Ioan Slavici-Biografie

Ioan Slavici s-a nascut n anul 1848, la Siria, pe 18 ianuarie fiind al doilea
copil al cojocarului Sava Slavici si al Elenei, nascuta Borlea.
1854-1858 Frecventeaza scoala "greco-ortodoxa" din satul natal, avndu-l
dascal pe D. Vostinari.
1859-1860 Repeta clasa a IV-a, pentru a putea razbi la liceu.
1860-1865 Urmeaza Liceul din Arad, stnd la gazda precum eroii sai din
Budulea Taichii.
1865-1867 Clasele a VI-a si a VII-a la Liceul Piarist din Timisoara.
1867-1868 Clasa a VIII-a ca "privatist" la Liceul Maghiar din Arad.
1868 Bacalaureatul la Satu-Mare. Toamna se nscrie la Universitatea din
Budapesta.
1869 n ianuarie e bolnav, ntrerupe facultatea si revine la Siria. Se mai
nscrie si la Universitatea din Viena (aprilie), dar n august l aflam n functia
de secretar al notarului din Cumlaus. n toamna e din nou la Viena, n
armata, urmnd si Facultatea de Drept. Acum se mprieteneste, pentru toata
viata, cu Eminescu, student si el n capitala Imperiului hasbsburgic. Fireste,
vorbea cursiv limbile germana si maghiara. Mai tnarul sau amic moldovean
l va ndemna sa scrie literatura n romneste (cum s-a spus, asa va proceda
Eminescu si cu I. Creanga).
1870 si ia "examenul de stat".
1871 Debuteaza la Convorbiri literare cu Fata de birau (comedie). n vara,
mpreuna cu Eminescu, organizeaza serbarea panromneasca de la Putna.
1872 E publicata prima poveste Zna zorilor, Scrierile de nceput (ndragite
si azi de copii) sunt n majoritate povesti (Ileana cea sireata, Florita de codru,
Doi feti cu stea n frunte).
1874 Vine la Iasi si citeste la Junimea Popa Tanda. Apoi pleaca la Bucuresti,
unde se stabileste.
1875 Se casatoreste cu Ecaterina Szke Magyarosy. Calatoreste la Viena si
Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei
Basarab" - Bucuresti.
1877 Intra n redactia ziarului Timpul.

1878 Publica Gura satului.

1880 Apare nuvela Budulea Taichii.
1881 Volumul Novele din popor, cuprinznd prozele scrise pna atunci,
inclusiv capodopera Moara cu noroc.
1884 nfiinteaza la Sibiu ziarul Tribuna, unde va veni si G. Cosbuc.
1885 Din cauza unor articole n care revendica drepturile romnilor, e nchis
de catre autoritatile maghiare, dar curtea de juri l elibereaza. Divorteaza de
prima sotie Ecaterina.
1886 Se casatoreste, la Sibiu, cu Eleonora Tanasescu, n toamna nascndu-ise primul baiat, Titu Liviu. n urma unui proces de presa e condamnat la 3
zile nchisoare.
1888 Premiera dramei istorice Gaspar Gratiani la Nationalul bucurestean.
Condamnat de Curtea cu juri din Cluj la un an de nchisoare. ncepe detentia
la Vat (Ungaria).
1889 Se naste Lavinia Ioana Iosefina, al doilea copil, cnd era n puscarie.
Abia la 10 iulie iese din penitenciar.
1890 Se ntoarce la Bucuresti. Profesor la Azilul "Elena Doamna". Se naste
al treilea copil, Ion Marcel.
1891 Sotia naste al patrulea copil, Fulvia, dar nu si ultimul (urma traditia
familiei din Siria, unde fusese cinci copii).
1892 Devine cetatean romn. Publica Novele vol. I-II.
1894 mpreuna cu Cosbuc si Caragiale, editeaza la Bucuresti Vatra. Publica
romanul Mara, n foileton.
1894 Se naste Elena, al cincilea copil.
1897 Se naste Lavinia, al saselea copil.
1902 Publica romanul Din batrni, premiat apoi de Academia Romna.
1914 Conduce Ziua, ziar filogerman, n care militeaza pentru neutralitatea
Romniei n primul razboi mondial.
1916 Este arestat si nchis la Fortul Domnesti, apoi la hotel "Luvru". n
timpul ocupatiei germane, scrie articole de orientare progermana.
1919 La ncheierea pacii si ntoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand si a
guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat si condamnat la 5 ani de
nchisoare, dar eliberat n acelasi an. Totusi din cauza convingerilor sale
filogermane, este privit de cei din jur cu dusmanie.
1921 Publica volumul autobiografic nchisorile mele, n care-si justifica

activitatea 1din Ardeal si Romnia.

1923 Romanul Cei din urma Armas.
1924 Volumul Amintiri (pretioase memorii despre Eminescu, Caragiale,
Creanga, Cosbuc, Maiorescu).
1925 Bolnav si obosit de viata agitata, cu procese si detentii n puscarii, se
refugiaza la fiica sa, care traia la Panciu, n podgoria asemanatoare cu Siria
natala. La 17 august trece n lumea umbrelor, nmormntat la schitul Brazi.
Gala Galaction rosteste cuvntul de ramas bun...
OPERA LUI IOAN SLAVICI
Nuvele: "Popa Tanda", "Scormon", "Gura satului","Budulea Taichii ",
"Moara cu noroc", "Comoara", "O via pierdut", "Vatra prsit", "O jertf
vieii ", "Pdureanca " .
Romane: "Mara", "Din 2 lumi", "Cel din urma armas", "Din batrani".
Poveti: "Zna Zorilor", "Floria din codru", "Ileana cea ireat", "Doi fei
cu stea n frunte" etc.
Memorii: "nchisorile mele", "Amintiri", "Lumea prin care am trecut"
PORTRETUL SCRIITORULUI
Aezat alturi de Eminescu, Creang, Caragiale, scriitori cu stil fascinant,
mari creatori de limb, loan Slavici, cu limbajul lui sobru, meticulos, poate
s par un autor din alt clas valoric. n realitate el este un ntemeietor ca
i ceilali trei, prin opera lui ptrunznd n literatura romn filonul popular
al povestirii i universul satului romnesc transilvnean. El a creat n. epica
romneasc nuvela i romanul de tip realist i, mai ales, a adus analiza
psihologic a sufletului individual, dar i colectiv, element definitoriu al
prozei moderne.
Creator de personaje memorabile i constructor epic, observator ascuit i
moralist cu vocaie de pedagog, loan Slavici este cel dinti mare scriitor pe
care Transilvania l druie literaturii romne la sfritul secolului al XlX-lea.
Cu Ion Creang, din Moldova, i cu I.L. Caragiale, din Muntenia, alturi, se
alctuiete un adevrat triunghi simbolic al spiritualitii romneti, n

mijlocul cruia se nalt ca o coloan a infinitului - simbolul lui Eminescu.

PROZA LUI I. SLAVICI
Preliminarii. Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezint superioara
nflorire a unui gen sau a unei specii n literatura romn (M. Eminescu fiind
prin excelen poetul, I. Creang - povestitorul, iar I.L. Caragiale dramaturgul), I. Slavici este cunoscut ndeosebi ca nuvelist de excepie. Prin
opere ca Moara cu Noroc, Pdureanca, Popa Tanda ori Budulea Taichii,
scriitorul se afirm n calitate de creator al unei lumi animate de mari
energii, de patimi puternice i de dramatice probleme morale n cadrul,
schiat cu mn de maestru, al satului i trgului transilvnean, cu vechile lor
legi nescrise, pstrate i transmise de opinia public (gura satului"), ori a!
ntinsei cmpii de vest, unde legea o fceau oamenii puternici i lipsii de
scrupule, precum Lic Smdul.
Valoarea nuvelisticii a pus mult timp n umbr importana operei de
romancier a lui I. Slavici, care prin Mara, realizeaz Un pas mare n istoria
genului", dup aprecierea lui G. Clinescu.