ROMA ANTIC (753 . Chr 476 d.

Chr)
PERIODIZARE:
753 . Chr 509 . Chr REGATUL
509 . Chr 27 . Chr REPUBLICA
27 . Chr 476 d. Chr IMPERIUL
27 . Chr 235 d. Chr
PRINCIPATUL

235 d. Chr - 284 d. Chr

ANARHIA MILITAR

284 d Chr-476 d Chr

DOMINATUL

REGATUL ROMAN (753 . Chr 509 . Chr)

SIMBOLURI romane/latine:
lupoaica
acvila
S.P.Q.R. / SenatusPopulusQueRomanus
INTEMEIEREA ROMEI
a) legenda: intemeiat prin fratricid de ctre Romulus la 21 aprilie 753 . Chr
b ) realitate: intemeiat in sec VIII . Chr de catre 3 triburi: Latinii, Sabinii, Etruscii
ORGANIZARE SOCIAL: familiile inrudite formeaz o gint 100 gini = un trib)
1. Gini patriciene (pater-tat) 3 triburi x 100 gini = 300 gini patriciene / formate din ceteni.
2. Ginti plebee plebei, oameni liberi, fr drepturi politice dar cu obligaii militare i financiare
3. Sclavi
INSTITUII:
1. Regele Comandant militar
Judecator suprem
Pontifex Maximus;
In perioada regalitii, Roma a avut 7 regi (primul Romulus; ultimul Tarquinus Superbus)
2. Senatul 300 senatori conducatorii ginilor patriciene;
3. Adunarea poporului toi patricienii / cetenii cu drepturi depline
509 . Chr Ultimul rege etrusc Tarquinus Superbus este detronat de catre Senat, atribuiile regale sunt
preluate de catre 2 CONSULI alesi anual de catre Senat. Este proclamat REPUBLICA ROMAN
CUCERIRI: In perioada Regatului, Roma cucereste toat ITALIA

REPUBLICA ROMAN (509 . Chr 27 . Chr)

SEC V Chr plebeii ncep revoltele pentru obinerea drepturilor politice le primesc prin
LEGEA CELOR XII TABLE se creaz funcia de TRIBUN al PLEBEI care primete DREPTUL DE VETO
dreptul de a anula orice decizie a SENATULUI. Cele trei instituii republicane sunt: SENATUL,
CONSULATUL, TRIBUNATUL
SEC III-II . Chr RZBOAIELE PUNICE (Rzboaiele Romano-Cartagineze) Roma cucerete Sicilia,
insulele mediteraneene, Africa de Nord, Spania Marea Mediteran devine MARE NOSTRUM, MARE
INTERNUM (Marea Noastr, Marea Intern)
Mare general roman: Scipio Africanus
Mari generali cartaginezi: Hasdrubal Barca, Hamilcar Barca, HANNIBAL BARCA
SEC I . Chr Perioada de criz politic. Armata nu mai recunoate autoritatea autoritilor republicane:
Senat, Tribun, Consuli. Sunt create rnd pe rnd dou TRIUMVIRATE (3 brbai puternici)instituie politicomilitar format din trei generali ce preiau puterea politic in Republica
Primul TRIUMVIRATCrassus, Pompei, Caesar/Cezar- CEZAR i elimin pe ceilalti doi in urma unui rzboi
civil si se proclam dictator pe via. Cucereste Egiptul si Galia (Frana). Este asasinat in Senat de ctre
patrioii republicani printre care i nepotul su Brutus, la 15 martie 44 . Chr
Al doilea TRIUMVIRAT Octavian (alt nepot de-al lui Cezar), Lepidus, Marc Antonius OCTAVIAN i elimin
pe ceilali doi triumviri in urma unui alt rzboi civil i rmne unicul detintor al puterii in Republica Roman
27 .Chr: Octavian se proclam IMPERATOR ROMANORUM

IMPERIUL ROMAN (27 . Chr 476 d. Chr )

PERIODIZARE
1. Principatul (27 . Chr-235 d. Chr)
2. Anarhie Militara (235-284)
3. Dominatul (284-476)
IMPERATOR ROMANORUM = 3 Funcii Republicane + 3 Titluri Spiritual-Religioase
3 Funcii Republicane toate detinute pe via
Natura puterii in Imperiul Roman:
PRINCEPS SENATUS
Consul
PRINCIPAT Anarhie Militar DOMINAT
Tribun al Plebei

3 Titluri Spiritual-Religioase
Princeps
General
Deus
/
AUGUSTUS
Senatus
Imag.
lui
Christos
Pontifex Maximus-Mare Preot

Pater Patriae - Printe al Patriei

Funcie
Functie
Funcie
Republican
Militar
Religioas

PRINCIPATUL (27 . Chr- 235 d. Chr)

Perioada in care mpraii dein funcii republicane si in calitatea lor de PRINCEPS SENATUS, conduc
Imperiul impreun cu Senatul
DINASTII IMPERIALE
1. Dinastia Iulia- Claudia
3. Dinastia Antoninilor
2. Dinastia Flavia
4 Dinastia Severilor
Dinastia Antoninilor cea mai importanta dinastie cei mai importanti mprai: TRAIAN (ultimul mare
cuceritor Dacia, Armenia, Arabia, Mauritania) i fiul su ADRIAN (perioada Pax Romana perioada de
maxim prosperitate economic i afirmare cultural)

ANARHIA MILITARA (235-284)

Perioada in care se succed peste 60 de generali-mprai mai toi preiau puterea prin revolt militar si mai
toi sunt asasinati de urmtorul general-mprat. Diocletian pune capt Anarhiei Militare si reformeaz Imperiul

DOMINATUL (284-476)
Regim politic fondat de mpratul
DIOCLETIAN (284-305)
Se proclam : DOMINUS et DEUS (STPN i ZEU)
Cetatenii i pierd drepturile, devin supui, iar impratul reorganizeaz din temelii imperiul
CONSTANTIN CEL MARE (306-337)
Acord crestinismului statutul de religie oficial prin EDICTUL DE LA MILANO (313)
El si apoi toti impratii crestini primesc de la Biserica Cretin statutul de Imaginea Vie a Lui Christos pe
pmnt crestinii se supun neconditionat mpratului Impratul nu poate grei niciodat in deciziile
sale i nu poate fi judecat pentru faptele sale de niciun cretin.
Fondeaz a doua capital a Imperiului: CONSTANTINOPOL (oraul lui Constantin)
THEODOSIUS CEL MARE (379-395)
391 - impune cretinismul ca unica religie oficial din Imperiu si interzice toate religiile pgne.
395 mparte Imperiul Roman in:
IMPERIUL ROMAN DE APUS (capitala la Roma; stat de limb latin)
IMPERIUL ROMAN DE RSRIT (capitala la C-tinopol; stat de limb greac)
476 ROMULUS AUGUSTULUS ultimul imprat din IMPERIUL ROMAN DE APUS este detronat la
vrsta de 13 ani de ctre Odoacru general germanic mercenar, comandant al grzii imperiale.
476 dispare IMPERIUL ROMAN DE APUS

PERSONALITI POLITICO-MILITARE: Romulus, Tarquinus Superbus, Scipio Africanus, Hanibal Barca,

Spartacus, Iulius Caesar, Brutus, Octavian, Caligula, Traian, Adrian, Aurelian, Diocletian, C-tin cel Mare, Theodosius
cel Mare, Romulus Augustulus, Odoacru realizeaz un referat la alegere (Word sau PPT) despre Spartacus, Caligula sau Aurelian