
galacropiranozei
11-D-
ii
a D-D-galaclopi.anozei.
ecuali le JrnaloJr('or redcr r
chinrice ti sa se indentifice substanlele rezuhale
din reaclii:
se sLne
EaractozJ
E[iJ
I
To+ D
----n_-,1r---:ir-I.+
t.
G.
compu;ilor organiciA;i C.
16.6.
doun
moleculc de D-glucoze cu ciclurile piranozic.
Hidrox ilul glicozidic ce participe la condensare
Pentru anomcrul 0 al maltozei se propun
transformirile din ichema 16.1. Se se identifice
(,.[ffi*a'
L.
l;;E;i
EOUCATIONALI
16.7.
dizaharide
Sa se
ti
a)
care se gdseite
H_C_OH
.H.OH
D-galactoza
uc,c I
!i
H-q-oH
H'FC-H
bl sA
cr-o-galactopimnoza
glucopiranoza-
16.5,
^)
L, Ealartlprranoza
C ( ac,d
aceeasr
24,088
-+Ngni
oplice
16.4.
D-ga hcroza
A (dulcitol)
rJ racr0 paractonrc
glucopiranoza, 2,3,6-trimetil-D-glucopiranoza
!r+-!1!
ddfhI@r
Fmalro/; -+F
p{naltoze
p-mahod
P-malto,t
1!!#!Sl
gJlrg+
{Hsg
nr\^aLi)
r 'G^
'C
-gL3!|! l+J+E
16,8.
B jI3-{!:L' C+D+E
il
ce
6.12.
in
la 2,3,4,6{etrametil-D-galactopiranozi $i
la acidul 2,3,4.5'tetramtil-D-gluconic. in
meliobiozn legitum este a-glicozidica din partea
galactozei.
Se se detemine structura rafinozei.
16.9.
16.10.
16.ll.
ii I
alm.
16.11.
se
Teste
ti
16.15.
16.16.
Aia-D-glucopiranozn;
B: ll-D-slucopiranoze;
C: 0-D-fiuctoturanoz,;
D: P-mallozi.
nem.
a) Sunt pentoze:
A)AliB;
C) C ii D;
B)Asi C;
D) nici una.
b) Sunt cetohexoze:
E: zaharoziL.
A) C $i Di
C) nici unai
B) B fiD:
D) D.
c) Fomeazi acelari poliol prin reducere:
Bi
C)AtiC;
A)Ati
B)BiiDr
D)C ii D.
ii :
amilopectinei.
Di
$iA;
CH:O
H OCH
I
IH_OH
I
HTOH
I
f':o
H COH
,*ln
HOCH
IH_OH
@ g*to, @
(=o
, l-,
}FC_OH
C}LOH
fH,oH
(=o
,-J .,,
l
HO C
H{ {H
CITOH
O gatacroza
Teste
16.17.
ti
C) celobioza;
D) ainiloza.
oreanic:
C) amiloza;
B) celulozi;
D) amilopectine.
monocarbonilicd P-
glicozidica:
B) zaharo?a;
El2iL,,, reE!!!!t
16.19-
c)
A)lsi4;
C)2
16.21.
$i 3;
Se considera zaharidele:
anilozi
legaturi cr-glicozidice:
C) numai
16.22,
B) I
l;
ri2;
16.26.
D) numai 3.
Seconsidertzaharidele:D-galactozi
Se considera zaharidete:
amilozn
(I
A) I $i3;
B) numai 2;
D) nici una.
C) toate;
a D-
B) un singurpoliot;
catatitica a D-
A)
?H=o
IH--{lH
,*,!-,
*1-n
H(]*H
1r..,,
B)
CIFO
I+1-oH
H{{H
I
H C{)H
*--,
I
CH.OH
CTI,OH
masi) sunt:
A) t03o0 L, 2,223%..
B) 10.3 L,22,23%;
C) 10300 cmr, l1,l%;
D) 8240 cmr, 18,4%.
16.27.
A) un singur compus;
D) D-fiuctoza nu
Ls
),
*1-'
ltro,
I6.23.
no
H { -OH
I
H--{-OH
),
CH:O
HG.C
(I
A)3$i4;
D)
fH=o
HO.C H
Ho E-H
B) nici una;
D) 1.2. 3.4.
CO' Randamentul
7s%.
t00%;
c) lt;
B) 16,6r;
D) r,6r.
obtinutne$e:
A) 368ks;
c) 39r,5kg;
16.30.
B) &8kg;
D) 400kg.
de
zaher
tE;odiimrIIl
16.32.
1. p.ezinla anomeri
ii
fenomenul de
de fotosintezd.
16.36.
prin:
l.
l. formula procentuali;
2. natura legalurii ererice carc ei::
o-glicozidici in .tmilozl ri ll-glico,idici:
16.33.
Refcrirorlamalrozisicetobiozasunt
1. au masa molecularn
2. au legslura eterilra
M=342r
dicarbonilice ii nu au
reducrrol
ii
glicozidicA.
16.34.
Referitor la zaharoza
sunt corecte afi rmaliite:
l.
ii
D-fructoze
2. D-ftucroza neconbinata ca
Si
D-fructoza
din zaharoz, formeazi cicluri furanozice;
3. ambele prezinte anomeri ii formeaze
4. nx dccoloreazA apade brom.
16.35.
iodul:
2. sunt polizaharide ce dau prin hidrolizn
totali D-glucozn;
3. ambele sunt sotubile in apd calda;
4. se formeazd in planre in urma procesuluj
tE:tl-----s!rer!l
EDUC^TIONALI
-
16.37. Se consideriiransformarite:
lr grucoza -iiji-, a
2a+Ca16111,-O*rr.O
Re|ritor la subshnla b sunt core.::
afirmatiilei
este
gluconatul de catciu;
16.38.
Se
L hartie;
2. mdtase milanezn, celofan;
16.39.
Fuimicoronul folosir
1a
fabricare:
este
6l%;
16.40.
formula
ii
16.4.1. Reicritor la
iolulie concenrrata
Ret'erilor la amiiopeclina
cu
afirmatiiie:
rti.maliilc:
16.41.
afirmrliile:
Si
glicogen
I.
16.,15.
6r
grupelor hidroxii
Jin ccluloze cu anhidrida acerici se obline un
.ompus A cu compoziia procentuala de asa:
.+8.78% C, 5,69% H. .15,528%0 care contine
in ficcare unilate provenita din gLucozr 3l de
aromi. Sunt corecte afirmaliile:
l. Aesle diacetat de celulozii
ii
IE6EAii6TIIT4J
Acizi nucleici
G}
r:5 Gneralitlti
. Acizii nucleici au ro1ul de a pdstra
!i de a mijloci transferui de informalie geneola
in lumea !ie. Din punct d vedere structural, acizii nucleici sunt polinucleoride, formate pr[
policondensarea mononucleotidelor.
O mononucleotid6 esle corstituita din: o baza azoala, o pefioze Si acid fosforic.
\*
'u
(-ll'
'T-'o
HocH,-o. oH
se
HocH.,o. oH
NH.
//"'--,:''."
lil,
@*-;oerff
N-
de
pentoz
;;;;
t..rr
OH
Ho-P-bH
i4oGL
l
._
ID
(,X)
Oel'".--J-Fotr;i
," i1".,,-"<:l)
pp
'"
. Prinrrun
prms biochimic
de
oH
OH
honobucttuhdi
policooden.rre
Lrparla: fragmenr
r--l
"o-l-
"'''"''tere
;;;;;);."
de acrJ deo\iribonucterc
mononucjeoridetorseobdn ac,Tinucterci.
un rre rnrre ele pr 'n punri de rrp esrer
\unr
tAD\)
NH"
Qo
?fH@@
\"-\NH.
FE
E_E
tr-
1r
O
NH,
1'
HO-P-O
,,-\
j-?
., cHI ,()
lr\N/\
n
aH
o
N o
o
^'i f\.r..)rH H\
lrL/,!
6*
ll
r_ar
F-E
^
@)
tr-tr
l
ll
l-Dl-l]]
ltD -deoxilibozd
tz-lEt
Z =tuharidd
acidlbsloric B = k*idzotun
ReprczenhNa Reprczenhrea
P=
schtdalrcd
JiagnenuluiJe
ADN
' Mononucleoiidele
constiruente
\chcmalrca a
unui
fropne
audnL.l"n
de
,.,"i;;."r.-;;-;;;. ;fr[ii"i;;nT:g
tE6ufiiidrrrf4l
clozinA $i imini. ADN-u] are structud bicarenari. Doua lanluri polinucteoridice sunt
unul in jurul celuilalt sub forma unei sceri in spiraie. Acesr aranjament spaliat de
rI
elice este stabiiizat de legaturile de hidrogen care se stabilesc intre bzzele azotate ;in cele I
macromolecule. Legiturile de hidrogen se formeaz a intre un rest de adenini (bazn purinicE) dic.r
macromolecula Si un rest de tinine GazA pirimidinici) din cealalti macromolecul, sau inuE
rest d guanine (baza pudnica) fi un rest de cirozina (baz5 pirinidinice). Cete dou.
baze
purinicaii pirimidinici, asociare prin legituri de hidrosen se numesc baze comDlementare. perr
qD\. perech,ic de ba,, e comtlemelrare sunl. ddelrna - fimina rA- t ,. asuciare pnn douA
tegA-,
de hidrogen Sj guanine - cilozini (c-C), asociale prin trei legaturi de hidmgen
azr-
^..
'-*-G-
,-I.I--'
\N
i
oa
adenha - imini (A
--tZ
T)
@)-E)
sudini - citoziM (c
- C)
-.-.
EEFEtr
i
l
[]
Lrl Et E lat
-La @-u @)-a @-E o-E
I
in cele doui macromolecule dintr-o dublA elice, nucteoridele se succed astfel r-ncat bazet.
azotate complemenHe si ajunga fa!, in fala $i sA permit4 fomarea legiluntor de hidrogen.
Mononucleotidele consrituente ale acidutui ribonucteic rARM sunt for,.nate din uni6ti
oe ribo,/a legare de unr dinrre bdlele azordre: adeDina. purnina. crlo,/rra
ii uracrt. tn.rcesr ca,,.
perechile de baze complemenrare sunt: adnini - umcil (A U) guanini - citozini (C_C).
ii
' sec\ enu mononucleoridelor drn macromotecutJ unJ. acrd nucteic (,rrucrum primara,
este esenliale pemru ro lul biologic al acestuia. MoleculadeADN eslesediul informafiei genedce.
Succesiuoea celor patru baze azotare in catera polinucleoridicd a ADN-ului da indicalii precise
despr succesiunea aminoacizilor in macronoieculele proteice. Un grxp de trei nucleotide cu o
anumita secvenla formeaze un codon care codificd un anumit aminoacid. De exemplu, gticina
are codul GGU, iar alanina GCU. Codul unui aminoacid este acetati la toate organismele vii.
indiferent de pozilia lui pe rreapra evolu(jei. Codul genetic este universal. Succesiuneacodonilorin
macromolecula de ADN corespunde succesiunii aminoacizilor in macromoleculaproteica. Simcza
proteinelor conform infonnaliei genetice dinADN este un proces biochimic complex, studiat de
geneticd, care poate fi reprezentat, mult simplificat, astfel:
AD\'r{eE
ffii
) {h
--]:s!.!:l!s.)
p,nretna
i,
ARN.
Acizii
Foteinelor
Fagmenrde
AD\l--l-
ti
baze complementare
serv$te ca tipar penfu sinreza
(maaice)trtr8trtr8
@trtr@tr]
t4 @-z-o tz
Fagmentul de
ARN
G)
lul
t^-^
+za-@-a @-E-
S-a stabilit cA un segment d: ,{DN, adici o genn, controleazA sinteza unei polipepride.
Descoperirea $i elucidarea relaliei acizi nucleici - proteine, care este una dintre cele mai mari
realiziri a1e secolului al )a{-tea, a deschis calea unei noi tebnologii, ingineria geneticn_
Vitaminele
. Vitaminele sunt compusi organici necesari in cantitali mici unei bune funclioni{i
organismelor vii. Vitaminele intenin in procesele biochimice care asigure ue$terea, dezvoltarea
tr reproducerea tuturor vietuitoarelor Unele vitamine indeplinesc tunclja de coenzima. Mtaminele
.\erciti $i rot coordonator, integrator Si regulator la nivelul irtregului organism.
. ^un
Ir alimente, se grsesc compuqi organici aFopiali structural cu unele vitamine care, in
organismele animale, se transforml pe baza unor reaclii simple in vitamine propriu,zise. Ace$ti
precu$on imedia(i ai vitarninelor se numesc provitamine.
. O clasificare a vitaminelor tine seam, de solubilitatea lor:
5--"-- c t!.-
4C-
ll-ttl- r"r,
vii.
crl
,\
*"1-\Cq_c4OX
S
lilaninaBl (timi.a)
fitoH
l\ir-cuoH
HrC-\N-!]
Ho
fE
H3
.l
\c4
ft-tz-ox
,o-sb
,( ):o
\ou
sd
cFf cI H3
c r-h
cr-toH
o-b
!ibnin,
a2
(l
dehr.lrcrerdoll
11,1.
17.2.
din timina
ului.
a) Sd se scrie
d) formula moleculara si
molecular5
ii
vitaminIA2.
de
nucleozide.
b) SAse detemine nesaturarea echivalenE
conlinutxl in lr2o1, procente de masd, pentn
nesaturarea
a acestei
A.
d) Sa se catculeze masa de oxigen caie si
b4.1r de nucleond. B.
afla ln
11.3-
OH
HOF
\ r^rrr
l
\N -/.N'\NH^
o
Referitor la compusul A sunt corecG
afirmatiilel
A) estc o nucleodda specifici ADN-ului:
B)are NE = 7;
C) este o nucleotidd specifica ARN,ului;
,5.
D)
esre
vitamina antirahidcel
D) este
mononucleotidi ce provine de
l.
o bnz n pirimidinica;
E) citozinaeste bazacomplementari baz e:
la
infeclii;
E) este o vitamin, liposolubila.
11.6.
afirmalia:
de
EE:El-----e!!stEr
l7-1.
11.9.
drmatia:
A) este o bazl pudnici;
A)
D)
181
B)
16;
E)
14.
c) r3;
17.10. in
E) este o mononucleotidn.
15;
numrrde atomi
lidrogen;
17.8.
7.1l.
Baza azotaticu
compozifiaprocenhala
afirmatia:
$iM=lllestei
A) adenini;
B) suaninn;
C) citozinn;
D) uracil;
E) timine.
Teste
17.12. Referitor la ADN sunt
este o
polinucleotidd;
2. pentoza din
ADN
este
deoxiriboza;
l?.13.
ti
corecte
afirmatiile:
l.
l4%O
17.15.
afirmaliilei
1. codonilordin ADN
le corespund
codoni
inARN;
2. in structum acizilor nucle;ci apare o
de baze complementare
singure monozaharidn;
1. sunt baze
pirimidjnice;
17.16.
3. au NE=4;
4.
de
auinnolec
!i D sunt
oxigen.
Referitor la vitaminele C
antiscorbudcn;
4. vitamina C se gnse$te in cantitate mare
in frucle !i legume, vilamina D se gise$te in
untura de peite, unt, lactate.
este
rffi-"*-@
snpunuri
R-
COONa+ R
{OO
+Na-
{OO
2R {OO
Mgr
(R
(R
{OO).Mg
{OO
rr:r+
Mg(HCOr). 4r+
Ca(HCO.)r
car
co,: -
Mgr*+ CO,2
!;
MgCOj+CO^+H,O
cacor
MgCO-
Detergetr(i
G-SO,
SOr ). Cei
Jrir
,Lllonh
.o n"
r( H
R
( cH,.
Ere,rplr: CrI.
{,,),
din bacrerii.
CHr 1CH.),
ii
in ape
Alcoolii gra$i polieroxilati se oblin din alcanii supenorj din petrol conform schcme!
jo J + ('H r( H-), { OH
- CHT ICII,). CH, o lCH. {Hr {)) ( H
{'H r(',H, ( ll
suprahlIi.
aq
a
::i Fibrc traturale, artiffciale
. Articolele de nnbrdcdminre
"rnl
$i sintetice
Si muhe atue obiecte sunt confeclionale din tesaruri sau
tricotaje oblinute din diferite fire care, la randul tor se oblin din 6bre prin toarcere.
.Indilereni de natura lor fibrele au ce&va aspecte srructurale careva proprietati
$i
comune. Fib.ele sunl alcituite din macromolecule mari cu structurA filiforma, orientate paratet
Si
asociale intre ele prin inreraclixni inrermolecutare. Fibrele rebuie sa fie rezistente 1a purtare, la
spehre, la acliun* lumirii, celdurii ijrrebuie sr poate fi colorate. Fibrele dcstinate unor articole
de imbracaminte trebuie safie hldroscopice, adici sa absoarba uniditatea.
. Fibrele nator.le au drept componenh principah fie celuloza (fibre de bumbac. in.
cdneod erc.,. fie o prorcrli insolubild , kerai ina din t;n.. fibronia drn n,rr,ea naturdta).
Macromoleculele de celuloza din planrele rextite sunt lungi $i sunt asocjate prirtr-un
numer mare de legaturide hidrogen, conducend lafire rezistente. Sunrfibre hidroscopice (vezi
capitolul I6).
Macromoleculele proteice din iena sau mltase naturaE au un aranjarnent pliar $i sunt asociale
intre ele, in special, prin lgituri de hidrogen. Sunt fibrc hidroscopice (vezi capnolul 15).
. Fibrele {rtificiale se oblin pnn prelucrarca celulozei separate din lernn, paie, stuf etc.
Aceasta celulozi are macromolecule mai scute decat celuloza din plantele textile Si nu poare 6
prelucratn direct in fire. in matasea acetat, o parte din grupele
-OH din celulozd suntestirificate
fi, de aceea, mdtasea acetat este maipulin h idroscopica decel mAtasea vascozi sau celofibra, care
sunt lbrmate din celuloze(vezi pag. 267).
. Fibrele sinttice sunt formate din compuSi nacromoleculari oblinuli in unna unui
proces de polimerizare sau policordensare.
Fibrele acrilicese oblin din poliacrilonilril (PNA). Acestefibre prezind rezisrenla ma.
la purtare, elasticirate, rezistenld 1a prodxse chimice $i un tuieu plecut. Nu sunt hidroscopice.
C=N
)"
C=N
acnlonitil
poliacnbnilnl
nHO-Ct+-CH.
'
OH nHOOC-(
\/
],2-clandiol
(elitenslicol)
-COOH ---->
acid 1.4-beMcndicar6oxilic
(acid lereftalic)
l\
\-coo
>
Ho+1\1-tt
\,/
se
polictilentdelt2lar
IndushialPET-ul
.Hooc ( ) coocH
2Ho
.H-
(.H.
r H(HH,-CH" ooc
nHo
cH,
oH.,,,.+
{H) CH -o,
tilUt
.OC!
o}r Ec!r>
IH(HH:
CH -oH
eri ienelico I
Fibrelepoliamidice
mecanica mare
corzilor
Si
,riEf-------le!!=!4
nHooCiCH.)4 {oOH
-Ho {Co
(CH,)4
-{o NH
nril.n 6-6
(CH?)6-NH). H+(2n,1)H:o
\oH l*
:' r:', o
(H.....+ rcc (cH.F,.IHr
-+- O...-::
",
)
O
i-O
nt
Lv
J
';
tq
t,,'
G
\. Riritri
poliesterice
au
!i
Coloranti
_N=N
-so,H).
91^
,O/"
l1^
*{OJi,iu,
.--
- :Q-lr-rl O-*,r,
Na
<]N'(
.2i,.. cH _+ NtO,S (/ -\ NH-N (
o,s ( ) N
)-N
' \-,J).
\*/ )
cH,
na l!'rr.,n
med..
bvtr gdlbel
ofl,.(rmJ in
eo.,&,d.o),
.N
cH
cH,
vopsctete
Ag drept catalizator
CH-CI!+ 1/2q
Legitura
(H2o,
NH'
OH,
ErEjrJq-=ii5 n
!qs5
crb-cE
di. oxidul
Ar- OH,
cH,
CH,-CH,
. Alchitares amoniacutuicu
orid
ClF, CE + NHr-
()
cH7
;;;;i ";;r;;;;#il:ff,il.l
srupe
de;len{
NH-CII-CH-OH
CH,
-C[I-OH
dieLrolani[a
+N. /crhcrt-oH
CII_CE_OH
oH
-o-
^_^-,_-
\crL-cE oH
c4
sunt
utilizate
ca
.(cl!),
{oo
,NH(CH,
ti
a cosmericelor Snrurile
{H,_ {)H).
eted
C"lL-\H,dhnA
Cll-rcll,
C"H, NHr+
irina
L2-\,Jrc{er,,)aDt,ni
cI+cI+- oH
'
Ct_h_Ctt_OH
N,N{i(2 hidrcxidil)anilin,
. Alchilsra
Exmplu: CH,
Cfi
in*ri*,,
t oaditu:
.lemperatum lS0"Cr
o-R),
CH)_CH2
-)
CH, CH,
CF{tt
CH, OH
ete.monNiticatsticotulur(ce.osol!,
-d-
eter m@otilic al
HO CIT-Cll; oH + CH-CE
O
ii
l
i
monotuolam'n,
qH-cltr+ NH/cH-clt
cHr clq-oH
lr
dietilenglnohhi (cairitol)
HHIL_{}t-GCrtr_cE_oH
dielileqticol
tEEffi o-rrrBig
Celosolvii Si ca$itolii sunr solvenli loarte buni, fiind folosili in indusrria de lacuri
vopsele, in spcial Iacuripe bazi de nitrocelulozl, in jndustria rextih, in cosmericd erc.
ti
oH +
. temperature 170'C:
. presiune 3,5 ah.
d3
!n
Medicametrt
1a
sau
ben/en,ul.onamidd, cu surlcrura:
H:N
(l\ )-Sq-NH
fooH
. Aspirina
Se obtrne
esre acrdul
acer'l.alrcilic cu rormuld'
conlorm rea.hcr:
COOH
,a\-'l o'
I\,-2 ^,, ,, tr. cor,o *
eid salicilic
anli.lridi
Acidul salicilic
se
OH
'\
acclic,
O{O{H'
CooH
acetilsalicilic
l+>l
' \ lj5
lenol
| f
=
oH
acid acetic
fooH
,, r-\
" '\-,!
or.r
acid salicilic
a Esenle
de compu;i organici cu
tIY'OH
id-cu:cu-g-cu,
o
$.n,
-.--s.
zCH:O
HCOH:}l
tl
. Esenlele pot fi naturale sau de sintezs ii se utilizeaze ca: arome in industria alimentars.
la parfumarea multor produse (cosmetice, sepunuri, detergen-ti).
HrDuc^n-6iii1
18.1.
IPIROIts[JENfltr
Se
cHr_{cH,)",-{
cu
A:B-t:2.
a) Sa se idenlfice comput,ioBdntr
iA )r B.
b) Sn se precizeze numarul de trigliceride
mixte. inclusi! srereorzomen. din care poate 6
lbrmau grasimca ce di prin hidrotiz6 bazrca
SOrNa
SA se
sdpunul considerat
c) Si se calculeze masa de gresimc necesara
oblinerii a 366,4 kg de snpun, dace randamentul
.o.line 650,376
c) Se se
18.,t.
E.2.
I
Se considera detergenrul neionic A cu
aonnula generale:
saturat
c\
a)
18.3.
iiB
ti
cH,--{cH.) {OONa
9i
se
triglicedda B
18.5.
Se considerA schema
cH
CHr:cH,
) {}r.
dereacrii:
glellll+-lr+:*
b ]I!+
na+nc-d+(2n-l)HrO
a) Sa se identifice compuiii organici
din schem,
ii
Si
cre$te
776.08d/,
de
lll
1r,-.
lE6E
iii6Mr4tl
NH.
() I
r-*-N:N
r,r!
18.7.
O fibra poliamidicn
A. care contine I 2
atomi de carbon in fiecare unirate strucluraln.
are compozilia proccntuali de mas6: 63,7169;
C,9,73.1% II, I,1,159% O $i 12,389%N.
a) Sa sc idenlince poliamidaA.
b) SI scdetemine gmduldepolicondensare-
se
18.8.
inltu macromolecuh
deA
de
\-ru:ru (_r-.
""\,^
i
conso
SOrH
..
18.1 I
Se obline acid aceti lsalicilic folosina
ca materii prime organice fenolul ii anhidridi
Si
cl Si
se dctermine NE a acidului
acetilS3lici1ic.
dl Slsccalculeze masadeacidacetilsalicili.
care conlnre aceeaii cantitaE de oxigen ca ii
828mg dc acid salicilic.
18.12.
ParacelamolulsauN,(p hidroxifenil)-
ii
ramen neesterificate.
Ho-(_)
+HO ( ) NH-CO
tEliL---rs!eet!!
ro
SOsH
Nll.
NH,+
(cH.co)p
CHI+CH-COOH
de anhidrida
18.13.
$1+coox
l,
cl
Teste
18.14. Se consideri substantele tensioactive
cu urmltoarele structuri:
CHr-{CH,). o-so,Na @
cx;crq1,--o1c4 c1-o; a@
cH, ]cx,r, <nol, @
Referiior la acesr. substanJe sunt corecE
afi.rna,iile:
18.15.
se
Se consider5
utilizeazi in procesul de
<
A) gadul de policondensa.e
al
poliesten ui
este 241
18.16.
A)Aii
B au aceeaii NE;
B) A ii B au in molecuia acelaSi numdi de
aloni de carbon primari;
C) A $i B au ac(iune analgezica 9i
polietilentereftalatul cu
formula generali:
HGloc
ti
)-{0o
{}r {}r ot +l
a.tipiretice;
F) A
li
B pot
fi
considerali derivati
rcor.cfl.
.lr'!t
Teste
t
8.17.
ti
c.t.
A) l:11:s:l;
B) 1:l2r5: l;
C) 2il l:5.1;
.C:C:C
drn
D) l:12:6:l;
E)
l:l
l:512.
18.18. Numnrul
A)
D)
l:
4;
B) 2:
E) 5.
c) lr
OH
,d.e(
/o
_o 3>
ca
.
)1
i'*t
_oH
(Yo
"c
c
ui
A) acid lauric;
D) acid butiric;
B) acid dodecanoic;
C) acid palmitici
E) acid stearic
\.
14;
A)
12;
B)
D)
16;
E) 17.
l5i
A) 2:3:
B)'l:1;
D)
E) 1:5.
1:4;
C) l:1;
Se
80%;
100%;
l-l
I
HO-
CH
tElit----sEsrl.l
C)
110;
ctlr cHl
6)
+*c:c*-+*+*c+{_)
-,1 CH,
crr.
CH.
It.26.
1
$i
A;
nesatumtr, cu
Teste
- sdrunle
echivalent, ca
Tasic
It.27.
Se
(.!)cH,
rclI:) s O
(9)CH,
SO.Na
.- f{ra}r"
@c4 1cq),, o fcHr-{Hz{)),0
1CH,I
NH"
t'
4N 1.-) N:N t)
1- este o
poliamide;
so,NH, (pronrosrl
3.
de
electroni,!
3- rezistenl.a
gruple
>N-H ti
paralele de polimer;
4. are raponul de mase C:N = 6: L
fi
lEd[dii6r^rfgl
18.31. Kodelul
de dimetil
fi
1.4-di(hidroximetil)ciclohexan.
afimaliile:
L me uDitaiea structurali:
oo
i-
cn: o+
2. este un poliester;
3. prin amestecare cu lane sau bumbac este
cu
rH
-'l
Referitor la
afirmatiile:
l.
\-:
ii
sE
dd
fr
;
rl
'o
cH.
""lnp*",
** **o"
,firmafiile:
trielanolamira:
EE I--------seEsL'!]
!:{
covalenle o.
cH ,
1. este
I0I
!H,
^. a1-)
\_-\_-\
]L
14.1,528
+ct)-c-o-cHr1 )
:-
){
-cH:cn c-cs.
I
Lll-.t
v _aH-
o
li
o substanp orranice. Substanla analizata este supusd unor transformaii chjmice din care rzuttn
.Dmpusi anorganici uior de identificar.
x:
X) -o4!>
se
E Cl, Br L
Fiecare anion din compu$ii anorganici rezultali la mineralizarea subsranFi organice cu
iodiu (CN , S: , X ) poate fi identificat prin reaclii specifice (vezi pag. 294, 297).
Modul de lucru
intr-un tubulor de combustie se introduce o cantilare rice de substanF organica Si o
.anlitate dubl6 de sodiu metalic (curiFt ti uscal). Tubuprul se incebegle treptat la fiaceri incepand
de Ia partea superioari a tubului, apoi in zona cu substanta, pentru ca sodiu sd nu reaciioneze
eoergic cusubslanta organica. se iDcalTeste rubuprutpan) Ia rotu. tubu,iorutre inrroduce inrr-un
pahar Betzelius ce conline 20-25 mL de apa distihtn. Tubutorut se sparge, iar pahant Bezelius
r acopera imediat cu o sticE de ceas deoarece, uneon, sodiu metalic neconsumar reactioneaza
!rolenr cu apa. Subsrantele lormare prin deTagregare se di,?ojva;n apa. sotulja rncotora obFnula
ie filtreazA. Dace solulia nu este incolord se repeB combustia.
urde
Principul metodei
Prin incilzirea substan{ei organice cu CuO, carbonut din subsranla oryanicn se oxideazA
care este retinut intr-o solufie de Ba(OH), sau Ca(OH):, cand se formeaza un precipitat
la Cq,
alb de BaCOr sau
CaCo'
c+2cuo
co:+2cu
Modul de lucru
Co,+B4OH):
co,+Ca(oH)z
BaCO.+H:O
CaCo:+H:o
lntr-o eprubetd uscatn previzu6 cu dop prin care trece un tub de sticla de forma literei L,
introduce un amesrc format din 0, I g de substanli organicd Si 0,2 g de CuO pulbere. Epmbera se
fixeaza in pozilie orizontali intr-un stativ, se asiupi, jar c1p ul liber al tubului se irtroduce intr-o
se
eprubela ce conUne solutia limpede de BarOH, sau ( arOH)r. Se in(aLerte epr!bela in flacara in
dreprul amestecului. Daca proba conline carbon. sotulia de BarOH,: sau CarOH,, se rutbura.
I
EOUOTflO{A|
EEg
2H+CuO
fccc
H:O-Cu
sulfuri
l}
de
plumb.
2H+S-H.S
(CH]-{OO),Pb -PbS + 2CH,
Modnl de hcrx
H^S +
{OOH
de
plumb.
4.
1.1,
Ptincipi
metodei
Prin dezagregare cu sodiu, otul din substarla organice se hnsforma in cianuri de sodi^z
care se identifica sxb forma de hcxacianoferat (ll) de fer (lll) (FealFe(CN)6lr), numit albastru &
Berlin.
Au loc urrnltoarele rcactiii
2NaCN + resor
NarSOi + Fe(CN),
NarSOa + Fe(OH),
2Fe(OH)l
Fe.(SO), + 6H,o
3Na4[Fe(CN)6] + 2Fe:(soJ,
-Fe.[Fe(cN),], + 6Na,so.
Modul de hcru
intr-o eprubele, se introduc 0,s mL de solulie Lassaigne ri l-2 cristale de FeSo.. S.
lbrneazi un precipitat de Fe(OH):. Daca precipitatul nu apa.e, inseamnd ci sodiul nu a fosl i.
cantitate su6ciente ii trebuie repehta oblinerea soluliei Lassaigne. Amestecul se fierbe2-3 ninure
se aciduleaze cu solulie diluau d acid sulfuric pentru dizolvarea hidroxizild de fier ri pentru :
avea un mediu acid. Dace substanla conline azor, *pare un precipitat albastru. Daca azotul esle ir
cantitate mica, nu se formeaz 5 Eecipitat ci apare o coloralie albastre. Cand culoarea albasrrl !L
tEa-------re!eela
Nao,s
NH,
-+3-Nao,s-O N=Nl'!r+>
.naos
'X .,_11
/ \
.,r
r,r
Modutde lucn'
intr-o eEubetn, se introdu. !.1g d subst3nli de analizat ti 0,2g de MnO,. cura eprubetei
fihru umedatn cu reactivul Griess. Se incilzeqte eprubete in flacnrn timp de 3
miDute. Dace substanla conline azot, pe hartia de filtru apare o pati roqie caracteristicn coloranlului
sc acopere cu hartie de
5.1.
ncipiul netodei
O probe de solulie Lassaigne se trateazi in mediu acid cu acetat de plumb. Dacd substanla
confine sulf se obline un Fecipitat negru de sultura de plumb.
Xlodul de lucru
inrr-o eprubefi se introduc 0,5 mL de solulie Lassaigne
!i
1-2
Cum eprubetei se acoperd cu hanie de filtru umecBtn cu solulie de acetat de plumb- Eprubeta
se incalze$te. Daci substanla confine sulf, pe hartia de filtru apare o pata neaga de sulturi de
plumb.
5.2.
Prhcipial netodei
NazS +
Na,[Fe(CN).No]
2H1O
+ NaalIe(CN){NOSI + 2 H:O
Modul de lucru
intr-o eprubeta, s introduc 0,5 mL de solulie Lassaigne Si 2-3 piceturi din solnlia de
nitroprusiat de sodiu l5%. Apare o color4ie rosu-violet. Substanta contine sulfchiar daca culoarea
dispare dupn un drnp.
6. Identifi carea halogenilor
6,1. Ptit cipiul netodei
Fomarea halogerurilor volatile de cupru
Modul de lucrn
O snnru de cupru liliti la un capat se inceLeste in flaclm becului de gaz pane cand
flacera devine albastra. Se rice$te sarma, se adaugi cateva cristale de substantE de analizat ii se
ce din nou in flacarn. Dacn substanla conline halogen flacira becului se coloreazd ir
verde sau verde albastru. AceasG metoda nu este intotdeauna edificatoare. deoarece unel
substanre organice care nu contin halosen, de exemplu derivali ai piddinei, chinolinei, ureei etc..
dau reaclie pozitivi, datoriti Iormnni unorcompusl de cupru volarili.
6-2.
ncipiul netodei
NaX
H,SO4 + 2
Agl\O,-
Ag.SOa + 2 HNO.
NaCN+HNOr-HCN+NaNO.
Na.S +2 HNOr- H.S +2NaNOr
Daca nu s-ar fierbe cu solutie de HNO| ioniiCN ii Sr ar reacliona
cu
AgNO' formard
cianura de arginl (albd) respectiv sultura de argint (neagri), care pot modifica identificarea halo-
genului.
NACN + AgNOI+ AgCN + NANOI
Na.S + 2 AgNOr- Ag,S + 2 NaNOr
Modul de lucru
intr-o prubeta se intrcduc 0,5 mL de solulie Lassaigne ;i 2-3 picetui de solulie HNOr
concentrat. Se fierbe 2-3 minute, apoi se adauge, la cald, 3 4 picaluri de azotal de argint 10%.
Daci se formeaza un precipitat alb S3u gilbui, substanla conline halogen. Dacd precipitarea are
loc numai dupa ricire, solidul format este sulfatul de argint solubil la cald.
6.3, Pincipi ,netodei
Fiuoresceina se folose$te penlru identificarea bromului sau clorului din solulia
Lassaigne.
Bromd se identifica cu diox idul de plumb. Ionul bromuri se oxideazd la brom elemenar
care reaclioneaza cu fluoresceina fomand eosina G (tetrahomofluoresceini).
Modul de lucru
Se introduc intr-o eprubeti 0,2 mL de solulie Lassaigne,0,2 mL de acidacetic glacial ii
0,02 g de dioxid de plumb ti se fierbe. Gura eprubelei se acopera cu hartie de fi1tru umectatd cu
solulie de flxoresceind (0,2g de Suoresceina, 0,44g de NaoH si 0,32g de KBr in 1000 ml- de api
distilati). Vaporii de brom degajati coloreazi r'n roz sau rosu hertia de filtru.
Cloruldin solulia Lassaigne estepus in libertale prin herbere cu acidsulturic concentrat
'EFL
re!!!l!r
Modul de lucru
Dacs proba conline ionul bromura, solulia Lassaigne se aciduleaza cu acid acctic, se
:daugi dioxid de plumb ii se ferbe pana h eliminarea completi a bromului care se verificd cu
adnie de filtru ulnectatn cu solulie de fluoresceina. Sc adausi in eprubeti2-3 piceruri de solutie de
3rid sulturic concentrar $i se llerbe din nou. Gura cprubeteise acopere cu hartie de hltru inmuiati
rt.-o solutie de 0,2 g de lluoresceina, 0,4,1g de hidroxid de sodiu Si 0.26 g de KBr in 1000 mL
ie apn distilata. Formarea unei pete roz sau ro$ie pe harfia de filtru indica prezenta clorului in
!robe.
6.1.
Pti
cipiul netodei
2NaBr+Cl,-2NaCl-Br,
2NaI+Cl,-2NaCl+I,
Brornul ii iodul sc dizolvl u;or intr-un
.otie-bruna halogenul este bromul, iar o color3lie t'ioleu indicn preTenla iodului.
6. 5. P.inc ipiul me tode
Cu dioxid de plumb sau solulie de azotit dc sodh se poate identifica iodul. Iodura din
$lutiaL$saigne reaclioneaze cu oxidxl de plumb sau cu o solulie de azotit de sodiu in mediu dc
2Nal
2NaNO. + 4CH.-COOH
Modul de lucru
intr-o eprxbeh se inhoduc 0,4 mL de solule Lassaigne- 0,2 mL de acid acetic glacial.
mLde soiutie NaNo,20% (saupulin dioxid de plumb) ii 0,4 mLde cloroform sau sulturade
rarbon. Eprubeta se agili. Iodul elementar coloreaza in violet srarul de solvent organic.
i.r.2
-NO"
cc)
hidrocarburilor saturate
Hidrocarburile saturate cu carene aciclice ii ciclice sunt subslanlepulin reacrive din punct
de vedere chimic. ldentificarea acesbra se face pe baza constantelor fizice (densrtate, rndice de
IEDUCATTOi{
L5a
(I-
RMN. UV).
2. Identifi carer hidrocarburilor
2.1- Reaclio de adqie t btunutui
nes.turate
Principiul nctodi
Hidrocarburile nesaturate (alchene, alcadiene, alchjne etc.) adilioneaza u|or brom $i asE
decoloreaza solulia brun - roicaE de brom (vezi pag. 51, 67, 80).
Modul de lucru
intr-o eprubeta se inrroduc 0.5 g de substaDli de analizat ii 0,1 mL de clorofora
telraclorurd de carbon sau sulfurd de carbon. Seadaugi 0.25 mL de solutiede brom in teraclonE
de carbon de concentralie 5%. Daca solutia de brom se decoloreazi inseamni cd hidrocarhr
de analizat este nesaturati. Solulia in care se efectueazi reaclia nu rrebuie si fie bazice, deoarE:
bromul in mediul bazic se traosformd in bromuri iihipobromilj, care sunt jrcolori.
Unii comp$iorganici care conlin atomjde hidrogen reactivi pot decolora sotutia de brtE
pentru cdalomiide hidrogen reacrivi sunt substiruili cu aromi de brom. in cazul acestor reacfii.r
substitulie, se obseNd degajarea acidului bromhidric.
2.2- Reacltu de oxidarc
solulie neutrd sau slab bazicd de KM|O, Geactj\ Baeyer
Principiulm(todei
de
it
j.
Principiul metodei
2lcu(NHr)llcl + N,
Oblinerea hidroxidului de diarninoargint (I)l
AgNO- +NII4OH-AgOH +NHrNOr
2AgOH +Ag,O + H,O
+ 2(NH):SO4 + 2H,O
Prinrr-o sohrlie de [Cu(NHJ]lCl se barboteazd acetilena oUinute din carbid $i api (vezr
Das. 85)
f=5uca-.ii5liil
*r"ri,
acetilenA.
Hidrocarbu
{lcl.
ia.-r"..ir*
compuir co,oralr
Nlodul d lucru
intr-o eprubetA uscatn se inrroduc 0,1 mL Gau 0,tg) de lridrocarburd aronatici. I mL
dc
retraclorxrade carbon (sau ciorofolrn) $ise agjtnpane hdizoharc. Se inclini eprxbcta
asifet inc6t
sase preling-i soluriape perercle interior aleptubetei. Se introduce in
eprubeEAiCl. anhidra. rvand
gri.j[^sa intnlneascn solulia dmasi pepererele cprubetei. epar co]oraliicaracterirr;"".u..;n
ti.p
rec in brun. Benzenul dio cotoratie roFie - portocalle, naftalina albasra, antracenut verdc
etc.
3.2. Reacla cu a.ittut
pi.tic
Principiul metodei
T.atate cu acid picric (2.4,6 rrjnitrofenol), hidrocarbLrrile aromatice potinucteare
formeaz a
combinatii moleculare (asocieri moteculare). numnc picrari. care sunt coioratc
au puncte de
ii
ropire caracteristice.
Modul de lucru
intr-o epruberd se introduc,la cald, 0.1 g de hidrocarbua aromarica r-ntr-o cantitare mica
de soivenl alilaric (acelona, alcoot etilic elc.). Se adauge 0.1 mL de solulie saturata
dc acid picric
in acetona, Ia 40"C
formi
ii
se
de cristale colorate.
RO
* *ii
X+AgNO.-AgX+R
"rg-"rid
{-NO.
""."iii,
{q-Cl,
..
l-4
intr-o eprubeti se introduc 0,5 mLde solutie elanolica de azotar de argint 2%, se adauge
p caru-r Je so'u|e eranotrca de compus halorenar. in cazut .o,npuyrto,
lri"g.*,
ii,
""rrS
IEDUCATIOXAL EII
se folosegte solutie apoasi de azotat de argint. Dac6 dup! 5 minute nu se observA aparitia
precipitatului, se inc5lze$1e solulia lafierbere. La ricire apare un precipitat. pesie precjpitatse
adauga 1-2 piceturi de acid azotic 5%. Halogcnurile de algim suDl insolubile in acid azotjc.
Principiul metodei
Alcoolii reactioncaza cu acizii carboxilici, in prezenla acidului sulturic concenrar drepr
catalizator fomend esteri, care sunr subslanle volatile cu mirosuri specifice (vezi pag. 143).
Modul de lucru
idr-o eprubetA se introduc: 1 mL de alcooi,0,8 mLde acid aceric glacial $i 2,3 picatud de
acid sulturic concentrat. Eprubeta se agitA ii se incnlze$re pAnA Ia fierbere iipnna se simte mirosul
pldcut al eslerului format. Formiatulde etil are miros de rom, butiratul de etilde ananas, butimlul
de izoamil de pere, izovalerianatul de etil de mere- acetatul de benzil de iasomie etc.
5.2. Rerclia de oxinnrc cu solulie
acifi
de
K,C|,O.
Priocipiul metodei
Alcoolii primari ii secundari se oxideaza cu o solulie apoasa diluati de lqcrzor $i H,Sq,
schimbAnd culoarea soluliei de la portocaliu la vcrde. Alcooli leflian nu se oxiAeaza (vezipag.
144).
N{odul d lucru
inlr-o eprubeta se introduc 0,3mLde alcool,0,6 mL de solulie concenrara de acid sulturic
aproximativ
0,2 g dicromat de potasiu. Se agite eprubera, se adaugi I mL de apa $i amesrecxii
se incAlzeste la flacnrn. Se obsen d modificarea de culoare dln
Principiul metodei
Alcoolii reaclioneaza cu o solulie apoasa concentrati de HCt ii ZnCL drept catalizator
(reactiv Lucas), fomend compu$ii clorurati corespunzdtori care, nefiind solublli in apa, tulbure
solulia.
oH + HCI
('z"'r.)
>
cl
II.o
Modul de lucru
Reactivul Lucas se obline pril1 dizolvarea a 49 de clorum de zinc anhidri in 2,5 mL de
solulie concentrata de HCl.larece. intr-o epmberi se introduc 0,5 mLde rcactiv Lucas $i 0,2 mL
de alcool de cercetat ii se incalze$te pe baie de apa la 26-27oC 2-3 minute. Se agitapuremic, aDoi
se.d\a epruberd la remperarurJ Jamerei urmarindL.,e rran,lormanre cdre aL toc.
5.4, Rercfut Liebek (reaclia iodofomulu,
Prircipiul metodei
Etanalul (CH,-CH=O) ii cetonele de tipul CH,-CO R, care contin o grupa melil
( H rin imedidn \eLrralare a grupe, urbonil
Oi. foaned,/a cu o,otulre ba,/rca de rod
iodoformul (CHl^ ), care este o substanta solida cristalina de culoare galben6 cu miros caracteristic.
I:+2KOH+KI+KIO+H.O
EFfiL------re!!etd
,(
R-{H
CH
oHo
+KtO-R-C-{H KtrHO
Modul de ltr.rn
de
coloratie galben peNistentn, dupd care se alcaiinizeazn din nou, pentru a indeparra excesul de iod.
Se observa aparifia unor cristale galbene de iodoform sau mirosul caracreristic al acestuia.
6. Identiff carer fenolilor
6.1- Reaclia cu hidrunzii
akrlini
Principiul metodei
i,
Fenolii, care sunt compu$i organici foarte pulin solubili h apr, se dizolvn
solufiile
apoase ale hidroxizilor alcalini, penrru cn se formeazn fenotali alcalini care, fiind compuri ionici,
sunt solubili in apI (vezi pag. 149). Acest comportament il au al6 compu$i orsanicj (acizi carSi
boxilici, acizi sutfonici etc.).
Mod[l
de lucru
intr,o eprubetn
3Ar-,OH + Feclr +
in solutie d cloroform, tesrul
Modul de lucrD
3C5H5N
esre
Fe(Otu)3 + 3CrH5NHtl
mai sensibil.
intr-o eprubeti, se introduc 0,5 mI din solulia apoase a unui fenol Si 2-3 picetud dinrr-o
solulie de FeCL 2%. Apare o culoare caracteristicA. Dacn se adaugd un solvenr organic (alcool,
acetona) sau un acid mineral, culoarea camcrerisrici dispare_
. Se dizolvA 0,5g de Feclr anhidrn in 50 mL de cloroform. Amestecut se agita din cand
Principiul metodei
Incakig cu lorcfonn !i hi&oxid
picituri
de potasiu,
de pindine
fi
se
tEDljEiti6mrElill
OH
?u
r--1
:Q
oH-cucr. rKoH
o
r -,Hj O
o
I
Ula
tt
OH
OH
\4odul de hcrtr
intr-o eprubeh se introduc 3-4 crisLale de fenol, I-2 mL de cloroform si l-3 granule de
hidroxid de polasiu. Amesrecul se fierbe 2-3 minute. Apare o colomlie ro$ie datoriti fo nnni
6.1. Reoclia cu opa de broht
Principiul metodei
Fenolul reaclioneazA cu apa de blom formand 2,4,6-tribromofenol. in exces de apd de
brom. fenolii formeaza produ$i de oxidare.
OH
OH
,,0,. Br-Z;Br
Z\
L\-/ ll n*> -)- I
*I
"..
Br
o
Br z-^'+Br
[]
Br
Rr
Modul de lucru
intr-o eprubeta, se idroduc 2 3 cristale de fenol ii0,5 mL de api de brom 5%. Se obsena
decolorarea soluliei de brom, aparitia unuiprecipitat alb $i degajarea de acid bromhidric. Dacd se
continun addugarea apei de brom se observA aparilia unei coloranlii galbene persistente.
7. Identifi carea amitrelor
7.1- Reactio aninelot
acizii
mircrali
Principiul mtodi
Din reaclia aminelor insolubilein apd cu acizii mineralirezuitd saruri solubitein api. in
mediu alcalin. se refac aminele iniliale.
,.tsrxprr: C6H.
NH:
-r!!!+
C6H.
Modul de lucru
intr o eprubete, se introduc 4 5 piceturi de anilina Si 4-5 picituri de solulie concentrati de
acid clorhidri.. Reaclia este exoterma- Se dce;te eprubeta $i apare clorhidmtul anilinei sub forme de
Eecipitat. Se adauge ape in exces ;i precipitatut se sohbiliz*zi. Dacd in solutia de clorhidrat se adauga
solulie de NaOH pane la pH bazic, se observe sepaBrea anilinei sub fonni de lichid ulcios.
7.2- Reactia aninelot prinore cu acidul a1otos
Principiul metodei
ali'f-------leEgE
Modul d lucru
O probi cu masa de 0.2g dintr-o aninn prinare alifarici
se dizotva in 6 ml de acld
clorhidric 2M. Seadaugl lareceGdcire cu gheaF 0-5'C) I mLde solulieapoasa de azotitde sodiu
10%. Amestecul se agiu, apoi se incalzeite la 50 60,'C. Se observd degajarea azotului.
O probs de anilini cu volumul de 0,2 mL se dizolvA in 0.4 mL de soluiie concenrraG
sirii
se adauga
0.2g
Principiul mctodei
Aldchidele qi celonlc dau reactii de condensare cu 2.4-dinnrofenithidrazina. formand
2,,1-dinitrolenilhidraz on, carc sunt substanle solide crisraline cu colora!ii calacterisdce (vezi pag.
191).
Modul de lucru
Reaciivul Brady se obline prin dizolvarea a 59 dc 2.4-dinitrofeni thjdraz ina in 60 mL de
solulie de H.PO" 85% pe baie de apa. Solutia se dilueaza cu:10 mLde etanot25%. se hsain reDaus
.r .e fiitred,,i. IlrFo epruoen .. inrroduL 0.5 rL de colrpu. cJrbonrt.( Ji/ot\
dr rn rrelanot )i i-1
picaturi din reactivul Brady.Anestecul selierbe catevaminute se race$te. Se observi formarea
ii
unui precipitat galben-oranj de 2,4-dinnrofenilhidrazona coresprnzatoare.
8.2. Reaclia
reactivul Tottens (lAs(NE)JoH)
Principiul meaodei
de
Aldehidele rcduc ionul complex [Ag(NH.):] la arsint metatic care se deptrne sub forma
oglinda pe peretel eprubelei (vezi pas. I 92).
R {HO + 2[As(t\]H:)2lor{ - R {OOH - 2Ag - 3Nrr. + NH4OH
R {OOH + NHrOH
COONHT - H.O
Acedsu rea(rr( e,re dara.r Jc al e ctdse de .ubnanre,rjJnice Lu cararrer redrcdror
*R
Ag.o +:lNHroH
+ 3H:o
\aOH ti
se adauge
ii
coo.r
I
CUaOH)^+ 2
CTrcH
C}H)H
-[
Coo\a-
esre
ca.-:
Modul d lucru
Reactilul este format dh solulia Fehling I, care se obline prin dizolvarea a 2,8 g
CUSOa 5H.O in 40 mL de ape, Si solulia Fehling 11, care se obline prin amestecarea a l,1g de sa-.
Seignette, 10,4 g de KOH sau,l,389 g de NaOH $i 40 mL de apl.
Intr-o eprxbeti se intoduc 4-5 picitui de aldehida $i0.5 mL de solulie de reactiv oblinu--i
prin ameslecarea in pe4i egale a celo. doui solulii Fehling. Eprubeta se incdlze$te la fierbere.
obline xn precipitat rosu-ctuamizi u de oxid de cup (I).
8-4. Reac(ia cu reactit'ut
S<
Sehiff
Principiul metodei
Reacrivul Schifeste un compus incolor ti instabil oblinut prin tratarea fucxinei cu dio!:
de redcli( din HCi si NaHSO in pre,,eDra dtdehrJetor. sotuua incoto-_
de reactiv Schitrdevine roiu - violet. Au loc reacriile:
de
HCI+NaHSor-H,SOr +NaCl
H.
H,\
H\.I
H.SOr+SO:+H.O
H,C
( )
( (
(H
Ho,srr.r-1l
4sor-Ho)-\H.ct
H c-(- )
HO.SF{N_{ Y
\.J
Esdlv
oH
i-l
'
rlcr
R CH O.S[IN_( \
'>
R CH_GSIIN {
l'\:/
OH
conpus rctu
LI-
crNH,so,H ,
SO,H
S.[if
OH
Modul de lucru
inn oepruberaseinnodu(2lpicarundedldehrdt|i)mLde,olurredetu(\inadecotordE
Eprubeta se astupe cu un dop deoarece prin pierderea de dioxid de suli solulia decoloratd de
se recoloreazi. Dupe cateva minute apare colomiarosu violet.
EtiF
"o'E!a
tuouri
Modul de lucru
. intr-o eprubeti
(II)
Principiul metodei
o-,^minoacizii fonn*zn
cu ionulCur din
o conrbinalie complexa coloratn in albaslru intcns.
sirwilede
R CH_N.H
H'o
O C O F.
N- (H
HH
I
-ii '
0.2.
Rei.lia xantoprutetud
Pritrcipiul metodei
Aminoaciziice continnuclee aromatice (Lnilalanine, tirosinn, tnptofan etc.) dau reactie
de nitrare cu
Ho \-/ ) rH CH (ooH+Ho ( )
.c,
raran
r. NH.
de lucru
H
N^,,,
Lo o
COO
1,,
:"-'>
\H,
No,
fO:(,,-.,
I
,' CH;CH
'
llodul
cH-cH cooH
2Na'
n[
tcouc^Troxal.Eg
Principiul metodei
Aminoacizii care contin sulf (cisteina, metionind) reactioDeazd cu hidroxizii alcalini Ia
temperaturi ridicate ti formeazd sulturi alcaline. Ionul sulturi (S, ) poare f identificat cu actatul de
plumb, cand s formeaze sumrladeplumb (PbS), un precipita! de culoare neagd (vezipag.295).
Modul de lucru
intr-o eprubeti se inlroduc 0,5 mL de solulie de aminoacid carc conline sutf, 0,5n[ de solulie
NaOH 20% ii se fielbe 2 minure. in solulia fierbin e se introduc 2-3 picet[ri de acetat de plumb
l0%. Aparilia unui precipirat negru de sulfira de plumb indica existenla sultului in amjnoacid.
de
11.1.
Principiul metodei
cu
fenihdruina
$ha
Principiul mtodei
Zaharidele reducatoare reaqioneaze cu reactivul Toliens fbrmend ogtinda de argint (vezi
pag. 260).
Nlodulde lucru
intr-o eprubeta se inaoduc 0,5 mL de solutie de monozaharida reducetoare l% $i 0,5 mL
incekire uioarl se fonneazi oglinda de argint pe perelii eprubetei
curate sau se depune rn precipitat de arginr metalic.
Oblinerea reacrivului Tollens este prezeftate hpag.303.
I1.3. Reac{u zaha.idelu ftducdtoore cu rcrcttu 1 Fehting
Principiul mtodei
Zaharidele reducatoare reactioneazl cu reactivul Fehhrg formand Cu,O, un precipitar
ro$u - clrimiziu (vezi pag. 260).
de reactiv Tollens. La rece sau la
Modul
de
tucru
Modul de lucru
intr-o eprubeti, se irlroduv 3 mI de solulie de zaharoza 15% ii 2-3 picahri de acid
clorhidric concentrat. Epmbeia se incAkeite pebaie de api rimp de 25-30 de minute, se race$te ii
s adaugi reacriv
Fehling.
@=;o#5#l
rca.n'
air;;.;il;;;r;;
(tD;;.;"'
d;;;;;;
Principiut metodei
Prin esrrificarea grupetor hidroxil din celuloze cu acid azotic se
lormea:a nina! de
celulozi (nihocelutoze) (vezi pas. 266).
Modul de lucrx
Intr-o eprubera se
iatod;;"
; il;i;rt"
_.i __i,r*i
,,
;ri";;;;;;;
*--*
cuioare datorita dizolvani iodului in etanol,i impiedi"irii
rorna;i
"o-ptJui;.d;.
Modul de lucru
intr-o eprubeta se introduc 0,5 mL de solulie de am;don 2 picfturj
din a,.nestecul de
..
Si
iod-iodurn de porasiu. Apare
o
ilor"i* ,s""*
ai.pa*
qi
.eap*"
19.1,
ia
,.aiir!a
cad;d;;i;i;
.18
g de rodura
PIROts[,trNdtr
cu o solutie de HL
SA se
IEiEEiii6MIEIIT
19.2.
ii B sc cunosc
hidrorilicir
-
19.5.
cu NaOHi
-
19.3.
umitoarele inlorft
- densitater
este
Ntii
vrlorilor lor
la
97'C
Si
3.7 atm
p-8,78 g/L;
HiiO;
-A
ii
19.4.
aciclice;
- fomrea/
de pozilici
Ettil-------rs!$t!!l
al
in solulie de NHr:
- prin hidroliza in mediu baz icacompusului
Ase obline un compus organic B care lbrmeazn
un precipiml colorat cu DNPH, nu reduce
reacrivul Fchling
formeazn un compus
cristalin de cubare galbena in reaclie cu tudul
in mediul bazic.
Sa se idcntifice compusul A.
ii
19.6.
'
19.7.
idenlillce compusulA.
' rei'ctionciTi .U
l(\ati(O.r
el: .rrcfli
cu o
s.ltrtie
19.8.
Dcstr.
uD colrpus orgafic
rencLioncdz, .u
r.a.Iioneizacu
un co\N\s B
se cu
- arc
Si Jc ideriilice comfusul,l.
Teste
19.9.
N[-2r
- de.olor.iT; sollfiia dc B]. ii re.i.ii\ul
tip
reacrx)n.!7i cu
dar nu
Conpusul
A poate
lenolul:
B) un crcsol:
A)
fi:
D) xni ina:
[) acidn] bcn,oic:
s1
).lCL.
19.U.
nosc umiituarele
are
l)) o aleadlerai
E) o dl.hini c! r plii leg,rura I! margine.t
f) o ilchinri
irlbnnalii:
B) o ciclodlchenit
ir
de
lipulC.H,Ori
NE::r
{)
19.10.
\aOIl siNa.Ct)..
r.aclioneaza cu \aHC(i..
- are
llClr
( u(NIl
l.l5
poarc fii
un xc d dic.trlroxillc arornarr
B) acidutoralici
Dc\tre
uL1
.(rrntu( cu oiir.nut A sr
Fc(li
j.
preze)rli de
C) un cornprs carbo|i1icl
D) acidul proprndioicl
E) rLn acld diorocarborillc;
I )ur l.nol tetrahidroxi i.
Teste tip
19.12. Lrr compus A rcactionea2ar cu :..1
dinnrolcnilhldraTini. .l] r.arti\nl To leos. cu
ioluria aicalinar de iod a0npusLrl A poare ti:
A) 3-pc.tafona:
U) benz..carllalJ.hida:
Dl etnnolu l
Ir
acrd!l
.ti
ror.
l9.l-'1. I)espr.
un compus A sc cunosc
lnlimratli:
rre tomU i rnulr.u ,rr; JL trrutC Tl N
urmnrl)r.e1e
\ \rl-l:
C.l1 (rll
ioxnand u. .onpus.olorar
lE ucA-r'o-IArIlIl
A) celuloza; D) glicogenul;
A) I 'naftalemmina;
B) zaharozai E) lactoza.
C) amilozal
B) difenilamina;
C) 1,4-benzendiaminal
D) anilina;
E) N,N-dimetilbenzenamina.
19.14.
ii Kl. Compusulpoaefi:
protein,;
B) o
C) amilopectina;
D) cauciucul mtural;
prcipitat alb.
fii
NaHCOT cu efervescente.
Compusul A poate Ii:
L un compus diclorural;
2. o bromure de acil;
3. iodoformul;
4. un compus tribromurat geminal.
2. nitrat de celulozni
3. 1-nitronaftalina:
4. trinitrar de glicerini.
3. cisteinar
4. celulozi.
dupe
@-Eiuffi#l
l. acid 1,3-benzendisulfonic;
oblinut
informatiile:
l. p-nirrotoluen;
liuctoza;
C) fnllalaninai
CompusulApoate:
19.17.
19.19.
E) amiloza.
Polizaharida poate
9.16.
HidrocarbumApoate fi:
L propena; 3. butadiena;
2.
propina;
4. acetilena.
Efecte electronice qi
mecanisme de reactie
Efecte electronice
G}
:il
eA
pohre, dace IA , ,h I 0, situalie in care electronii pu$i in comufl sunt deplasati in oibitalul
molecular de legetura spre atomul cu electronegaijvitate mai mare, unde aparc o densitate de
electroni
mare (A! B&), masurati prin sarcina etectric, fiaclionare B (E<l).
-mai
lntre legaturapurionicr(exemplu Cs,F ) $i legetuacovalentenepolaa(exempluH H),
se situeaza legr.ura covalentn polari (exemplu H
care se consider, ci este o legerurl cu
caracter par.tial ionic.
. Polaritatea unei legAturi covalente se m;soaxA prin mtuimea fizici numiu
momenr de
dipol sau moment etecrric, norafii cu p ti definita de relaiia: p: d A , unde d esre distanla dintre
centrele de sarcini electrice de semn conrrar Si 6 este valoaroa sarcinii elecrrice apEruta h cei doi
atomi in urma deplasarii electronitor puti in comun. Momenrul de dipol este o m;rime vectorialtr
fi se reprezintn printr-un vector orientat de-a luryul axei legdturii covalente de la centrul de sarcini
pozidva h centrul de sarcina negative (exemplu: H& - Cl). Uzual momentul etecrric se mtrsoari
in debye, not t cu D (lD 3,336 .10 r0 Cm). Momenrele de dipol ah catorva legituri covatente
inLAhiG in comurii oryanici sunt:
-
{l),
C-N (lD),
C-{
(1,2D), C
{l
(l,eD),
Br(1,8D),
o-H
(1,5D),
N_H (r,3D)
CI
Clrt
6trzc1-cr
H/
cl
1H
c:cl{r!
&=0
OJ
CI
lffii6m4
Moleculele compu$ilor organici carc au legituri covalente polare ii care sunl nesimeLc.
de dipol rezultanidiferi! de zcro Sisuntpolarc. De exemplu, au motecute polare:
cloromeranul, cis- 1,2-dicloroctena, 1.2-diclorobenzenul.
au
monentul
CI
,1.
H /ct-H
p=
I.
nl
'CI
H'
CI
CI,r
C:C,'
-)ltl
,c1
1.82D
rr""t" i,ar"ti'"
in molecul n-butanului, de exemptu. lcgfturile covalentc o
C sunr ncpotare. in
molecula l-clorobulanului, legitura C {l estc polard (C; {1!), iar canpul eleclric creai
dipolul legntudi C--{i detemine o polarizare a umeroarelor lcgrturio C C.
6,51 6-6
+c+c+crcl
de
61
unde 5r<6.<6r<6
il are fi polaritarea legaturii
Un efect asemenetor
magneziu.
C;
Mg. din
ctonrra dc buril
615r6rt6
C-C-C -C-MgCt
unde
6.<q<6r<6
Polarizarea uflor legnturi covalenre o. care in mod obiinuit ar rrebui sn fe nepolareindus! de campul elecl c al dipolului unei legAturi covalenle polare (C& Xd sau CL X;) din
vecinatate reprezinu efectul indutiv. Alomul X aregator dc slectrori sau alonlul y respingnbr
de electroni care determina acesl elect eslc numir atom cheic.
Efeclul inductjv se noteaza cu I $i se reprezinta prinrr,o sigeata (r). verfut segeri lijnd
orientat sple atomul atragitor de eleclroni. cu electronegarivitate mai mare.
Atomul de hidrogen nu produce efecte inducri\e.
Un element X, cu eleclronegativilare mai marc decat hidrogenul. determina un efecr
inductiv ahagrior de electroni, notat L
65
CHrlH.
Eaenplu,
Ercnpk
CH3
+1.
dd
{H|-CH.-CH:-CH.-MgCl
(+l)
Efectul inductiv existent permancnt intr-o molecula organici $i dalorar unor legatun
covale e polare (C6--X! sau (l-Y"') esre numit eftct inductiv static $i este notat cu h $i
respectiv +k.
Efectul inductjv apn{xt ocazional sub infiuenta unui camp elecrric exterior dalorat
reactantului, solventului sau catalizatorului este numit efecl indxctiv dinamic si este notat cu ld
(au ld. in unele ca..uri. elecrul inducti\ dinamrL podre accenrua ele.t'rt inducrir .rarrc.
.Intensitatea efectului inductiv depinde de mai multi facrori: caracteffl elecrronegatil
al atomului cheie, gradul de substituie cu radicali alchil a aromului cheie. starea de hibndiTare
a atomilor de carbon din legnrurile multiple, exisre.tra unor legaru covalenie coordinarive intre
atomul cheie $i alli atomi, existenta sarcinilor eiectrice la atomul chie etc.
Efectul inductiv respingdtor de electroni (+ls) creite asrfeli
a)
MgX (scade elecironegallvirarea atomului chie):
-R
<
l? l----re!!s!i
EOUCArbnrr- t
-
CH Ct{ .: C
b) CH..: CH. CH .
spr)r
CII
aromului de C
t,
subsrlrLrrie al
a.H
ordincx C spr -: C sp- cu cAt orbrrjlul hibrid conrinc o proporlic mai mare de orbitat s):
e) CII:alH..: Ctt=Osau C{lI < {-=N toriccnut ii azotul ru c tectro esrr j\ irate
.r31 mare deciir
.arbo;ul):
,,{
l.
tl N=O.- N1 llclinnn
s(r -
\.,.iniii
la atdnul de aroo:
gl
NR
<t:
:i Ef'ecte elertromere
l fectelc .l.ctronrere dpar nr molecut.t. colrpusjlor o ganici nr clre e\isri un orb ral
eiLin! Si consE nr deplasarcr unor elecroni n ii a rLnor ctecrrcni epartiriparri h t.sarura in
:
rL.
6)l.h\-
@ cu.=cru cu=o
' - \'a\,
CH.TaCII
(l
" ( Hlil':
6a
.t.crronii
din tcearura
IHr
rHO
- I
I H (rl o:
J, elec'
.r.
rour
eier.jti
rrralintr
i.
ffi:FialrrfEl
cHz:cH @)'ffi\
&
'ry1(i
\s
.1\ a..
cdlcr+ler,
CH=CtFCl: <-+ dn,
oo@
cu:dt,
3-rf cn-$r
+[s.
. Spre deosebire de efectul induc,tiv, care descre$e rapid cu mrrirca distantei taF de
atomul cheie. efeclul electromer se poate manifesta cu intensitdti apropiale la dishnle mari faF
no1al
n.-
-{'
'LJ*
,?a'
-1 \o
Fls $i
+Es se
)'
I"
-r'
.A>.-t
c!.1
\2 O-
n,ot
! \o
ee
o.r
ii.
I r,,C)
\r,
l\o
O-
9H,
c[>-,ll - [\,<ll,-'
dd
6+
frn"
NH.
O'';o
CH,
qH,
l)lH.
urAu.
,.,1,ou-
t\o
6+
N}I.
f^-t'
)
\1-l
N1'ou
r\)
@
(r*
(r* gj
si^fr
6;
CH'
9H,
a*l
6,4
\5;
\)
(erect-Es)
CH.
t('
U" 3t
O:
6:
(?.
f'
.11
'\-- 6tl \5;
rjr*
cp
[O*'
- Yl
u'*
d
6t
o"r
x
{efecr +Es)
a,*4,*0, a
{e{ect+Esr
06
(efect +Es)
\,U:
r:.mpte CIIC/$'. < +
NH.
ffiftt
CHiC(
O:
'' N H^
,,o
crhcl
s*
NH,
potfi reprezentate
(ol
s;
/'
cG.
\O
ru
a) <
b) <
c)
d)
NH
e)-OH
{1<
<
{O R < NHl;
< O (anionii au efecte +Es mari).
b) {ooH
c) {'H,,
. in multe
<
<
No,;
E-.,n//e
cHpcP,-$H
cHiclFjaPcE-qr
t'i
.tr&e
Y
''cs,
Mecanisme de reactie
6
!i
Intermedirri de reactie
Desfhsuarea uflei reaclii chimice implicn desfacerea unor legaiwi 9i formarea altora noi.
Scidarea unei legrnri covalente poate avea loc in doui moduii: homolitic $i heterolitic
depinde
de mai muui factori: poladtaiea leglturii, efectele electronice din molecula" natua
$i
solventului, catalizatorii, conditiile de reaclie.
. in scindarea homoliticdr A
B + A. + B., fiecare atom al legeturii preia unul dintre
cei doi electroni puqi ln comun. Se oblin atomi sau radicali, care sunt specii chimice neutre din
lflffi.-*-@
L:\!nttlc: Cl Cl = a l. + Cl.
HC ]I= H C. II.
D.
obicei.
subslanrc-j,r stare
,<crt,l
sDr.
Ltecr,.frt
rr.,{rx
CII.. - (
CH.
t'
H -Ctl...:( H.-(tl.
'H
a'H.-C.
cHiri'
r .aracren,l!,
CH CH.
Srrr.iliraiea
nr ordinen:
i,.-".,,.
'H..
. ln scllxlirca h.r.rottici: ,\ B \
B . unut .linrc aro.r i tegarurii ])leia pcrc.h$
=
de eLcnoni pllln nr .oxrrLn ii se {ftnsfonni irlr un i.. negalir (a.nrn). iar.clitrtt aroM. ra]mas
.l<t , r.,r rel. r,.{r,1...j(,. T,./i'. c,'r ,.,
Ekt pk
Il aL+H Ci
(a'H.lL Cl + (CIl)t ral
D. obLcej. !e sciid.r/at heieroliLr. legitnrile ((i\ itente p.,lrrc djn njt_.stilile .t!70lva.e ilr
sol!enlipolaricarefi\orizcdzriorJnarrNn)ntorCa.rboc{rioniiaxtaunutdi,nrearomiidecarbon
un orbrul ncocupat cLr elc(tronl. Aced rknn ae crfbo. .!1c hib. izat sp . iar orbrlalu neocupal
cu eleclr.ni
'6.
H/
-ll
qstrucrua carirocrlxrntrlulClt
l:.rm ea ti srab iL l]ler .rrbocation itor sr.t pLLrenn. influe|lale dc.r'ectete in(iucri!., {u
eteclromer care sc manii;:sta in nrolecula k'r.
llJ-e.iele nrdu.n!e respirlgiloare de elc.[o.i ale radicx]itor slchrl co.duc la o m..jme a
ffil---------ler!qta
J.nsilnlii
q'11-q
CII-R.: ( H.=aII
(1-R
ar{
1(
ccror r..L
CH-Cll rH<>(H
i'g.
a- "
crr.
ll':i
\,{ r,ul
llrbititalii
(lt_.(H
cH,
cr,
!
.- ,.r
!-
IH-(
r.f
r r/dre
acesrrx radicali.
CH
ii,.
:;,.
lfii
sise ilt,ilnesc
lllairrr.i
s1
r.,drp r,L,t-it(.r.f
r.....ed<c,l.Jt.d ctJ,jI
.ire pro\in. tll apar ca intcmredioriin rcacliile chimicc. \c formeazri nrri) primn cl.rpi
\i se consuma ilr unnitorrca erapi
d
procesrlui
' Vecanistnul un.l reactiichimi.e este dal dc mccesiun.i crapelorprin cr.e !e atunsc de
nrb(.rru orga ic rr rcacrant ia produtlide re.rcric.I)e reguti, u. fragmenr rcrukal din scinderea
rcactanlului ntaca subsrrarul orgaric ti. in funclre dc srrucrura sa. derermirt !,cinderea homolilica
J, \('. .li .J..,.nt .rl'rr a I ..'l-. .r I o.,- r.
Alonii sau r{dlcaliilibe \or deteflnnra s.inda.ri homoItice cu aparilia altoraldnisau
.xdicrli Iiberi ca inrcrnrediari. Accs1. reacrii au un nrecarisn radicalic
Carionii. a\ind delicll dccleclroni. trc/i iainilrtcpenrru arionisiuperm ccntrete cu
densitate de elc.tronl ridicala. Sc ntrmesc.rsen!t .tectrotilifi rordeternrtna Drccanisme clc.rrofite.
1gcnli elecrollli tot ii ii Lrnelc mo ecnte cu dcficir de etecrnri (SO ) s.]u motecute potrre (HCl.
"Br, ll,
,\nx)nii.avand
sLrrplus dc eleclroni.
p..zrnta
alirir
densitate de clcchoni scizrla. S. numesc rscnri nucleoliliJj vor delennnia mecanisme nucteofite
lgcnti nucl.olili ])ot il rlrclc nroLecule cd.. contin un atom ce poscdn o pereche dc ctectrori
ii
de
<)
t.rn1
ii
lEDUait'omLEE
tiberi:
.H
t
CHr--CH,
cH)
{H, {H, -
CHr-CH.
cH iu ct . cH
.H
cH)
H- cH
( H: . cr.
CI
-(
H,
( t.
CI
i"t*^**,
Cl' + Cl.
- al
cHr-cH,
{H: {Hr
+ CI.
CHr
cHl
{Hr {H {Hr
Cl. +
cHr-cH,jH {Hr
CI
{H:
{H-
. React,ire arcanilor cu halosenii (CL. sau Br:) sunt reactii de sR si a,:l; in prezenta
lumi,.il f rtemice sau la intuneric ii tmperaturi ridicate: 300 , 600oC (vezi pag_ 35, 36).
In caz ul alcanilor care au atomi de hidrogen echivalenti intre ej. se obline un singur
'
comDus monohalorenat
dH
Exemplu: CH.- C CHr + Br: tu,i*)
'
cq
CH
!H
{ {H.-Br
+ HBr
CH,.
I-hrono2,2-dinelilpopan
fi subslituir
hidrogenul de la oricare atom de carbon ii rezuitn un amestec de izomeri de pozilie. propo(ia
acestor izomeri in amestecul final depinde de mai mulli facrori i reactivitatea atonului de hidrogcn.
Ell:f-------l9!a'r]
cHr
Exemple: CH-
{Hl CHr,CH,
n-bulan
CHr
CHtr
-.cH:
ct{r
cH.
CHr
l-bromobuhi
Br:
cH^
cl
{H {Hl
cH,,{lL {H.
{H,-{H"
{Hl
rdoDburar(29%)
+ Cl,
CH^
(2%) Br
{H,*9H {Hr
2 b.omoburan
(e3%)
Br
penlruRCH"Cli
pcnruR-CHCI:
pentru RrCCI;
unde: x:
{t
x.t I00
x l+y 1,8 + 2.5
y 3,8.t00
x.l+y 1,8+z 5
z 5100
x ]+y 3,8+z
numirul de atomi
de
H lcgali de atomi
de C
primari;
'
- procenrul de 2-cloroburan
'
25. *
-!-lJ!o
o.l , 4.J.8 -
4. t,t.r00 -l.6s0o
-::$re o.t-4.J.U
=
I (H {-primao,82
-procentur de 1 bromobutan
este:
*ffi
= ,.
rr"r,
t-
"*-@
- pro.cnlul de
bronrobutan
.1 t2.100
e(e: ; l+l;l
= en r',i,
brorilrarca
Br
Br.
Protlgare
Br
2Br
cH
aH:ari:arr.
HBr
CH. CH CH:Cll.
Br.
- aII. CH
l
CH-( H.'Br.
Br
CH. CH CH CII.
hrncrupere:
Br. + Br.
Br.
- aH.
Br.
Acesl necaris e\plici lnnnarca I -b ronro-2-bu relrei aliL ri dc :l bro mo- l -burena.
. Dacn dm r (lia dc h(logenire rezulra un compus organi. c. r.e un atorn de cirbon
as Lmetric. !e obline un rm.src. rlc.nr ic. Stnrciura rad icalului alch i I ( \ czi pa8 I I 6) pemite alac u I
pe ambele pir4i cu rcc.r!i |robxbilriare. De e\empiu d redclid.ic ck)rurare a buranului se obrln
-r
.:uh{iiutir.le.trolili
dc
rcguh
la.onrpuiiiaro aricisift
ld compusir
alihrr.r.
rlrr(llrez.i
rL
n L.inrfl
.],'
*s6r ..,
O(i
"*=.
complex o
\ronrul
i i prezlnr
EE
.+
il-lgEllEl
i,
,;
.u, .r,,.
caTuri. asenrutetecLro6t(
"u,rti_i.i.,.
- reaclia de hatogenare:
R{l+Alclr *
- reactia de alchilare:
{OCl
+AICL
R'+fAlcl.l-
n -C:O + terCt.l
HNO^ +
,L*
H. - AICI, + HCl
'ifr3li::';t-l;:l'?*
Eremple: [A]C1al +
^
.*.
* .*,,..
In cazu I reactie i de
Reacria e.te rer er.ibiia,
2H"SO1
tfonare. aqenrut et
ra;.;;;;;;i;.;:: ' """nreste
s u
+ Sq + HrO'+ HSO;
lr
lt
(: )+s
'oj' \'
:o:
,^\ I
(
( -\/.o.
=1!!,- \:'/ \
_l-
lr
lt
l-\
so"
..
i-Q:
+ rLso4
:o:
:o:
:O.
I
:O:
(-,1,i-ii,H,o
s= a).1
.0-, ,o
:1
"
\_/
-- d,
:Or
O-'*n
Si
Q+so:
r;;;;;;1;il;;1'
rr..*r..r.i,.,i..
sub.lrrutje esre
resio\etecd\a. '-'
..
(o_cHr
ffi1
\2
G
ai"
e o.
p ,ara
h aracare priorirardeapenh,r
reactiv in reaclra de subsrrrutie.
'nar
iar reacfra de
A-
g_ar, o_ cHl
Q-CH, c CH.
a/\ar
.",, (,
2-, crijcr -ftn
,""'., /'^-i"' )'[_
]
* (_jl
)a
\-7
<_/
o:
telij
mcr,t-e,e,
(mi$l)
o-fretilanisor
cH,
Lffi
p-merilmMt
Atomii
o *X,.,
.,,.J-,""):,,".
ordinul
I, da.9i un efect -Is putemic, manifstat pe leg,turi o, care dezaliveaza nucleul aromaric.
De aceea, clorobenzenul, de exemplu, di mai greu reactii de subst utie electrofih decer
Cl
CI
\ 'H*"'[L -No.'*
a
\.- il
\,- l]-
>
clorobtren
o,cloronitrobeum
(3lyq)
CI
Nq
p-cloroni(robenzen
(69!,
,-oB
OH
OH
eD.u'q
o-naftol
+ C(>+H,o
SqH
acidul 4hidmximnalmsulr.nic
diture pozitiile o.
Co
Nz
1(\
r',,,pi,, l!-2\--\l
l
NC}
,?_])
UU,l
+uNo,iP
Tq
@
I
NO,
I 5-dinin nanrlini
se
bdeali
pe redcrirle de
E tl----------ie!!!q
**
aciri
l2tr.
HA+H+A
R-{H=CH,+H'+ R iH{H,
f'.
Alri
'*5'*""'
cH3
2lenil 2-netilbut n
*c5fcr5cr g$
(100%)
{ai
:i
:llHr +
CHj I - H.N'-CH.+r
R-N etc.
de
{l -
{H. + Clr
Reactanli nucleofili pot fi: x (Cl , Br , r ), HO., RO-, NC , H,O, Nq, RNH:, qNH,
NCr + CHr
NC
-isq+
ct
(CH,)rC
de
mffiramEE
in prima ehpe are o structud plann (vezi pag. 316), iar agentul nucleofil poate ataca
carbocationulpe ambele pd4i cu aceea$i probabilitate.
Un exemplu este hidroliza (S)-l,bromo 3-metilhexanului:
CH.
CH.
CHICH,C{H,
'-l
CH, CH,-
HO
>
CH, CH,
BT
C Ctfi-CFh-CH,
HBr
OH
u'
ifl,
HrC.r(-Br ",
C+1.
irH
t_t,C
\ C+1. Bi
f,H, ,ii,r,
H.c
/c din
ir
9,I1,
.n.
")iltCfl,
in,
#'
GCi
-cH,
H.o-
c:Ils
3-met[rhexeol
! Dau reactii de substitulie prin mecanism SNI compuiii organici capabili sa genereze
usor in anumite condilii carbocationi slabili. Deculg prin Becanism SNI reactiile de substirulie (cu
NaCN, RONa, ArONa, R
NH, R-NH, etc.) ale compugilor halogenali cu reactivirate
X, Ar-CH. X, vezi pag. 125, 126). Pol da reaclji SNt ti
JneriE (R,C-X, CH^-CH
(R)
{{Na,
{Hr
Nu
'd-
+R
Nu-R
(R
6r+,-,
i:
H
qr:
.:e-->
v
\.,
+ :Br:
lEh.-------!d!ss
cH3 cH2
cH{H1 Hd
il
BI
Mecanismul este:
cH,
>
l
-_H..d-l
6.. cs,
|
q---f
,9-rr.. \ n- l,
' - :Br:
(R) 2
CH1+
Br-
OH
I|
L-
Ct\ CH;CH
QHs
brumoburan
er'
cH,
.. l'
>tt P-\..p
:Eri
Cr[t,
(s)-2_bnranol
cJ],-o > Ho. > c6Hr, + > cHr {OO- > HzO
. Dintre reacliile studiate decurg prin mecanisme SN2i
' reacliile de substilltje ale compusilor halogenati primari
(R
X) si secundan
(&CH-X)
cu unele
BT
cHr-{ll {l
{H,
OH
oNa
- reacliile de hidrolizi ale unor derivali furclionali ai aciziior carboxilici (esteri, clorun
acide, anhidnde acide), cu unel excep(ii;
- reacliile de esterificare.
:6i
.)
'6'
l!,
-C.RZ
Z
Meca.ismul reacliei
de
obircre
+Y:
{OOH
$i
CHr
{Hr
OH
'a' t6--tt
"::
c.:o-H
[
\c.
r&.
cHf eFH f cH;!-q-H cH' cHro H == cHial 9-\
iY-''
9
lt<---/
"d'
L-'
cHic '.[tH,.cH,
Se obser.r'a cd
'6-+r
*ll--
ig-j
f cH,/ ..[<H-ct, * t*',Fg n
.:.C{H.CH1
atomul de oxigen marcat izotopul 'iO, din alcool remane in ester ti, prin
Hffi6E@
6C!
in gneral, sunt adilii electrofile (AE) adiliile la legeturi multiple omogene (C:C, t--C).
.Rercli,ledeAI: C-C
, -a-fENU
(E Nu)
-E-Nu
sub influenla solventului, a catalizatorului sau chiar a alchenei, preia perechea de electroni
se leagd, rezultand un carbocation. in a doua etapi. acesta este atacat de agmtul nucleofil (Nu.)
n
rezultand produsul de reaclie.
\ C-c
.Daclalchena
I I
CC #..
F.)
CC
I
ln"
/'--\6'^tjcHr-'cH-cH.-'H f
propend
..>cH,
t iljrr
"'> cH, cH
Cl
cH.,
-"lotor,topu,
CHr-{H-{Hr
)CH,(H CH,CHzCH, B.
__-\"
--------+
cH.+aHitk-aH. aH, H' h. -..1
5{ Hrt Hrt H-CH-CH, Br
>CHT
CH CHICITCH
Br
'bmmoraB'(.aoo)
>
CH-CH,
CH. (
,.r".Bl*
adilia HBr la
metil-1-buteni
'Prin
CH,
' a \o.,G
CHr CIF>CH-CH2
Lmer| burena
H'Br
se obfine
CH.
I
H.
uour
majoritar 2-bromo-2-metilbutanul.
e->CHr CH CH-CHr
CH.
'
>CHTCH-CH-CHI
Br
nitnu'r
2-bDmo-Lneilbrh
']/
(''ndur
qH,
qH,
(H' cH,
cH3 c cH2 cH,-!..>cH,
i
I
"'
''i#j;:,'#i'il*i-
Avand in vecinetate u.n carbon te4iar, carbocationul secundar aplrut ca intermediar trece
in carbocationul te(iar mai stabil.
E'tfL
!e!!et!
se
obline
CHr
cH.?
/.
f',_
vd
cHr
CHr----->
9n,
CH1C qIFCirl
CH,
.,
t',
cHrf-tlFCrt
EC
CI
I
|>
r',
CHIC-CIFCH3
CI CH]
2 cloro-2,1-dinetilbulan
(pmdu majo.iid)
cH.
/ vit
CHiCH aH+CH-CH/ ^o
4
n.
i-'-prnma
cH,
I
Br--,CH, CH
CH,
I
V
QHr
l.
b,omo
CHr
Br
4.adJpenh
clt cH cH c[!'cH3
. Aditia halogenilor (C1,, Br:) la alchene are ca intermediar un ion ciclic si nu un
pozitivi
$i
12-di6rcnoch
Bir,
Si o
CIL C}I,
-+
L'1,,-
C}L
,Bn
CH,
CH,
CH, BT
\..
v'
).
l'
/
.,..
I
l'l
( H CIFCHT
CFITCIFCH-CH2, rBr Br +CH, CH (t
,Hr,:Br:->CH,
L:Br:
,-.", , *-5.-bt
nelilbuun
1.2-dibrcmo-3
Br
l
, : t_tr:,
i,/ \
---c
c---
:Pr:
Ci
B'
->---C
_.1
Br
l>,GC:BI
?',
Br-{-+I
CH.1 7CH1CH1
]C:C:\H
H/
n 6-e,
I
t',
clts
CH:t /H
+ Br2
, C:Cl
\
H/
CTFCHT
,"'r.,,r
f',
H-C-Br
.,!_".
,,
f',
cI{r
f',
uTo
f',
CH,
BI--C-J{
eritro)
qH,
cH,,
' a -a ,H -Br, '!'+ H C Br (me/olorma,
H', ',CH:
r+l g,
a.s 2-buted
t
..y.__",
CII3
"u
-b-,
. Prin tratarea
Fopenei cu api de brom se obline ca produs majoritar
ro bromohidrina) alaruri de 1.2 dibromopropan.
-bromo-2 propanol
t?'[ . ?H
..
,,---\-.
/^-.
CHiCH .CH., jBrIBr:++CH,
CH {Hr;#>CH, CU-CU,ff.>t +.CH-CH,
r\-...7
q:Br.
br 1-bomo proi;ol
Br
propma
i
E>ct+cn cg.
'l
Br Br t.: a,uomopropar
(Erodus
brcdlaajonr'
minonhr)
Agenlii nucleofili prezenli in soluria apoasd sunt HzO $i Br, dar apa fiind solventul
se
Agentii nucleofili ataci calionul inrermediar astfet incat se se formeze srarea de tranzirie
ItliL-------sEsrEi
lr,
siLH
HO:
^6+
@) c%-clFCH,
CHdIFCH,
BI
Br
6.
5+
este
orienlati
de
CI
I
CH
-6->
Cl
CTL CIIT
TI
4;->
CH_CH-CH.
o.-
e(-.ll:
. Adilia hidracizilor la alcadiene este orientatd de efectele
electronice ce apar in molecutele
dienelor ri care depind de po/r!ia dublelor legaturi.
Dienele cu leglturi duble conjusate pot da adilii l-4 alituri de aditii 1-2.
CHTC}FCH CH2
*
vvv
CfCHICH-CH2
B.T
l.l-buradiena eeie:
"i
CH2
+.
i',?
crt
cft cH-cH-?H,
fH-cH:cH,
BI
Br
I
(adilie
I ,3
brcno-2-buEnn
2)
-butadiene este:
CHr
t*
C}h GCH-CH,
t..
t.,
J'
J"
qI{r
CH1
l-
cI+q-cH:cH,
CH.C:CIFqH,
Bi
3-bnnG3-melil I buen
(adi$e
i'2)
Br
-breno-3-ndil-2-bnt@,
Atacul electrofil al H. este orientat preferenlial spre atomul de carbon din pozilia I pentru
intrmediar un carbocation lerriar mai stabil decat carbocationul secundar care s-ar
forma daca H s-dr frra laaromuldecarbondinpo/ilia4. Deaceea formarea compurilor brom uralj:
ce se formeaza
ftrl
rl flb-C:CH-Cn3
fHl
cll-C
fH-cHr
BI
este
delhvoriati
BI
ii alchenele.
CH-QH CH1CH, CH:CH2r
---+
5-bimo
b.
l,hexenE
CH;CH{H2 CHIQIFCH3
h.
b,
2 5 lritmmohexan
CH.
CH,
C CHr I HBr -+
2-me.'l-1.5-r\adr,
6'11.611-6H1 CH,_
CH1
t.
.Adilia halogenilor
l,uflc:
sau a
CH.
H CH,.
Ir '* >
C-(
C:C
CI
CI CI
cN 1.2
CH, C-C-CHjr
2-ou,
HCI >
H\
C:C
CHI'
(z)
CH.
Cl
2 clorc-2-buten
cHt(-----=----\
H+f H rl
H ^cl
.,
"
>
cHtcttr-cH cl
cr
,.,-""^."S1,,
CHi
..r^
crgt
cu,
i/oblelr
.lr"
CHr
CH,
(tt
2-cloro- l -iodo 2 oelilprop
a
5
EEtiL
!eE!r!!t
R\
,C-O I H
(H)R
Mecanismul este:
\u
\u ----+ R q OH
R(H)
,O,_____..o
ntn,H, )''
'" \ Nu
nrHt
'"''o' ?,
\ 'n16 * Nu'
^
^ t.tu
R , 6. r,6_
I egarura dubla C O esre polara.
C : O Si esle lavorizar uo atac nucleofil la
(H)R
atomul de carbon pozitivat cu formarea ca intermediar a unui anion ce are sarcina negativi la atomul
de oxigen, element putemic electronegativ. Acest anion este mult mai stabil decat carbocationul
care s-ar forma dace ar avea loc un atac electrofil. Daci agentul nucleofil este o baz, foarte tare,
anionul oblinut ca intermediar nu poate elimina grupa nucleofila $i reaclia este ireversibila.
Erenplu: ..
.O:
\\]
cu,
cq c
cH,
c-(
:oa- - -------\
>cHr
ctl, cH c=c
cHr
oH
Daca agentul nucleolil esle o b^z d slaba, anionul oblinut ca intermediar poate
agentul nucleofi I d reaclia este reversibila.
.d'
L*nctu:
,r, C
'ii,---\ \
CH,,lC:N
sA
expulzeze
oH
- Cl-h-l-C=N*jj-
CHrf-C=N, rC-N
CHT
-
CH'
cranhidrr. etunei
Acidul cianhi&ic ncesar reacliei se obline in mediu de reaclie dintr-o cianurn abalinl $i acid
clorhidric. Excesul de cianuri favorizeaza atacul nucleofil $i deplasarea echilibrului spre dreapta.
cH,:o>R-cH:o>R C:O
CH,=O >
j' C6H5-{H:O
"r.--r:O
CHr C -CHr
'CHrq-fH-CHr -
ttl
o cHr
CIh-CH{-CH
cHr
>
CHj
>
cHl
c6rt-c-cE
oo
>
c6}&-iacdr5
;:L.
Reaclii
de
AN
inrdlnesc ii
se
* ...rlll.fiiii.'*
C?l+.
1a
"rsdno-mdsne/ien,
- CHrMgCl---+ C?H.
,..-.",?'"1''
OMgCI
.
tiIF(
-
(-Hr
C O{Hr
cH
cH, =;]
*i.,
"
OH
> C_tL
C,+
-,
-s''
C-CH,
rH
metil2-bu;n.l
. DacA atomul de carbon din grupa carbonil devinc asimetric dupe adilia nuctofili,
din
reaclie s obfine un amestec racemic. Atomul de carbon din grupa carb;Dil este hibndizat spii covalenlele sale 6 sunt in acelaii plar. Agentul nucteofil poate ataca acest atom de carboD te
ambele pa4i ale planului covalenteloro cu aceea$i probabilitate.
2
A. I
?McBr
....
",,.
?'
* "*"li'i'"iYJI
"r*",
'Q'
,d;
6'
.\ . r n-qH d#i n.-n,,H-ts-C-n
\u: R-CHCH'R
il,
Lil'r, l.
ad.,,er4
J"o
Jon,
-cH cH: l-* -- *-1, . n I *
I
I
Nu c.ooa
Nu
eml
oo
ll
t,".pte
I\_/l+;c=r.r -s5 [v
EEEI
--re!E!!
'1
C-x
cH-cHfcH3 + HB.--
X3.t-' E
cHTcH
cH-o crrrMsBr,.rr.n
CHTCH
C6H.
.*
lHl,-#.*.*ll.r,
CrFt-C#j -r#E>
OMgBr
-'= c,n--cuz<*
[c.n-curc=;nc*r,]
Lxenptu:
o: I ^ (o:
.nal
<---> CH, C(*dr*A'ia,c'/ -' l:(s-r6zz'li
H L
H
HI
(6'
..s: '?t
-.iF> CUi
'r
?H
CH
f.*
H,O
-Cttr-CH-O
Lhidmr'buknal
Qr,onrn".",1";
. Reaclia de eliminare con$n in indepArhrea dintr-o moleculi organin a doi atomi sau
giupe de atomi care formeazd impreune o molecula srabih (HCl, HBr Ht, H,O etc.).
Daci atomii sau grupele de atomi care pArisesc molecula substratului organic se leage de
doi atomi de carbon vecini, notafi {t Si 0, eliminaile se numesc eliminnri p Si conduc la compugi
orsanici cu legaturi mulliple (C=C, C-{, C=N, C=N, C=O etc.).
Dac, atomii sau grupele ddlJoEi care plras.sc molecula substratulri oryanic s. leagi de
doi atorni de carbon indepertali, notats4 ti-8, y tc., se oblin compuri organici cu catene ciclice.
Cele mai importante sunt eliminerile B, care pot fi rnononoleculare (El) sau dimolecutare (E2).
.In reacliile El in prima atapn, care este lent{ Si determinanti de viteze, se obrine un
carbocarion prin scindarea helerolilica a uoer legaturi co!alenlE djn subsnatul orgdnic.
Bo
'l^rt-
*f-f-*=5Hff'r
in a doua etapd, agentul nucleofil, care avand o pereche de electroni neparticipanl la
legiture are Si cancter bazic, preia un proton (H') din pozirja B. Dupi scindarea heteroliricd a
co\ alenter
H--{
^ /r\
*'' , Nr-H \ c-cl
*r,G 'l\-c
t/\
El,
crFrJrl+rDr
lEirdfiffifrFIl
qH
cH,
cH,+ G. =r=- crr.
CH.
{CH,, a.
u,b,
. in
,- A t,^
CH,
cQ
x) plrlsesc
CH.
fs- H CC
r X l-+Nu-H- C-C x
>lNu
El
Nu: HCCX
L'|ll
{H,
x;iRrC
balogena! primari (R
El
iite4iari (R:CH
. Un aspect important este competilia dintre reactia de substitutie nucleofila si
eliminare.
Erezpl,:
qH,
qH,
CH.
l'
cH.{+H
CH,
I
f5 CHI{-OH
')
--l
cE
L--+ H.o cH-f
CH.
Lrcnpte:
(Hrr H-CHrBr
qH,
CHrO-.,
L
CH; CH- -CIf Br - CHP-
CH2 HHl
r+CHl CH2ooo!
L.II
fH3 CH CH] ICHJOH
,:,;
;+
.B
L---,
EltL
-ee!!a!!l
CH;
CH-CII-HH,
4oo.
CH
CHI-C:CI{, + CIIOH
CH,
CH, q Br+ Cltr CH: O#
Ar,-
CH']
[',
C
CH2+ CHICIj2--OH
sToo
CH"
t'
cHr(clr2ti-o-r clt
CH,
'
'
CH-CH-CIHH:CH,
cH,
cH
cHr+
crt o
bu@
cHi
CI
cHlcH-c[+ cftcooc]b@naM
CFHH
CHT+
r+
'sY"
CHr-qH
.$.]
CH^
+
CtI-(i
't".OH
HlIr{Hr
cH, """
L+ CHrCH:( H, rClt-Clh-oH
CH-QH CHI
OH a?% (a5'c),
I
Hd
Br
2e%0 oo"c)
CH-CH:CH2 + HzO
s3o/,
(4fc).
? I
(100"c)
. Daca molecula substratului organic este nesimeldca si exisd mai rnulte pozilii p cu
structuri diferite, rcaclia de eliminare esle regioselectivi ti se indep6rteaze abmul de hidroeen de
la atomul de ca$on p cel mai sarac in hidrogen, oblinendu-se alchena cea mai srabila. Din punct
de vedere lermodinamic, este rnai stabila alchena care are mai rnulli mdicali alchil legali de atomii
de carbon hibddizali sp'] din dubla legftura. Stabililalea alchenelor cre$te in ordinea:
cH,-cH:<R{H{H.<R{H=CH R<R{H=C
R
De exemplu, prin dehidrobromurarea 2-bromobutanului, se obtine ca produs majoritar
CHICH:CH-CH3
CHaQH-CHr-CH1
ti ll&s) 80%
crFClFcHrcHl
Br
Starea de tranzilie A care conduce la 2-butena este mai stabild decat sbrea de lranzilie
care
condtr..la
-huts,
6-
E QHH.
@ cr6qa-cu cH,
FB.
.6.-
CIt 9-T
crfcH
cH, cI{3
B.L
Acesra este tundamennrl teoretic al rcsulii lui Zailev (vezi poe. 126).
lffi".*-E
{H.-{H:
X < R-CH,
{H-R
xx
<R
{H,-c
' Daci structura substratului organic perrnire formarea unor sisteme conjugate (doua
lesetud duble conjugate, dubE legdturd conjusau cu un nucleu benzenic), nu se mai respecli
regula lui Zailev $i se formeaze ca produs maj oritar compusul ce conline acesre sisterne conjugaE
penllu cA acest compus este mai slabil.
qH,
CH^
Erc,,/k: CH-CH-CH:,
CH-CH-CIFCH-CH
Cr-[n-ar.
tndill,l-nexadienn
CH.
Cr
cloo-s-netill-hexeni
CH.CH CH2-CH:C
5
l--\
()
\:/
fretil
,4-hexadicnd Godus
CHI
ninoritdl
CH.
/a\
()
CH:CH CH CH,
\:/
I-feni1-3-meril I
(prodB
CH.
C}IrCH_CH
'l
CH3
(produs majonlar)
CH.
majoriltr)
butenn
Br
CH.
l-bromo I lenil-3'meiilhni,n
Q-.t6"*Jnl.,r,
renil-l-metil2-burenr(produsmjontar)
. Dace pozilia p cea mai subs.ituiti este impiedjcarA steric daca agentut nucleofit
Ai
este o baza rare prea volurninoase, se preleri indepinarea hidrogenului din pozilia cea mar
ll
accesibila.
fE _
_ ir.
fH.
!H3
C CtLTCH3+CItr
(r|1{.,> CH;C:CIFCT!+CH;C Crt-CH3-
Elenpb.Cllq
Br
?-d
CH,
netil 2-buteni
(23v,
2-meli1_1_buteni (?2%)
clt-ffHloH + R.
CHr
n,f fr,
cH-f cIFcHr+ Hd
n,t
f',
ryi> CIFC-CH-CII3+HrO+Br
Br
2-6rono 2,]-dinelilbubn
ln comparalie cui
t^n'-
5*,
\H,
CH,-f-CHr CHr HO- ,4,>CHr C C|FCH, CH-C
CHr-CHi H)O-Br-
i'
lElt-------rd!et!d
tur/.
3e/"
CH.
(H,
lH
i
r;oao
I'
-O
um
"lC
+ CH.
CH'
OH+I_
CH,
cloro 2 tenil2-mclilbutan
CH,
C_
CH^
CH CH.'>/-
C_C CHI
CH:
fsil
CH.
3-mdil-2-6nren,
geometrici, din reaclia de eliminare
2
Ho: -t{
)-t-c
.C. h
CH-CH, H "'
d- rt
HO H " -CH.
C-C
/ \ D-o^
"'
LCH._CH, H
.l,mpul or hdlots.nzti:
cltclL
/H
+H,O+B'
,C:Cl
\CHl
H/
f es-2-pcnrcna oodu najonld)
L!.nttu: \ H.
cH.
-.--\/1
:-*
CH,
f}l.
cHi{t
H'
rSo
tl +"]r-
qH, .
.n1..9
CH.
,,4
tH,'H
oto,,
9H,
cu{+s,o
ln,
CH.
CH.
L-*1-H6rmEE
20.1.
de
sa se
'n.iio!.
m.iorirnri
ii
al l^
CHai CIIr C CHrCH
cu-cn.
de clor. Sal
se
!r'r5
Br.
CII1 +
+ s.-
2t.1. ln
r-5
\H- C
+CH (l 1i)
o =J
Jr
CH.
rl
(H-aH:CH{H (H1-
-.o-
*(\co--i' n',__
IrCH- _
CHi
HCI >
cH-
ci:c
H-a
5H,
CH_CH:+ HBT
f!CTFCHT+
CH,
cH.
aH-c
>
c)
(I
(H
il>
cH-clr-cH CooH
d.lcft burilcxo
+i
Br
Prir lralnreaclorurii
OII
H.C OH
>
HCI
qH.
a'H.
h,
CH'CH:C
20.2.
i15
(-H-
J)
+ HCI >
CH:CI}
Cl + c6H,
>
CH.
lrcH:crFCH
+ rE
CH,
i) CHI
cH-cHr
+Br. )
iH.
t) cll-cH-l-CH:CIL+
h)
b)
()
"C
CII.
qH.
CEI (-H
CH,
rrl\. )
-,
H,q
qlH,
.lrLH CH-CH C
(lL rn:rj
Br
20.6.
r) etllbenzen
Br. iiil!>
B!
H.o
-ONa-or\
!l-!99
S) (R)-2-Pentanot
isf
-rlgl>
9i reactanlii
+i+
ti
,)
C,H,
fH-Cf
+ (CHTCH-CHJN
d.)
a+
H.
cH'
d
CHr{
,,1
2CHr:O + HC=CF
(CE-CHr{HrrNHltl-
.1,+c
'': ln
) CHr{
N CH-CHiHO , g+
H,c (
-r!+
l,rsj!:1!5 e la!!le5
-}1-
CH,
.u
H,O
'
CHI
C"lL CFr-( H.
'l
Br
' r
OH
g)
CH-CH-CH:CHr+ CH-CH:CH
CH:O
(^)
>
({)(No'r,
>
rn cHJrII,C?.
a-a,,{,H. "'' ;1"'>l
n
lE6ri:iiiEmElEl
Reacfii de reducere gi
reac{ii de oxidare
.
Alituri
de alte
in oxigen sunt considerate r_eaclii de oxidare. Conceptut de oxidare este defini. ca procesul ce are
loc cu cedare de electoni. in procesul de oxidare, numird de oxidare al atornului care cedey.a
'4
cHr +
0
or r"6Y:*?i)' cH,o + H,o
melan
o)
(0oz
++ C
(oxidare)
mekual
(s3,13%
CHr-{H1 {H
[O]
o)
0!c!iql
iq>
+l
CHr
{H:O
-1
+ H,O
1l
--.?s+ C
(oxidare)
*i
cHr
elr.ar
I
'
+ q i,L
{H:o
(16,36%0)
-t
{H,
+l
oH
.g+
-t
(reducere)
elanol(34,73%o)
+l
cHr
",
6e
+33
N '* )N
-3
(26,01o/oo)
(|Fl"
o)
-400-2_2
cH4+o:
cH'o+H,o
c _4+ c
(oxidare)
O-a+O r."a*"*t
cuj'u=o*r9,-cujn,--oil
i --i.+
lu
-l
Geducere)
..
n"'".,i
ae
."ao""."
difedte legnturi multiple. Se utilizeazE mai mulli agen(i reducAtori, fiecare dintre ei fiind specific
ry=ffi5
r1
II
t.:.
,/
>/---l--t
It
t-1 /
ll:!i
HH
,t HH/
--->
7
IHHf.--.-
condilii. Platina ii paladiu in stare 6n di\rzafi sunt depuri pe cirbune (PnC, Pd/C). N;chelulfin
divizat oblinut print,,!1 anumir procedeu (nichel Raney) se utilizeaza dispcrsar in suspensie.
Catalizalorul de paladiu dezaclital prin lratare cu (CH,COO).Pb se numetlc catalizator de paladiu
orrdvit cu sirxri de phmb sau ca|alizator Lindlar $i este notat cu Pd,PE sru Pd/Pb(OAc)..
Ntxlli compu!,i organicise pot hidrogena catalitic.
..^lchcnclc. alcadicncle ti alchinele dau prin
hidroeenar cqrllitici alcani.
Hrr
CH-CH-CH:CHr+ 2Hr
CHICH, CH-CHr
O'noO
cu,*H,-"-f)
.--.1
--clt '
l,2dineril.iclohersi
. Datoriti sextetului aromatic, nucleulbcnzcnic
CH,
CH,
cNl,2-dinetilciclolcxm
are o stabiUtate
CH.CHI
,,..,,,()
r_)
,'.-""
stiEn
CH2
CH
, :.
etilbeEen
CH-CH
I
(,
elilciclohexm
Lxempte:
CIt-CHrClt-lFCHr+
H.
ad(r
t ^ri
CH;CH, NH CI!
N-nctilpropanamlnt
rcot
crr.
6!tl
beMonitil
cu-xH,
'
b.ruilamini
i1> CH-CI!{HrCHt{H
cItscH
cH,+ 2H.
ooH
p
. Nitroderivalii dau
E,iflphi
-q:->
cHrcr!-irrcs,
'''
\ ) \o)- 3H,
>
( ) NE-
2H
II +
rt CH,\
,
Hl
2-pentin,
se
se
zcH,
C:C,
'H
cis 2 pcnlena
,.o -._"'
> CH- CH CH-O - HCI
de
.Amidele
lcl
p-opdo'l
s reduc
&e,rpl': CHaCO
. Nu
se
propa
in prezenlade
NHT+
2H,
Cu
l!9!lrl!>
'd
Croxidlaamine.
CH-CH-NHr+
Hp
ii protoni
' Donoare de electroni por fi metalele cu caraclcr electropozitiv accentuat (Na, Li. Zn.
Fe), iar substanfe donoare de protoni pot fi: NH. lichid, ape. acizi, alcooli. Mai mulli compusi
organici pot fi hidrogenali in aceste condilii.
. Alchinele pot fi reduse cu Na sau Li NH. lichid la alchene. DacA alchenele prezinta
$i
izomeri geomtrici. se obtine izomerul tr3ns.
E\captu CH,
2-buiind
>cH,
/---ctr\ ^
f- c +-
'
tf-------e!!d!r
ii
..----aH\
cH.c:c(H +>
c-c
t'l-,.,,
,( rH.
o"*.I
CH CHO
2e
-:H - CII (H
OII
ctin.l
(H.
i.ldL cr Li
brriljr,t
.ldr.enrl
Uu +2e+2ri +L
. ( u ller zinc sau sra
rL 5r
- CrtI.{H: CI{=(H{.tI.
).
Cu aoralgam
lH >( H LH LH
d b.u.
rrr'
',
.lonril.
h imire primrre.
C^H.-( ( ll r.
a.H.
r-r.,r1a:
CH,
:-tnr.i,
.r ,i ....u d<.o..d,.1...'
,rcd..r ..r(...
(lH
:oi '.J..lor
,r):
_
> (H C H " >CH-\ H
H: I
\i cHil lt
lt
H
.!.-/
. Fiind u.
d.
hrhrorl
I brLlnll
alcooli. aciziicarboliLici
1a
ii
ceroncte la
I t.l
'
CH.oH
\ 'l
t..recri.
IEDUCATIO AL
;t6
EE'
Cu NaBHa $i LiAlHr nu se pot reduce legaturite C-C $i C=C, care nefiind polare nu a!
sarcini electrice pozitive Si nu pot primi ioni H de la aceste hidruri.
F\enpb:
cH cH- H
l)
>
-r
(-)
ctilbenT.n
fIl
CrhC-CIFCHTC=C CH.
4-oaolc.hnoat
de
cHr
\H
mdil
crl-cH, coHr!
fH
OII 4-hidrcxipenknoat
c!
*
ZCH.
CHz CHTCOGCH
H\
\'5
a:a'
CIll C:CIFCH)'
--
CHiC
.cFr" cH.
de
fretil
CII-OH
penlen I ol
Rcactii de orid,re
mulli agenli oxidanti, iar conditiile reacliilor dc oxidare sunt foanediverse.
Se utilizeaz a
Cei mai mulli compu$i organici sunt sensibili fala de anumiji asenti oxidanri.
O\iddri cu O, ir prezenla de catati,alori
NIai mulre clase de hidrocarburi se por oxida cu O. din acrin prezenti unor catatizatoli
Orrdaea poare ar ez loc cu cdu bra ,cindarea motecutri conducdnd ,a: atdch ,le, cerone, al.ootr.
{H,.
(c.!
C..)
- ts.
o#*qi*kr
R,
{ooH + R
cU rH jO- '!llr*
.Alchenele
de hidronernrizi
se
ttt
poroxidauiorcu O:
-CooH + H,o
se obtine
oxid de elcni.
ctt
o
atilicicx i.ormare
' ,-\
---\
E.\cnr'tu.
l+O^>
^
'
-r
\.2 l^ (HH
\-2
ciclohexd,
hi&opercxi{l
ta
o
I
Erer?p/:
-\_
+3Or
CH,-C\
--
LH.-C
O+2CO+)HO
rrrD-lEliTo-trfti
anhidridd
mleica
c6lt cHacHr+
qE
f,
cH,+
Ito
?",
cr+cH-c4 crtc-{H]
-a'\
-4'\
l=_-lJ+o,eer lo-lJ
@-o.="+CO*ao
hidmpchxid de cune,
-^ CH'
rn^pru,l | "-3o,
'.--\CHr
o-xllen
ndic
de ordrnul I
L'
z1 CooH
Frcmpte:2l.
ll
-r-:-+:l
ll
lH,o t\
_l
!io,
'\_,-.\,2'-.\-/cooH
a
naftilmi.n
4co.
acid ftalic
NO.
'
z-\--'\
I\_--\,2I | - +o.
.,
NCI
t-
"' ""'
-\
COOH
I\-,-ll cooH
2(](r-
H^()
a'nitononaline,ciillnitro,l.2-bqzdic&bonlic
Antrachinona
se
Oridlri
.
*o--n,-u
-2
2KMrOa + H,O
violel
2KOH +
+4
2Mnq
p.p.
h*
+ 3[O]
Lrenptu: CHt
ClFCHr.
p'orna
6u 6n
1,2-prcpmdiol
E4!eE!
I
EOUCATTOX T
['-E
Etg
o-
o+o
\ /,H '-,
IIL
vo
Mn
{\-
I Mno, 2H(i
oH oH
lis
,/ tn-
\ J,,,
1,2 ciclopenhndiol
Prin incdlzirea solutiei, moleculele diolilor sunt scindare rezultend cetone, aldehide sau
acizi carboxilici.
. Alchinele se oxid$za cu reactivul Baeyer la tempemtua camerei la oxoacizi sau dicetorc.
!tupinl
6.r0,.,.
>
:.u,n"a
HC=CH
+4[O]
acetiEnn
. $i alti compufi
acid oxolic
se pot
,cidoxalic
acid
CH-C-C-CH.
6 6 o"**,",
HOOC-COOH
oxida cu reactivul Baeyer la contact mai indelungat
COOH
2CO,+H,O
- CO:+H:O
{Hr + 2iol + CFj {{Hi
ti
la cald.
[O]
timic
C6H,--{H,
etilbenzen
+ HrO
O
acetofenon!
C6Hr-CHr +
toruen
3tol -
C6H5
{OOH
+ H?O
acidbm2oic
cJl,
c,H,
ec-bniilbcnzen
2-fnil-2-but6ol
KMnq ii
H,SOa
. Solulia acidi de KMnOa este un agent oxidant energic pentru multe clase de compu$i
'
1)
2KMnq+3H,Soa
viole!
qSOi
.:
KMIO..
. in tunctie
\\\S $\NQ\\i\,t$d
acizl
se
moleculele c-oxoacizilor
Eftnplu:
li
{OO}I)
I cH.c- cooH
cH-c
- -- -(/
'.a -i cH-cH
[
\:./) stol-rco - u,o
o
cH,
1-f6n-l-mril- 1,3-bntadienl
(\r7\ )-cooH
Irdg. l05l
benzilica
H-a H-
i
I
COOH
I + |f ol
.l + co.+ tH o - cH LUoH
II.CH_
CH,
-CH,
COOH
'n
sp'tl
cuatemar. areDa Du s.
CH.
CHl C- CH,
!r
.
t..tetnpht:
s0nr
3lOl
o\id.ri
Ia rciTi carborilici.
- IIOOal (lH.
COOH + H O
de acizr
CH-CII CII
ol
CH,
. Alcherele
.
ii
!i alc.tdicn.le
se comporta la
se
fel ca
t ^ 1 I
ii
in
K-cr-o
- 8(H cooH
H.
\- la
(lr-(lr
de
COI)H
()
ncide de KIv1nO,.
K.Cr.O lacaldlal'clca
La
antrachlnoni.
>\_,_-_-__i\_-I
I
- 2(uHr CoolCr+sH.O
2a
frc,.nl! !ru1le
:cH coor
'
t)
oxidare
redu.ere
cafiorill.i
la aldehide care.
atH
,^l.oolii secundari
/......./":
sc
o ->c
Ol >(H ( (H.(
O
H(,
turarora
cu
aro
in soluric dc pirid
nu alaca lesiluril. duble.
in
sax cu Mn O. in
!ol!e|r iic4i
orrhnli
{()ot]
o\ideaza la cer(nrr
(H {H (lt.(H
Oll :-tumnoL
ii
atH
CH CIt- CH-O+H:O
b[en-l'ol
bL enal
Aldehidele se oxi.icazi mai uior deciir rlcoolii prxDari sl nr prcz.nta mai nrutl(n {scrrr
(\ e?i pag. l9l)
O\idnri
cu Or
' Oxidarea alchcn.l(, cu O . li renrpcratui lciznre ( 78'C ) conduce la ozon rdc. comlui
cLr eracler e\plozl\. Dm punct de r,edere al me.anlsmuhl_ rcacli! este o adirie etcclrcnti
R. ,,!1.. rR
,c C.
R,i
:O
]\H
O:
Oronidasepoalescmdrinn.un,nedi!reducriror(H.Pd.ZnrtIICOOHlcorducirdh
R,,O\,R
ta' ii
R.II()o
ii/,)rrdi
\uclcul
l.
l-:o.
,0.-cg cg'o,
(ll
o
11
-()"n (H
Hlz - )^.
.H all rl
'r "
CH
CH
ri
oo
l:2:1.
ca
CH.
/'.-.r.
@</
CH.
I
-,\
.v
,l( )l
-CH6o.;Ies5
glioxat
.
Ia
cHr
c-c
se
AA
nctilglloxal
ai*a;t
Pq
o, >cHrc c-cH. cH. #,cH-g c
o
3A
cH. cH,
cH.
3r5 cu-coon
cH, cH,-->
cltr crt_CooH
{H:O
R {H:O
R
260) elc.
21.1.
c)
+2cul +4HO
{]OOH
{OOH
+ Cu,O + 2H,O
in chimia orsanici sunr urilizali si a(i oxidanli: pracizi (vezi pag. I 93), HNO. (vezi pas.
PtsOB[,trMtr
SI
se completeze
a) CH,=CH
or
+ 2[AeOr]r,)?lOH
{H,
NO,+.--g+...11 c-txr,
crr:crp-cu:cH.-((] eu.or'
crFr
cH:cH-cH,+ ...n, a5
o,Q ., f
CH, OH
o clL:crFflr cH-f-cHr+ ...oj > ............
CHT
+'@(zo)>
CH1
Eelsd.
lttt
o atl,+or(H,>.
h)
!:
o
cHr
j) CLI.:CII
t)
........ :rlrrl!+
( CIFCH:CH
CIT.OH
TlOl I!,----:-]:!5
,rcH (H /\
21.2.
(H cq O....ol "
,U ,,
cII.
{r1 CII.
Q:o
h)CH
(K.Cr.O
c) ciTI
OH
{H.
Cll.-C,H{H
>
gu-1cHr.){u-cH.
OH
(K-CI.O + H.SO,t
OH
>
"
OH OII
LiAlIIl HiO )
-C() NH CH, )
1\
+ CH-l
.\_,/ CII.-NH
OH
Cit,
i)
OH
OH
CH.
olt
oH
C=aH
OH
Sa sc co,npleteze si sa se egaleze
ccualiile Lrnnatoirelor procese redox:
A)
lElit--------lele!t!!r
\i)
CH.
{.H:CII CH CH
II.SOT
K.Cr.O.
OII
- a b+KSOr+c+H.L)
COOH
iK\'lnO,- H.,
OU. rr'r,rO,1
21.3.
,(H. CH
COOH
t'.lu-CH
(11-.
CH.
bl
+KMnOr+HrO
- d
KOH+e
, HOOC
\:/ ){uuH
b) Sa se calculcze,nasa de KNIDO. ri
nusa de solulie de II.SO de concenlrrric 989i,
n.cesare obrlnerii soluliei ac ide de Klvfror care
!. consuma Ia oridrrca unei probe dc alcool
p metllbenzllic idcnticc cu proba considc.ata.
21..{.
d) \,olxmul ocutat la
2i ( ti I ar
de
21.5.
p'melilbc.zili.
Nnriralea ei
C dc
) masa
alneslecutului de co,n
pLr
ii organici
,-..,.,.r
lelrclrl
Drinrr-o
tl\+HO-\'HO
UI.OI c.
PII= gfHOl=lgc
H\.HO:,\
i'
P.r ,.
i,.,
Ho
rrrr l'
't
rr
k ' r.|.
-q.
to
..., ,,
.k
1...'..r
1r.
esle mxr mare san
pk '15
leo.i.i tnrro rice bazele suft specii chinrice ( rolecLrlc jau io.i) capabilc sa
acccPl.liL.(,lii rll l
( ! aazi
ruscdar h r.u dimrc ar(,nii e o pereche .i. ele.ronl nepafticipanli la legi u.ai dc
carc r. t1..rr. h\r uD prot{rn frintr-o lcsaturi covalenla.oordinati\i Cu citrdenstratea dc ct.ctfonl
de h lto, ,rL ',rrc tccepti froioful eslc mii ,nare iicu cir rccesul prol.nrutui ti perechea dc ctccn.on
esrc nr!i ft.rt i,xrni.dl.rre srericn micat). cu atril brz.r cst. mairarc. a.tica are o teldirli dc..nruata,
de .t ac.eft.r pr.(ini.
lonizil.a f!1rlor lirane rxl,r jn solul e apoasa cste. practic. o rca.tie rorali
rciTi r\rrem d. \l,hi
. ( rir 1i)rm
L, t,.
.,O
..
tL,
..'
HOl
B-HO.-IJI! -H0
EEEI----------ie!9s!4
lpk = t-rt,
p.l a ..-
iind.c\crsibjta
pr,"' ; =
ff
ri nu
]nt"
+]rec,
z,
,Ir,"':=fij
"""
conjugat.
O bazA este cu alar mai tare cu car valoarea constantei de bazicitate lq este mai mare sau
cu cat valoarea exponentului de bazicitate pkh este mai mici.
. Un acid (HA) se transforma in baza conjugatd (A) prin cedarea
unui proroq iar o baza
ur,
di
aH.#a
Cu cat un acid este mai rare (cedeazi mai u$or protoni), cu atar baza lui conjugatn este
mai slabl(accepd mai gleuprotoni) $i invers.
Pentru un cuplu acid - baze conjugata, h25.C, sunt valabjle reraliile:
k"
q:10''
pk +plq:
!i
14
recomandi caracterizarea unui cuplu acid - bazA conjugaE numai prin constanta de
aciditate (k ) sauprjn exponentulde acidirale Ok ).
Se
pk,=4,74
moYL
---
o
libertate
a,
r:Oo -
baze accepriprotoni
mai slabi.
.--t
baz 6
Ct
de,"
+ CH:
{OOH
""'r,, """,,r",
pk"(Hcl) = -7
",.,"1h!!t""l"l#i1il,1",
C6HJ-NH1
ptq(NH,) = 4,7a
plq(C"H, NH,):
6!-
r*rut
e,42
ripla legaruri
la marginea
aceea legatura
cu 1ripla
iegrturi
Nu ionizeazi
ir
la
Cspesre\labpolaratHd-{nrsihjdrogenulpoaleticedarcaproron.atchinele
m;giilea catenei (R -C=CH) sunr acizii foarte slabi (k : I 0 :,,"ot t, pt = ZSy.
.
lffiiar^-@
(R
Anionul acetilure
C=C ) este o baza foarte tare
hidrolizeaza putemic, regnerand cantitativ alchina.
+ NaOH
Ere plut
J]1: Na' + H:O CHr
C\
(kr:
lorLmol,{-,
pq
- -ll) ii
{{H
. in
motir legitua
O-H
alcoolii cedeazn protoni mai greu decat apa ii sunt acizi mai slabi decat apa (k, = l0 i6-1or3moyl-!
pL. l6-18).
Alcoolii nL ioni/eaza pracLic rn \olu!ie apodla. nu schimba culoarea indicalorilor acido
- baz ici, dar au capacitatea de a reacliona cu metalele aclive (Na, K, Mg. Al) cu formare de alcoolari
.(H--tH
-O\J
eranolar de sodiu
ekol
jU.
Groxidde sodiu)
Pentru ca alcoolii sunl acizi mai slabi decat apa, reaclia metdlelor alcaline cu alcoolii
lichizi anhidri este mai putin violentd decat reaclia lorcu apa.
Pentru ca ionul alcooiat (R--{ ) este o bazi are
= 10:-l0amol/L, pli = -2 la -1),
alcoolalii alcalini hidrolizeazd putemic, regenerand cantitativ alcoolul.
(\
pozitiveaz, $i devine mai atrigftor de electroni, polarizand mai mult legatura O-H. Astfel,
legnura O H din feDoli este mai slabn decAt legetura O-H din alcooti ti din apd. in anionul
(Ar
O-), efectul +Es este mai accentuat Si conduce la delocalizarea sa.cinii negative de
la aromul de oxigen pe nucieul a.omatic ii la stabilizarea acesiui anion.
fenolat
.:U:il
Ercnptu: I J *CLl*[
)-
ii
,ii:
Jet-]
>--.J
3
[6-J
;i
decat apa
4H+
H,O
='C6H,-O +H,O'
metalele alcaline
lc.olat de sodiu
(fenoxid dc sodiu)
ItA--------se!etEl
C6HT OH+NaOH
- CoH,
O.Na'+H1O
C6H5
{Na
p\(c6H5-oH) = 9'89
pk (HCOJ = r 0,4
+ NaHCO,
Fenolii sunt acizi mai stabi decat acidul carbonic (H,CO.) $i decet acizii carboxitjci $i
sunt deplasali din fenolali de
re ac$ti acizi.
E*nplut
CJ15
4Na+
CO, +
H,O
C6H5 OH+NaHCOT
o baz, slabe 0q = 10i-10rmol,{-,
ErDelr:C6Hs
{Na+H,O +
grupa
= 6 - 4) fi fenolalii
C6H5 OH+NaOH
p\
{OOH)
determinl o pozitivare
atomului de
OH.
\o:
C:\6H
<--+
.ol
-cl "oH
,o
-cr lr
o-H
Acesr arom de o\ igen de\ ine mai arag;ror de elecl ron i i i dererm inA o po larirale ma i mare
a legarurir O-H. ln consecinF. aromul de hi,j,ugen eslf mai slab legar !r grupa carbo),il cedea.La
relativ u$or protonul (H*). in ionul carbc^ilat (R-COO.), efectul electromer este mai accentuat
():
<-->C/
-c'!^
'o:
,o'l6
'ol
Aceste aspecte structumle fac ca acizii carboxilici si fie acizi mai ta.i decat fenolii.
Compuiii carboxilici sunt acizi slabi (k" = loimol/L, pk :5).
In solufie apoasa, acizii carboxilici sunt pa4iali ionizali ii schimbd culoarea indicatorilor
acido - bazici.
acelic
aetar
Exenple: 2CH:{OOH + Mg
(CHr
sau
{Oo),Me
+ H,
apd, reactioneazt cu
sotuliile
Acizii carboxilici sunt acizi mai slabi decat acizii minerali, dar mai tari decar acidul
carbonic. ,,Dimlvarea" acizilor carboxilici in solutiile apoase ale carbonalilor acizi alcalini cu
degajare de CO, reprezinta reaclia de recunoagere a acizilor carboxilici (vezi pag. 305).
Exemph: C6H5IOOH+ NaHCOT - C6H,-{OONa + CO: + H,O
acid
benzoic
be@t
dc sodiu
E-ffi*-E
.Acizii sulfonici sunl acizi tari (CHr-SO]H,pk. = -1,2, CJI3 SO1H, pk,: -6,5). Bazele 1or
coniugale au o sLabrlitare deosebira drn cauza deloc.liArii .arcinii negdri\e la nei aromi de oxigen.
ooooI
.= n l:o *g.
*-{-o, -o ! o."-to
6 L8
6
8_l
.
{OO)
Gmpele care exerciE efecte iductive sau electromle atragabare de electroDi mic9oreaz 5
densitatea de electroni de la atomul de oxigen din grupa O-H d;n alcooli, fenoli $i acizi carboxilici,
stabilizeazA anionii alcoolat, fenolat ii carboxilat ti astfel maresc caracterul acid al acestor compuii
clt
f',
crt-f-oH
cHroH
pk.
:
-
pq:
16
pk" :
9,89
pk" = 12,4
o,N
oH
= 7,1
cl{g,cooH
4,87
p\
(_)
pk
10,2
CHiCHTCOOH
pk,:4J4
f-cr-hoH
18
.n-Q-o,
crt-cooH
ti
CH,
( )_oH
pk"
pk. = 2,86
=
. Efectul inductiv scade cu crerterea distan!i fali de atomul cheie
ti in felul acesta scade
influenla lui asupra acidititii compu$ilor orgamcr-
cooH
cH;cH, qH cooH
cH.cH-cHr-cooH
pk,
p\
a,82
c6lt-cr!-cooH
p\
Si
c6rt
CI
C1
= 2,86
pk. = 4,05
pk" = 4.66
= 4,31
Exehple, HOOC
pk,t = 1,21
+
HrO.
pk , :2,85
{OO
{Hr
COOH + H:O
OOC-{H, {OO.+
pk,.:4.27
HrO+
pk,:
EEL=6EErii66A
5,7
unui nunar
o).)Na(
^,rSrn-FOH
o? L(
^z\r-r.
')N
O-o, ov
q"-Q-o,
ov :rfp
)roH
p\:7.1
pk" = 9.89
zNQ
pk, =
t*q
4.0q {O
pk, = 0.25
. Caracteml acid al
l___\
(/r__\\) COOH
)
COOH
\-/
- crr,
pk^:4,2 pk":3.91
Q-coo,
Elempte:(
CHl_
.n,
Q-.oo,
pk :4,38
pk" = 4.27
,r\
l\
"l--\
cooH
cooH
o,N-(
(_)2
)-cooH
:-'tle
tor--
*,=221
pk" =
3,a9
pk,=3,42
Cand substituenlii se afl5 in pozilia meta fali de grupa carboxil, se manifesa doar efectul
inductiv, de exemplu +Is al radicalului
pei
care micpreazi aciditatea ti -Is al
-NO,
care mire$te aciditatea.
Cand substilueniii se aflA in pozilia para faF de grupa ca$oxil, se manifsr., mai intens
efectul electromet de exemplu efectul +Es al radicalului cHr care micsoreaza aciditata Si
efctul -Es al grupei NO, care mere$te aciditatea.
. Unele grupe putmic atrig5toare de electroni (-NO,-{OOR, >C=O, C=N) pot
determina acidmerea unui atom de hidrogen din vecinitnte ti un comportame de acid slab.
-{H,
Ercnplul
CzH5 OOC
{H2 {oH,H5
CzHr- -OOC
p\:
+ Na
+ C,H5-
CzH5-- OOC
{H(NaHOH,HJ+
+ CH.
I3.1
{H,
OH
pk, = 16
ic!
!i Compu[i orymici
cu caractr bazic
Aminele sunt cei mai importanli compu$i organici cu caracter bazic. Atomul de azot din grupa
arnino
NrH,) posde un orbital hikid spr dielectronic. Disponibilitatea acesiei perechi d electroni
neparticipanti la legiturn d a lega coodinariv protonul determina camcteml baz ic al aminelor
La dizolvarea in api, aminele solubile ionizeaztr intr-o reactie de echilibru, formand
.
in api.
H,Sq), formand
Iffi,.*.-@
-Eaenpla:
lerirn n.
CH.-NH^ + H.SO4
- CH,
NH,l
HSO1
Aninele pot fi
plq(Ho ) = -1,74
p\(cH.NH2) - 3'35
Aminele sun! baze slabe. iar baz icitatea lor vadazA in tunclie numarxl ii natura radicalilor
legali de atomul de azot.
.
Aminele alifatice (ki=10i-10jmoli L, pkb:l 5) sunr baze mai tari decir amoniacul
oq:l,8'10 o mol/L. pli = 1.7:1), iar aminele aromatice (ki= l0 10- l0iamol/L, pk6: l0- 14) sunt baze
mai slabe decat amoniacul. Dinre ele. numai aminele aiifatice schimba culoarea turnesolului.
Efectul inducriv respingabr de electroni al radicalilor alchil mareite densitarea de elecrroni
de la atomul de azot ii capacilatea aminei de a fixa protonul. De aceea. in seria alifatice, aminele
primare (R NH.) suntbaze mai !3ri decar amoniacul, iararninele secundare
NH R),careau
doi radicali cu caracter respingetor dc elecrroni, sunt baz e mai ra dectt aminele primare. Aminele
alifatice te4iare (RN) sunt baze mai slabe decal aminele secundare sau chiardecataminele primare
in uneie cazuri. Repulsiile dinte cele trei grupe alchil dinr-o amini tedare cresc ia lbrmarea
ionului de rrialchilamoniu (R-NH') cu structwi tetraedricn, cend disranlele dinre grupcle alchit
se micioreazi. Din aceasla cauzi, tendinla aminelor ter(iare de a fixa protonul ti de a-$i schimba
srructura scade Si scare bazicilaiea lor
(R
,6,}ou
pkr = 9,42
22.1.
.",
o i'*
CHiO!NH.
pko:8,92
oi)
.z5\ n-.
')N-(
):NH,
ov
pkh
12.88
PROItsLtrATtr
Se
COOH
t"
Hc=cH. cH.--oH,
SO,H
;OH, a)
""'""ri,l
EErrEirrcafloffiEl
d)
carc rcaclioneazd
de
cn200
C de
solufie de
Na:Cq
concentratie 10,6%.
e) Se se identifice compusul organic care
1:2
22.2. Seconsidedaciziicarboxilici:
cr+crhcooH, qltcHr cooH.
I
ocl
CII
a) Se sc
&
C-
tiin ci
A > B > C-
D+Na D+KOH
c) Se se
indicemetodede obtineracompu$ilor
,\
22.4.
'
b+NaOH -c+tLO
(Li^i\qq!.Hio,)'
b
d+ Hro
d+2K + e+H,
c + Hlo -rr4Er+ f+ Hcl
f+2Na + g+H,
acidiElii.
c) SI se scrie formula pland a unui compus
fird caracter acid izomei cu z.
d) Se se calculeze masa de benzen necesari
organic
22-5.
acid:
@ cHr-cH, oH
@ HCOOH
@ cl3c {ooH
compu$ilor B $i f.
Slconside.acompr$iihidroxilici:
cr-(
orfine:
80%.
C-COOH
CI
22J.
iidi6.. fdDlii,{
'
c,H"
^-NO,
V-o,
NO
{H,-COOH
clt
cEa
O,N-
cHr
r,c
oH
CE
cn, --ou
fi urmitoarele valori
3
pentru pk.:
0,9;
18; 16;
{tul(rMio,+.n, ., <rlc(r({cL)
ri+:ir:! a -----]-li j-i+
.,I
Schena 22.1
lffi,""*-@
Cao
d) Se se identifice substanta cu ca.acter acid
C'care se oblineprinhidroliza compusului C 5i
se se calculeze masa de C'care reactioneaze cu
100
ti
22.6-
informalilel
" are trei subslituenli pe nucleul benzenic
in poziliile I,3, 5;
- are
caracteracid
NaOH:
ii
reaclionezza cu Na
apropiarei
ii
I ri 4;
informatiile:
- are tlei subslituenli pe nucleul benzenic
in poziliile 1,3 si5i
- are caracter foarte siab bazic:
- atomii de carbon din molecuh sunt: 5
te4iari. 1 cuatemar. 1 priman. 2 nulari;
de NaOH
fomeazl o sare
de sodiu:
- nu reaclioneaz a cu Na.
aromatic
ii
- nu reactioneazi cu HCI;
- formeazi prin reducere cu Fe si HCI un
amfolit acido - bazic in care grupele tunctionale
cu caractr acid
in poziliile
c care accepte
3,6132 20:o
informaliile:
- are doi substituenli pe nucleul benzenic
22.8.
in poziliile
si 4;
reactionezzi
cu Na $i nu reaqioneazn cu NaOH;
- atomii de carbon din moleculn sunr: 5
te4iari, 1 cuaternat 2 secundari Si I primari
- forneazd prin dehidrogenare in prezenF
solutii:
100 mL de solulie;
c) solutie de (CHr),NH
de Cu o aldehide;
pq:3,28)
22.9.
c) Despre izomerul Z se
@*,,"^I,---------*#11
cunosc
de concenlralie 10r M.
a) cHr
cH.fH-Clt-CooA
(Br
tA)
cry)rFcHr@).
cllr
OH
CH3C4{TFCOOH (c)
s)
OH
b)
{t].
(A),
o,N
t:
cE
O-oH
h) cHr
{ooH
flL-cooH
-cu,-fl- ou 1c.r,
o=cn-fl cu, ou 1ry,
arqN{-Nq1a1,e on6y,
*o,
cu,
fl--ou
1cl,
CHiQH-COOH (D),
cl
cHr-{H, {OOH
e)
N'H,
{Hr
(D),
frt
cooH
(E)
{OOH
C6H5
(q, c6H5--+cH
clrc-{ooH (E).
,2.10. Si se aranjeze
carafi
errlui bazic
(B),
(D),
in ordinea cregterii
urmatoarele serii de
c6H5-NH-{]H1(E);
b) cH. {H. 0 (A).
CIt-aH-o- (B), qHj
N (D),
-c
(c),
Ho
(E);
CII3
CrhCH-{l {r
(D).
cH.
O Nu, 1,r1,
cHr
o-cq
(E).
(D),
COOH
ie1.
OH
(A),
CH,-COoH (A),
D
I
cu,
COOH (E).
OH (E).
Q-coon6'1,
(D),
cH?=cH
rcr.
qcn{---cooll6t,
(B),
cq
(B),
{OOH
(A ). HOOC
(C,,
?H,
HOOC-C
{l-ou
crlrcH
_C}L_ OH {D}
(E).
e-oH
{OoH
HOOC-{Hr-{OOH
CE{4{H,{OcHr-{H, {H
ctl {ooH
oOC
CHr
cq Q-Nr1
CH-(l-NrL
p;,
rcr.
CE
o,N-e-Nn,(D),
-No,
o,u-Q
d)
N41ry;
E6Eaii6ffif'llll
(c6H')rN (C),
@O-rn-g-cr,,
o.N{
r.rq tr.r;
6fl-c-NH-cn,
o
@ u,N
C?Hso'
@o f
o
6)
6fl-o*cl
' \NHc,u,
cE Nu;
n"r fl-c-cu,
22.12.
l S*
cu:o;
ry c,u,oN ,..,-E;
cu;Q
6u,
{oou
COOH
I
2r (^H"O\
3)
" "
C,H,oN rurs.:-
\4
,"ffi;
CIT
NrFO
?H
CH3
OH
4r
(,H,ON
#o*
s) c,H,oN
:!tsr:!4=
C,H,{H,
N.H,CI
n*ifre;' uo cu,
*j#s.;:
g ila .r,
-,'4,qb- n
6) clH,oNcmddm,.ar
7) c,H,oN
_g
T+V +
ti+w
:**-
COOH
8) C,H,ON r!E-
Et-:Et
C-TI
OH
eslcetlg
cH, ou
Nn
\IE
q!:Nu.q
N4
Algoritmul de stabilire a denumirii compu$ilor organici care conln in motecula lor grupe
tunclionale diferite cuprinde mai multe etape.
. Se identificn cea mai lungl cateni liniar, care cooline legfturile mulriple de care sunt
;i
legate toate sau daci nu este posibil cele mai mulre grupe funclionale. Se stabileste denumirea
hidrocarburii care corespunde acestei catene.
. Se identifice gnpa funclionah prioritari $i sufixul corespunzator ei se adaugi la numete
hidrocarburii de baz n.
in general, grupele funqionale au pdoritare in ordinear {OOH >
> {ONH, >
>
> {OOR > -{H=O > >C:O > --{H > NH. > >C:C< -SqH
-C=N
Grupele.- R (mdicalihidrocarbonaut. X {halogen;,. NO- (nirrol erc
nu au pnonrare
. Cu exceplia grupei firnclionale pioritare, toate celelalte grupe tunclionale suDt indicate ca
substituenli prin plefi xe.
. Se precizeaz5 pozilia frecarei grupe tunctionale in catena de bazn pin indici de pozjlie care
sunt aiezali inaintea prefixului sau sufixului grupei funclionale respecrive.
. Numerotarca catenei de baze se face astfel incet sI se ouine indicii de pozirie cei mai
mici.
Dacd in molecula exista grupe funclionale care se glsesc numai la capatul caleni (-{H=O,
-{ONH,,
{OCl), numerotarea catenei se incepe cu aromul de
-COOH,
-COOR,
carbon din aceste gupe.
. Dacn grupele alchil ce contituie ramifrcaliile coniin legituri muhiple sau grup tuncfionale,
se numeroteaz.e catena lor incepand de la atomul de carbon care se leaga de cantena principalA.
Plefixele ti sufixele corespunzetoare celor mai intahite gupe tunclionale sunr {OOH
{N,
CH.
Erezpla:
t'
CHr- CTFCH-C=N
"l
CN
acid
5-cieo-s n.tilhex&oic
NH, CI
mino-2-clolobnlanonitril
CTI
,I CIFC}FCFFCICONH,
OH OH
3J-dihi&oaipentanmi(u
tlHH:crFCH
cl
CE{E{OOH
crLC4-oH
acid 7'clorc-+(2-hidrcntil)-5-heptedolc
cr
-?H-crr-facE
\ l-fH-cr
aH- o
cllr
4-(4{ldof@il) 2 D.nlanorn
. Dac, o molecule conline legetud duble $i triple, sufixul corcspunzator dublei legntud
Ceni) ii sufixul corespunzitor triplei legrturi Gind) se trec in denumirc in ordinea -en5, -inn.
Numerotnrea catenei s face astfel incet sa se obljnd indicii de pozilie cei mai mici. Daci se ob(in
aceeai indici in ambele sensuri, se alege sensul de numerorare pentm care indicele de pozitie al
leglruii duble este cel mai mic.
ErcnpIe:
CH.-CH.1H{H
{H. {{H
_
+heplen-l-in, '
cHr:cH-{H, {Hr C_{H
l-hexcn-s-idl
cH,=cH
{H,-{{-CtI
he^en
+inn
HC{ {H:CH-CH=CH"
I
EDUC"IflOXAI.
EEg
Fiecare intrebare are trei respunsuri norare cu literete a. b. c. pot fi corecte roare ceie tlei
rlspunsuri, doud, unul sau rici unul.
1.
2.
Sarea de arginr a unei alchine conline 67.08 % melal_ Este incorecti afirmafia referitoare
la alchina respectiva:
a) existi 4 izomeri aciclici corespunzitori fomulei molecular a alchinei:
b) 1a adilia totah a HCl se formeaza un derivar halogenat geminal;
c) prin oxidare Baeyer rezulte un acid care conline ?4,058% oxigen.
3.
I!C!Or
Volumul soluliei de
M=135000. este:
a) 2 500
L;
b)
12 000
L;
c) 3 mr.
4,
intr-un vas inchis se gasesc 0,1 moli dintr-un alcan tichid Si o cantitate stoechiometricn
de oxigen necesari ardeii alcanului. Cunoscand cA raportut dinre presiunea din vas inainte de
ardere $i presiunea din vas dupn arderea alcanului este 1,55 $i ce presiunile sunt mesurare la aceeali
5.
Itaportul volumeior
alcanului este:
c) C-H -.
a) 6:5;
6.
b)
s:3:
coffum! maximum
de agent
oxidant
c) l:2.
Hrc
-(i{Hrlt-
HC-CH
-A+
.,i.*c
7.
Un copolimer oblinur din 2 monomeri in raport nolar l:1, formeazn prin oxidare cu
KMnOa ri H,Sq numai acid 4-cloro-6-cetoheptanoic. Cei doi monomen sunt:
a) butadiene !i clorurl de
b) cloropren si propena;
c) izopren ti clorurA de vinil.
vinili
8.
un
U,
numir
a) 6i
b) 2;
9.
C,*i-
= 2: 1 , fomeazn
h dehidrogena.e
c) 3.
Cat precipitat bru, va depune 4,2 g alchenn dacd ta oxidara cu KMnOa (api, NqCOr)
ii cre;te masamolecularn cu 48,57%:
a) 3,1I g;
bl3.48 gi
c) 6,98 g?
3l-EEEG^nox
L-l
catalizatorCr,Or/A,q-Hdf
tErH'
10.
\esN\\Neni! !\\\",
!rdr$e\t$ !a!ole\\tNte(\s,$i!
e$e.
c) 60%.
a) 38,095%;
h"nii
ll.
"
1-10
O.lC.la\d
a X-A. 2007
a)
12.
13.
14.
15.
Pdn reaclia unei alchin cu clorura de diaminocupru (l), masa acesteia crette cu
65.625%.
a) Prin reactia produsului oreanic oblinut cu apa se .eface alchina
b) Exista 8 alchine izomere carc sadsfac condiliile problemei.
initiah.
16.
17-
b) acid propandioicl
18.
c) acid oxo-propandioic.
19. Pnn deshidratarea unui alcool cu catend normaE se obtin doua alchene izomere lumitate
din arnestecul oblinut adilioneaze acid clorhidric rezultand 24,05 g produs unic cu 38,37% clor. La
oxidarea celeilaltejumitei din ameslec cu IqCr:Or Si H:SO4 se formeazl o mas, de acid acetic
ca.e dizolvatA
37,8 g ape fomeaza o solulie de concentralie 40%.
in
20.
temperature constan a
HCN:
CH\.
ii
HCNo
l: l.
ri I kmol
21.
a)x= 1,3t25;A:l-propanol; b) x=
c) x
22.
23.
1,75, A:2-propanol:
= l, A:alcool alilic.
afinnaliile:
a) formula moleculari corespu.zitoare este C5H,CI;
b) I 0 compu$i prezinE izomerie Z,E;
c) rumirul de perechi de enantiomeri corespunzitor este 5.
24.
Un diol A cu gase atomi de carbon se oxideaza dand compusul B: C6Hroq. Acesta formeazi
o sare de calciu cale prin incekire duce la compusul C: C5HsO. Prin reducera Clemmensen
a compusului C rezulte ciclopentan. Compusul C formeaze o oxime cu hidroxilamina. dar nu
reaclionea"i cu reactirul Tollens. Despre conpusul A est adevnra6 afirmalia:
a) este omologul superid 1,s-pentandiolului;
b) nu prezinte stereoizomeri;
c) poate fi oblinut prin deshidrarari
de pozifi al
siu.
25.
26.
E!ilt-------retss!J
saturat Si al alchenei majoritarc din care se obline prin deshidmtarea alcoolului este de 0,7567.
Cei doi compugi sunt:
a) l-but nolul ti l-butena; b) propanolul fi propena; c) l-butanolul ti 2-buiena.
27.
28.
Se pot acila
urmetorii compuqi:
29,
La oxidareacu K,Crpr(H,SO,) a
:
30.
in lesaturn cu p-(N-benzoil)-aminobenzoatul
afirnatiilel
b) produiii hidrclizei unui mol din compusul de mai sus vor fi neutmlizali de
tei
moli
de NaOH ;
31.
32.
a) I ,2-difeniletena;
b) I -metil- I -etil-2-iodo-ciclopentanul;
c) 1,1-dibrom4,4-dicloro-1,3-butadiena?
33.
a)
34.
se
crezolul fi hidrochinona.
de maijos:
a) prin hidmfize formeazi 0,25 moli HCI;
35.
36.
Metilen-ciclopentanulticiclohexena,ambele:
a) au aceeasi formul, moleculara; b) conlin atomi
c) Fezinte izomeri gometrici.
in
schena:
C,H,
rff+
A -ri!s'I-
de carbon
hibndizali sd $i
sp1;
60010 se
oblin
31
Ce! moli de substanli C se oblin dir 220 g subsranli A, continand 4% impurigti inerte.
daca hansformarea compusului A in compusul B are toc cu un mndament de 80%, iespectiv
transformarea compusului B in compusul C arc loc rot cu ur randamenr de 8O%:
a) 1,73 rnoli C;
b) 1,20 moli C;
c) 2,50 noli C?
38.
a) hexantriol;
39.
b) hexantetrol;
Se de secvenla de
reacrii: 2C,H4
i!el!}
c) hexitol.
2C,H,CIO -
.!-+
C4HsOCl!
rm+ x
40.
.=CH
I
compu\ul cu rormula
rA]-COOs
IUJ
-a
"r,.
u,
A, 2008
CI
Fiecare item are cinci rispunsuri notate cu a, b, c, d, e, dir care unul singur este corect.
l,
0,3 Moli amestec de hidrocarbud gazoase aciclice C,H Si CrH,, rrecut printr-un vas cu
brom, cresc masa vasului cu 10,8 g. La arderea cu oxigen a acaluiati amestec nu se constat, o
crettere a '. olumului g^zos. Compozilia procentuala molara a amestecului inifial era:
a) l0%C,H,; b)2s%C,H,; c) 33,33% C,H,; d)40%C2H.; e)50%C,H,.
2.
Nunerul compu$ilor cu formula moleculara C<H", care pot foma precipitat roiu-violer
cu sirun comple\e de cupru esre:
a) 2: bl
c)
d, 5: e) 6.
li
3.
Numirul
de
1;
2;
a)
4.
b)
4l
3;
d)
4;
este:
e) nici una.
E@=oo*=*rffi1
5.
6.
83.8%
(Br-t)
7.
daci
este
d)
t4i
lrri
e)17.
8.
rai
H,C
ios +rc:
_OH
H,c-(
\cr
CH.
a) E-2 cloro-l-hidroxi-3.4-dimeril-2-pentcna;
c) Z-2-cbro-3,,1-dimelil2-pcntenoli
e) alt rrspuns.
9.
c) cickrl)entrr, r; :r"r^he\anr
e)toaie
10.
b) Z-1,,1-dimetil-2-cloro 2-penlenoli
d) E-2-cioro 3,4-dimelil 2-penrenol;
d) rnerilciclopropan si ciclohexan:
\afl.r::rc?
ltenii
ll.
Care dintre umntorii compuii aromatici are reacrivrtatea cej tnai micn in reaclia de
clorurare in prezenta FeCl.:
a) benzcni b) roluen; c) cktrobenzen;
d) acelat de fenil e) hidroxibenzen (fenol)?
Nxnraml d izomeri
cLr caractrer
15.
6,66% H. Fomula
e) C,H1!.
e) 4.
d) tetraclorura de carbon;
ii
.,
t.1.5-uictor"ben,,(n.
e) trans I .2-dicloroetem?
ir
se
de
carth.:
apei
EDUCAIIOXAL
EEg
16.
Se dau
lll)
carbonat acid;
lV) hidroxid.
18.
19.
Volumul soluliei de permanganat depotasiu 0,5 M care oxideazi in mediu acid doimoli
de I ,3'ciclohexadiena este de:
20.
Omasade 1000Kgmuslce conline 20% glucoza, este supusl fcrmentaliei alcoolice (I=
gml) rczulti $i ce tirie alcoolica are daci p""d = 0,78g,/mll
a)102,21 Kgsil0,4l'; b)902,41 Kgsi 11,33"; c)804,32K9si 11,22';
d) 902,22 Kg si 13,07'i e) 930,00 Kg si 14,20"?
Itemii 11-20 ONC,.ldsa aX-u, 2047
2iUn amestec dc alchcnn $i alchinn cu acela$i numir de atomi de carbon in moleculi are
densilalea rcladva fala dc aer mai micn dec6t unitarca. Numamlde atoni de carbon din molecula
a)
2;
b)
3t
c)
4;
d)
5;
e) 6.
22.
23.
Fr".","tra,
"rH,c
",r'r,c
H,c Oe-o
() Q cr,
\o,
Q-Q
o,N'
Nor'1t\o!
r',H,c
>
fl (J
este:
cr,
NO
o,Nr
_-
cr,
A. produsur maioritar A
d)Hrc-(
\-
) (_)-crr
24.
DouI alchene cu formula moleculari C,H,o fo losesc la oxidare cu K,Cr,Or /H:SOa aceeaii
canlitate de agent oxidani. Cele 2 alchene sunt:
a) I pentena ii 2 penteni;
b) 2-pentene ii 2-metil-2-butene;
c) 2-melil l'butcnl $i 2 metil-2 buten4 d) 2-pen&ne ii 4-metil-2-pentend;
e) 2-penlena $i 2-mtil-l buten!-
El:lil,
!!!!er!!l
reaciile cicloFopanului
oyA- ffir4.
A+ nr --'+ orpu,cH,r: o A+ ch _'&", * na,.
4A * uct -&"r* nr.
Itenii
clasaaX-a,2008
hi&o.arburat \4?\zt^'\./'-/
tllt
aA-ArH,.
";1
21 30 ONC,
5e con'idera
Cate unghiuri C
{-{
egale cu
l09.28,exis6 in moleculr:
e)16?
./--\.---1
u,s,-QQ-s.,
t,*i).*Y',.,0.
-a<*
@-",,
EEEAii6xIl.Ell
,r)Br
33.
1-f\
.,\
B.
Br
"l_lL I
Br
h oxidare encrgici un
amestec de 3 acizi
35.
d) I-etil-2-propilbcnzeri
36.
e) 2, 4, 6 trimetil-etilbenzen
Care dintre derivatii halogenali de maijos lridrolizeazi mai uior in mediu bazici
a) I -bromo-propena;
b) 3- bromo
c) 2-brolno propene:
propenl
d) l-iodo-propena;
37.
e) 2-iodo propeni?
l:
4:
5l
8i
38.
^,:C,""",:C"_,_",
a)4r3:I;
39.
b)2:l:4;
Se dA substanla cu
c) l:1:2; d)
1:1:1i e)2:1:1.
40,
l;
b)
2;
c)
3t
d)
4;
e) nlciunul.
se poare
obline prin:
a Xl-a. 2A06
dinlre hi
X
a) 1,
1.
2:
b) 1,
X
3,,1i
2.
c) 4,
5r
-tr_<) o
d)
3.
ti e) 3?
4.
5.
42.
a)
,13.
10i
b)
l5;
c)
13;
d)
8;
e) 16
-cHro >....
14.
,r5
olo'..--o
o..r_-o
Nn prczinta mezoforme:
a)
2.3,butandidj
b) I ,2,3.4-rerabromobulan:
,3,5-tdhidrox i.S -cloi)pentan; d) 2,3.:l_5-tetraclorohexanr
e) hexitoi (hexahidroxi-hexan).
c)
,15.
z,6-Dinitroanilina
se poate
succesiunea de reactii:
a) nitrare dubla. tratare cu
c)
NH.t
b) reaclie cu
NH'
1a
clorobenzn prin
16-
nirr
812 g rigliceride A csre supusA saponifi cerji fotosind NaOH 30% in exces
de 1 00% fala
de necesa. ri 500 g solulie NaCl 10 % penrru separarea mai buni a sapunului.
Sapurut ot6"t
conline 59,2% palmihr de sodiu,32,3 9; olcatde sodiu s,5 % ape. Masrde sepun
hidratat obiinut
ri
a) 860
47.
g;
b) 940 g;
c) 1000
g;
d) 880 g;
e) 990
_q.
48. Numsrul maxirn de grupe sutfonice carc se pot introduce intr-o molecule de nafiatin,
prin sulfonare directd estc:
a)
49.
i:
b) 2;
")
l;
d) 4;
e) 5.
lEsoeiri6rrrtM
COOET
A+
(/cooBt
\coogt
CoOEt
---Es--->
Et
Me
ME
A corespude subtanfei:
a) 2,4-dicloro-2-metil-penta.;
c) 1,3-dicloro-2-metil-pentan;
b) 2,4 dicloro-hexanl
d) 1,4-dicloro-2 metil pentnni
e) 1,1-dicloro-2-etil'butan.
50.
a,1.2,1.
b)2,4,5;
c)4,s;
d)niciunul;
e) toli?
51.
Fie compu$ii: I) ienol; II) apa; III) alool etilic; IV) acid etanoic; v) acid carbonic; Vl)
2,4,6 trinitrofenol Ordinea crescatoare a aidiElii este redald corect in seria:
a) II < III < I < IV < V<VIi b) III < II < I < V < IV<VI; c) III < II < V < I < VI<IV;
d) Ii < lll < V < I < IV<VI; e) II < III < v < I < VI<IV
52,
Cai di,rlorobifenili
a)
3:
b)
6:
c)
se pot scrie:
9r
d)
l2r
c)
11?
53.
Se dau compu$ii: (l) acidul trihidroxiglutaric; (2) hexahidroxihexan; (3) 1,3,5-tricloro2,4-dibromopentan: (4) 2,5 - dicloro - 3- cis-hexen (s) 2,3 dihidroxibutanal. Prezintn doue
structuri mezoforme:
a\ 1,2,4; b\ 1,2,3; c) 1,2,3,4; d)3,4,5: e) toate?
54.
I.lI.
I.II.III.IV:
55.
3:1;
l:2;
I:3;
s6.
Substanla aciclice opdc active cu formula moleculare C,H6O! poate .eacliona cu: (l)
acid acetic, (2) acid clorhidric, (3) acetaldehida, (4) hidrogen in prezenla Ni fin divizat, (s) alcool
etilic:
a) 1, 2,
57.
3;
b) 2,
3,4;
c)
d) 2,
l, 5;
e) toate
ffiEil
IIoH.C C=C
Sc dau strucruriic
r\
cu. Cu.
1,.
1+-- x !l!-
u\Fot/
Fo,
O
ad ( HOCO(H
H !H
H,c-.r-l:\11
u/:\,
CIIOCU(H
a)]\: b)il:
59.
Y H'oDdr' Z
'\ \7)
O('OCHr
OH OH
^DIHr aH
ott
Reacrla dc
idml.n
conslantelor d. c.hilibru
.l
!)!.
'>
(rrDr e)El
,(
:o
\ alorii
(rric).c\
c (1r,c).c/):o
Br
Br
)-
Bi
b) B.
a:
c)A.
D:
dl a. l):
e) B. D.
Itt,iii5l
60
Probleme
l.
Olr rocarburnAdn laoxidare cu K\lnor H un produs unic B. La ozonoliza
r.el. ."r, ,. B lJ .' c;.r ra.. drele. . ,.t.rn '1'
rl r>c \.,t) i.L >E(ls.lsti,o)
luiArezutta
r) Iornrulele compuiiLorA E
h) Le srereoizomerirerultl h adilia bromnlui (stercospc.ifica rrans) la hidrocarburaA?
.lt&t t Xl n O.lC 'Ar,\
2.
t^rrrr-o
fiind\ alorifi.ati
lEDu.iii6xar
EI
total butenele) apoi prirtr-o solulie de brom cand volumul a scn2ul la 224 mL, dupa care
fost supusa combusliei rezultind 1.012 game CO^.
d,l ornLlati ecuatiile redctiilor cdre aJ loc la cr.car(d rcnnrca.r t huranulu..
b) Calculali compozilia amestecului de saTe de cracare (procenlc de volum).
c) Formulatischeme de reacrii (cu p.ecizareacondiliilor) pcnt u fabdcareaetilenglicolului
ti2-butanolului.
d) Ce produclie orare de etilcnglicol se poate realiza daci in instalalie se prelucreazd
10.000
3.
Prin arderea a 9,6 g hidrocarbura A, cu d"., 3,32 I 8, in 27.1 L 02 (c.n. ) rezultn 20.68 L
(c.n.) de amestec gazos. Dupn trecerea amesteculuj gazos prin api de varacesra iii reduce volumul
cu 75.822%. in reaclia a 1,8 g hidrocarbura se consuma 160 _q de solulie Br, in CCl, de concentralie
l00o iar orn orrJJre. hid-ncJrbLrrii A cu o .olul( Jrida de L\tnLr, .( oorn( ac d pirurrr racid
4.
5.
Se
dI
schema
urmatoare:
A +
t1 D+E+I-G
Hidrocarbura A are formula molecularA C6H1., contine numai atomi de carbon secundari ii nu
decoloreazd apa de brom. Compusul B este izomerul hidrocarburii A, iar compu$ii D. E, F ;i c
suntdeasemenea izomeri. Rcacliile (2) sunt reaclii de dehidrosenare.
a) Precizeaz. catalizatorii reactiilor (l) ii(2).
b) Delennina stmctura compu$ilorA. B. C, D, I:. F, G cuprin$i in schemd.
c) Scrie structura compuiilor formrli prin reacliile compu$llor D. E, !. G cr umr orii
,olutieJab ba/ica dc KVlO:
reacrantr
- ozon 9i ape.
cla:u
6,
aX4,
OJC,20A8
IEll-----------se!ee1!l
hidrocarbura X, in sisrcm reducetor (Na( Hg) + R-OH). se obtine h idrocarbura Z care, prin oxidare
cu K:CrrO./H+, conduce la compusul U. prin polimerizarea hi&ocarburii X rezutti un compus
macromoleclarV care, prin oxidare cu KrCr,O-,/H . conduce lacompusul T. Sriind cA T rezultn
ti
Ia oxida.ea energica a 1,2 dimetil-ciclobutenei. sc cer:
a) ecua(iile reacliitor chimice care inrervin in problemi;
b) volumut solufiei de KMnOr 0.5M care, in mediu {re H"SOj, oxi{reaza 16,4
s compus V
rlara
7.
Se dn schcma de
! X-r, o\t
. 20uh
reactii:
A+B]C+HCI
A+D-E
E+
Cl. ]9r1>
F+A-C
G-K+H]
K+4[O]+C+COzrH:o
a)Detenninn prin calcul lbmula moleculara a substanlei C care este o cebni ce contine
8,79% oxigen, iar substanlaAeste o arene mononucleara;
b) Scrie lbnnulele saucturale pentru fiecare din substanlelcA...Kri scrie dcnunirea lor
clasd a X d, ONC.20A8
s.
rr
Preparari:
'r
pomrnd
r-re
la teno. rr rz.'buren;
C(CHJ3
CHO
^,r"1)
9.
z
+r'l
H{O-v
CAO
clasa a X-a, ONC, 2008
Trei probe idenlicc dintr-un amestec echimolecular de 3 alchine sunr supuse unnntoare tor
transformiri:
c)
1a
11.
O(' \i' -
lEDuain6Iir
tlg
b) benzoat de
fenil+
amestec nitrant
lM+
B:
C (produs
majonff).
tld,d
t2,
X d. ONC. 2047
O masi de 12,6 g de alchnaA a carei densitate laln de aeresle 2,91 consumi Ia oxigenare
acid. Alchena A panicipa la urmabarclc rcaclii:
'
Si
13.
Un ,mcstec A compus din doun alchinc lbrmeazn prin adilia apci un amestec A in carc
raponul molar al cckr. doi componenli X $i Y estc de I I I (Mx<Mr). Accari cantirate de amestec
B poatc rczulta li prin oxidarca cDereicn a unui amestec C, echinrolar. fomat din doui alchene.
Idenlifica! compu$ii X $i Y cxisrcnti in amcstecul B, cunoscand ci raportul maselor amestecurilor
C ti,^ este 1,046:1.
clasd a X-a, O\"C,2049
l4-
O caDritate de 832 g de
hidrcxid de sodiu 30% in exces de 100% fale de necesar si 500 g de soLulie de clorura de sodiu
l0% pentru separarea mai buna a sapunului. Sapunul oblinut condne 59,2% palmitat de sodiu.
32.3% oleat de sodiu ii 8,5% api. Se cere:
L masa de sepun hidrata!;
2. conlinutul procentual in glicerina al fazei apoase dupe indeperrarea sapunului
hidratati
3. numerul de leg6tud duble omogene conlinule
in I 00 g de gliceridn A.
clasa a X a, ANC, 2407
15.
La distilarca uscaG a Iemnului se obtin doui faze. una miscibili si ulla nemiscibili cu
apa. Faza neniscibjla cu apa conline fenoll ii hidrocarbwi lichide. faza miscibili cu apa conline
r'n principal acid acetic, netanol ii acetona. Se separe cele doui faze $i 1000 cmr faza apoasa cu
densitatea 1,045 g/cmrse traleaze cu solutie de var stins. SubstanF formata corespunde la ll7,659
sare anhidre. Solulia oblinute se supune distilarii, separdndu-se asilel amestecul care conlin cei
doi compuii lolarill. Pentru izolarea celor doi compuli vohtili din distilat se lraleaza 26.125 g dir
acesta cu clorurnde calciu, lbnnendu-se cu unuldnrtu componenli 39.024 g substanli cristalini,
separabila prin Jillrarc. Dupaliltrare sc obtin 5,225 g subslanla volatila, care prin incAlzire la 80oC
Sip.csiune atmosfcricn ocupl !olumulde 2,608 dmr.
a) Si se dctemine compozilia procentuali de masi a fazei miscibile cu apa.
b) Sd se detemine fomula struciurali a substantei cristaline solide.
,
16.
lrr(
din $hem'
1',7.
're
Effonrlulul tr indi.ai
chsa
de mai i06:
'^
",HCo()curcu()
C
o"tr
o
cl -c -. -,'c- ct
* HrC-NH:
r,
u,
J/"\
H,c
c) C(CrHrro) rr.
'
ct
0
R
..-,,/\'.-R
dr \ /
/\n
18.
I!-
a,
o
^
R (-. R
B (CtutI,Br,NO-S)
cH,
cH,
----l
clasa d XI a. ONC, 2408
recunoa$lcrea acestui alcaloid. Prin degradarea alropinei se obine ii acidul ropinic cu foflnula
moleculari C"HLrO.N. Accsta are echivalentul g.am de neutralizare egal cu 9411, nu dA reactie
cu bcn,ensulfoclorura, nu decoloreazi solutia de KN1nO, sau Br.iCCIr Prin reaclii succesive se
oblin urmi.oarele rezultate (!ezisclema de reactie)l
acid rropic r
B,
D
!4sisl+
a) Dcduceli pc
iipnn
cH,r:ili:!lj-
cHrr r!qY!-
A(c,H,.ojNr)
c(c,oH,sqND
;#::.
l#+
B(c!HL.o,N)
hza dnelor
prezntate
studurile posibile
Gn
numlr
N-CH:
\\
,{....-\
-\
o
ci acidultropinic
se
obtine
BC
\cneli tomutcte
19.
rldtaaxl a oNC
oxrda*
2008
a.,,*a,a"p,,p.i,...,:;;l;,;;;:::,-*i;ll",T,"J::II':::,,,J:::li,TIH:ll:
cu oblinere de anhidrida mareica, dioxid de
carbon pi"pa.
*"'
*'''-i:11n.c
ta
se
separ' ca rrodus
se;#.
a, nunr.rut;in",''r
d( hrn,,tr de dnhidndr fi.ath, r(/ululi:
b) numirulde kmoli dc oao,xiten nrcactionari:
. , rotumLt
de
c,"*"ara
I
% k;
""i,r"^;;r-;:;;;J;;i;
; ;;r;;;;;.
Jiii.l#[ l;Xji11:
^ r^)
,o,
c-
\rabilil
na
?o
an
B+A-c Ll+D
nrutrurd comtJ)t,ror ( ri D:r orecrz:ti
21.
fi formelizi
un aduct carc
\inre,a2-n,roanr.aLhiron<idec,,rre.onru--n..hem",.,,:',i.,ii#f;'.,fl,
Al.-B
..
lden.ifiL.r!: A. B, C )r D
-* o 5:.n,r,oanr,,chr.,no
NH. -,-\
T' LR
1. -n. I\-Z-NH
,T
undeR
jLi,-l';1,1
t' -'"-
tr
()
ri
se
undeR
-H
rdcep,i","
lll::1,::lill*r:'"',ir^rindrgoi/rmic.ri.e
(rnel r.mrlobe1/en. lTasifu i.J, ce.rure,.te reacriipennu
"*.,,,:r:*r,)j,,;l;J".,:.,
23.
este sn
\r,,rdraarar K\4no.L;,)i K{
io cunrroldi
rri=EEdiiDr
ro.un,conride,arir...,,,"-,'j:'##l;fr,,i".rJ1"
r ccesteri !u KMnO
o\idare
oxidanli
lnai rnica?
este
2q.
*, ,"".:lfll"lJ*.?ilff|.l:
25,
ra
urmabarele
ti
presiunea
rcaoii:
,l alm. rezulrat
ta
1)
3)c'2tol1l]l!-D+HorI
N"'H
4)B+HOH
E+ 2HCl
s) E +2[Ag(NH.),]oH r F +2Ag
Aldehidcle
fi
se
F se pot obline
>
potoxida
ii
ta ac
:lNHr, HOH
ti
26-
O\C,:046
maxin
2i.
2-bromofenolului
28.
ri=l-oLr<nr.
s,rbir.r,r",odu),,d(redcre)idenuri,i-i
CCI
I
CCl, ^(r
>
fooc6H.
,Q
+Br. ''"''
'
,.,.,r"-,"""11.:ri:1#:jl1:
oe.e.oe.a..".,,,.,.'i'irlJ'" "ut
'"'
ococH3
oO
+cL -ire,+
CH:\
Clr-CltrC
'')
CH
HC
cHr-
cI{3
OH
29.
{H:
{H:CH2
'
+ Br,
R x vs
30.
3l
RMsx .
o
ao
ti
R' '
9H
R"
";..,H:
R-C-R"
I
R'
-m+ r-n-
F{c,,H"o,
cH,
cH.
cH,
A CHs -Cs-cH-C--cH- CH,OH
-CH-*cH[ ) cu,-'cH-'cH, nesaturare al substantei.
a) Precizali gradul
de
b) Reprezentali structura compusului organic cu cel mai mare numar de atomi de carbon
in mole$li care se formeazn prin oxidarea vitaminei A cu KMnOa,4{,Sq.
closa a x-o, ONC, 2007
E!t!--------ebstbl
Indica{ii qi rispunsuri
Capitolul 1. Introducere in stuiliul thimiei oryanice
1.2. JrL H r l.l.. i .H u.N hr \E l..rl. 1.1. a) Cr.
,N.Or b) \E-9. ,- lcg x 15. a)
t.ll.O:b)\E:1:c) r) Otl.rl'.l.O.rlCrl,..ib) lOqurc)C.IIrid)\1, t:e)CIt-=a CH..
!,/
1.7.a)(HO.tbl\l, l:lleg.il:illNgl.8.a)1:-rg,rn.lrb)CH,tl.:clt5.+krl.9.a)C.II.I
blNL lrc)Cl1.=aII (H..1-1,:dll.lil.1.l0.a)C,ll rhl:,+:a:c)t12ni, l.t1.!)C.H\ib)
NE=0taH Nll CIl.r.r9gid).1.5kg t.l2.a)LH.h)\r ,,1. t+.tt Il..l \-isL rl
105 kB. 1.1-1. alC II.O] h) \t l. Cll. O ( H L i .,1) I tt6 g L:.r t\
e t.t.l.. rC,H U. hl
[b:q'rte:.".:l.rx..1en.]encprl1i.it)anrilrlcg.r.ll.l.+g.l.l5.C.II.. l.t6.art-tIrNo.
b) -ll.,lli,, a'.5.ll1".; Il. lri qt!i \..1r.1,-i o c c H.\ o! 1.17. a) (_H NSO,] b),1.61,1; C.
'1,0.11n 11.8.1)9% \. 1S..19'r',S.lt.r]!i,O:.r6l.qoL 1.tU.J), H :hrt,r :L.r)S.+b-bcL J,
_. n..q' t.t{.r
Li: - t.:0.o . . ,.:r. h io . ,, t.lt.\ .lB t.22.r ti\\o
, n:r,, ll , '.c,
l.Zl.'. r ,r. .. l.l.l. ,
, t. t..Zi.B.U , 1.20.
A.t.D
r,27.A C.D. 1.28.8.C.E. 1.29.D.t..t0.8. 1.31. D. t.32.8 1.33.,^ l.l.1. r). 1.35.B
1.36.4 1.37. E. 1.38. U 1.39_ \. 1..10. t. l.,lt. r- l.l2_ B t.,lt. I
Capitolul 2. Iao rc e
:.2. !) a.H,.Cl :b) \[ ] 2.3. ol C_II .t bl NF li cl CII CH (Cti.). CH.. c ciot.,\rn.
(CII ).4 CiCll ).. iaH.) (H tll:CI{ (H. 2..1. al Ar (H (CII.I. (=CH B
,I
.., I 'l
(
,
"
,,
,t L,
rll , I ,n
\ I
, I
,,t
{ I
',4r;,,,,,t,,H,
t,i' rH
\
,. !
IH
HO
'ttH
oH(cissirrans). II,'.
i I
rH,, i,tl
H ,
I |
rt
\ I L
CII
:.i.
.:.6.
H .itt
cI{ aH-cH tl.
.2.7.Ar1,.8:2.c
,, ,or"
E. D:cis. ,/ E ci!: frlrrns. nans: b) CII- a H C(OH) CIi. tj a H. CH. ato ( H 2.8. a)
,. ,...2.0.h. 1,2.t0. \. lr .L,:. ..,r B.)i.,t D.2.t2., :.l].
[.
2.21.
C 2.22.B.2.23. r).2.:.1...\
Capitolul 3.,1|&,ti
l.l-dimenlbutant b) neoperk.r c) clc eropan: d) n burif: e) t.t.t-tnmctilcictoproPari i
crrfr g) 2.2.1-hi.r.tilhutin 3.2. a) C,ll rr hl li-1._r50o C. 16.:81 H: c) lj kg: ri) j jzomeri: e) X:
nhc\af:Y::.]{nnclllbulan:iZ:-2.l .iinr.ii buranrg)ll.6nr'rh)t2')kg.3.3.r).Artirerilburanl
b)(l.H.C:ll:5rl:.)l92.llll0:i.l)ll:i-pe anie)5izomerl : eranriorncrit i t9-16 L.3..1.,\:
3-ctil l .retllpcDrdn: ll .l,etil-l.l.l lrini.rilhe\ant t 3-clit t.j-djmetiltre\ani D: '1 elt-.1-izoptu
tril 5 nr.Iilheplani [:.1 ct]l,l.ldirnetilhc\rnt f:t.2.1.1-LcLraneti buran.3.6.,\ffi
3.1. a)
**^t'"r^.-l
l-
Cipitolul l. Alchene
1.I.a)C,IIra;b)C:II.ic)C,II6id)C.HN:e)C6Hr.rflCt{.4.2.a)(.H..l.ldimetil-l-burenr:b)
cr'nrin.am.lil .ll(n.n.,c,<'^,Trn..1..].J,l^H,..1.4.a,A'1m.ril lhurena.h'h,/ome[:
c) 266,25 gi d) 7 gi c) lL: l) 84 m'. 4.6. 12 izomcri-.1.7. b),1 izomc.i- (R,cis) 4 mctil 3'hexenii
(S.cir.l mctil I hcxcna. (R.lrans) 4 mcril 3 hcxcna, (S.trans) 4 mcril 3 hcxcni: c) 4-metil-l \
hexcna- lmclil I hcxcna.3rncril 2 hcxcni,3 mctil I hexcnit d)2ctil I pentcii.4.8. a)A
propenn: b) 160 gr c) 718 mL. 4.9. a) A: n hutan; B: izobutani C: izobuteni; b) 3:1:l6i c) 2L: d)
109..1.10.A:lbulcnn;B:2-burcniiC:izobutenn.4.11.a)A:ciclohexan;b)cissitrans-2-hexend.
2. a) A: ciclobulan i b) a: nciilciclopropan i 2.3 diclorubulan ti I .3 -dicloro-2-metilpropan: c)
4.1
ClHi.4l,66%
5
.--\()
c) .H CH (,H
CH.
CH.
CH ( H : d, CH CH
,-\
;,"
H-Eiriri-idNiil
H,cxcHr
crl'cH!
c:a--l
,.H
HrC,-\CHl
cH=.
('l
( )
cr:cH.
r.r8.x)A,
cH:f cH.
cHr cH:c-
f:cH
HTC CH]
cHr;
k)
r-m"rr-r.ci.r.rrer*i:brO(ilt'.O-*-t
ri-,,-\
r (H
i
rH. r I
:-, .'\l
$i
(r..1-u...r:: lrl f-.o.t .r.. ... ul\.c,:.o,r t/ T,i /.D>it -,.. *-,.,,;it_..
"iif-j.i.i,
. t,r . ic.... \,,u tu.''r ,,,t, 't., r {ooH/.BrF r,!H, (iro
cH-.o ru.): c ir,. cnrcl.y i.Oon .ii,
i": ..
D.(Clr. Clr(cH.) cooH. cH aH. rooH); f, (crr cri, circ.rl,rco iii'
('H.
CH(CH ) CO CH ); l: (CH a.i) (CH^). CH(C rr-) crrl ioOltt.,1.2i.
-aH.
I
B,l:?,,.J,
,h.,F. .i Ll..:r.. , h.o<t, e :c,r,Oaio
'\., r,\. J,1'4.rT.e'l'0o-.'_1.,
rr.
t t..-.ti n(l,t-: ., e,.r..r.2..r. c.i. D.(..'.1.24.L
.1.25.'' {.2o.' .1.2-' t.:8., {.:0.t,l.l0.j, J.lt.A.l.j2.{.{..}l.t
L {..}5. B.:t..}6.
(. ,1.37. A ,t.llt. . ;..,, r. .r.;4. R. .l..ll. E. 1..12. D. ,1.13. D. ,r.,1,1. c. ,1..15.t.l.t. .1.46.
E.
D. .1.:17. B
1.t8. D 1..19. at. 1.50. A. ,t.51. ll ,1.52. B ,1.53. C .1.5.1. c..1.55. E..1.56. B.
r:r
.,
(-opitolnl 5. lltadiene
:.,.",.,
'rndJ..i,..
'
coutiucuri
trans I .5-lrcpladienari
C:l
n,.r,itilli.,l
diennlt B
b)-ll-(A) 0.5L(a)rc):5:8g
l.l
::'5:
A. l-penrina,B.2-pentine;b)3rl:c)89,6L.6,8.a,b,d.f.9.h.6.10.a)a:CrHrib)
6.rr. a) 2100 ks; b) 2812,1 kg. 6.12. a) b: C,H,; b.) 39750; c) 67,92% C, 5,66% H.
26,41% Ni; d).103,2mr. 6.13. a) a: C.Hr;b) C.H:O = 21:3:16; c) 1000; d) 215 ks. 6.14. a) 1;2i
6.7. a)
11319.
c) 9,2 s. 6.rs. a) a: C:Hai b) 56,8 L; c) 80%i d.) 197600. 6.16. a) a: HCN; b) CH.OHI b) 800 ks.
6.17.A: l-bulena, B: l-budn C: 2-buteni; D: 2-butine; b.)AiiC,Bii D, izomeri de pozilie.
6.18. a) A: 3-metil-1-butina; B: ciclopentene; b) C: l-penrine; c) D: 2-pentini. CH.
{H. {{Na
Capitolul
7.
Arcne
7.1. a) C,H,.; b) CsHF;c) C aHra;d) C rHr0. 7.2. a) A: I ,4-dierilbenzn; b) butilbenzen. sec-butilbenzen. izobutilbenzen, te4-butilbeDzen i c)R $i S-sec-bulilbenzen. 7.3. a)A:C,H,,;b) 7 izomeri;
CI
cr B:
I\
(.-!
: dr
^_-r.
!/!
: er 244
7.4. ar
H . b) l2 r/orne . cr B
1.5-dimerilnrRdlen 7.6.
c:
Q<H,{H,
No.;I:Br
O-CII, cH. O
^ l' o
(l (l
. or 14o.ss ke.7.t2. a)
oe de
No.;b)
benzll:.:a:)a)
No, g
A )-meri'nalahna:
br ss.rA"":
rr HOOC-aI:D 7.l3.ar
:A
gib) 31,5 g c) 90%: dl2,36%.71.O78%; e) 13.44L.7,14. A: I etil 4 propilbenze4 B: 2,4dimelil-1-te4-butilbenzeq C: 1-eiil-5-metilnaftalinl D: I ,2,7{rimetilnaftiliDn: E: 1,3-difenilpropan;
F: 1-fenil-2-(2-n3fti1)etan. 7.15. A: butilbenz-eni B: I ,4-dietilbenzen; C: 2 etil I .3 dimelilbenzen; D:
1-etii-3,5-dimetilbenzen; E: izobutilbei\z en. 7.16. a) naftalind !q!!a+ I nerilnalialina 4s!5 4-ni53,55
E itl--------ee!!etEl
rtqlll' I meiilnaftatine
acid 5 nitro-1-naftatencarboxilict c) benze. !qrl.' toluen
acid 2,4-dinitrobenzoicj d) benzenj]llal' toluen g
acid benzoic
i""'COOH
'j-
Hos
!r!a'
soH
oH
ic',
? .,
7.29.D7.3O.D.1.31.8.7,32.E.1,33.D_i.34.E.i.3S.C.7.36.E.7.37.E.7.38.A_1.39.A1.10.
D_1-11.E.7.12,87.1i.8.7.44.A.7.,15.C.?..16.,{.7.17.87.48,C.7.1g.t.,.ai.c.7.51.E.
7.52. C. 7.53. It. 7.54. B. 7.55. A. 7.56. E. 7.57. D.
8.1.h1-2rJ\n.4-5a0kJkg.8.2.2q.t:rr
D.8.lt
":52i*8.3.
B D.
a.
l,l0C
-:!l\
*fr1
CI.CH CH: CHr; CH,{I=CII + 2HCl - CH; CCI: {I{.r CH: CH-CH. + Ct: qg
,,,,_
rH(r:(H rtt rH ------( k H ( (H.+(taH .aH Cjj(t.
diA .,.,n.,.
l.l-JiclnroDrooJn:B::.2Jicroropr,,pan:c
t.l-dictor^t.npan.e,t.)-dictor,rropan.o.t0.
cl- -cl
a) propcni.9.11.
ll
rCl
c'(.,
o'
^o
H'n',,,
CI CI
(t
cl ^
''><''
Acr
.8. \ -/ ., U(r.D.(r
CE- C-
CI
C CH ( H
e.12. a,
,,\
()
!
:t
cr. L:
cr .r:
r'en,trictoron<un: b: dciJ
CI
Ai
1-bromo-s_
i F: .1-bromo-l eril-l
. Hr H ( r H:rt:
rnerllbenzer;
q.Is,A: CH, CH
C1
CIF ( (H (l: I
l -rcdopropan:
lCH.).a{.
CH..
C1
(H I CCI
rt
Cl /-.1 (I
+; d)2CH. -\00.C,-jH.)-e:aH=Crr(+H.pd,ph.)
(. Dr b) B, C. Di c) A: dl A. C, D: e) At f) Bi g) B, Cr h) A: i) A. B. r)r j) Cr
q.2U.r.q.2l.\
i).25.r r).20. \ e.27. B..l.2tj. I o..:o.t, y.ru.
o.22.8
kr \
').2:r. D.o.2.l.r
A. 9.31. E. 9.32. D 9.33. D. 9.31. A 9.35.I1. 9.36. C. 9.37. l_. 9.38. B. 9.39. F.. 9..10. C 9..1t. B
c) 120 g. 9.19. al A.
Copitolal
10.
CrlI , Ot
CrH.o..
l0.1.
i)
9..17.
Alcooli ti J'enoli
b)
a)
2-nretil 2-propaDol
N-2metilpentanal;P-2-metil-3-pentanonn;R+2-etilbutanat;c)L$iM,N,Oqtpi..*ia"
o sau p cu R izomei de catena. 10.10. a: plop*; U, r,"t..p-p-; i_"r"..p."p"";
J: propenai e. l-propdnotr t 2-propanot: s: CH. rCH i ox, r,, iroi.opir_p.upir-"*,
",
i, ,i*,
de proprl:t: propanoar de propilr l: propanatr l: acid propanoic; m: (CH.
CHiCH lo, Mo .,
aceur de i,,opropil: rl: ani idrida acericar p:prupanona: q:acrd acelic. I0,t
t. aJ A, r.Z-plpirair.Ll
pozilie, N,
b])
CU,iX=CU.
Br
Br
cH,
*",,q.L) ",,,,.,O *O #qs,ghccH,
cu^.,,,c*l_'c,
i
i
,l'
Br
Br
Br 6r
'ir#e+
D 'Cl\
qE
D: c)
cooH:e-o-Q o:c-cH,
cu
f-g
o
Hoo
A-ct+-c-
9Hl
f-COOH.
J)
( : K Cr O.
: SO. 14.lo:
.,
, o,
-,,
o,
D:lqcr.O:Hsoa-J:2:8:e)0..1moli
OH
cil:
j:C6H5 o {Hr;k:
CHTCOOC6H,;
1r
roii
Q rx,oNcr,
cH o
rn,onid:cH, co o
$r,o.u ,., n,o Q
QcH, o ro rx,
l.\
e: HCF
CHr OH:t: HO- (
)- CHrCH.t0.ts.a,soo":br82m,.t0.20.bnuesre
Ho
O-
cx,ou,
u,
r.ruo
CHr
f',
.l
-o'
)L
po,ibile a.h.'.g.'r.i t0.22.arHrC CH, :b'1.AI t0.2J.alB.bl
Amine $i nitrcdeira(i
CrH, Ni c) C:HrN,; d) CtH aN,i e) CiH,,Ni I C.rI.\O6i s.) C6ItlN,oI rr.2.
A: l-pentanaminn; B: N-etiL-izopropilarninn: Ci trietjlamina; D:2-mctil-2-burananinn: E:3
Capitol l
11.
11.1. a) C.H!N,; b)
{H.
\O:
Q; d) H, CII-C(CHr)rC=N +
NH. in
ll.l0.
6[H]
1ape;
d) C
H!\:
b,
anrr( trinJre
'ecunda c.
A propilarlina.
B: r/opr',pi dmina.
( : \-rrcrrt
elilamini, cre$e bazicitatea in ordinea: A<B<C; c) amine primare: A ti B, CH^ CrI. C=N
i!+ A- CHr-CH. CH. NO. sr! A, CH, CH(NorHHr El' B; d) amina secundara: C.
{H2
,-
{H.I
ErgEil,aii6fin
lro,
NH,
,,.,r.rGl-+-Cd =l+G)
l-*Oru,,tr, o.ir, *r1,, ;;
;::.,;;*
B A.c:e rea.iacuHCr
IeCl,+2tHl;b)0,2 knoti
.-
;r[1,#:',;
**,
aJ
c6HJ N(cHr),, F
ffiieqllffi
Nao,-o,=J6].::*
( ), xu,.,, ,,
s .f N_\,ct:b.cu (_) olr.cu
-,
l}
,r, cu,-Q c=r,r; na, cn,_(] cH:
NH:: e: .r,
.t4.a)t:(.H
r,
e ":^_e" or,
r cH,{ r.,n,l'cr ;w, cu.-Q NH cu,. cu,-e ru*-.Y,.,,
No,
\o.
"n
cn,-Q Nn co-cHr; o: .n,-$-rn., ,,
$-*r-"o .n,, ,,
g,
o,
"n,
cu,-f)-Nu,; o, Q-cx,-Nu,; .;, fl_cu,_Nn_co_{);
-- \O,N
(:)r
r:"ir
,,,
H. \H {G{H,r:o,N1-) _cHr\H_
Q arr^ arr:br
CET
i) B;j)
A;k)
B, C. D;
-.,
1)
q. B. c. D; c) A, B,
D; d) A,
A, B, C, D; n) A. C; n)Dr
H,c
I
I
^
,',
,0,
5H, 5H"{t
cc
CI) O)
. . f,\,
W
bi nirroetan; c: etilamini;
*
[{.R,e
t5
cH.
cH; NH.
_ll--l
b)
u.
e) B, D;
_cH; vH-<
H,
0 B; g) B. D; h) A, c;
NH^
No,
. ad'
6fr'
"
H,cr n, . *--.,i
,.,r.
",
H,(_ N
c;
c;
r<:
", ",
,d,
a)r)
; c:
ffiHffi
^)
a: CHr--CH.
{Clr
CH,; b:
CHr CII,-CO
CH
CH,
; d: CrhCE{ COOH; e: CI}-CH:C-COOH
6u
('H |o
CH. CH CH.:b:
oHoHocu,o
; e: CH,
?H,
CH.
tH.c.CH C
CHr; c:
CH-CItr+CN
OH
(izomeri geometrjci)r b)
C CH:d: CH-C
CU,; .r J ( -H .o cH
tU
t"-l
cHl oH
C:CH
( H , b: C^H-
a:
CH- q-CH
fH-CH,
CH I
..
oH
CH.
C^FI.
: c:
fH.
qFl-f-c-cooH:
qH.
J:
c"ft
CH:O
iH,
c coocH. e,r: r( H.,c fH-cH cH o. b:
f
CJL
oH
cH-O.b: HO CH
dr(Gq}C
(rCH).iH C\:c
OH
oHa
hi,,
?n?
=CH
((
H,)rC{rHrH{H {.H,
0-c,
C,H,; i) a: ,7
'.)
(izomcd seomerrici);
C"H: b: 2.0-dibenz,t,d<n(,rlohe\an-
ira
.r-
CH-OH;
b:
;Ctl.,:
c:
a.
cH cH-co-cH.: h
afif
v---- ct',, i, cH,-co' cH, cH
oH oH
i,,omeri seome,ric,,
OOCHCH,
1,.1
(CH.rnf-\
OH:k,a
cH co ro .H:
b:
> o molecuia B
{H,
> o molecuHA
CH..
b) El
:
CI,CH-{H, {HCI,; c) C6H. {H{H {(HOOH
CH_CH-O;B':CHI C_C-_CH C"H5IC': fH''CH'_C CH]-(H':b)A':
{Cl1 {HCl,;
.H.
l2.8' a) A
F:
d 'dn
CH._C
{O {H:o;
6n d
irr,
o,
9'-o
fooH --.. co
a\cH.---.;-\-,r''
"r' . a) cooH ,-.- 1l
propanL'narc.M.r:c,A:drJa00g.l2.9.d)(,l
CA-.
tH
OH
COOH o:
a:
b: CH,
OH
CHr \H,: e CH, {CH,). fH SONa: t CH,-rCHr,
CH, {CHr,
fH!1.-f,,
"
OMgI
OH
OH
CHi rCH,)j 9H-CH,:h:CH, {CHr-CH qH-CH:O:,:CH, (CHJ. CHT-CH:O
; j:
OH
oH
Ctl.-CH-fH
CHrr n:
CH-C
Ho iH,
CH, CH,
CH rs:CHr
9,1
ri\:C}l1 CH-C-CH
(cetoni cu NE=5
CH1
CH,_CH,
ci
OH
cIl3
.r-.r. I
CH,
l-Clt
iH.
9Ir,
Cn
611 CH/ C-CFq: p: CH,-CH:
f-CH,:o:
OH
OH
OMgI
CH'
9H,
''
9H.
(-(
=f
CH.:y:Cll CH:
C-N \tFqH.
l2.lz.A:C.H
-{(HH'
cHr
C.H,*,-,oO, l2n + 2n - 8 + 16
c5,
iruu.
cct,
r2.8.
cH.;
.l ri,5l"r
H3C CH3
b) 2-pentanonl 3-pentanona; 3-metil-2-butanoni 12.14. a) A, B: CHr {H=CH- -CH=O (2burmal)l C: CH.{H CH. "{-H o (l-burnall: o: CHTCH- C CH,lJ-buten 2-ooa): E:
CIts? CH:O
cHr
(2 metil-propenal); b)A, B,
C+2H1-CH.
,-a
- cHr-{H, {HOH {H} C + 6[0] - HOOC {H, {OOH + CO, + H-O D, E + stol
-cH. {o {ooH+ cq + H,o.l2.1s. a) HC{H + 2CH,o - 5lHrC=C-fH, '',1'l)'
!IIr-
CH-CH1
jl'''l+*9.
OH
6H::6H-{H=CH?;
b) 25 kmoti. 12.16. a)
9H,
OH
OH
cHr-{HH,;
23,062s mr C.Hr; b) [- .! + cu,--cn=Cx, ]II
:
o-oH
OH
CHI C=CH+H,o
q6HiQH-CfL
4.
cH.
Capilolul
13. Compusi
carboilici
detivatii lor.funcfrondli
Si
13.r. a) CaHsor;b) CaHao,;c) C.H6o!;d) CF,o,;e) CrH.oCl;0 CiH ,o:; s) C"H,,p,: h) C,H"o.;
j) C!H,ON;j) CrHrN. 13.3, a) C.H10q;b)A: acid (S) 2-metilbutanoic; B: acid (R)-2-metilburanoic;
o. 0
Mi b) [H,o' ] =
CH
*#} cu,-cs. Cx
tu. cooH; HC=cH i!!!+ cH:=cH cN +#! cH,:cH cooH -tq!
-i#icH.
(H, cH -.OOH l3.ll,A:CE CH COOH:.H -(H (H r ,CLL CH CH, )".,
l\r
cHr
cl
F:
HO CH,-CH,
CHO; b) CH,=CH]
-r!!!I+
CTL't,,l
CH CN ]I,I''CU_CU COOHiCH.
CH- CH-
CH,
CH-O---:f::-CH,
CH-COOH.CH,
cH.
2cE
fH-cooH.
CE
ffit1
13.12. a)
Cn,
x: cH,
{l
CH CH-OH*"'1"'9+CH. CH_COOH:
CH,
CH.
(]Hr
L)
CH,
CH-CH:(H-CH CH,co. i o
('H:
co-NH"r
(
a:
H,
cu, Q
coox; r:
cH.
{ooNH,rc:cH,-a} {oocl;d:(cH,
O {o),o;l:cH, O {ocl;
r:cH. $ cN;s,cu,
O-r. NH:rb)A,crb)B,D.13.13.a)A:cH.{ooH:a:
aH-COo\H,:X:CH (O\H.B{H cor^:\.('H aH \H.y(H rO\HrH rH:
(: cH, cH NH (H- (Hr. Z. CH. CO N(C:H5)'i a: (Cjr'),N;i) C. tr e; a)
O
'{,
(.ll.l:1. \ rH (H \H-(H:8.,(H
CO,O: (:(H,CO N CH.CH,:D:
CHr
CH, {lOOHr
{H,:
D; b)A. C; clA: d) B. l3,r5. a)A: C6H. COOH; X: C6H, {OO-CHBiC.H. {OC1;C: (CiH j{to).oi D: C6H.- COONa;E:C6Hj {o-ii-}i.;F:CiH, {OOCH,i
a)
u:o,l
cooH: x: c"il. cocliB, c"u. lcoNs,r i,
!]1'u:^ct:l
? 13'16'a)A:c6H.
a'6II.{O NH CH,iD:Cfl.{o
N(CH,).iE:CbH5 {ooCH.;F:Crr-ONa;G:CJr. {OOC"H.:
H...H.Lr\d. h, A. B. D: flA. drB. (. D: e, q. (. D. tJ.t7. a, A HOOC (( H I .OOH,
B. drhidndd,uc(ilic;:
llOO{
, Coo( H:t,.('HOO ,aH, (Oo.H:F
'^. .H (ooH:crH
(cH ( h (olo.J:c'lt
.H a\J NH:H:Cl1 Ot rc \H CH.
B. 13.2-1.A. 13.2,1. C. 13.25. D. 13.26. C. 13.27. B. 13.28. A. 13.29. E. 13.30. A. 133r. B. 13.32.
D. 13.33. E. 13.3.t. C. 13.35. A. 13.36. E. 11.37. C. 13.38. B. 13.39. D. 13.40. C.13,11. C.13,12.
c.13.'t3.c. 13.4,t.8.
Si acizi
grasi
14.r. al C. Hqor: b) Cr.H.6O-; c) C:.H,,O,; d) C. H,.o,. 14.2. a) A: 1,3 dipalmiril-2-mjristilghLerol: B l{r(a l : orei - r-prlrir:l-g rcerot. ( t-t.notcrt .-Ddtm ro e.t l-nedr.-gt Lerot. D.
1,3-dioleil-2-palmiiil-glicerol: b) B, C: c) 4; d) NE{=li NL.=6 O 15.1 mgi g) 160 h) 3 molii
si
l.l
'H_CH,
CE
\H
CTIT
{I1 {ooH;
cHrNH-CO-Cd5COOH I-Cr'
CE
rCIl
CH-CH CO NH
CH.
h:
Ntl ( O-C.ICOOH
s.
ItH,
NH
FCtt-CH-CH;CH-CH.
NH-co-cfi'
:kcH. CH aH Eo
CH, -NH-
saturat:
{u-coc"n.
O'
.NH.
Jr.
18,18%N.
15.7. A
a, ao-nr-6tBan,
Nlr
HOOC CH-CH-COOH
D +4H,O
NE
CLL
CrL COOH +
NI{,
\rE
?E
Nl1
(CH,)r-?H-COOH
NItr
2cHr-{ooH;
NE
NII2
Nrf
1s.8.
CGNH CH CO t\FCHTCOOH.E:
NH-CO-C6E CHr
qHr CH. CH-CH-CO-NH CH. COOH. F Ala-Gli-SeGGlr-Asf.
I-
NH,
NH.CO
I5.c. Deexemplu: A:
C6tl5
qHPH
IH
'H
HOCH
HO-C-H
OH
H
*-'
a)
IH
c.dsJ&opi*mzi
cooH
OH
I
cH,oH,
ED{dadei-@i ;b)A:
ocHs
'lt
; c)
Computii organici A !i C
c,
lurinii
(H,oH
9({
polarizate. 16.6.
Fmaltoze:
HOH
qH,ocHr
r,.1i19.'r
\rryx
H
OCHi
,t't
rtu
?,
\rry6,
,Nt3r4
H Ocrt
L d.t.
. D.
; E: CH]OH; F:
(rLocr,
SH.oH
H
,l
ocBr
^
o\?cH.
;Ci
f.
rFf
oH
16.7. lrehalozi:
frucbzi
zaharoza =
s.c)8,r80.
B.
3:l0.
d)Yd 5lll.\
c.
16.31. D. 16.32. A. 16.33. B. 16.34. D. 16.35. C. 16.36. C. 16.37. B. 16.38. A. 16.39. B. 16.40.
E- 16..{1. D. 16.,12. E. 16..t3. E. t6.44. B. 16.45. B.
;i tilarrrine
c.17.8.C.17.9.A.I7.10.D.11.11.C.17.12.A,_11.13.817.14.C.17.15.B. l7.l6. D
b: oxid de elenai c: 1,2 etardiol; d: PET; b) 768 kg; c) 20. 18.6. a) M:21470; b.) 266.6 kg; c)
12,38%. r8.7. a) nailon 6,6; b) I l0; c) 113 kg. 18,8. a) poliacrilonnril; b) 420 mri 140 mr; c) 700;
NO.
d)48.r"o.ru.r8.q.s..r4kts 18.r0.a,I
_]
NH,
NH"
rirg
l.-
EDucAii6xi-rl
,u,.
u,N
Nu,-crrN=x Q Q n=N1cr1o.r.u*zr-ro$udeconco;b)
l:.88'o:Jrlnqloo'10 dlll.ll0o\:ellJ.J. l8.ll.br lrnonn:r)(1,d)8lomE l8.l2.all05,kg: br 8.noo.l0.c,oo'o'ld'J2. l8.l3.a,C.H. -r H(
L H rar: (.H. JH
:.(.H
Q Q
f)-e-n, #! O{ crcr.
., o---O Q .H o-.- Q-cr-cr-i
oH
": '
8X
at
ct
t""'*o-e
g5t""Hib)L6:r:2;c)r4525g
r814 B'
Capitolul
19.1.
19,
c.
Cdpitolul
20. Efecte elcttonice
.
CH
CH,
|
Si mecanisme de
rcactie
CH
\ aHcH.
' '. cr CH. CH CH-(-CH,.
20.1. ar CH C-CH, C-CH: br (
:
l'lLirt
CH1
./_
BI
H,C CH
iH,
C CH. er CH,-C-CH-CHr CH
Br
Br
rlr
BI
H,C CH.
p,
B.
CH'
CH,
H ( CHI
cH) cH cH. cH,Q C cH ( H..h,cH cH t cu-cH..cu. cH. c-( H cH.
Cl
:rrCU, fU rH-C-CH-(
cr
Br
Br
H,.2u.2. eril-ren-bur.i-erer. atcoot req.bur,ti,. /.,bu,ena.20.J.
cu l)-nH-co-c,H.:b,
i
CiHiGQO-L)-NO2
-cH(cH.),
u)
cll
cH. cH-c-cH, CH:crcH.
C"E
( ) Nn CO gH,.
-\cFlr
lol
coo |)
\CH(CH,),
t.or.cri.
Eltlt
racemic: b)
1.4-drbromoheran.
me/olorm
CN
{H,.
e,
j 5.4S,-1.4
-d
rbr.mohej\an.
IR.4R,-1.4{rbmmohe),ar ame.hc
CIlj- CHr
r:Ho,cH,"
(-l t'
oH:e,c:
, *.
i)
-- cH-o -
a!
H,C
t''
cH'
,rCd
CHI HC CH,
t''G1lrc,u
; t 1t,
oH
H/
,DiH. o
cH.cH,:s,j:
{l(HUr
Il.
,IOH
{OOH
{6llr-{()
{H,
{II:CH
CO
{H.
I )lH o: b'
10
2KMno, 4H:O
,J
o
l
fJ
tl
2KoH )rano:c)sCHr
H0 ()H
' strtrur --(
LEH_CH-CH
CH,
r?H-o
eK
so
tSMnso{: d)
CHr
np Q
+HO{HJH,
rru. + or"cq
+ 4H,o; s)
+ 5/2o,
- 2cH,- {C}!),o{ooH
-OH+4C,H5- ONaiOO,N
cH::cH
{H=o
2E
r!o;
e)
o{H{H=o
e-Ne,+6Fe+
cH,
{Hr-cH ,
12HCt-
4H.21.4.
a) 10.5L; b) 336 L; c) 285 $ d) 82 L. 21,5. a) 731 $ 91,79o/o;b) 1861,4 E; t1j0 g. 21.6. a) l4s,s
g; b) I mol cis,0 moli trans; c) 1s2 g; d) 40,2 s; e) 80,64 L.
E=Em6ffirl
9:4it!lt:l 22. Compuqi otganici cu caracler acid,i cu caro"r"" tii"63"c, o *;i *ri"lil; rt'0,.1-i,Lti zz.z. t) t
1?/. ilj,n,;ll.?.0:,:l_c6q:-{9{1.9)
cr
c(r-iooH.B:cH
.H
cooH.c:(
Hi ig- ioog,'ri,iu .,r"iblj*L
.
(OOH. ( (H cO (OO\J, d CH CHTOHT cH
9,n-tct.
nH."
rll CHrOK,{H OK:t(H(LrHr{ { OOH,p:CH TONdF{H -r""*,.i,r"".
-;H,il;ii
'ffi
c) A rnrrrurer. B ,a. tare. At.t r: ( ,ah titare. Att , r. dr 500
tp. 22.+. ar \. ;;; ;;_;:. \, ;;;
m acerrrbe
rr
izopr.,pilberzoic.
y:r)un<,rer;dlloq.22.5.a,D(,Ar_tb
X
'.r,2.
^rc:/:Jcid
pr.,B' J.8.rt((
| u.o4: p,("rD, .t8-: p,,t,
i8.p\*td :.q. i-.::;6-,.i'rt, pri'
d,r 8.22.1.d,c
:.1.h-rnr
2.8-:cro.ons: d, r.8s.22.6.
z,
o,N
Cfl
CH-CH]
o -cH. cH,-cHrr
( : pcrezot:
bl
'.v,
\oH
iu
",
o.r.
E*@aoocHr.
cH.o/
u,
(l
,cH,,_oH.
22.7. a)
c H.N; bl
ccr
D B.h
D<E<B<C<A;d) C<D<E<A<B;
rr44c+
r?;;r.id:ll;.;;.i,;?-";I:|,:]
e)E<C<D<A.B
A.ac r D:,rD;
c.H,-{H:-{li
d,r,ar
z.z.rr. ar5
c6H- LH.
cH'
H.
:
'
-or, .cn
i_..1 =*=
sqH
OH'
C6H6
iTomcri:brc^H".r=r%frri,lq
!E!rr*+
So,[l
.-.4
\v_, ""
A"
So
l,_.r_
oH
*.,--\
cH. ,"'(_,]_cn,
iNl
o
r.,o,6 ,v, - ;
H.N- -f cH ri- cu-rr -Q-6 cu, - cH. xH-f){H{H.,:
{F, ()
oH
tor 0
c6H
rc)
NH^
4r
H"N{rtr{) crr{
xo crL
fl
<u{{R)+r{o
lE"rt".#EiirflE
n_\
H.N /
L_rNHr
r -
M:
NH:i 8,
OH
(UI){{H-NH.
COOH
Teste de tip
Nr. item
14
F
F
l5
t6
t1
I
2
t8
20
6
F
22
23
24
to
30
31
32
34
35
t6
13
27
F
F
3',1
F
F
33
26
38
25
21
11
12
29
t9
28
39
40
II
Teste de tip
l. c;2. d;3. c;4. d; 5. d;6.
b; 7. c;8. e;9. c; 10. e; 11. c: 12. d; 13. d; 14. a; 15. e; 16. b; 17. a; 18.
21 . b: 2a. e: 29. c; 30. c; 31. b; 32. e; 33. c;
^;20.
34. a;35. c; 36. b;37. a;38. d; 39. a;40. e;41. e; 42. c;43. c;44. c; 45. d;46. b;41.b;4a.d;49,
c; 50. c;51. a; 52. b; 53. c; 54. e; 55. c; 56, d;57. b; 58. e; 59. c; 60. c.
b; 19.
100........................... 18,18
configuratie. qc
( H,
+B! +
;C:C.
cHicli
cq cH,
CII_ ClI
H,C
+Brr
c:c.
I r+-r H,
cH
tu
Att--------ee!sEl
.*tc"&".
".1-r\
qFq
+ cHifif'.Br
clFf Br
cJl
c,4
I
cr+f-Br
2.
acF,o-
aCH. +
C,H6
2a + 2b + 2d +
e= l8 mmoll
bCFro+bCuH6+bC,Il a+b+e-8,5mmoli
1,5 mmoli
Derran}lormar.
c.H,..,(x) + 2H,
c6Hro
+ 2[H]
u, =rl,
C,H,.,, (Y),
N{Hs!{ oH}
K,Lrru/Hisu..
n=2 molj
H,aX
)tx)
U; nX f V ""',*,*,.
tt
r, -
-\(7'
^;;
[l*1
.u
Lo4
l,
|y'.
N)
:
**
H,C
nez,tu
formulamoleculariC.rLz, N.E.=2;
are
''
a-cH'
-cH'
v.'r., Cq C C Cql
lslls-
)-ro
l"
,rr*,-*
lx,
)C:O. I
HrC/ nn
*,'r.rdimerir-
este 2.3-dimrrl-2-buena.
1.]-buradiena
,,, I
esre propanona.
S-'l.1"2ntolMo/Hsq
' ,'"n
n2(
^ rxrl
n.-?.---..r,n 6
(2) 2KMnOa + 3ILSOa = ItSOa + 2MnSOa + 3t1O + stol. Pentu a oxi& l6J s compus Y din
ecualia (1) rezultii: x=o,a moli [O]. Din ecualia (2) pentru F0,4 moli [o] rezultn y:0,16 moli
KMnO.
nd.
V, +
A - benzn. B - clorura de
benzoil,C-difenilcetona(benzofenona),D-etena,E-etilbenzen,F-1-cloro-1-feniletan,G
- I ,1-difeniletan, K- I , I -difeniletena. 8. a) fenol * te4butil,fenol - 4,te(butil-ciclohexanol - 4tertbutil-ciclohexe.a;b) cis - oxidare Baeyer;trans - epoxiCare cuperacid, adilieape; c) extmcfie
proton din poziria o faF d grupa carbonil, fomare ion enolal reformare aldehida in pozite
ecuatorialS. mai stabih. 9. n+m+q:12, n, m, q repreziffA numarul de atomi de carbon din ffecare
alchinn. Numtuul de moli din fiecare alchina : 4 moli Cele trei alchiner propina' 2-butina" 2-
pntina. 10. a)
cr!-cl!-[[Ex-,*r-u.*t
jt-*' '""
"r-t:X.,'cH,,rcH':
[H
HO
CH,
H.(:-.(.)'",.-O
KMnO.=0,12 moli;
.,o.,
o,
",
ol
,,
2,3-dimetil'2,3-butandiol
s:
X-;
Ho
ctt,
AA
2,3-dimetil-2-butend
re,.,c,[l-l
a)
t'-,
{-,
a) A:
r:.na sr,
A: C6H,,; 2,3-dime.il-2-butena
:-croro-z,u -aimetilbutan
a'\
IL
rBu/.\./\tBu
1,J,5-lrirerl-butilben/en
rr.
uofl-oH' ., :':-dimetilbutanonr
W-,\ c. 1.2-dicloro-r.J-dimerilbutLB,
C."H.^:
D: 3,3-djnetil-2-butanol
tu..na
CH,
Q-
!{'
'
T,[-[X,'"-'n,,"'
cil-
cH-cH:ETFEH-(cHrrcE
^X
cl
.[-:
; E: 3'3-dimetil-1-
H. l.J-dimeril l-burrru
<-
Cl
13. Ameslecul
BI
ri
+ m*,
Masn sepun hidmtat: 939,189 8. b) m"N"o,, utilizat = 800 g; m fazi apoasa = md
",*,
-,-l'00.
"..'
duble:
c)
numar
leg6luri
: masa laler aDoase - lla2,loo s; lCH
coo)-C"
caroHrr s. ii iri'00.rn'"olulre apoaa are masa 104; g
o.
+ ZqO;
tO.t,S443 g; amestecul conline acetonl li metanol 26,125 distilal + CaCl:
catL-6'ii;d'H. substanF evaporata are masa moleculare: n=pv/Rr: (latm'2'61 dmr)
(0,082L:atrL/;o1'K.353K) = 0,09mol. M =m/n:s,225 9/0,09 mol = 58g/mol, dci este actona.
Substa.nla cdstalind conline metaDol CaCL'nCHrOH; masa metanolului: (26,1 25-5,225)9 = 20,909.
adicl0,6531 moli. Metanol2%, acetond 0,5%, acrdulacetic este 10"". blM,cadetlorura de catciu
rffil
c -)ts,coott
-*...*":
a;;
EElE50fri6fi'fi1
(-)-COCE
o.N
H,N
\-\]ct
cocH, ^,)ts
Q-cocn,
.-
::r,- Q
="rc H.oco c H_oco'
"'
cocu,+l+Q
Q-.o.n,Q-.o.r,",
-,
O
HO
cocu.,
c6H5oco
cocr{,NHqH, tffi#E-
HO-
7-\
\ )-CHCqNHgH.
'o$-.o.u*r*n*
6s
OCH:
*--l.*
.r'*.
.^)
U-*.rs.urH-'ft
HOOC- .t-l
Ir.
n
nooC ' p,2'cu,cooH.
I
CH,
cH.coou
"''
b) srrucrurd reat;
,.-1
HOOC r.,r2
H,C
,\
\,t,
HOOCH"C-
){cu,c4coou.
CE
cooH. Hooc
H,C-
t-
- ANU 'CH,COOH,
H.C- I CH.
CH. '
CH COOH, C: HOOC
CH,
D:
CH,
L\
HOOC \
.OOH
V,,.
800.4 m . 20.
(\n .r'-t;o
.-s
I Jb
-v|_<O
O
-O
()
,core .
,t!E
IEDUC TTOT|AT5I
O, D = izomer cis.
o
= benzen: D
o,xQ-Q
rr.
COOH
-,.gf -{)
*,6L?:*,G-R:D
-,.n,,
23.
ni'u=&,
1+3
-ls+ C
-2 +4
Cie+C
C
* zxrf,,o.
*:u,sq -
nibon
r 3o, * +4o *
,l
+3
cgc
-2 +4
10e
ffi"" |j"ls,
:r
-1
dn
Me,G
24. ar
-2
i'u,
sr<,iu,,o
= 2.158 s = 316
ttrc:CFF cHr
qsq * zffisq
r*jooH
CI
i,?J>
it,
l"
;#-+ r1c-cu-gH,
l0e
,=ff=
at
sir,,rso.r,
t-m<u^or ( mrza:or
qecrcH, i5
crq--cr
OH CH{I
}[ffrFfFL<jEg cIL oH
HO OH OH
b)
cH-cH,
HO OH OH
fr4-oNq
4CH-ONo, ----t
6n orq
=,=!!l=5r.o,
4p
vRt
Tid-3-clorG2-metil-prop6troic;
COOH acid 3"hidroxi-2-metilpropanoic; D: HOOC-{H(CH,HOOH acid metilpropandioic;
F CH,COCHO ceropropanal ( 2-oxo-propana I )i F: CH COaOOH acid celopropanorc (ac. 2-
ttlE
E=Effidfii1
9H
9H QH
?' ^9"
ar
|
7..--so,u,,. Z'i-So,H arloAa-sQH iiq'
,..
-."
,6.(__.1 tul--1- \,
J
=.-\_)
sqH
sqH
I
,.
HlC
/i-,-h,,,..'or. H
HF
/Bt
/H
HrC\
/H
cH.
n,.,-"..)clL H'0.r.*.r'ctl
H'
Br. ,CH,
lH
c-c.
'28'a)l-tricloromeril'
5 'CH-iH
H,cc=c
cHr
I
-h>
-'*i>
H.c'l.)-h,... cH,
H,c/ 'Br ''"
Hrc
benzoat de p-bromofeniL d)
la^)'
I.4-dietil'J|,_.lFcu;or, l-bromo-
H,c- cu-4a',)l
|.4-ciclohexad,ena. V
1H
ii
tH,,-,t-homoeulr-4-eul-1.4-cicloheradienarn
,Br
)-cHrcH,,-.,ir.i.rop.n,.nrr
er
H,i-iH
'tt
du,
iu
cH *,r-o'o,omo.
,
r-penrena. 2e.
Br Br
Na
-an- Hc=c
Na
o
, H . cH C'o i LI"C-CH{,
'
'OH'
OH
qH,
'il
CH, + ll.C-6s1
CH, CH1
'o
!H'
'O C
CHr
QH,
H,c-cu.{l-*>
ctt, tutgct
CH,Br
tl
a1
cup.
30. A: V
o- /.R
l5
i"'
oMsct
OH
-g'
, ,,.-.,1+ar.
H,c-cq I ir,
qH, CN
CH,
() c6cl
; s: \--
Cn,
", 5ffoo',
EsE!!-------JE:r
EDUG^TIOX^L III
I
COOH
COOH
COOH
COOH;
COOH :
G;r+r
O-:r*
Gq"
D:
E:
F:
Hsc
!H,
cHClLL
f lacooH
ECO
Bibliografie selectivl
l.
Editura Didacdca
Ei
2. tlendrickson, J.8.. Cram. D.J., Hamomond, G.S., Chimie organicn, Editura gtiinlifica
Si
EnciclopedicA, 1976.
3. Comea, F., Chimie organici. Bucuresti, Editura Didacticn Si Pedagogic5, 1983.
4. Avram. M., Chimie organici. vol. I, Il, Bucure*i, Editura Academii Republicii Socialisie
Romania. 1983.
5. Blaga, A., Popescu. M., Stroescu. M., Tehnologi chimicigenerala iiprocese tip, Bucur6ti,
Fdirura Didactica ri Pedagogica. lqUl.
6. Albu. C. Brezeanu, M., Micd enciclopedie de chimie, Bucuresti, Editura Enciclopedica
Romann. 1974.
Ciocic,A., Vhscanu, N., Lucriri practic de chimie organie pentru liceu, Craiova" Ed. Scrisul
Rornanesc, 1983.
9. Roqca, S., lntroducere in chimia organice, Buculeqti, Editura Fast Print, 1997.
10. Cercasov, C., Baciu, t., Ciobanu,A., Nicolae, A., Popa,8., ZSvoianu, D., Chimie organica
penin, perfeclionarea profesorilor, Editura Universitntii din Bucurerti, 2000.
11. Cuiban, F., Bolocan. 1., Barbu, H., Chimie organicn modem., Editura Universi6lii din
Ploiesti, 2004.
12. Rosetti - Cotoiu M., Mitrea N., Biochimie, Editura Didacdca ti Pedagogica, Bucure$ti,
1985.
13. Mohora, M, Biochimie medicah, Editura Niculescu,
Bucuelti, 200414. Yurkanis Bruice, P Organic Chemistry, Pearson Education Intemational University
Califomia, PeaNon Pintice Hall, Santa Barbam, 2007.
ryrorri-fiT1
of