Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Componente:
Cm;
desmodontiul;
osul alv.;
CEMENTUL RADICULAR
= t. cj. cu un gr. ridicat de min. care acopera rad. d. si uneori o mica port. din coroana d. (str.
subtire, slab repr.);
= interfata dintre rad. si desmodontiu;
raport topografic intre Cm si Sm:
Cm acopera Sm in 60-65%;
Cm intra in contact cu Sm in 30%;
Cm nu se intalneste cu Sm, lasand o mica port. de D descoperita 5-10%;
=> cele 3 situatii se pot intalni chiar si la acelasi d.;
grosime mai gros in 1/3 mij. si cel mai gros in 1/3 apicala;
produs de cementoblaste si cementocite;
a. Cm primar, acelular:
-localizat in special in coronara a rad. (sau pe 2/3 din L);
= linii de apozitie paralele cu supraf. rad. (inelar dispuse);
= apozitia ciclica, periodica de Cm care se desfasoara pe tot parcursul vietii;
-rol: contribuie la imbunatatirea implantarii;
procese reparatorii consecutiv traumatismelor la niv. Cm (ex. fracturi);
-grosime = cativa m in timpul eruptiei;
50 m intre 11-20 ani;
130 m la adult;
> 500 m la varstnic;
-contine fb. de colagen intrinseci (care apartin Cm) (fb. de colagen din desmodontiu sunt
extrinseci) si fibrile de colagen dispuse perpendicular pe supraf. rad. care provin din fb. lig. periodontal
incorporate de catre cementoblasti in matricea Cm (cementoblastii sunt situati in desmodontiu, de-a
lungul supraf. rad. in matricea nemin. - cementoid/precement) = fb. Sharpey (fb. cu un capat min. in Cm);
-compozitia chimica
*cristale de hidroxiapatita 61% din greutate si 31% din volum;
*apa 12% din greutate si 36% din volum;
=> gr. de min. creste cu varsta;
prin hipermin. cu aport fosfocalcic din saliva in
imbolnavirile parodontale cu expunerea Cm cervical;
b. Cm sec., celular:
-localizat in apicala a rad. si la niv. furcatiilor;
-grosimea = 130 200 m;
-in 1/3 mij. poate acoperi o port. de Cm acelular depus anterior;
-dispunerea dif. a celor 2 tipuri de Cm se explica prin functionalitatea crescuta deasupra si sub pct.
de rotatie hypomochlin al d.;
-compozitie chimica:
subst. min. este mai redusa, 46% din greutate;
matricea organica mai bogata:
-fb. de colagen tip I (90%) si tip III (5%);
-glicoproteine;
-proteoglicani;
cementocite numai in Cm si nu in desmodontiu;
stationeaza in lacune ale Cm de dim. si forme dif., unite intre ele prin
canalicule fine care se orienteaza catre desmodontiu;
den. impropriu cementoplaste;
-fb. Sharpey sunt mai multe si bn. min.;
DESMODONTIUL
= totalitatea str. din sp. dento-alv.;
-sp. dento-alv. forma de clepsidra (mai ingust in zona de rotatie a d. si mai larg cervical si apical)
prin poz. pct. hypomochlion mai aproape de apex, 2/3 coronare cu 1/3 apicala => latimea sp. dento-alv. e mai
mare coronar datorita amplitudinii mai mari a bratului de parghie de 2/3 fata de 1/3;
pe rx. este o zona de radiotransparenta crescuta;
-dim. sp. dento-alv. si deci al desmodontiului este de 0,35 mm spre coroana;
0,17 mm in zona hypomochlin;
0,25 mm spre apex;
si variaza in fct. de:
varsta este mai larg la adolescenti si tineri decat la varstnici;
gr. de eruptie este mai ingust la dd. neerupti si inclusi;
gr. de funct. al d. mai larg la dd. cu fct. normala;
mai ingust la dd. fara antagonisti;
si mai larg la dd. in hiperfct. prin suprasolicitare;
inflam. desmodontiului;
afectiuni sist. sclerodermia se insoteste de o largire a sp. dento-alv.;
-supraf. alv. = 50 275 mm2 pt. monorad. si 450 mm2 pt. plurirad., supraf. rad. a Mmx. este cea
mai mare si repr. 32% din supraf. rad. totala;
-componentele desmodontiului:
SF;
cell.;
fbb.;
vase si nv.;
OSUL ALVEOLAR:
= prelungire apofizara a oaselor mx. si mand. care serveste la sustinerea si mentinerea dd.;
-tipuri: os alv. propriu-zis;
os alv. sustinator;
1. Osul alv. propriu-zis
= o lama subtire de os care inconjoara rad.;
= suportul de insertie al capatului osos al fb. lig. periodontal;
= corticala int. a osului alv.;
= lamina dura (pt. ca pe rx arata ca o banda lineara de radioopacitate crescuta);
= lamina cribriforma (pt. ca are orificii prin care trec vase sanguine, limfatice si nv. din
desmodontiu in osul spongios);
particularitati:
-exista sist. cj.-vasc. nervoase = arteriole + venule + capilare + vase limfatice + nv. mielinizati
invelite intr-o teaca cj.; care strabat axul lung al papilelor gingivale;
-arteriolele terminale prez. o tunica musc. subtire si contacte axoni-mioblaste nmr. pt. toate cell.
musc. => reglare vasomotorie bn. controlata => la niv. diviziunii arteriolei in capilare, arteriola prez. un
comportament vasomotor asem. unui sfincter precapilar datorita contactului extrem de strans intre cell.
endoteliale, mioblasti si axoni => rol esential al zonei in reglarea circulatiei;
-nr. anastomoze arterio-venoase in zonele de max. amplitudine ale deplasarilor funct. ale d. = vase
cu traiect sinuos, uneori deosebit de complicat, cu infasurari repetate si aspect de ghem vasc. (in special
adiacent coletului si apexului) SI nr. anastomoze arterio-venoase au un lumen de 2-3 ori mai mare decat al
arteriolei aferente => suntare eficienta intre cele 2 sectoare;
=> reteaua vasc. e bn. repr.
asigura o buna circulatie, chiar si atunci cand unele vase sunt blocate sau
taiate chirurgical, in ciuda caracterului ei terminal totusi efectele fumatului, frigului si stresului fav.
lezz. ischemice => micsoreaza rezistenta la agresiunile B => grabesc ev. gingivitelor si parodontitelor;
Vascularizatia gingiei:
3 surse: plexul periostal;
plexul intraalv. arteriolele din plexul interalv. strabat corticala ext. si ajung in gingie prin rr.
arcuate si tangentiale la creasta alv.;
plexul periodontal;
arteriole terminale cu dispozitie in palisada capilare => iriga corionul pana sub lamina
bazala;
particularitati (pe sect. verticala):
-versantul ext., spre marg. gingivala libera, prez. un plex arteriale cu rr. groase, anastomozate intre
ele din care se desprind rr. paralele, care patrund in axul papilelor corionului si au un traiect arcuat, usor
ondular subepitelial;
-versantul int., spre d. si epit. jonct., prez. un plex cervico-gingival in continuarea plexului
periodontal;
! boala Wilson:
= afectiune care det. imposibilitatea excretiei de Cu in lichidul biliar;
-transmitere genetica autozomal recesiva;
-creste volumul gingival;
-se acumuleaza Cu la niv. ficatului si al SNC => tulb. de coagulare si manif. neurologice;
-varsta de aparitie 13-15 ani;
Circulatia limfatica:
! limfa = lichid intercelular colectat printr-un proces dinamic si activ;
de-a lungul traseului si inainte de a patrunde in circuitul sanguin, limfa trece prin gg./nodulii limfatici (rol
in proc. de aparare imuna fata de inf.) - drenajul:
-parodontiul mx. gg. cervicali profunzi;
-parodontiul mand. gg. submentonieri;
subangulomand.;
cervicali;
v. limfatice din corionul gingival:
-patrund printre ligg. supraalveolare;
-se raspandesc intr-o retea fina pe supraf. Cm si printre fb. lig. periodontal, alaturi de vasele sanguine;
-la niv. apexului intalnesc v. limfatice din pulpa dentara;
-traverseaza sp. medulare;
-ajung la niv. canalului mand./canalului infraorbitar;
-parasesc oasele la niv. orif. mentonier/orif. infraorbital;
v. limfatice se deosebesc de capilarele sanguine prin:
-lipsa hematiilor in lumen;
-abs. laminei bazale in jurul vaselor;
-endoteliu cu intreruperi intercelulare;
-prez. unor valve in lumen;
traseul v. limf. e paralel cu traseul vaselor sanguine;
Inervatia parodontiului marginal
= filamente nv. aferente si eferente;
formatiunile senzitive;
senzoriale;
urmeaza calea vaselor, cu care formeaza complexe neuronale, ghidate si sustinute de fascicule de
t. cj.;
teritorii:
-gingia mx. nv. alv. sup. ant. si mij. si post. (= rr. ale nv. infraorbital );
nv. palatin mare/post.;
nvv. nazopalatini;
-gingia mand. versant V nv. bucal;
nv. mentonier;
-gingia mand. versant L nv. sublingual (= r. a nv. lingual);
-desmodontiul rr. terminale ale nv. alv. inf. (numai pt. inervatia senzitiva) => patrund prin
zona periapicala si prin orif. laminei dura; isi pierd teaca de mielina; se termina in 4 formatiuni:
TNL ale fb. nv. mielinizate stimuli durerosi;
TN fuziforme cu capsula fibroasa, localiz. in principal la apex;
corpusculii Ruffini si Krause, localiz. in principal in zona apicala;
TN ondulate, spiralate, localiz. 1/3 mij. a desmodontiului;
=> fortele dezonduleaza fb. care transmit tensiunea sub forma de tractiune
asupra osului alv.;
osul alv. sufera o deformare elastica tranzitorie, daca forta nu e excesiva,
fiind neutralizata de osul bazal al mx. si mand.;
-teoria tixotropica:
intreg desmodontiul se comporta ca un gel tixotropic;
=> isi adapteaza vascozitatea fata de forta solicitarilor;
! tixotropia = lichefierea reversibila a unui gel, sub influenta act. mec. (prop. unui gel de a se fluidifica
atunci cand este supus la o vibratie ori agitare mec. si de a deveni, din nou, semisolid, dupa indepartarea
cauzei mec.);
! reologia = studiaza deformarea lenta a corpurilor solide sub influenta solicitarilor;
=> nici una dintre aceste teorii nu explica total rezistenta fata de solicitari a dd.;
=> la preluarea solicitarilor participa toate elem. desmodontiului prin deformare,
elasticitate, tixotropie si fen. hidrodinamice sub controlul modulator al receptorilor nervosi parodontali;
b. transmiterea fortelor Oc catre osul alveolar
-traseul ondulat al fb. => preluarea treptata a solicitarilor => atenuarea solicitarilor;
-dispozitia oblica a fb. => poz. suspendata in hamac a d. fata de alv.;
=> solicitarile axiale det. intruzia d. in alv. si transmiterea presiunea ca
tractiune pe os si Cm;
= sist. funct. de str. fibrilara a desmodontiului;
-solicitarile paraaxiale funct. (nu sunt urmate de durere si lezz. traumatice) det. o
prima deplasare intra-alv. prin comprimarea desmodontiul si apoi o secunda deplasare prin deformarea
elastica a osului alv.;
c. protectia formatiunilor vasculo-nv.;
d. mentinerea unor rel. normale gingivo-dentare;
4. fct. de nutritie
-asigura nutritia Cm, osului alv. si gingiei;
-asigura drenajul sanguin si limfatic;
5. fct. senzitiva si senzoriala (fb. si formatiuni nv. specializate in transmiterea durerii, tactile, de
presiune si termice)
Vitamina D3
efecte complexe asupra homeostaziei Ca, in fct. de metabolitii ei;
=> abs./aportul redus stimuleaza resorbtia osoasa prin osteoclasti => rahitism la copii;
osteomalacie la adulti;
Calcitonina
= polipeptid cu 32 AA, elaborat de cell. parafoliculare ale gl. tiroide ca rasp. la hipercalcemie;
= antagonistul parathornonului;
=> inhiba resorbtia osoasa produsa de osteoclasti;
reduce niv. Ca si P plasmatic;
Rolul factorilor locali de crestere
= au act. complexa de cele mai multe ori de protectie a formarii osoase;
= factorul de crestere produs de osteoblasti si trombocite;
factori de crestere asociati cu heparina;
factori de crestere insulin-like;
factorul de transformare (TGF-) a cresterii;
proteinele de morfogeneza osoasa;
Factorii care controleaza resorbtia osoasa = citokine:
IL-1;
IL-6;
limfotoxine;
factorul de necroza a tumorilor (TNF-)
-interferonul
Prostaglandinele si alti metab. ai ac. arahidonic;
=> stimuleaza resorbtia osoasa de tip osteoclazic;
Eroziunea = lipsa de subst. dentara care nu afecteaza supraf. Oc, fiind localizata la niv. coletului dd., si se
produce prin demin. acida:
-regurgitatii in boala ulceroasa;
-reflux esofagofaringian;
-contact profesional cu ac. (laboranti, lucratori in fabricile de acumulatori);
-marii consumatori de citrice/bauturi carbo-gazoase;
Abfractia = lipsa de subst. lacunara la colet produsa probabil prin trauma Oc;
Intr-un ritm lent, atritia si abraziunea sunt fiziologice, dar eroziunea si abfractia nu.
M fiziologica = proc. de migrare a dd. in directie M catre planul mediosagital;
-cauzele se pp. ca succesiunea de eruptie a dd. dinspre M spre D, ultimii dd. exercita presiuni
dinspre D catre ant., ca urmare a unor rezultante de forta aparute in cursul masticatiei;
-mec. de act. = se produce resorbtia osoasa in directia de deplasare si apozitia in directia opusa, in
special de os lamelar bogat in fb. Sharppey;
-joaca un rol activ in contiguitatea arcadelor dentare neintrerupte de brese edentate;
prevenirea fomarii sp. retentive sub zonele de contact interdentar;
Mobilitatea dentara fiziologica
-valori dentare 0,15 mm la monorad.;
0,10 mm la plurirad.;
-variaza de la o persoana la alta;
-mai mari dupa un efort de masticatie;
seara fata de dim.;
in cursul ciclului menstrual;
in sarcina;
-este rezultatul a 2 faze de deplasare dentara:
-mobilitatea fiziologica primara = desmodontala prin compresia elem. din sp. dentoalv.;
-mobilitatea fiziologica secundara = alveolara prin deformarea elastica a peretelui
osos alv.;
-nu poate fi perceputa cu usurinta de examinator prin met. clinice, ci se evidentiaza mai usor
prin mobilometrie instr. de precizie;