REGENERAREA

NATURALA
AMOLIDULUI

SerioLUCRARI
DEffRCEIARE

Lucrarea a fost tipiriti prin sprijinul financiar al

Directiei Silvice Suceava

Marius Teodosiu
Copertdgi tehnoredactare:
Corecturd:Ion Barbu
RaduCenugd
Marius Teodosiu

DescriereaCIP a Bibliotecii Nationale

Barbu lon, Cenugi Radu
Regenerareanaturall a molidului/Ion Barbu, Radu Cenugi
CdrnpulungMoldovenesc,
Sta{iuneaExperimentaldde Cultura Molidului, 2001
2 3 8p . , 2 4 c n
rsBN 973-0-02462-6

Dr.ing.lonBarbu

Dr.ing.Radu
Cenugi

REGENERAREA
NATURALA
AMOIIDUIUI

Molidului
deCulturo
Experimenlolo
71
'/-J Sloliuneo
Moldovenesc
Compulung
2001

ing.CasianBjlgbl::gg.g&l9g1!ig, ing PetruBoghean,

ing.Aurel Burciu,l-ins.l
SgliP+t".i:
PecK'
ing.
IoanSihotd,l!ng.
ValentinPalamarul,
dr. ing.IonelPopa,ing.MariusTeodosiu,Ing.
Kurt
Gheorghe
Nichiforel,ing ValerianSolovastrujngrceorg"iZlei
Ajutoare tehnice:tehn.ElenaAvdd6nii,tehn.ToaderBodntrrescu,
tehn.RaduCdmpeanu,
tehn.
Heinrich Fuchs,tehn. AlexandrinaGalan,tehn. Maria Giosan,tehn. Ionel Ichim, tehn. Ion
Sfarghiu,tehn.Gheorghe
Tinculescu,
tehn.Dumitruvarah.munc.petreJuncu

Cuprins

lntroducere
O b i e c t i v e l es t u d i u l u i . . .
S t a d i u lc u n o g t i n ( e l o r . . . . . . . . .
l . P r e v e d e r i p e n t raul e g e r e a gai p l i c a r e a t r a t a m e n t e l o r
2 . C o n d i l i ie c o l o g i c e
n e c e s a rpee n t r ur e g e n e r a r emao l i d u l u i . .... .
3. Mirirearezistenleiarboretelordemolid...
4. Tehnicilegi metodelede lucru folositein exploatlrileforestiere...
5. Ldlimea optim6 a parchetelor9i revenireacu tdieri prin aldturare
arboretelorafectatede factoriperturbatori..
6. Gospoddrirea
L o c a l i z a r e ac e r c e t d r i l o r .

...... 13
. . .. . . . 1 5
. . .. . .. . . 1 7
..........17
. . . . . . . . . . . .. . . . .l 9
..........21
............22
..... 24
............25
.........30

..........32
Rezuftato
eb{inute...
... ... 32
A. Tehnologiide regenerarea molidului la margine de masiv...
...........32
l . T r a t a m e n taep l i c a t ei n m o l i d i q u riin p e r i o a d a1 9 7 5 - 1 9 8 5 . . .
......37
propusea se aplicain molidiguriin perioada1987-1996...
2. Tratamente
3. Dinamica instaldriigi menlinerii seminliguluiin diferite condilii stalionaleqi de
......40
arboret..........
3. I . Relalii intre compoziliaarboretelorpreexploatabilegi exploatabilecu molid 9i
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. .0. . . .
c o m p o z i l i ar e g e n e r d rni ia t u r a l e . . . . . . . .
..'...".. 45
3.2. Cercetdriprivind fructifica{iamoliduluiinanul 1985...
3.3. Influenla unor caracteristicistalionalegi de arboretasupraregenerdrii
...........51
molidului...
.-..-.-.....57
3.4. Cercetf,rimicroclimaticela marginede masivcu diferiteexpozi1ii...
3,5. Cercetf,riprivind influentagradului de iluminare asuprainstalSrii,men{inerii
. . . . : .. . .
. . .. . . . 6 5
g i c r e q t e r isi e m i n l i q u l udie m o l i d . . .
3.6. Influenla marginii de masiv asuprainstaltrrii9i menlinerii puie{ilor din
......
...... 74
cercetate...
experimentale
regenerarea
naturaldin suprafefele
.
la marginede masiv in suprafeleleexperimentaleparcurse
3.6.1. Regenerarea
.......-..75
c u t d i e r ir a s ei n b e n z il a m a r g i n ed e m a s i v . . .
la marginede masiv in suprafeleexperimentaleparcurse
3.6.2. Regenerarea
... . '. ... 80
la marginede masiv...
cu tdierisuccesive
naturale
in
regenerf,rii
a
4. Cercetbri experimentaleasupralucrdrilor de ajutorare
............89
molidiguri...
...... ... 89
4. l. indepirtarealitiereigi a ierburilor
4.2. indep[rtarearesturilorvegetalegi mobilizareasuperficial[a solului...... ........ 9l
. . . . . . . . . . . . . . . .9
.l
4 . 3 .A c o p e r i r e sa o l u l u ic u r e s t u r di e e x p l o a t a r e
.....' 9l
4.4. lerbicidarecu Roundup
.......91
4 . 5 .M o b i l i z a r e a
soluluin vetre...
..... '. 93
...
'..
regenerare...
in
curs
de
4.6. imprejmuireasuprafe{elor
.
.
. . . . . .. 95
a
molidului.
.
naturale
regenerf,rii
gi
pagunatului
asupra
a
vdnatului
5 . Influenla

pentrudeterminarea
6. Cercetdriexperimentale
lilimii optimea benzilor(tlieri rase
l a m a r g i ndeem a s i v ) . . .
. . .. . . . . . . . 9 8
7. Efecteletehnologiilorde exploatareasupraregeneririi naturalea molidului... ... .... 1 0 0
7. l. Efectelecolectdrii lemnului asuprasolului...
102
7.2. Propuneri de ralionalizare a actualelor tehnici de dobordre gi colectarea
lemnului.....
......105
7.2.1. Ra(ionalizarealucrdrilor la dobordreaarborilor. Dispozitiv penffu
dobordreadirijat6aarborilor...
........... 105
1.2.2. Ra[ionalizarealucrdrilor de colectare a lemnului in exploatdrile
forestiere.Pod mobil pentrutraversarealocurilor inmligtinate (TAF,
ueso)...
. . . . . . . . . .l 1 o
7.3. Ra{ionalizarealucrdrilor de colectare.. . . . .
. . . . . . . . . I 13
B. Regenerarea naturaltr a arboretelor afectatein mod repetat de factori
p e r t u r b a t o r i ...... . . . . . .
. . . . .I I 6
l. Principalii factori implicali in proceselede ririre a arboretelorgi influenfalor
asupraevolu{ieiarboretelor...
..... I 16
2. Analiza influenlei factorilor sta{ionali gi de arboret asupraregenerdrii'naturalein
arboreteafectatede factori perturbatori..
...... I 19
2.l.Influenlatipuluidesta!iune...
. . . . . . . .l 1 9
2 . 2 . I n f l u e n l at i p u l u id e s o l . . .
....... 122
2.3.Influenfatipuluidepddure...
............124
2 . 4 .I n f l u e n l a l t i t u d i n i i . . .
............127
2 . 5 . I n f l u e n l ae x p o z i l i etie r e n u l u i . . .
. . . . . . . . . . . . 1 3I
2 . 6 .I n f l u e n { a
t i p u l u id e l i t i e r 5 . . .
. . .. . . . 1 3 3
2 . 7 .I n f l u e n { af o r m e ig e o m o r f o l o g i c e. . . . . .
. . . . . .. . . . 1 3 5
2.8. Influenlapantei...
... 137
2 . 9 . I n f l u e n t av d r s t eai r b o r e t u l u i . . .
. . .. . .. . . . . . . 1 4 0
2.l0.Influen{agrupeifuncfionale...
............142
2. 11. Analiza v6rstei seminliqului.
2 - 1 2 .I n f l u e n t at i p u l u id e t r a t a m e n t .
.......146
3. Analiza spa{ialda elementelorce determind modificdri structurale9i evolulia
regenerdrii...
149
3. I . Analiza statistici a elementelorce determindmodificlri structuralegi evolufia
regenerdrii...
l5l
3.2. Distribuliaspafial6a seminligului...
... ...
163
3.3. Analiza interacliunii factorilor stalionali gi de arboret asupraregenerf,rii
naturale...
168
4. Morfometria ochiurilor gi dezvoltareaseminligului.
t69
5. Modificiri temporaleale structuriiarboretelor...
t78
C. Regenerareanaturalii in arborete de limit5...
........ 185
l. Regenerarea
naturaldsubmasiv....
...... 185
2. Regenerarea
naturalSin ochiuri.....
... ... I 87
2.1. Caracteristicile
ochiurilor...
........ 187
2 . 2 .A s p e c t ef l o r i s t i c e . . . . . .
......188
2.3. Aspectesilvotehnice..
.... 189
3. Relalii de naturdbiochimicdintre principalelespecii implicatein procesulde
regenerare
a pdduriide limitd...
........ 189

naturali.. '
in inlllime a puielilordin regenerarea
4. Cregterea
indrumiri tehnice

' ' ' 195

t97

l. Organizareaamplasf,rii masei lemnoasein cazul aplicdrii tratamentelor bazatepe

""197
..g"n..ur.u la marginede masiv.....
197
masiv.
de
la
margine
de
regenerare
tiieri
cu
I . i=.Criterii de alegire a tratamentelor
succesive
tdierilor
aplicdrii
in
cazul
lemnoase
masei
amplasirii
1.2. Organizarea
200
"'"""
(progresive)lamarginedemasiv.....
t.Z.t-. Schemade calcul a numSrului de intervenfii9i a perioadeide
200
(Sm, Pm)...
regenerare
202
1.2.2. CilculttI num[rului de succesiunide tlieri...
in
cazul
de
extras
1.2.3.Calculul suprafelelorse parcursqi al volumului
ffatamentuluitiierilor succesive(progresive)la marginede masiv..... '.. 204
1.3.Organizareaamplasdriimaseilemnoasein cazul aplicdrii tdierilor rasein
" ' " ' " "' 204
benzi (la marginede masiv)...
d
e
i
n
t
e
r
v
e
n
l
i
i
"
"
"
"
""""204
1 . 3 . 1S
. tabilireanumdrului
""""""""201
l u m d r u l udi e s u c c e s i u ndie t d i e r i . . .
1 . 3 . 2C
. a l c u l un
1.3.3.Calculul suprafelelorde parcurs si volumului de extrasla aplicarea
" ' " 209
tratamentuluitiierilor rasein benzi ...
la
cu
teieri
l.4.Conducerea lucrarilor de regenerareprin aplicareatratamentelor
"""'209
m a r g i n ed e m a s i v . . .
'.... 2'15
l.Regenerareaarboretelorafectatein mod repetatde factori perturbatori-.
'
naturale"
regenerdrii
a
"
"" 216
de
caracterizare
t 1. Vetoda numericl
in
afectate
in
arboretele
procesul
naturale
regenerdrii
in
conducerea
decizional
1.3.
221
mod repetatde factori dereglatori...
1.4. Prescripliicu caracterspecialprivind conducerearegenerdriinaturalein
"" 223
arboreteleafectatein mod repetatde factori dereglatori"'
naturale..'
""" "'223
2.3.l .Lucrdri de ajutorarea regenerdrii
"' 223
2.3.2.Lucrdri de completarea regenerlrii naturale"'
' ' ' 224
.
.
naturale.
regenerdrii
2.3.3. Lucrdri pentru ingrij irea

Concluzii...

225

Bibliografie.

230

Summary...

z))

Contents

Introduction
Study objectives

l5

S t a g eo f t h e k n o w l e d g e . .
..... 17
I . Prescriptionfor chooseand managingcuttingsfor naturalregeneration.
. . . . . . . . ... . . l7
2. Ecologicalconditionsnecessary
for the regeneration
of Norwiayspruce......... ..... l9
3' Improvingthe stabilifyofNorway sprucestandsto disturbingfactors.................
2l4. Techniques
and working methodsusedin forestharvesting..l........
........22
5' Optimum width of cutting areasand reccurencewith narow shelterwood
strips......24
6 . M a n a g e m e n t osf t a n d s a f f e c t e d b y d i s t u r b i n g f a c t o r s . . .
.............25
Study area
Resufts"'
............32
A . N a t u r a l r e g e n e r a t i o no f N o r w a y s p r u c ei n t h e b o r d e r o f s t a n d s . . .
. . . . . . . . . . . .3 2
l . T r e a t m e n tasp p l i e di n s p r u c e s t a n disn t h e p e r i o d l g 7 5 _ 1 g g 5 . . .
............32
2 . T r e a t m e n t s p r o p o s e d t o b e a p p l i e d i n s p r u c e s t a n d s i n t h e p er gr igo1d, - 1 9 9 6 . . . . . . . . . 3 i
3. Dynamic of the naturalregenerationin relationwith different site and
stand
conditions....
..........40
3.1. Relationsbetweenthe compositionof pre-harvestable
standsand harvestable
standswith spruceand the compositionof naturalregeneration.
...... 40
3.2. Research
on the fructificationof Norway sprucein 19g5....
......... 45
3.3. The influenceofsite and standcharacteristics
on spruceregeneration............
5l
3.4. Microclimatic researchon the borderof standfor different-orientations...
....... 57
3.5. Researchon the influenceof lighting degreeon the installment,mentainment
andgrowthofspruceseedlings...
..........65
3.6. The influenceof the border of standon the installingand mantainingseedlings
from the naturalregeneration.
..........74
3.6. I . Regenerationon the border of stand in experimental plots traited by
s t r i pc l e a r c u t t i n g . . .
. . .. . . . . 7 5
3.6.2.Regenerationon the border of standin experimentalplots traitedby
n a r o ws h e l t e r w o osdt r i p sc u t t i n g s . . . . . .
. . . . . .. . . . . . g 0
4. Researchon the site preparation for the succcesofnatural regenerationin Norway
s p r u c es t a n d . . . . . .
. . . . . . . . .g 9
4 . 1 .R e m o v aol f l i t t e r - f a lal n dv e g e t a t i o n . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . ,E 9
4 . 2 . R e m o v a l o f h a r v e s t i n g d e b r i s a n d t h e s u p e r f i c i a l m o b i l i z a t i o n o f s o i l . . . . .g. l. . . . . . .
4 . 3 .C o v e r i n go f s o i l b y d e b r i sf r o m t h e h a r v e s t i n g p r o c e s s . . . . .
........ 9l
4 . 4 .T r e a t m e n tasg a i n svt e g e t a t i ow
n ith Roundup.........
......... 9l
4 . 5 .S i t ep r e p a r a t i oinn b e d d i n g . . .
. . .. . . . . . . . . . . . . 9 l

4 . 6 .F e n c i n go f n a t u r a lr e g e n e r a t i oanr e a s . . .
..........93
5. Influenceof grazingand gameon the naturalregeneration
of Norway spruce..........95
6. Researchon the optimumwidth of strips(clearcutson the borderof stand)...... ...... 9g
7. Effects ofthe harvestingtechnologieson the naturalregenerationofNorway spruce 100
T . l . E f f e c t s o f t h e g a t h e r i n gwoof o d o n t h e s o i l . . . .
........102
7.2. Rationalizationproposalsof actualtechniquesof getting and gatheringwood....105
7.2.1. Rationalizationof techniquesof tree cutting.Device for controlledtree
cutting...
. . .. . . . . . 1 0 5
7 .2.2. Rationalizationof gatheringtechniquesin forestharvestingareas.
Mobile bridgefor the crossingof swampyareas...
........ ilO
7 . 3 .R a t i o n a l i z a t i oonf g a t h e r i n w
g orks......
....... I 13
B. Natural regenerationin Norway sprucestandsdamagedby disturbant factors......I l6
I . Main disturbingfactorswhich determinethe lighting of standsand their influence
onthestandsdinamic...
. . . . . . . . . .1 1 6
2. Analysis of site factorsand structureparameterson naturalregenerationin
damagedstandsby disturbingfactors...
...... I 19
2.l.Influence
o f s i t et y p e . . .
..... I 19
2.2.Influence
of soiltype...
..... 122
2 . 3 . I n f l u e n c eo f f o r e s t y p e . . .
............124
2.4. Influenceof altitude..
... ... 127
2 . 5 . I n f l u e n c eo f e x p o s i t i o n
of slope...
.... l3l
2 . 6 . I n f l u e n c eo f l i t t e r , . .
...... 133
2 . 7 .I n f l u e n coef r e l i e f o r m s . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . .1 3 5
2 . 8 . I n f l u e n c eo f s l o p ei n c l i n a t i o n . . .
....... 137
2 . 9 .I n f l u e n c eo f s t a n da g e . . . . .
.... 140
2.10. Influenceof management
type aftersocio-economic
targets...
........... 142
2 . 1I . I n f l u e n c e
o f s e e d l i n ga 1 e . . . . . .
. . .. . . . . 1 4 4
2 . 1 2 .I n f l u e n c e
o f t h et r e a t m e nf ty p e . . .
......... 143
3. Spatialanalysisof the elementsimplicatedin the structuralmodificationsconnected
with evolutionof regeneration......
..... 149
3.1. Statisticalanalysisof the elementswhich inducestructuralmodifications
connected
with evolutionof regcncration...
...
..... l5l
3.2. Spatialdistributionof seedlings..
. ... 163
3 . 3 . A n a l y s i s o f t h e i n t e r a c t i o n o f s i t e a n d s t a n d f a c t o r s o n n arteusr aeln e r a t i o n . . . .1. 6. 8
4.Gapsmorphometrieandseedlinggrowth...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. 6 9
5. Temporalmodificationsof standstructurer..
......... l7g
C. Natural regenerationof Norway spruce in timberline
..... 185
l. Naturalregeneration
underthe canopy...
... ..... l g5
2. Naturalregeneration
in gapsproducedby disturbantfactors.....
...... .. ....... I g7
2 . 1 .C h a r a c t e r i s toi cf g
saps............
.........lg7
2 . 2 .F l o r i s t i ac s p e c t s . . . . . . . .
. . .. . . . . . . . l g g
2 . 3 .F o r e s t p r a c t i caessp e c t s . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . 1. 8 9
3. Biochemicalrelationsbetweenthe main speciesimplicatedin the processof the
regeneratio
i nnt i m b e r l i n feo r e s t s . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . .l .g 9
4. The growthin heightof seedlingsin the naturalregeneration
at timberline............. 195

......'.. 197
T e c h n i c a lr e c o m m e n d a t i o nfso r f o r e s tp r a c t i c e s . . ' . . . . . .
natural
l. Organization of the cuttings plan in the caseof the treatmentsbasedon
. . . . . . . . . . . . . . . .1 9 7
r e g e n e r a t i o n o n t h e b o r d e rsotfa n d s . . .
on
the
regeneration
on
natural
l.l. Criteria for the chooseoftreatmentsbased
...-.197
b o r d e ro f s t a n d s . . .
l.2.Organization of the cuttingsplan in the caseof sheltertrips in the border of
stands......
"""" 200
1.2.1.Schemefor estimationof the numberof stripsand the length of
......200
r e g e n e r a t i oPne r i o d . . .
o f t h e n u m b e ro f s u c c e s i o nsst r i p s . . .
". '........ 202
l . 2 . 2 .E s t i m a t i o n
1.2.3.Estimationsof the areaand volume which will be cuttedin the caseof
..........'..204
s t r i ps h e l t e r w o o dcsu t si n b o r d e ro f s t a n d s . . . . .
(on
the border
clearcutting
plan
in
the
case
of
strip
1.3. Organizationof the cutting
..-.204
ofstand)...
.'.... 204
1.3.1.Estimationof the numberof strips...
'.......'..' 207
o f t h e n u m b e ro f s u c c e s i o nsst r i p s . . .
1 . 3 . 2 .E s t i m a t i o n
1.3.3.Estimationof the areaand volume wich will be cuttedin the caseof strip
clearcutting.'
""" 209
.1.4.Managementof the regenerationby the applicationof the treatmentsbasedon
........'.'.209
t af n d s . . '
n a t u r a l r e g e n e r a t i o n o n t h e b o r d esr o
.'.."..... 215
factors...
disturbant
by
of the standsdamaged
2. Regeneration
......216
natural
regeneration.
the
of
for
characterisation
2.'l . Numerical method
2.2. Decisionalprocessin managementof naturalregenerationin standsaffected
. . .. . .. . . . 2 2 1
b y t h e d i s t u r b a nf ta c t o r s . . .
2.3. Specialprescriptionrelatingto the managementof naturalregenerationin
....---. 223
standsdamagedby the disturbantfactors......
..........223
2.3.1.Sitepreparationfor the succcesofnaturalregeneration.
.. ' . ' ' 223
gaps...
2.3.2. Artifrcial planting in unregenerated
.
.
.
.
.
.
.
.
.....'224
2 . 3 . 3 .I m p r o v e m e n t w o r k s i n n a t u r a l r e g e n e r a t e d a r e a s . . . . . .
Conclusions
References..
Summary...

l0

.......230

P refa {i

Prezentulstudiu deschideseria de lucrdri gtiin{ifice pe care StaliuneaExperimental6de

Cultura Molidului din Cdmpulung Moldovenesc igi propune sd le publice ca rispuns la
cerinlele tot mai insistenteale specialiqtilordin administraqiagi produclia silvici de a avea
accesla rezultatelecercetirilor 9tiin1ifice.Necesarulde informalie gtiinlificd actualizatS,cu un
accentuatcaracterregional,reprezintdo premisi importantda dezvoltirii tehnologiilor utilizate
in silvicultura romdneasci,de aceeaun studiu ce vizeaz6.principaleleaspecteale regenerdrii
naturalein pidurile montanese constituiedrept un pas semnificativin aceastl direclie.
Problemanu estenou6, nici pentru practica gi nici pentru cercetareasilvic6. Inaintagiiau
fost affagi,de-a lungul deceniilor,de regenerareapddurilor montane,atdt ca mijloc in sine, de
diminuare a cheltuielilor de impddurire, cdt qi ca mijloc indirect de mirire a stabilitSlii
arboretelor.Drept m6rturie ne stau valoroaselucriri de subinspector,elaboratein perioada
interbelicS,dar gi lucrdri de cercetareqi de doctoratde datdmai recent5.
Valorific6nd informalii trecute, cuprinse in diverse materialebibliografie, dar gi iniliind
cercetdriproprii, in decursde aproape20 de ani autorii au ob{inut interesanterezultateprivind
particularitd{ileregenerdriinaturalein diversearboreteale Bucovinei.
Rezultateleexperimentale,fie cd sunt sub formd de studii de caz, fie cE sunt sub formd de
studii de generalizare,nu pot fi cunoscutenumai de un cerc restrins de specialigti.Avdnd
inglobat in ele un substanfial efort de cercetare, dar qi un remarcabil efort financiar, aceste
rezultate trebuie sd ajungd pe masa celui care este interesatde valorificarea lor, in ideea
ridicirii productivit6!ii9i stabilit6lii arboretelor.
Daci mai socotim cd in cazul particular al regenerdriinaturaleinteresul este cu atdt mai
mare cu cdt aceastacontribuiela conservareadiversitdlii genetice,a diversitalii specifice,fiind
domeniul de bazd,al silviculturii ecologice, se poate afirma cE nu mai trebuie aduse alte
argumentein sprijinul publicdrii prezentuluistudiu.
In decursultimpului, cercetdrilegi experimenteles-au efectuatpe suportul financiar oferit
de Ministerul Silviculturii - pdnd in 1989 - 9i de Regia Nalionala a Pddurilor, diverseleteme
fhcdndparte din programulde cercetareal S.E.C.M.C6mpulungMoldovenesc.
Direclionarea informaliei gtiin{ifice cltre specialigtii din silviculturd prin intermediul
prezentului studiu nu ar fi fost posibili fbrd inlelegereagi sprijinul financiar al conducerii
Direcliei Silvice Suceava.
Tuturor colaboratorilor din re(eauade cercetare gi de la unitalle silvice care gi-au adus
cele mai caldemultumiri.
contributiala finalizareacercetf,rilorli se adreseazf,

Autorii

Introducere
Evolu{iapddurilormontanedin nordul {drii esterezultatulacliunii omului asupra
ecosistemelorforestiere naturale (in cea mai mare parte virgine) din ultimul secol.
Zona cea mai intens antropizatd,ca urrnare a aplicdrii unor metode moderne de
organizare gi gospodirire incd din a doua jumdtate a secolului al XIX-lea, este
Bucovina. Cercet[ri detaliateasupraacestorpdduri au pus in evidenli modul concret
in care silvicultorii au dirijat pidurile Bucovinei spre structurile actuale (lchim,
1990).
Principalelemomentein evolu{iapidurilor montanedin Bucovina sunt sintetizate
in studii detaliate (Ichim, 1988), care au avut la bazd amenajamentelesilvice din
perioada1878-1980.
Cine viziteazi pddurileactualeale Bucovinei nu poate sd nu fie impresionatde
imaginea dominantd a regenerdriinaturale a tuturor speciilor. in anii '60-'70,
imagineaobsedantderau intinsele suprafe{ede pdduretbiate ras dupd al doilea rdzboi
mondial gi care erau plantate cu echipe de zeci gi chiar sute de muncitori intr-un
singur parchet. Ulterior, imenselesuprafelerdmase goale in urma doborAturilor de
v6nt, cu terenul rdvdgitde frecventeledezrdddcin[ri,au I]cut obiectul unor preocupdri
specialede impddurire,adeseanefinindu-secont de regenerareanaturaldinstalat6.
Dupa 1980,c6nd suprafafaparchetelortiiate ras a scizut la 3-5 ha gi intensitatea
dobordturilor de vint s-a redus ca urmare a intririi intr-o perioaddde minim (Barbu,
1985) care va continua p6nd in 2003-2005,regenerareanaturald capitd o pondere
cresc6nddcomparativcu ceaartificiala.
Problemaadoptdriicelor mai eficientemodalit6(i de regenerarepe cale naturali a
pddurilor de molid nu este noud. Cercetdrianterioare(Vlad, 1957; Ciobanu, 1966,
1979;Grobnic Ai Duran, 1967;Cenugdgi Barbu, 1984) au aduscontribulii deosebitde
valoroasela fundamentareatratamentelorbazatepe regenerareanaturalda molidului,
care se regdsescparfial in,,Normele tehnicepentru alegereagi aplicareatratamentelor
(3)".
Gospod6rireaintensivi, ralionali gi multifunctionall a fondului forestier impune
cu necesitateadoptareaunei game largi de tratamente,dind prioritate celor bazatepe
regenerareanatural6a speciilorautohtonevaloroase,in cadrul unor perioadelungi sau
continue de regenerare,pentru menfinereaunei acoperiri corespunzdtoare
a solului.
Un aspectimportantin acestsensil reprezintdcorelareatehnologiilor de exploatarecu
aplicareatratamentelor,in scopul realizdrii unei regenerdriviabile gi funclionale, al
diminudrii prejudiciilor adusesolului qi semin{iqului,arborilor rimagi pe picior gi
lemnuluirecoltat.
in ultima jum6tate de secol,arboretelede molid gi de amestec(rdginoasecu fag)
au fost afectate de cdtre vAnt gi zdpadd,numeroase parcele.suferind un proces
cvasipermanentde r6rire. Faptul in sine are implicafii deosebitepe diverse planuri:
ecologic, prin subminareastabilitdtii de grup la acliuneavdntului (pe termen scurt qi
l3

mediu) gi autoreglare structurali pe calea conexiunii inverse, in scopul cregterii

stabilitetii ecologice (pe termen lung), silvicultural, prin declan$areaproceselorde
regenerarenaturali gi vdtdmarea arborilor pe picior prin intermediul seriilor de
exploatare repetate, iar pe plan auxologic prin scddereanumdrului de arbori sub
pragurile critice (bricuire), deci prin diminuareacapacitdlii de producfie gi prin
cregtereainelului anual la arborii rimagi pe picior. Din cele expuse,se poate observa
cb rdrirea continul a arboretelor este un fenomen destul de frecvent, cu consecinle
extrem de complexeasupradezvoltirii viitoare a arboretelor.
In condiliile promov[rii regenerdriinaturale in raport cu categoria funclionala,
conditiile sta{ionale, natura factorului dereglatoq gradul de rdrire al arboretului,
nivelul de dezvoltare al seminliqului, tendinfele succesionale comparativ cu
compozilia {el, specialistul din producfie trebuie sd facd apel la diferite tehnologii
pentru arealiza o structurdoptim6.
Spre deosebire de ecosistemeleforestiere naturale, in care sensul gi ritmul
succesiuniigi al dinamicii de dezvoltareeste strict determinatde evolufia factorilor
ecologici naturali, in cazul arboretelor gospoddriteinterven{ia umani poate sd se
exercite in senscontrar,determindndpe aceastdcale perturbdride sistem.
De cele mai multe ori, arboreteleafectatenu se regenereazd,
cu aceeagispecie,
mai alesin Bucovina,in molidigurileamplasatein zona amestecurilor(FMz) exist6nd
tendin{a regenerdrii bradului gi a fagului. in acest caz, se constati feed-back-ul
ecosistemuluila ac{iuneapefturbatorilor,eviden{iindu-setendin.tade restructurarea
unui sistemmai stabil,mai rezistent.
in privinta rezultatelor oblinute in regenerareanaturalS a arboretelor din
Bucovina pdni in prezent,se pot desprindecAtevaaspecte.
( I ) Incd de la inceputul exploatdrii pddurilor virgine din zon6, pe r6ngd
tratamentultiierilor rasegi extragerilecu caracterde gradinaritprimitiv, s-a urmdrit qi
aplicarea altor tratamente: succesive gi progresive la margine de masiv, rase la
marginede masiv, succesivegi progresive,grddindriteetc. Noi gi noi experimentdriau
avut la bazddoui principale particularitdliale pddurilor bucovinene:mareacapacitate
de regenerarenaturaldgi riscul ridicat la doborituri de vdnt. Din pdcate,degi pe teren
s-au declanqatunele experimente, din cauza manifestirii semipermanentea unor
catastrofe,nu a existato continuitatein conducereagi urmdrireaacestora.
(2) in ultimele decenii, pe fondul unei diminudri a stabilitetii,tot mai multe
arborete de molid qi de amestecsunt afectatede vAnt qi zdpaddprin dobordturi gi
rupturi izolate(prezenlaputregaiuluide rdddcindqi de tulpind estedestul de ridicatd),
cu o frecvenfdfoarte mare (1-1,5 ori/an). Acest fapt comportd un intreg complex de
implicalii (ecologice,silviculturale, amenajistice,economice),concretizatein rdrirea
continud a arboretului (apare riscul efectului de "carie") prin ldrgirea ochiurilor,
instalarearegenerdriinaturale,cre$tereadaunelorproduseprin exploatarealemnului,
amplificareariscului de dobordturide vAnt.
Aceste implica{ii il obligl pe silvicultorul practicians[ intervini de obicei "dupd
dobordturile de vAnt", constrAng6ndu-lla o expectativd dictatd de recoltarea
produseloraccidentale.Faptul esteextrem de importantcdci, in acestmod nu se poate

t4

aplica o concepfieclarb de redresareecologici, de valorificare a regeneririi naturale

gi de cregterea stabilitdlii arboretelor.
La amenajdriledin ultimele doud decenii s-a pus in evidenfd- in mod justificat importan{a sociald a pidurii, prin cregtereasubstanfiald,a suprafefelordestinate a
indeplini func{ii protective gi recreative.In acest context, ocoale silvice intregi (ex.
Ocolul silvic Moldovila) sau unit6{i de producfie au fost trecutein grupa I, in diferite
categorii func{ionale.Ca urmare, posibilitalile de interven{ieale specialigtilorau fost
limitate prin amenajamentele
care au prescrislucrdri de conservare,tdieri gridindrite,
tiieri de trdnsformare.Ritmul de interven{ieimpus de asemeneatdieri a fost mult mai
lent decdt ritmul doborAturilor de vdnt, de aceea la ora actuald existd o suprafafd
extinsi de arboretecare se afld intr-o starede relativd,instabilitate,producdndtotodatd
gi la aproximativjumdtate din capacitate.Aceste arboreteprezint[ numeroaseochiuri
gi goluri, cu diverse grade de acoperirecu regenerdrinaturale,cu un grad ridicat de
instabilitateprin parametrii individuali ai arborilor (valori mari ale coeficienfilor de
zveltele,coroanescufteetc.), conjugatecu desimi reduse,vdrsteminime de 60 ani (in
func{ie de indl{imeacritic[).
in acest context, este necesar a se da mai mult[ libertate in interuentiile
silvicultorului, pornindu-sede la urmdtoarelecriterii de optimizare: valorificarea
regenerdriinaturale,cregtereacapacitdlii productive a sta{iunii sub raport calitativ gi
cantitativ, realizareaunor structuriviitoare mai stabilegi mai productive.
Pentru optimizare,la indem6nasa stau doud mari categorii de lucrdri grupatein
cadrul unui anumit tratament:extragereagenera(ieimature de arbori - specifici dupd
mod.qiintensitate- gi stimulareadezvoltdriiseminligurilor.
ln aceststadiu,se poateafirma cd existdo gamdlargl de tratamentesusceptibilea
solu{ionaproblema,cu multe variantetehnologice,insi cu condiliaacordirii unei mai
mari libertdfi de acfiunea specialigtilor,in ceeace privegteintensitateaintervenliilor.
Nu trebuie de loc neglijat faptul cd telul de bazd esteoblinereaunui viitor arboretcu o
structurdcdt mai stabildqi mai adecvatdfunctiei atribuite.

Obiectivelestudiului
A. Optimizareatehnologiilor de regenerarela marginede masiv
Prin perfec{ionarea tehnologiilor de regenerare naturalS a molidului prin
aplicareatdierilor la marginede masiv s-auurmdrit:
stabilireape cale experimentali a ldlimii optime a benzilor in cazul tdierilor rase
9i succesivela marginede masiv, in funclie de condifiilestafionalegi de starea
arboretului;
- stabilirea pe cale experimentalda periodicitatii de revenire cu tdieri in cazul
tdierilor succesivela marginede masiv;
- stabilireaintervalului de timp de aldturarea tdierilor rase la margine de masiv in
funclie de condiliile stalionalegi de regenerareanaturalSinstalatd;

l5

elaborareaindrumdrilor de amplasarea masei lemnoasein cazul aplicdrii tdierilor

la marginede masiv;
stabilirea unor tehnologii de colectare a masei lemnoase care sd asigure
protejareaseminliguluiinstalat,a arborilor rimagi gi a solului;
studiul implicaliilor asupra posibilitltii gi recoltdrii masei lemnoasela nivelul
unit5lilor de produclie (U.P.), in condiliile respectirii noilor orientiri din
silvicultu16;
calitateagi cantitatea(Nlha) seminliguluiinstalatin perioadadintre doud tdieri;
mdrimea suprafefei neregeneratenatural sau cu seminliq vdtimat ca urmare a
exploatdrii lemnului, in care se vor face completiri prin regenerarea
artificiald;
cre$tereastabilitAtiiarborilor gi arboretelorla acfiuneavdntului qi a zdpezii.
B. Regenerareanaturald a arboretelor afectate in mod repetat de factori
perturbatori (v dnt, zdpadd).in acestcaz s-aurmdrit:
analizaproceselorde rdrire a arboretelorca urmarea acfiunii repetatea factorilor
abiotici gi biotici, considerdndu-se
relevantecantitAlile extraseanual sub forml
de produseaccidentale;
stabilirea principalilor factori de influenld asupra regenerdrii naturale gi a
ponderiilor asupracantitatiigi calitdlii seminligurilor;
analizatransformdrilorstructural-func{ionale
ale arboretelorsupusemdsurilor de
gospoddrire,induse de proceselede rdrire, pe de-o parte, gi de regenerare,de
cealaltdparte.
- determinareaponderii unor factori microsta{ionaliin declangareagi men{inerea
regenerdriinaturale;
- stabilireaunor parametrimorfologici gi func{ionali ai regeneririi gi ai arboretului
rdmas;
- stabilirea unor elemente privind fundamentareaoportunitAfii mentinerii sau
elimindrii regenerdrii naturale, a modului de interventie pentru imbundtS{irea
structurii calitative qi cantitativea seminligurilor.
Din acesteconsiderente,este necesardo mai bunl fundamentarea recoltelor de
lemn in molidiguri, alituri de cregtereaponderii tratamentelorbazatepe regenerarea
naturalS, g6sirea unei game de mijloace amenajistice gi silvotehnice pentru
diminuarea pierderilor datorate evenimenteloraccidentale,astfel incit regenerdrile
declangatesd fie valorificate la nivel optim, constituind structuri spaliale cu efecte
pozitive in cregtereastabilitilii.
naturalhin arboretede limitl
C. Regenerarea
In acestcaz, cercetdrileau vizat doud aspecteprincipale:regenerareanatural5,sub
masiv, la diverse grade de rdrire a arboretului gi regenerareanaturald in ochiuri,
lin6ndu-se cont de mlrimea gi orientareaochiurilor, precum gi de pdtura ierbacee
instalatS,plecAndu-sede la faptul c6 lucr6rile de conservare,specificepddurilor de la
limita altitudinali de vegetafie, trebuie sd aibd ca finalitate tocmai asigurarea
continuit6tii etajului arborescent.

16

Stadiul cunogtin{elor
l. Prevederi pentru alegereaqi aplicareatratamentelor
Pentru alegereaqi aplicareatratamentelor,existi ,,Normetehnice" cuprinzitoare,
in care sunt prezentateprincipalele tratamentegi tehnica aplicdrii lor, criteriile de
alegere a tratamentelorgi regulile silvice gi lucrdrile silviculturalenecesarea fi
aplicatepentruoblinerearezultatelordorite.
Pe baza cercetbrilors-au stabilit liniile de aplicarela nivel general.Referitor la
tratamentelebazate pe regenerareanaturald la margine de masiv, in molidiquri se
previd o seriede mdsuri;astfel,in cazul tratamentuluitdierilor succesive?n margine
de masiv, regenerareanaturali se obline sub masiv, prin aplicarea a doui sau mai
multe tdieri,ce se succedla intervalede timp carevariazdin raportcu ritmul, stadiui
de dezvoltare gi cu exigen{eleseminligului.De data aceastains5, lucrdrile de
regenerarese localizeazdpe o bandd ingustd, la o margine a arboretului, inaint6nd
apoi treptat, pAndla regenerareasa integralS.Seminligurileinstalatebeneficiazd atiL
de adipostul direct, oferit de arboretulbdtr6npAn[ la indepdrtarealui definitivd - ca in
cazul tiierilor succesivepropriu-zise- cAt gi de addpostullateral al arboretuluidin
banda urmitoare; din acesteconsiderente,margineade masiv se definegteca o zond
cuprinzAndpe de o parte o banddintern6,in care se executdtiieri succesivegi in care
exist6,sub addpostdirect,semin{igin diferite stadiide dezvoltare,iar pe de altd parte
o bandd extern6, de pe care vgchiul arboret a fost complet inldturat, dar al cdrei
seminligmai beneficiazdtotuqi de addpostullateralal arboretuluivecin.
Tratamentul a fost conceput pentru regenerareanaturald a arboretelor in care
existi pericolul doborAturilorde v6nt, fiind recomandatpentru molidiguri gi pentru
unele amestecuride rdqinoasesau amestecuride r6ginoasecu fag. De reguld, li{imea
unei benzi de parcurs cu tdieri de regenerarevariazd.in raport cu rezisten{a la
dobordturi a arboretelorrespective,fiind mai micd in situaliile in care pericolul de
dobordreestemai accentuat.Astfel, in molidiguri ldlimea benzii va fi de aproximativ
1,5-2,0iniltimi ale arboretuluiin carese lucreazi.
Tratamentultdierilor succesivein margini de masiv poatefi ad.aptatin funclie de
condiliile ecologicb, luind in unele situalii gi caracterul unor tdieri progresive in
marginede masiv. In bandaparcursdcu tdiereade insiminfare, deschidereamasil'ului
se face ca gi in cazul tdierilor progresive,tiierile de dezvoltaregi racordarefEcAndu-se
ulterior, pe mdsura parcurgerii cu tdieri de insdmdntarea benzilor din succesiunea
respectivd.Aceastl formd corespundein specialregener6riiunor arboreteformate din
specii cu temperamentediferite, in fEgete,precum gi in cazul arboretelor de molid,
unde se urm6regteintroducereaspeciilor de amestec(brad, fag, larice, paltin).
Prin aplicareatratamentuluitdierilor rase in benzi se urmbregteoblinerea.in cAi
nrai mare mdsurd,a regenerdriinaturale. Benzile in care se taie ras benefjciazd<le

t1

addpostullateral al arboretuluivecin, regenerareanaturali fiind favorizat6,,mai ales in

cazulspeciilorcu sdm6n!5ugoar6.
Tratamentultdierilor rasein benzi se poate aplica in vederearegenerdriinaturale
a unor arboretede molid, pin saularice,situatepe pantepdn6la 35u,aplicAndu-se
qi in
zdvoaie,culturi de plopi qi sdlcii selecfionate.De asemenea,astfel de tdieri se pot
aplica gi pentru refacerea unor arborete slab productive sau necorespunzitoare
functiilor de proteclie.
L5limeaoptimda benzilorestede 30-40m; totugi,in unelestafiunifavorabile,pe
r'ersantii umbrili, unde semin{iqulinstalat are mai pufind nevoie de adbpostul
arboretuluivecin, lSlimea benzilor poate fi mai mare, atingdndchiar 70 m. in aceste
limite, lilimea benzilorsestabilegtediferenliat,in raportcu caracteristicile
ecologice
ale speciilor de regenerat.in cazul refacerii arboretelorfuncfional necorespunzitoare,
lilimea benzilorva fi de 30-70m.
Pentru reugita regenerdrilor,la orientarea benzilor gi alegereadirec{iei de
inaintare a tiierilor se are in vedere necesitatearealizdrti condiliilor optime pentru
instalarea gi dezvoltareasemintigului. Seminfigul beneficiazd la maximum de
adapostularboretuluibdtrAnatuncicdndbenzilesunt orientatemai mult saumai pu{in
pe direcfia de est-vest,iar tbierile inainteazl,spresud, eventualsud-vestsau sud-est;in
statiunileumedegi reci tdieriletrebuiesd inaintezein sensinvers,sprenord, eventual
nord-estsaunord-vest.
in toate cazurilede aplicarea tdierilor rasein benzi aldturateqi mai ales pentru
arboretelede rnolid, se va {ine seamacu prioritatede directiavAntuluipericulos,atdt
in scopul favorizlrii r[spAndiriiseminfelor,cAt qi pentruprevenireadoborAturilorde
vAnt.Din acestpunct de vedere,organizareasuccesiunilorse va face in agafel incdt
tiierile sd inceapddin margineaaddpostiti a succesiuniide taieri gi sd inainteze
inipotrivav6ntului periculos.in toate situaliile,trebuie sd se facd adaptdriin func{ie
de relieful terenului, pentru a se face posibild exploatargs,
$i scosul materialului
lemnos gi pentru a se asiguraprotecfiasemin{iqurilor instalatecu ocazia tdierilor
ulterioarein benzile carese vor aldtura.
Avdnd in vederecd, de reguld,curentii descenden{i
sunt cei mai periculogi,este
indicat ca pe versanlii secundarisuccesiunilesd inainteze de-alungul versantului.
Benzile se orienteazdcu inclindri convenabilefala de linia de cea mai mare panta,
astfel inc6t si se evite eroziuneasolului gi scosulmaterialuluilemnosprin porfiunile
regenerate,
asigurdndu-se
totodatdgi addpostullateralal semintiguluiinstalat.
l\lhrimea (ldtinrea)succesiunilorde t5ierenu estelimitata.Cea mai convenabild
estesolulia unor succesiunic6t mai lungi, sprijinite pe elementede relief, acoperind
pe cdt posibil versanti intregi. O ordnduire cu succesiuniscurte presupuneo
fragmentaregi o deschidereexcesivi a arboretelor,fapt care accentueazSpericolul
dobor6turilor de vAnt, mai ales daci arboretelenu au fost in prealabil pregdtiteprin
deschideride linii de izolare gi prin lucriri de ingrijire sistematicegi executatede
timpuriu. Tratamentul tdierilor rase in benzi va fi adoptat cu precddere pentru
I'egenerarea
naturaldsau artificiald a unor arboretede molid gi pin, plopi pi salcie
seleclicnatd,
salcAmgi anin.

18

Tiierile rase in benzi - fie in succesiuni,ca in forma prezentatdmai sus, fie in

benzi alterne (culise) - poate fi aplicatd qi pentru lucriri de refacere artificial[, in
scopul evitiri dezgolirii solului pe suprafelemari.
Actualele ,,Norme tehnice" recomandl aplicareatratamentelorcu regenerarein
margine de masiv in toate arboretelede molid incadratein grupa a II-a func{ional5
(tipul VI) qi in pdduriledin grupaI funcfionala(tipul IV) cu structuriechiene,relativ
echiene gi relativ pluriene. In arboretelerelativ pluriene din tipurile func{ionale
precizate(IV gi VI) se recomandd,de asemenea,
tratamentultf,ierilor grddindrite.
2. Condi{ii ecologicenecesarepentru regenerareamolidului
Primele cercetdri sistenratice au fost fbcute in Bucovina in perioada interbelici
(Frohlich, 1930, 1933; Dan, 1935; Scharbert,1935; Tcaciuc, 1933, 1943; Teleag6,
1942;Moldovan, 1935;Czech,1944),in specialde citre qefii de ocoaledin Bucovina
sau de cdtre amenajigticu mare experien(d,fiind puse in eviden{dparticularit5{ile
regeneririimolidului in raporl de condiliile sta{ionalegi de arboret.Unii dintreautorii
citali au ibcut gi considera{iiasupraefectuluiexploatdriiasupraseminliguluiinstalat,
insistdnd asupra necesitilii unei exploatdri ingrijite, prin colectareamaterialului
lemnosprin locurilemai slabregenerate.
Institutuluide CercetdriSilvice au apdruto seriede lucrdri
Dupd reorganizarea
noi referitoarela regenerarea
molidului (Witting, 1950;Vlad, 1957; Ciobanu, 1963,
qi
Duran 1967; Geambaqu,1982; Vlad 9i Petrescu,1977).
1966, 1979; Grobnic
Acestea prezintdfie rezultateleunor investiga(iiocazionale(Witting, 1950; Rogu,
1966; Vlad, 1957; Geambagu,1982), fie rezultateleunor cercetdri sistematice,
efectuatein cadrul unor teme specialesau teze de doctorat(Grobnic Ai Duran, 1957:
Ciobanu, 1966, 1979; Geambaqu,1984).O sintezda cercetirilor in problemdesie
prezentatdde c6tre Vlad qi Petrescu (1977), in lucrarea "Cultura molidului in
Rom6nia". De asemenea,in unele tratate de specialitate(Constantinescu,1973;
Negulescuet al., 1973;'tlorescu, 1981),se prezintddetailatproblemaregenerdriila
marginede masiva molidigurilor.
Cercetiri mai vechi, cuprinse in binecunoscutetratate de silviculturd (Wagner,
1914, 1923; Tsechermack,1950; Leibundgut, 1966), pun in eviden{d un numdr
impresionantde mare de factori ecologici care influenfeazdregenerareanaturald a
molidului la margine de masiv. Printre factorii mai importanfi care au fost studia{i
enumerim:
- factori interni:specie,periodicitatea
fructificaliei,diseminare,competi{ie,etc.;
- factori externi (sta{ionali):factori climatici (lumin[, temperaturi, v6nt), climatoedafici (apa, CO2), edafici (aciditate, caracteristicifizico-chimice, humus),
geografici(relief, altitudine,pant6,expozilie,microrelief).
- factori biotici: factori rnicrobiotici (microorganisme,ciuperci, alge), factori
fitobiotici (arboretulde origine, flora solului, semin{igulpreexistent,tipul de
pddure- a se vedea Pagcovschigi Leandru, 1953), factori zoobiotici (insecte,
mamifere mici, vinat, vite, etc.), factori antropobiotici (modificarea structurii
l9

arboretului, mirimea suprafefei exploatate,(ne) respectareaor6nduirii spa{iotemporale,tehnicade exploatare- pdrli de arbori, arbori cu coroand,sortimentela
cioatd - gi colectarealemnului - cu vitele, cu tractorul, cu funicularul, combinat
etc. - cdile de colectarea lemnului, frecvenlaseminliguluivdtimat la doborAreagi
colectarea lemnului, eliminarea prematurd a protec{iei laterale oferitd de
arboretul matern etc.). Nefindndu-se cont de actiunea factorului antropic, se
ajunge la situafia paradoxalScare se intAlnegteastdzi in p5durile noastre de
molid, in care condiliile naturale sunt (in majoritateacazurilor), favorabile unei
bune regenerdrinaturale a molidului, insd rezultatul regeneririlor naturale este
nemulpmitor sauchiardezastruos
sub raportulcalit6tiiseminfigului.
Toate cercetirile de pdnd acum, fEcutecu buni credin.tdgi cu competen!5,au pus
in evidenfi faptul cd omul (prin interven{iile sale) este cel mai mare obstacol in
reugita regenerdriinaturalea molidului. Folosireapddurilormaturede molid pentru
pSgunatmodificd insugirilefizico-chimiceale solului in primii 3-15 cm (orizontul
exploratde plantulelede molid), fbcdndimposibilSregenerarea,
chiar dacd celelalte
condi{ii sunt indeplinite. StrAngereatuturor resturilor de exploatare reprezintd de
asemeneao piedicd, dat fiind faptul ci molidul se regenereazdugor pe resturi in
descompunere.Pentru reugita regenerdrii naturale trebuie respectate o serie de
restricfii la dobordreaqi colectarealemnului. Cercetirile efectuateprin prezentatemd
incearcd o abordare interdisciplinarl concretd, in care se vor reuni aspecte din
ecologie, silvotehnicd gi exploatdri forestiere. in aceastdproblemd, cercetareain
suprafetede probd permanenteqi pe itinerar, in suprafeleleexploatatein ultimii ani, a
permisculegereaunor informa(iiutile, contribuindin acestfel la scurtareaciclului de
cercetare.Unele teme de cercetareefectuatein ultima vremede LC.A.S. qi l.N.L. au
abordat problema influenfei tehnologiei de exploatare asupra reugitei regenerdrii
naturale a molidului. Preluareasuprafejelorexperimentaleinstalatedeja gi urmdrirea
lor in continuarea fost un obiectiv prioritar al temei.
Studiind literaturade specialitatereferitoarela molid, publicatdin lara noastrSin
ultimul secol(Barbugi Barbu, 1985),se constatdci in majoritatealucrdrilorpublicate
s-a studiatregenerarea
naturalda molidului in condilii cAt mai apropiatede cele din
pddurea naturald. Chiar in suprafefeleexperimentaleamplasateexista un semin{ig
instalat de mai multd vreme, a cdrui istorie este mai pulin clar6. De multe ori, pe
aceastdbazd s-au recomandatperiodicitdli de revenirecu tdieri mult mai scurte decdt
sunt necesare,de aici - credem noi - inregistrdndu-senereugitaintAlnitd adeseain
producfie. O analizd detaliataa modului in care amenajamentelede p6nd anul 1986
propuneauefectuareat[ierilor se impune.Revenireacu tdieri pe aceeagisuprafafdsau
albturareatdierilor dupl un numdr de ani nu are sensdaci nu s-a realizat obiectivul
urmlrit - instalareasemintiquluinatural,produc6ndu-sein acestfel dezgolireasolului
gi diminuAndu-seefectul ecoprotectival arboretelor.Din literaturade specialitatenu
s-au re{inut experimentiri privind "punerea in valoare in pidurile de molid" in
vederearealizdritunei regeneriri naturaleviabile. Marcareaarborilor (agacum se face
in prezent) nu este suficientd dacd nu se precizeazdgi nu se controleazdeficient
direc{ia de dobor6re, modul de colectare gi mai ales - prevedereaesenfiald din
actualele .,Norme tehnice" - cum gi pe unde se colecteazdlemnul. Experimentdri
20

minu{ioasetrebuie sd conducdla stabilirea(in colaborarecu organelede exploatare9i

cu cele din cercetaregi produclie) a unor tehnologii unice gi aplicabile de punere in
valoare-exploatarein vederea asigurdrii regenerdrii. De asemenea,literatura de
specialitati nu a abordat incd obiectiv gi detaliat problema economici a tdierilor la
marginede masiv. Pitrundereain intimitatearelaliilor cost-eficien{dpe toatd perioada
(uneori mai lungd de zeci de ani !), de la punereain valoare pind la reuSita
regener6rii,ar fi de naturi si pund in evidenfd "punctele cheie" inspre care trebuie
aiiijate eforturile financiarep"nt.u a obline finalitatea propusS.incd nu s-a realizat o
tipizare a tehnologiilor de lucru, atdt din punct de vedere silvicultural, cAt qi al
exploatirii, fapt ce ar permite urmdrirea mai operativi a modului de aplicare a
"prescripfiilor"tehnologice.
Problemaunei aborddrisistemicea regener[rii la marginede masiv, prin cercetiri
interdisciplinaresimultane,ar putea constitui un obiectiv prioritar qi in viitor.
Rezultateiecercetirilor ar permite glsirea clilor pentru inliturarea dezacordurilor
existente intre silvicultura gi exploatare pe de o parte, silvicultur5L,gospoddrirea
v6natului gi pdqunatulin pddure,pe de altl parte. in literaturade specialitateinci nu
s-a dat un rdspunsacceptabilambelorpirli (silviculturd 5i exploatare),care sd impace
toate elementeleeconomicecu deziderateleecologice.In exploatdrileforestiere,toatd
activitatea depusS este judecatd exclusiv pe baze economice, ba mai mult pe
muncii
imediati (lunar,anual),elementeleesen{ialefiind productivitatea
rentabilitatea
concentrarea
consumurilor
9i
in toate fazele (dobordre ... transport), reducerea
lucrdrilor pe o suPrafaldminimd.
Cercetlrile intreprinsein Bucovina (Ichim t.l.al. 1980, 1982; Barbu 9i Cenuq5,
1984) au incercat sd punb in eviden!6 unele contradic{ii flagrante, determinatede
necorelareaunor {eluri in cadrul gospoddririi fondului forestier. Menlinerea unor
efective mari de v6nat (ca cele actuale) conduce la compromiterearegeneririlor
naturalela brad qi molid, chiar dacdtehnologiile de exploatares-au aplicat corect. De
asemenea,p[qunatul in pdduresautrecereaprin pddurepentru a se ajunge la parcelele
,,pdEunabile"
devine o piedicd in instalareaqi dezvoltareaseminli;ului. Cercetlrile
dupa varstade 60
lbiobanu, 1979;Barbu gi cenug6,1984)au aratatcd in molidiguri,
condiliile
porliuni
iar
in
aceste
ani, incep s6 apari doborAturidispersategi izolate,
date la
sunt
ecologice sunt favorabile regenerdrii naturale. Daci aceste arborete
paqunat- ele inci nu se incadreazdin clasa de regenerare ochiurile respectivese
iransform6in adevdratepoieni gi nicidecumin nucleede regenerare(Barbu, 1985)'
3. Mirirea rezisten{eiarboretelor de molid
problema m6ririi rezistenlei arboretelor la ac{iuneaddunitoare a vAntului 9i a
z1peziia inceput sd preocupecercetareasilvicd atunci cAndacestefenomeneau luat
amploare, avind qi pe teritoriul larii noastre caracter de calamitate (Ichim, 1976;
gaiUu gi Cenugi, 1984,1987).Pebazaanalizeiunui numdrridicat de situalii in care
s-au produs asemeneafenomene,s-au propus mijloacele gi caile de diminuare sau
chiar de eliminare a efectelor lor. Totugi, datoritd unor piedici de ordin tehnologic ai

2l

economic, nu a fost posibil5 aplicarea consecventaa mdsurilor propuse pentru

ridicareastabilitatiimolidigurilor(Cenugiqi Barbu, 1984,lgBT).Oin
iunct de vedere
al realizdrii practice a ordinii spafiale gi temporalein pddure,se poate afirma cd in
Bucovinaau existatasemenea
preocupdriincd din a douajumdtatea secoluluial XIXlea. Odatd cu primele amenajdri s-au indicat gi direcfiile de inaintare a tiierilor
modul de amplasareqi ldtimea linilor deschise.Din cauza intensificdrii presiunii
economiceasupraecosistemelorforestierenu s-a putut
line cont de mbrimeamaximh
a parchetelorgi nici de orinduirea lor in timp gi spaliu, ajungdndu-seastfel la
o
anumitdstarede dezordinea pddurii, pe fondul cdreiavdnturile periculoaseau inceput
s5 producdpagubedin ce in ce mai mari (Barbu gi cenugi, l9g7). odata., u"".t"
calamitati, atenlia specialigtilor a fost atrasi din nou pentru adoptareacelor
mai
eficiente mdsuri de prevenire a lor, acest lucru fiind evidenliat gi de conlinutul
instruc{iunilorde amenajare.Dacd cele din anii 1953 gi 1969 nu conl,jn referiri
concretela gospoddrireaarboretelorcalamitatecu rupturi gi dobordturi de zdpadagi
vant, ,,Normele tehnice pentru amenajareapddurilor", edifia 19g0, consacrd
un
subcapitolcomplexuluide mdsuride protec{ieimpotrivadobordturilorgi rupturilor
de
zdpad1qi vdnt' incepAndcu cartareaarboretelorvulnerabile gi terminAndcu aplicarea
tratamentelorintensive.Se acorddatenlie,de asemenea,
deschideriide linii, iormirii
nrarginilor rezistente, realizdrii unor structuri optime din punctul de
vedere al
stabilitetii.Problemarndririi rezistenteiarboretelorla rupturi qi doboraturide
v6nt gi
zdpadd,a$a cum rezultd din cele de mai sus, este o problemd foarte complexd,
pondereamdsurilorde ridicare a stabilitatiiarboretelorvariind de la caz
la iaz, in
func{iede stareaactualSa pddurilor, de condiliileoro-hidrograficeqi de posibilitilile
tehnico-economice.De aceea, numai o analizd prin prisma teoriei generale
de
sigurantda sistemelorne poate oferi o imagineclard a vulnerabilitilii arbloretelor,
pe
de o parte qi a sporuluide stabilitatepe care-lconferdaplicareauneia sau alteia
din
solulii, pe de altd parte. Ideal, pentru a mdri stabilitateaaiboreteloreste necesarsd
se
intervina pe toata suprafafa,cu intreagagamd de lucrdri specifice v6rstei gi structurii
arboretului(Cenugdgi Barbu, l9B4, lg97).
Blocurile gi succesiunilede tdieri, gi chiar lucrdrile de ingrijire, nu constituie
solufii sigure dacd sunt aplicate izolat gi discontinuuin timp. freUuie avut in
vedere,
incd de la proiectareaviitorului arboret, intregul complex he mdsuri amenajisticegi
silviculturale menite s[ confere o inaltd siguranld de func{ionare arblrilor
si
arboretului(Barbu, I 985).
4. Tehnicile gi metodele de rucru folosite in exploatirile forestiere
Caracteristicileexploatlrilor forestierede p6nd acum trebuie supuseunei analize
minu{ioase,in vederea gdsirii unor noi solulii tehnologice care si corespundd
necesitd{ilorde protejarea seminfigurilor,solului gi arborilor care r6m6npe picior,
c6t
gi imperativuluide valorificare complet[ gi superioarda maseilemnoase.

22

linia integrririi
Pe plan mondial, s-au inregistrat progrese considerabile pe
unicului tel:
tehnologiilor de exploatarecu cele silviculturalein vederea realizdrii
regenerareap6durii.
pddurii
Tehnologia de exploatare este cleterminati de o serie de dotdri ale
(densitatea t:"1.t"i de transport forestier, densitatea cdilor de colectare a masei
mai multr:
l"*nour", exprimat6mai frecventprin distanlamedie de colectare),de cele
ori indispensabileaplic[rii unor schemebazatepe funiculare.
de
in condifile din lara noastr[, cAnd s-a renunlat la construireadrumurilor
transport
coast6,colectareanu poate fi separatbde caracteristicilerelelei de cii de
se poate
nu
pddurilor
exploatdrii
forestier. De altfel, nici o tendintd in modernizarea
medie
Densitatea
forestiere.
dispensade tipul gi de desimeareleleide cdi de transport
u."1"1"i de transport(drumuri forestiere9i publice) reprezinta,in lara noastra,6,1
privind
m/ha, ceea ce corespundeunei accesibilitalide 54 %. Estimarile I.N'L'
fondului
a
integrald
accesibilitatea
realiza
se
necesarulde drumuri forestierepentru a
de o relea
forestierse cifreazdla 1500-1600km/an.in Austria(carein prezentdispune
forestiere.
de drumuri de25-35 mlha),seconstruiescanualpeste2000 knl de drumuri
pddurilordin Austria a crescutcu l3 m/ha' de
in perioada|g7s-lgg5,accesibilitatea
ta1Zla45 mlha.S-a constatatcd densitatearelelei de transportnu esteun indicator
valabil pentrutehnologiileoptimede exploatare.Astfel, o densitatemarea drumurilor
cabiu sr
auto reducere{eauade drumuride tractor,iar alegereatipului de instalaliicu
de trasce
orienteazddupd re{eauade drumuri existente.Rezultd de aici cd porliunile
reprezintd
auto,
forestiere
drumurile
cu
ulterior
de apropiatcu tractorul,substituibile
a
de flpt o retea de cai de transport (provizorie) 9i nu cdi specifice de colectare
caracteristici
o
lemnului. Altfel spus, colectarea lemnului reprezintd opera{ie
procesuluide producliedin exploatirile forestierenumai in situa{iileunei dotiri
fptime cu c6i de transport foresiier..intre desimearefelei drumurilor de transport 9i
gradul de mecanizareal colectirii masei lemnoasetrebuie sd existe un raport invers:
Iu cat reteaua de transport este mai redusd, gradul de mecanizarela colectarea
insi
lemnului trebuie si fie mai mare. Dezvoltarearefelei de colectare presupune
consumurienergeticemari, precum9i mari pierderiecologice,iar fblosireatractorului
la colectareuprin semitirirs nu este o alternativdcorespunzltoarepentru a substitui
lipsa unei relele de drumuri de transportsuficient de dese'Aplicarea unor tehnologii
rentabile de colectare cu funicularul a masei lemnoase ar presupune o distanti
maximd de colectarede cca. 400 m'
Mbrimea distanlei medii de colectare (d.m.c.) este direct proportionald cu
de
desimea refelei de transport gi depinde de modul de amplasareal acesteiafa{a
de
mijlocul
de
depinde
mai
d.m.c.
9i
arboretelepuse in valoare. De asemenea,
de
medie
distan(a
Elvelia,
apropiat (tractor sau funicular). in Germania, Austria,
de
medie
upropiut este limitati la 300 m; in zona de deal a Germaniei, distanfa
de 60-80 m. Intensivizareafolosirii funicularelor la
upropiut cu tractorul nu depdgegte
mai ales in !6rile Europei Centrale9i de Nord. Astfel,
lemnului ,.
"onitute
"tt".tur.u gi Norvegia,
cu instala{ii cu
in Austria
!6ri cu teren accidentat,proporfia colectdrii
o/0,
cablu reprezint620-25 in Germania,Elvelia 9i Slovacia 10-15%.

L)

Folosireaunor funiculare ugoare,care valorifici pa4ial gi

forfa gravitalionalr, se
-Norvegia.
pare ci a luat un mare avdnt in Austria, Germania gi
Foiosirea gi
generalizarea tehnologiilor moderne, care sd produci
mai puline vdtimiri
seminligului,solului qi arborilorrdmagi presupune,
de asemenea,
trolii mecanizategi
telecomadate,tractoarecu presiuneaspecificd-pesol mici (pneuri
late), magini pentru
balotareacrdcilor 5i a cetinii gi nu in ultimul rnnd folosiila
atelajelor la colectarea
lemnuluidin po4iunile regenerate.
Mai mult ca oric6nd,in etapaactualdse impune ca tehnologia
de exploataresd fie
adoptati in funcfie de exigen{elesilviculturale,ecologice,
economicegi tehnice.
Realizareaunei productivitetii a muncii mereu cresc6ndeeste
o cerinfd general6in
toate domenile. in Elvefia, productivitateamuncii in exploatdrile
forestierea crescut
in perioada1965-1998de la 1,4m'/8 o.e 1a2,4 m3/Bore.'in
noastrd
se fac eforturi
{ara
pentru a realiza o productivitate a muncii de 3 m3lom/2i,.
Crestereaproductividlii
muncii a avut insd o serie de efectenegativeasupraseminfigului,u
a.borilo, r6magigi
'gi
a solului, deoareces-au suprimat o serie de operafiuni faze
de lucru aUsolut
necesare'De asemenea,colectarealemnului dobor6t sub formd
de arbori intregi sau
pirfi de arbori, curifirea de crdci gi seclionareape platforme
primare are Jfecte
negativeasupraactivitdtii silviculturale,deqi unele cercetbrigtiinlifice
au minimizat
acesteaspecte(Constantinescu.I 973).
5. Lifimea optimi a parchetelor gi revenirea cu tiieri pririaliturare
Pentru asigurarearegenerdrii naturale in proporlie de peste
60 oA, o atenlie
deosebiti se acordd cercetdrii mrrimii optime u talntii parchetului,
in func{ie de o
serie de caracteristici stafionale gi de arboret gi de caracteristicile
tehnologice
preconizate.in .taranoastrd,suprafeleleexperimentalecu taieri
rase (in benzi) la
marging de masiv (amplasateanterior in cadrul altor terrre),cu li{imea de 60 gi
de g0
m s-au dovedit a fi prea late, protec{ia oferitd de arboretul matern fiind
minime. in
Rusia, canada, s.u.A., unde dotarea cu drumuri forestiere reprezintd
2-5 m/ha.,
mirimea parchetelorse stabilegtefrrd a se
line seamade cheltuieiile necesarepentru
regenerareaarboretelor,necontAndu-se
pe regenerareanaturald.Dupd Nesterov (citat
de Karunov, 1962),"lrfimea optimi a parcheteloresteacea lilime
la care cheltuielile
de munci 9i mijloace vor fi minime, iar indeplinireaplanului de exploatdri
forestiere
cat mai rapidi gi complet[". Ldlimea optimi a parchetelo.
distanlei celei
"o.".punde
mai convenabileintre drumuri. Karunov (1962t propune urmdtoarea
formuld pentru
ldlimea optimd a l5timiiparchetelor,in funcfie de volumul de lemn extras
la hectar gi
de costul unui km de drum:

t =0,2^l
l, ,
uv.d

in care: l: distanfadintre ramificaliile drumurilor, egal6cu ldlimea parchetului;

C1= costul construc{ieiunui km de drum:
V = volumul de lemn comerciabilextrasla ha:
1A

d = mdrimeavariabill care depindede distanlagi de costul lucrdrilor de scosapropiat.

Pentru zona Alpilor, Mayer (1980) recomanddca inSllimeabenzilor la tiierea
rasi la margine de masiv si fie de 30-50 m, iar aldturarealor la 5-10 ani. Pentru
tiierile succesivela margine de masiv lSlimea recomandatdde acelagiautor este de
2-3 lungimi de arbore (prima tdiere), iar in continuare se avanseazdin interiorul
arboretuluicu l-2 lungimi de arbore,pe misurd ce suprafa{aechivalentddin prima
suprafafi parcursda fost regeneratdgi s-a aplicat ultima tiiere. in Europa Centrald,
cercetdri detailate asupra modului de dezvoltare a semitiqului in urma tdierilor la
marginede masiv in molideto-pineterecomanddca mdrimeaparchetuluisd fie de l-20
ha (Speidel,1958;Wagenecht,1959).Pentruzona munlilor mijlocii din Germania
mdrimea recomandatda parchetelorcu tdieri la margine de masiv este de l-5 ha
(Speidel,1958;Prien qi Apel, 1958).Referitorla lilimea propriu-zisda parchetelor,
Rebel (1922) recomandi,20m pentru pddurile de pin din Saxonia,in timp ce alli
autori recomandd40-60 m (Zoloiak, 1957 citat de Thomasiusgi Bretschneider,1970).
Pentru molid, l6{imea benzilor recomandatela tdierile rase la margine de masiv
variazd de la l0 la 50 m. Pe baza unor cercetiri detailateasupra inal{imii puiefilor
regenerali la margine de masiv, Thomasius qi Bretschneider(1970) recomandd
urmdtoareleld1imi ale parchetelorla tiierea ras6: l6-30 m la altitudini mijlocii gi
24-50 m la partea superioarda versanfilor din Munfii Metaliferi, iar la o lungime
medie a parchetelorde 600-800m, o suprafa{dminimi a parchetuluide l-2 ha gi
maximdde2-3 ha.
O importanlbdeosebitdo are mdrimea(ldlimea) tdierii rase la margine de masiv
in raport cu altitudinea.Wiedeman(1926), Blankmeiser(1969), recomandi pentru
munfii Germaniei, la altitudini mai mari, l61imi mai mari de 40 m, datoritb
precipitaliilormai bogategitemperaturilormai scizute.Helbing(1967) recomandd,in
aceleagicondilii geografice,ca ldlimea benzii sd fie de doud lungimi de arbore la
altitudini mici Ei mijlocii qi 1,5 lungimi de arborela altitudini mari.
In lara noastr5.Vlad ( 1957, I 977) recomanddo ldlime a henzilorde 2-3 indltimi
de arbore,ceeace ar corespundela 80-120m la tdieri succesivela marginede masiv
gi 100-150m in cazultiierilor combinatela marginede masiv.Pebaza studieriiunui
mare num[r de arboretede molid din nordul tdrii, Cenugi qi Barbu (1984) sintetizeazd
10 stdri posibile in care se pot gdsi molidigurile din zona montani sub raportul
regenerdrii (declangate in urma frecventelor dobor6turi de vAnt dispersate),
recomand6ndin func{ie de acestecaracteristicigi de unele condifii stalionale(pant6,
expozilia versantilor)diferite tehnologii de regenerare(felul tdierii, lilimea benzii gi
numirul de tiieri care se aplicd, aceastain cazul tdierilor succesivela margine de
masiv).
6. Gospodirirea arboretelor afectate de factori perturbatori
incd de la inceputulgospoddririipddurilor din Bucovina(pe fondul unor mari
suprafelecu pdduri virgine) s-a acordat o atenlip sporitd prevenirii dobor6turilor de

25

v6nt in masbprin m[suri amenajisticegi prin misuri silviculturale,prin ordnduireain

timp gi spafiua tf,ierilor, prin imbundtS{ireacompoziliei arboreteloretc.
Pornind de la observafiac[ molidul se regenereazdfoartebine in ochiurile frcute
de v6nt Si zdpad6,in arboretelemature s-a propus tratamentultlierilor succesivecu
doud interven{ii (Obad6, 1938). Prima intervenlie va avea intensitateaunei rdrituri
puternice,in preajma anului de fructificalie .abundent6urma sd se faci mobilizarea
solului la3-4 ani dupdinsiminlare, iar la inbllimi ale semin(iguluide pdni la 40 cm se
prescriatdiereadefinitivd, iarna pe zdpad6.
Bucevschi (1943) propune,in cazul arboretelorafectatede vdnt gi zdpadd,cu o
substanfialdregenerarein golurile provocate, inlocuirea tdierilor rase prin tdieri
jardinatorii in benzi inguste- o variantda tratamentuluitdierilor progresive?nmargine
de masiv. Ochiurile, cu diametrul maxim de o indllime de arbore,trebuiau amplasate
in benzi cu ldlime redusd (30-50 m), orientate perpendicularpe direclia vAntului
periculos.intr-o banddse interveneade trei ori, ldrgindu-seochiurile qi cre6ndu-se
altele noi. Exploatareaunei benzi trebuia sd dureze zece ani. Era prescrisi ajutorarea
regener[rii naturale,iar completareagolurilor se ftcea cu puieli de larice. Tratamentul
viza dezvoltareaunor arborete neuniforme, mai rezistente la doborAturi de v6nt.
Acelagi autor a accentuatfaptul c6, degi molidul se dezvolti foarte bine, doborAturile
de vAnt gi rupturile dezdpaddau o acliune semipermanentd,
astfel cd arboretelepure
de molid, ajunsela maturitate,prezintd
un volum redus,ceeace nu justifici volumul
de muncd gi de fonduri utilizate. Acelagi lucru este constatat de cdtre Scharbert
(1935), prin punereain eviden{6a scdderiiprogresivein timp a volumului mediu la
hectar,datoriti exploatdriloranticipate.in tabelut 1 se prezintdcu titlu de exemplu
aceastddiminuare,pentrucdtevaocoalesilvice din zona studiatd.
Tabelul 1. Diminuarea
volumuluimediude masdlemnoasd
la hectar,caurmarea
(Scharbert,
exploatdrilor
anticipate
1935)
Nr
1.

Ocolul silvic

Anul amenaidrii

Volumul

Stulpicani

1907
1914
t926

Moldovi!a

t907
r923
1933

306
258
248
369
338
306
270
240
200
369
227
229
208
2t4

J-

Pojorita

,1

Vatra Dornei

CArlibaba

26

l 890
t9t2
t927
l 878
1902
l9l0
1927
r 900
1910
1925
r935

100
84
8l

r00
9l
83
100
88
74

r00

zl4

6l
62
56
100
100

156
t73

8l

I'

Efectudndcercetiri asupraproceselorde regenerarein amestecuri,Brega (1986)

face urmdtoarelerecomanddri:"Oblinerea unei bune regenerdrinaturale,concomitent
cu asigurareaprotecliei arboretelorcontra doborAturilorde vAnt, se poate realiza prin
aplicareatiierilor succesivela marginede masiv,combinatecu tdierileprogresive.Se
va da preferinld marginilor de masiv deschisespre parteaumbritA a arboretelor,care
asiguri condilii ecologicemai bune pentru regenerarea
celor trei specii. in acelaqi
timp, se va urmdri pe cdt posibil ca succesiunea
marginilorde masiv sd inaintezein
sensopus direcliei in carebat vdnturile dominante".
Acelagi autor face recomandareaca in jurul grupelor de semintiq sb se execute
deschideri de ldrgire, prin reducerea consistenlei la 0,3-0,4. Pentru evitarea
"imbdtrenirii" seminfigului,tdierea definitivd trebuie si se faci dup6 alli 3-4 ani,
indiferent de reugitaregenerdrii.in acestcaz) se va recurgela completarearegenerdrii
naturale,deci perioadaspecialide regenerare
nu va depSgi7-10 ani.
Ciobanu (1963) face o analizdextrem de detaliatda condiliilor de regeneraredin
nordul {drii. CAtevadin constatdrilesalese dovedescutile gi pentruprezentulstudiu.
Astfel, vechimeaparcheteloreste exprimatdindirect prin naturapaturii vii, cAt gi prin
gradulgeneralde acoperire.Fazade colonizarea plantelorheliofile are o duratl care
prinde in general una sau doud fructificalii abundente,deci regenerareanaturall se
poatedeclangaqi dezvoltain mod satisllcbtor;condiliilede germina{iesub masivsunt
mai favorabilefa{d de conditiiledin terendescoperit.Consisten{a
optimd sub raporlul
regenerdriieste 0,7, sub aceastdvaloare put6nd apare efectul concurenfialal pdturii
vii. Din cauzaneuniformitetiiarboretelorgi a toleranleidiferite a puielilor, raportul
intre generaliilede puieli nu se pistreazdconstant,variind in raport cu timpul. Epoca
medie de punere in lumini este de 2-3 ani dupi ultima fructifica{ie abundent5.
Procentulseminliguluiutilizabil esteinfluenfatde consistenfa
arboretuluimaternqi de
vdrstaacestuia.In primii cinci ani de la risirire procentulseminliguluiutilizabil se
men{inela un nivel apreciabil.
Problemaraporturilor succesionale,cu concluzii extrem de interesantereferitore
la cele trei specii principale: molid, brad, fag, este prezentatdde cdtre PaEcovschi
( l e66).
Grobnicgi Duran (1967),dupi un studiuamdnunlital condiliilor de regenerare
a
pidurilor de molid din nordul fdrii, fac o serie de remarci cu caracterde recomandare
privind tratamentelede aplicat:
- tratamentultdierilor rase in margine de masiv, precum gi tratamentul tdierilor
rase in culise (benzi alterne) trebuie abordate cu rezerve, datoritd creqterii
pericolului dobordturilorde v6nt 9i al cregteriipresiunii concurenlialedin partea
pituriivii:
- ugurinfacu care se instaleazi puiefii de molid sub masiv face ca pentru aceastd
speciecea mai potrivitd sd r5m6ndregenerareasub adipost, de aceea,din punct
de vedereal condi{iilor de instalaregi de dezvoltarea puiefilor de molid s-ar
impunetratamentulcodrului cu tdieri gridinSrite;
- se recomandd utilizarea tratamentelor cu regeneraresub masiv: tratamentul
tdierilor succesivela margine de masiv gi tratamentultiierilor mixte la margine

27

de masiv; totodati, prin experimentdri, autorii fac o serie de recomanddri

referitoarela modul de aplicarea tratamentelor.
Constantinescu(1973) prezinti direcliile de regenerarein pidurile virgine,
precum gi aga numita regenerareprin catastrofe.Se fumizeazdexplicalii gtiinlifice
pentru alternanlamolidului, bradului qi fagului in compoziliade regenerare.
Barbu (1985) pune in evidenfd importanfa regenerdrii naturale in suprafelele
calamitatede vAnt:
- frecvenfa gi valoarea speciilor ce se instaleazdpe cale naturald in suprafelele
calamitatede v6nt sunt determinatede mirimea gi forma suprafeleicalamitate;
in funcfie de mirimea suprafelei calamitate s-au stabilit relafii cu coeficienti
semnificativi intre numdrul de puie{i instalafi pe cale naturald qi vechimea
dobor6turii;
- compozilia seminliguluinatural instalateste determinatdde compozilia vechiului
arboret gi a arboretelor mature din vecindtate qi de distanla de la marginea
arboretuluirdmas;
- in suprafelele calamitate de vdnt, frecvenla maximd a puie(ilor din speciile
principale debazl se gdsegtein vecindtateaarboretelorvecine (10-50 m), in timp
ce puielii din speciilepionere(mesteacdn,
plop, scorug)inregistreazd
maximul la
100-200m de margineasuprafeleicalamitate.
Totodatd, se prezintd o schemi privind evolulia structurii arboretelor pure gi
echienede molid sub influenla misurilor de gospoddrire,inventarularboretelor-{el
pentru cregterearezisten{eiacestora,precum gi rata dobordturilorde vdnt pe tipuri de
sta(iune.
Barbu (1988) face o analtzdamdnunfiti a dinamicii instalSrii qi menfinerii
seminfigului in diferite condilii stafionale gi de arboret. Se arat6 c5: (l) proportia
suprafe{ei regeneratenatural cregte invers proporfional cu indicele de desime al
arboretului,(2) la indici de desimeegali, mdrimeasuprafefeiregeneratenatural scade
cu altitudinea,(3) la o valoarea consistenleide 0,7 proportiapuiefilor cu v6rstemai
mari de 4 ani reprezintd,45-60 o/o din total, (4) la acelagi indice de desime al
arboretuluigradul de inierbarea solului estemai mare la altitudini joase.
De asemenea,se stabilescconcluzii interesanteprivitoare la influenfa adipostului
gi a marginii arboretului matern asupra dezvoltdrii regenerdrii naturale. Printr-o
scheml logicd sunt prezentateetapelevalorificdrii seminfigurilorinstalatela margine
de masiv.
Ca o continuarea preocupirilor in aceastddirectie, in anul 1988 a fost finalizat
un alt proiect ce viza cregtereastabilite$i arboretelor de molid (Barbu gi Cenug[,
1988). Prin reevaluareametodelor clasice de asigurarea stabilit[fii sunt prescrise
tratamenteletdierilor rase la margine de masiv gi tiierilor succesive,in diferite
variantetehnologicein raport cu condiliile stafionalegi stareaarboretelor.
Intr-o sintezb privind gospodirirea pe baze ecologice a molidiqurilor (lchim,
1990), se apreciazd cd principalele argumente in adoptarea tratamentelor sunt:
funcliilor atribuite, gradul ridicat de vulnerabilitate la
structura-1elcorespunzdtoare
vdnt, faptul c5 specianu suportAprejudiciile provocateprin exploatare,iar structurile
actuale- monoculturiechienizate- prezintdun grad redusde stabilitate.
28

ln consecinli, se recomandda se aplica tdieirile rase in parcheternici (sub 3 ha),

tdierile rase in benzi, t6ierile succesivela margine de masiv gi tiierile progresivela
margine de masiv. Totodati, se subliniazdfaptul cd "aplicarea,in molidiguri profund
dezechilibrateecologic, a tratamentului codrului gridinirit, gi cu atdt mai mult al
codrului cvasigrddindrit,
duce la un gi mai mare dezechilibrual acestorecosisteme,
expun6ndu-lela noi doborAturide vAnt."
"Normele tehnicepentru alegereagi aplicareatratamentelor,1988" creeazdcadrul
institulionalizatintr-o conceptieuniformd de aplicarea tratamentelor.in primul rAnd,
se remarci faptul c5, atat pentru molidiguri c6t gi pentru amestecuri,indiferent de
structuri gi productivitate,pentru primul tip de categorii funclionale (T1) se prevede
excludereade la tdieri, ocrotirea integrald,pentru Ty1se recomanddlucrdrile de
conservare,pentru T111S recomanddaplicarea tratamentuluicodrului cu tdieri
grddinlrite,iar pentrucelelaltecategoriifunclionale(Trv - Tur) normelesunt extrem
de restrictive in ceea ce privegtetratamentul,lasdnd o anumitd libertate de alegere
numaiin zonaarboretelorechienegi relativechiene.
in c".a ce privegteregenerareanaturaldpreexistenti, in normele tehnice aceasta
esteluatd in consideraresub multiple aspecte.Astfel, in cazul tratamentuluitdierilor
se amplaseazd
dispersatpe suprafalaarboretului,
grddindrite,"punctelede regenerare
iar in cadrul lor, tdierile de regenerarese conduc succesiv... intervenliilese vor
concentrain anumite puncte de regenerarea c6ror intindere va fi de p6nb la 400-500
mt - cu lucrbri de ajutorarea regenerdriinaturalegi chiar cu completareaacestorape
caleartificial5".
La tdierile de transformare spre grddindrit ,,nucleele de regenerarenaturalS
existentevor fi ingrijite gi puse in lumini treptat - in toate cazurile prin extrageri de
intensitateslabdsau slabdla moderatS"
La aplicarea tratamentuluitdierilor cvasigrddindrite,,,mirimea punctelor de
regenerare,intensitateaqi numirul tiierilor de regenerarese vor adapta la situa{ia
semintigurilorexistente,precumgi la exigenlelespeciilorce se promoveazdfa!5 de
cu care se parcurgefiecare arhoretse
Iuminh li cildrrr5. Nrrm6nrltotal al thierilo.-r
coreleazdcu mdrimeaperioadeide regenerareqi poatevaria intre 5 gi 8, in functie de
temperamentulspeciilor de regeneratqi de lungimea perioadei de regenerare
adoptatd".
ln sf6rqit, in cazul lucrdrilor specialede conservare,unul din principalele
obiective al acestui gen de lucrdri a fost ,,promovarea nucleelor existente de
regenerarenaturald din specii valoroase,prin efectuareade extracfii de intensitate
redus6, strict necesare menfinerii sau dezvoltdrii in continuare a geminfigurilor
respective.Aceste extracfii vor viza in primul rdnd arborii cu defecte grave ... Prin
astfel de extraclii procentul de recoltarepe deceniu - exceptdndarborii extra$i prin
tdieri de igieni - nu va depdgi4 o/odin volumul arborilor total pe picior; la arborete
apropiatede vdrsta exploatabiliti(ii fizice extragerilepe deceniu pot fi pdn[ la 5 %o,
urmdrindu-seca prin aceastasd se creezegi unelenucleede regenerarenoi".

29

Lo calizarea cerceti rilo r

Pentrucercetareadiversitbtii condiliilor in care se produceregenerareanaturalAa
molidului la marginede masiv s-auamplasatun numir de 15 suprafeleexperimentale
permanentegi s-au continuat cercetdrilein alte 13 suprafeleexperimentaleinstalate
anterior. Pentru o mai bund cunoagterea relaliilor dintre condiliile ecologice gi
frecvenla puielilor din regenerareanaturald s-au efectuatmdsurdtorigi observalii pe
itinerar,intr-un numlr de 22 margini de masiv, createin arboretede molid in urmd cu
3 - 1 0a n i .
Pentru rezolvareaobiectivelor, s-au iniliat o gamd diversi de cercetdri,care s-au
desfrguratpe teren, in laboratorgi la birou. S-auexecutatcercetdride fundamentarea
condi{iilor ecologicein care se produceregenerarea
naturalda molidului gi pentru
stabilirea factorilor limitativi, cercetdri experimentalepentru stabilirea metodelor
celor mai eficiente- sub raportul asigurdriiregenerdriinaturale- de marcare,dobordre
gi colectarea maseilemnoase,observaliiasupraprocesuluitehnologicla dobordreaqi
colectarea arborilor, analiza unor faze de lucru gi conceperea unor dispozitive
eficientede ralionalizarea unor lucriri, sintezarezultatelorteoreticegi conceperea
unor mdsuri practicede dirijare a procesuluide regenerarenaturali la margine de
masiv.
in tabelul 2 se prezintdsinteticprincipalelelucriri de teren, de laboratorgi de
birou executatein perioada1985-1988.Cercetirile s-au desiiguratin arboretelede
molid din etajul molidului (FM3) sau al amesteculuide rdginoasecu fag (FM2), din
umitoarele ocoale silvice: Tomnatic (I.c.A.s.), Pojorata,vatra Dornei, vama,
cirlibaba, Borga, ceahldu, Gheorghieni,Pipirig 9i Ag6q. in tabelul 3 se prezintd
principalele caracteristici sta{ionale gi de arboret din suprafelete experimentale
cercetate.
Tabelul2. Felulqi loculcercetdrilor
executate
in perioada
1985-1988
Felul lucririlor executate
Lucrdri de teren

Lucrdri de laborator

Lucriri de cabinet

a. Cercetiri asdpracondiliilor
stationalein carese produce
reqenerarea

a. Determinarea
umiditdlii
solului

a. Simulareaamplasdrii
masei lemnoasein diferite
U.P. in condifiileaplicarii
taierilor la marginede
maslv.

b. Recoltareprobe de sol pentru

analize fizice

b. Determinareadensitatii
aparentea solului

b. Documentareadin
literaturade specialitate

c. Determinariinfiltrometrice

c. Determinareaindicilor
calitativiai seminfelorde molid
fructificafia 1985

c. Prelucrareaqi
interpretareadatelordin
teren

30

Tabelul 2. (continuare)

d. M6surdtoride luminozitatein
diferite condilii

d. Prelucrareadatelordin
mdsurdtorilemicroclimatice

periodicede probede
e. Recoltf,ri
solpentrudeterminarea
umiditatii;i
a densitatiiaparente

e. Etalonareaaparaturiide mdsur6
(termografe, termohidrografe,
luxmetre.evaporimetreetc.

I Misurdtori evaporimetrice

f. Conceperegi creareaunor
dispozitivespecialepentru
ra[ionalizarealucrf,ri lor de
exploatare

g. Misuratori microclimatice

g. Confec{ionareaa 20
evaporimetregi a 2 infi ltrometre
utilizate in cercetf,ri
experimentalepe teren

h. Inventariereaefectivelorde vdnat
pe perioade
i. Inventariereacomplexda
semintigului
j. Misurf,tori biometriceasupra
arborilor. seminJiguluigi stratului
erbeceu
k. Observa!iiasupraproceselor
tehnologice
L Stabilireaefectelordobordrii 5i
colectf,riiarborilor asupra
seminliguluigi arborilorramaqi
m. Verificareape teren a amplasirii
tlierilor de masblemnoasi
n. Plantafiiexperimentalein
completarearegenerbriinaturale
o. imprejmuireaexperimentalia
nucleelorde regeneraregi a unor
suprafele de cercetare

Tabelul 3. Locul cercetdrilor

Ocolul silvic
Tomnatic(l.C.A.S.)
Pojordta
Pojordta
Pojordta
Vatra Dornei
Vatra Domei
Borqa

U.P
I Demacuga
IV Fd. Moldovei
III ValeaPutnei
II Giumal[u
V Neagra
VI Haita
VII IzvoareleBistritei

3 4 ,3 5 ,3 6 ,3 7 8 ,3 8 .3 9 ,8 0 .3 4 7 . 9 49.0
92K,928
1 0 3 8 r, 5 7 C
129
t2l
2 4 .1 2

3l

Tabelul 3. (continuare)

Borga
CeahlSu
Gheorghieni
Pipirig
Cdrlibaba
Agll
Vama

VII Izvoarele
BistTitei
IV GrintieguMare
II Belchia
II Mihiieqti
II Bila
VI TirhAuq
III Dragoga

t451^,234,t47A
76B.738
l48
t 2 , 2 3 , 2 2 , 2 5l ,t , 8 9
223
98E.99E

in ceeace privegtearboreteleafectatede factoriperturbatori,lucrdrilede teren

efectuate
in perioada1997-1999
s-auconcretizatin:
a. investigafiiin arhiveleqi amenajamentele
ocoalelorsilvice de muntedin
DirecliaSilvicdSuceava:
cogna,Moldovila,Marginea,Pojor6ta,vama, vatra Dornei
qi I.C.A.S.:
Tomnatic;
b. lucrdri in suprafefede probd volante: investigafiiasupra morfometriei
ochiurilorcu regenerare
gi a dezvoltbriiseminligului- o.s. Vatra Dornei,u.p. vl
Haita,u.a.24(5 suprafele);
c. lucrdriin suprafeledeprobdpermanente:
- analizadivergilorfactoride arboretimplicafiin procesulde regenerare
naturald:
O.s. Vama, U.P. III Dragoga,u.a. 344 A, 355 A; O.s. Tomnatic,U.p. VI
Tomnatic,
u.a.44A;
- investigaliiasupradistribufieispalialea semintigului:o.s. vama, u.p. III
Dragoga,
u.a.344A;
- modificdritemporaleale structuriiarboretelor:
O.s.Tomnatic,U.P. I Demacuga,
u.a.12J, 88 A,E,(4 suprafe{e)
gi U.P.VI Tomnatic,
u.a.56 B (4 suprafele);
- investigafii asupra morfometrieiochiurilor cu regenerareqi a dezvoltarii
seminligului:
O.s.Tomnatic,
U.P.I Demacuga,
u.a.62A(4 suprafele).
Investigaliileprivind regenerarea
naturali a arboretelorde limitd au constatin
cercet[ripe itinerarasupraregenerdrii
naturale(u.a.69A, 70A, U.P. v Neagra,o.s.
Vatra Dornei)gi cercetiriasupraefecteloralelopaticeale florei asupraseminligului
(u.a.694, U.P.V Neagra,O.s.VatraDornei).

Rezultateob{inute
A. Tehnologii de regenerare a molidului la margine de masiv
1. Tratamente aplicatein molidiquri in perioada 1975-1985
Pe bazadatelor existentela ocoalelesilvice s-au sintetizatprincipaleletratamente
aplicate in ultimul deceniu (1975-19S5)in urmdtoareleocoale silvice din etajul
molidiqurilor: Cdrlibaba, Vatra Dornei, Pojordta, CeahlSugi Gheorghieni. Pe harta

)L

fieclrui U.P. s-au insemnatcu culori diferite anul gi felul tiierii. in tabelul 4 s-au
sintetizat num5rul de parchete,suprafalagi volumul recoltat in perioada 1975-1985
prin aplicareadiferitelor tratamentein Ocolul silvic Vatra Dornei.
Se constatl cI din totalul de 1960 u.a. parcursecu t[ieri in deceniul analizat,in
1849(94,3 %) s-aufrcu tdieri de produseaccidentale,reprezent6nd78,8 o/odin totalul
volumului recoltat. Tratamentein adevdratulsens al cuvdntului s-au aplicat doar in
ll7 u.a.,pe o suprafa{ide 408,6 ha, reprezentdnd2l,2ohdin volumul total recoltat.
Pondereacea mai mare au avut-o tdierile rase in parchetemici, reprezent6nd16.4 %
din volumul recoltatgi tdierile combinate- 3,5 yo din totalul volumului recoltat.Nu
s-auaplicattiieri succesivegi rasela marginede masiv,degiuneledintre tdierilerase
pe suprafelemici se pot asimilacu tiieri rasela marginede masiv.
in ceea ce priveqtevolumul extras la hectar,acestaare valori maxime la tdierile
rase (353-411 m'/ha), valorile minime fiind inregistratela recoltareaproduselor
accidentale:12m3lha.in cazultbierilor combinate,volumul mediu extraspe hectara
fost de 143m3/ha,iar in cazultdierilorsuccesivede 67 m3lha.
ecologicd
in tabelul5 s-ausintetizat,pentruOcolul silvic CArlibaba(subregiunea
A2-1),tratamenteleaplicate in.perioada 19J5-1985. Se constat[ cd din totalul
volumului recoltat(1.055.219m') 995.045m'' reprezintdproduseaccidentale(in cea
mai mare parte dobordturi de v6nt dispersate),adici 94.3 yo, reslul fiind: 3,5 ah
tiierile rase pe suprafe{emari qi 2,2 oA tdierile rase pe suprafefemici, care pot fi
asinrilatecu tdieri rasela marginede masiv.Din totalul u.a. parcursecu tdieri, 2,7 o
in care
reprezintdtdierileprogramatede ocol, restulde 91,3o fiind tiieri accidentale,
rolul silvicultoruluis-a limitat la marcareaarborilorvitdma{i de v6nt. Volumul mediu
recoltat a fost de 194-289,nt/hu in cazul tdierilor rase (ceea ce demonstreazi cd
arboretele in care s-au aplicat erau mult rdrite, datoritd unor dobor6turi de v6nt
anterioare)gi de 3l m'/ha in cazultdierilorde produseaccidentale.
Din Ocolul'silvic Pojoritas-a ales U.P. III Valea Putnei,situatdin FM3 (tabelui
6), pentru care s-a calculatfrecvenfadiferitelor tratamente aplicatein perioada 19751985.Se constatEcf,,din totalul volumuluide produseprincipalerecoltat(354.123m'
- 100 oA), 63,4 %o(224.360-'; il reprezintdproduseleaccidentaleI, asimilatecu
de tdieri rase
produseleprincipale.Restulvolumuluirecoltat(36,6%) estereprezentat
(sub
pe
mici
5ha\ 6,3 o/o,
(peste
rase
suprafele
5ha)23,2o/o,tlieri
pe suprafe{emari
tdieri succesive3,4 % gi tdieri combinate3,7 yo. Tdierile succesivela margine de
masiv gi tiierile rase la margine de masiv nu s-au aplicat dec6t in cazuri cu totul
izolate. Faptul ci in ultimi l0 ani nu s-au aplicat tratamentepe care prin cercetare
pe de o parte lipsa de experienlda ocoalelor
urmirim sd le imbundtilim demonstreazd
in aplicarea acestor tratamente,iar pe de alti parte posibilitAlile relativ reduse de
aplicaredatoritdfrecventelordobor6turide vAnt.
in U.P. II Belchia,Ocolul silvic Gheorghieni,in caremolidul reprezintd91oh din
suprafa{aU.P., s-auaplicatin perioada1983-1986tdierirasepe 19,4ha. in 5 parchete
in medie 435 m'lha (tabelul7).
cu mdrimeade 1,3-6,4ha, extrdgdndu-se

-1
JJ

C)

oo
q)

)-E

b+!or-r-hc.ta-t\on
9m\Q\O+a.lO\O-:o\O
6=\O-nr$rrr^OF
!ta-c.r-o\r)F-F-\oa.l
\OoaoF-Gl$66F-+ri

zr!

:sRFn:gggni

o
o
ho

(n
r;
oo

t--

SXIHsfissilSs
L

c)

gG$KsRae
O=.O-hnmnn&
>t 5
t!'O-6-c|.\OOt--n
\o

F.-

c.t

c-\t -

a-

I
6

+^s!o.o.

v>f

33;t-x+Iii;

;5-te-Eigx
rv6l=n+

O
L

R
F g S s e S ^ * K Rm v i . i - :
N^tj;ooiii
!

()

)-E

o!
q
F

()
0

.-

>t

o
o

)G,

-r

.)
9

a)

)-E

oo

O\
rtat

o\

al

a.l

F-

F-

v
o

c.l

c.l

o.l

6r
c.l

o-.-

3E

r,a f

.9

0)

on
o

,!J

<
::

L)

qJ

x-

Oo

o-

s
e,

34

o)

>E

(h

d::

O^

'tr

c').

ca$

o
)cd

.'1. o)
-\o

!qa- !FCC! .- r- \cFo\ oo \oOo-oaot emcsi n: o d

O\ O\ O\ O\ O\ O\ O.

O,

Cl., O

O,

aplicatein pidurile Ocoluluisilvic Cdrlibaba(FM3)in perioada1975Tabelul 5. Tratamente

ecologicdA2-1
1985.Subregiunea
Tratamenteaplicate
Anul

Tii.rirase (S < 5 ha)

N otl

Tf,ieri rase in
parchetemici

Produse accidentaleI

Total general

t,X'l

1975
1976

62
49

221.4 193477 62
93,6 144516 49

221,4
93,6

t9344'7
144sr6

t9'17

204

3506.8 81327 204

3506,8

81327

1978

t73 3005,0 47786 173 3005.0 47786

283 8955,9 8r827 283 8955,9 81827
277 2882.4 37089 277 2882,4 37089

t979
I980
1981 12
1982 2

87,0 r6895 3
| 0.0 I 801 6

l l , 3 4 1 8 8 t80
r2.5 3942

228

1966,5 29318 195 2064,8 50401

2539,7 97272 236 2562.2 I 03015

5048.2 22s841
2644,3 47918
327
1984
766.s
8674 121 916.5 42022
1 9 8 5 1 2 92.5 17992 24 57.5 15356 88
T o t a l 2 6 1 8 9 . 5 3 6 6 8 8 3 3 8 1 . 3 2 3 4 8 6 2 1 7 5 3 1 6 3 0 . 39 9 5 0 4 5 2 2 3 4 3 t 9 0 r . l 1 0 s s 2 l 9
100
100
94.3 100
3.5 1.5 0.2 2.2 97.3 99.2
t.2 0.6
I983

304

5048.2 22584t 304

2644,3 47918 327

in Ocolul silvic Ceahldu (sub regiunea ecologicd B3-2),in care predomind

forma{ia amestecurilorde rdginoasecu fag, se inregistreazi o diversitatemai mare a
tratamenteloraplicate, lipsind insd tratamentelecu regenerarela margine de masiv
(rase qi succesive).Pentru analizd,se prezintirezultatele din U.P. IV Grinliequ Mare.
in carepredomindamesteculde rdginoasecu fag cu flord mull (tip 131.1)peste50 %o
oh din
din suprafala,urmat de molidigul normal cu Oxalis acetosella(tip I I I .1) pe 21
suprafatd.molideto-brhdetulcu flor5,de mull 12 % si moliditul cu mu;chi verzi (9 Vo)
(tabelul 8). Altitudinea medie este 1200 m(620-1760 m), ternperaturamedie anuald
4-6 "C,precipitalii800-l000 mm.
in cadrul tratamentului tdierilor combinate predomind tiierile definitive gi de
insim6nfare,suprafa{amedie a parchetuluifiind dd 16,7ha. iar volumul mediu extras
la ha la o interven{iede 143 m'. La tdierile rase,mdrimeamedie a parchetuluia fost
o scdderea mdrimii parchetuluide la 19,9hain 1982,la2,5
de 5,8 ha, constatdndu-se
ha in 1986;volumul mediu extrasla hectara fost de 420 m'.
in concluzie,se poate afirma cd in pddurile situatein plin etaj al molidiqurilor.
peste 75 o/o din volumul recoltat anual in ultimul deceniu il reprezintd produsele
accidentale(dobordturide vdnt dispersategi in masd).Tratamentelecu tdieri rase pe
suprafegemari (peste 5 ha) reprezintd l-3,5 %o din totalul volumului recoltat, iar
tdierile rase pe suprafelemici au reprezentat2-16 % din totalul volumului recoltat.
Tdierile succesivegi cornbinatepe suprafelemari reprezinti doar 0,3-3,5%odin totalul
volumului recoltat, iar tiieri cu regenerarela margine de masiv nu s-au aplicat, ceea
ce demonstreaziexperienfaredusl a ocoalelorin aplicarealor'

35

>-E

RFf,frHgR-oQt-'o.

6l

Gi i-i+FRg5$

-r--ociri

rOaO-h-oh

sco-m-6^KKASS

bo

()

o
0
oo

tt

';

ca$

oo

..,

?A.rao9a-o.v1
8$;Fr.Rgoroo;

c.l
oo

-*R$HRRixl

$
N

F
I

o\
ooo

Fr

ts

{)

)-g

o
o

rnf

<((l
L

ES$fRFi=fiF=s

\o
s

Sn=g=3-=F'r;-X

c-'l
c-l

e$;g$$tFs$=n
od

oo

ai

o
F

o
c)

>E

eo

FN$

ao

h\o

h\o

()

-p

tr-

F-.
!t

()

\o
\O
O\
hO,a.lo

)-E

c-.1

-sr+
N<d'h

o-c'rQ
ri
o. c.i

rn!
o
F

a
o

>?

6
g..,o

9tr

oo
o\oGl
a--ho
t-.

hO
s9
+
a{
\o-

caf

'tr

oo
\O

GI
a-.1

'+-

!1-

,.i6l-

=rj

li

oJ
K

---s

s
C)

C)

c{

()
'-

;a
F

,0.)

C)bO

v)
ql

ol

c-.t

89FRFH
dScse9

>-E

-o<
6tN
OO

l'-

o\c1

v:f

6l

\qo^o-

m-<tO\6\O
Nh-c.in+

^-9
s(D

\o
q)

36

+3.r+9o.

rad

F
!q.\!tc: F
- .9r 0- ro\ eF -. 6 t6+h\ *ot o. 6r
o\
o\
o\
o.

o.

o.

o.

o.

o.

in U.P' ll
Tabelul 7. Situaliatdierilorde produseprincipalerecoltatein perioada1983-1985
Belchia,O.s.Gheorghieni

u. a,

Anultaierii

738
768
30c
3lB
838

I 983
I985
1986
l 986
1986

Suprafafa
parchetului

Felultdierii

6,4

tdiere rasf,

tl

tdiere rasd

1,8
1,3
4,9
19,4

tf,iere rasa

Total

tdiere rasd
tf,iere rasi

Volum recoltat
(m')

3269
2802
146
s99
1633

Altitudinea
(m)

I 400-l 500
1350-1450
i
r 100-120
I 100-1200
1350

Tabelul 8. Situaliatdierilor de produseprincipale in perioada 1982-1986in U.P. IV Grin{iequ

Mare, O.s. Ceahldu
Felul tdierii
Tiieri rase

Tf,ieri combinate
Numir de
parchete

I982
I 983
1984
1985
1986
Total

3
5
I
8
5

Suprafafa
parcursi
(ha)
30,8
6r,4
21,'7
I 15,5
139,5
368,9

Volum
extras (m3)

7950
I 5852
2 18 0
14082
I2848
52912

Num6r de
parchete

SuPrafala
DarCUfSa

(ha)

2
2
l2

39,8
10,8

22,1
r0 , l
140,5

Volum extras
r.
(m-,t

2 2 7t 8
4160
19342
9.003
3560
58783

2. Tratamente propusea se aplica in molidiguri in perioada 1987-1996

Pe bazastudiilor ef'ectuatein 1987gi 1996pentm reactulizareaamenajamentelor,
conform prevederilorlegli2l1987 gi a ,,Normelortehnice pentru alegereagi aplicarea
tratamentelor", s-au ales pentru exemplificare tratamentepropuse a fi aplicate in
catevaocoalereprezentativedin etajul molidi$urilor din judeful Suceava.
in tabelul 9 se prezintd suprafelelepropusea fi parcursein perioada1987-1996,
cu specificareafiec[rui tratamentin parte. Din analiza datelor prezentaterezultd in
primul rflnd o diversificare mai mare a tratamentelorpropuse, comparativ cu cele
aplicate in deceniul precedent.Astfel, pe l6ngd tratamenteleclasice pentru molid
(t6ieri rase pe suprafe{emici gi in benzi la margine de masiv, tdieri succesivegi
progresive la margine de masiv), care ocupd cca. 33 %odin suprafata ce urmeazd a fi
parcursecu tdieri gi cca. 85 % din volum, se propun 9i o serie de tratamentefine, de
transformarespre gridinirit pe cca. 8 % din suprafap, reprezentAndinsd numai 5 %
din volumul de masdlemnoasd.
in figura I s-au reprezentatgrafic ponderile pe care^le au diferitele tratamente
adoptatein ocoalele analizatepentru urmAtoruldeceniu.In ceeace prive;te volumul

37

c)

o
car-o\r-\o6t-\o
c.iJd6i6ic.i,J;

()

d
I

O.

.'I

c\

d=-i!+=t

-a

\o-

d'I

=g
6

d>

h E O -

*o

r-

00
I

U)
!
q.)

'Sr'ss
\o^ a

9o

63

oo o\

6i

.9
,6F
F60

o?n'
ox

c)

rl

6I

:_:

d)

o\

c)
()

=>
=9?

'crr6i

F
ao
ha-

>a
^a
o.r A

F
-- 6o ' A

ocd

,\dol

rl

oo

q
o"
+ho|\lC.l a-t

o-

rf,.

a.l

rao

--m+

Xhg
xe
tro

9(
0f=
-<6

.o
o.-

v)

-\.+o
if
tr
=nn

--l

--i

.')nnn
\d

-i\dod

oO

O\
a.l

_6t=fh

;E^
()3

=d)

s.:

ox

.>; GE

oa

rE

e{ ,^
'+^i-c{

6l
\O
n

oo^ c1
oo
n
e{ d

F-

3
q
ov

o-

:'a

:Jo

bE
U)

'-G

n
,-a
-'

O\^6
,-i.-:'ic\inN

,(i
F
N;:

U>

m^h^

9+

46)

i:o

ro

c.r .lt
r-Q
.c)

fir-,

-c.t\ovlO-q-e.rol
-rJtj=99-iFio

h!j
'.d

o\a\6n
\o\oo\0 F-' e,l

-i\o"qclO-.
-oc1
;;\o\on--c.tn
S6=-a.l(\

r=

-E=>>F!FX

LF
a

t-l

-i

=>

o\

(,)
F

38

50

o>

EEF

nu!

60

>x

\o
n

ri
t-- \O
dol
-c..|

oO\O+O,o
66=Fc-|6+

a.l

hO,nhOln
6-a-c.lo\6
6l\o6-o,o
'+\O$o\Oh

a.l

6d

'1

or\6\OO\+O\
6O--Oc.l

alF-O6^9
a-l
O\
O\
n+alc{;d
6r-

O\h

c.iri

^i

oo

;r;

6t

Fr

'!.

r,

oi

vl

N6

v]

F-

al

c.i
+

ol

55
+
n\o

ncr.O.O\O.
r-Oor)O

()
(

to"

;t

oo

rr.lo-\o.rn

r
jr

6-l-6^'O
rolmh-'v

$h

o\o\oh-NJo.i6iJ=iF
<t f--

*F-oOOO\O
O\O\O-On
h6hNn6

*-o^^o6

.ro\=tv)

nsfGiJ=S

isssl

oo

hi;
al
c.l
O\

O
C-l

(.)
F

o\

5
=d

QE

o
ii

-o6

39

propus penrru extragere,acestaeste in medie de 2gg mr/ha (intre 213_410

m3/ha)
pentru tiierile rase in parcheteqi in benzi la margine de masiv, de
156 m3/hapentru
tdierile succesivela margine de masiv, de 224 mrlha pentru tdierile progresive la
margine de masiv qi are valori reduse(3a gi 104 m3/ha)in cazul tdieriloi gildine.it",
respectivcvasigridinlrite.

dbMnente
tisi ecorrervq
tdiri cyqtiJttrdrih
hieri gril&rthte
6-Ei p.lgretive
ffieri succesive
tdier-rmsc

o.s.

D-Condreni

o.s.

V Dornei

0.s.

locobeni

os.

CirtibobE

Fig. l. Ponderea
in suprafald
(S) gi volum (V) a tratamentelor
propusea fi aplicatein unele
ocoalesilvicedominate
depiduridemoliddin D.S.Suceava
in deceniuf1gB7-1996
3. Dinamica instalirii gi menfinerii semin{iguluiin diferite condifii stafionale
gi de arboret
3.1. Rela{ii intre compozitia arboretelor preexploatabile gi exploatabile de
molid gi compozifia regeneririi naturale
Pe baza datelor oblinute in urma unor inventarieri statisticein U.p. I Demacuga
(Ocolul silvic Tomnatic) se pot desprindeunele tendinfe privind compozilia je
regenerarea pddurilor din aceastizone a {6rii. Inventarieriles-auftcut duplo relea de
puncte cu pasul de 500 m. in fiecare punct s-au amplasatcate trei suprafefecirculare
de 500 mt fiecare, in care s-au inventariat arborii pe specii, categorii de diametre,
clasd pozilionald, stare de sdnbtateetc. in tabelul l0 s-au sintetiiat proportiile de
regenerareale speciilor in raporl cu compozilia arboretului matern (exprimat prin
proporfia de participarea molidului).
CAtevaconcluzii in legdturdcu evolutia compoziliei arboretelorde la regenerare
sunt evidente: in zona cercetatdpredomini arboretelein care molidul este specia
dominantd(din totalul de 515 sondajeefectuate315, adici 6l oh se g6sescin arborete
cu peste 60 % molid), in compozilia de regenerarenaturali a arboretelorspeciile de
amestec participi in propor{ie destul de ridicatd, insi capacitateade eliminare a
40

molidului, precum gi vulnerabilitateamai mare a bradului gi fagului la acliunea

distrugbtoarea vdnatului gi piqunatului cu animale domestice determind o slabi
reprezentarea acestorain arboretelemature .
Pentru arboretele mature, se poate aprecia pe baza datelor din amenajamente
(1889-1983)ci v6natul qi pdgunatulau avut o ac{iuneminimd asupracompoziliei.
Admipnd ipotezacd la regenerareau avut o compozilie cel pufin egal6cu compozilia
actuali de regenerareinregistratd,se poateapreciacd arboretelecare au la regenerare
60 % molid,12oAbrad, 12%opaltinde muntegi 6Yo fag ajung la exploatabilitate
arborete pure de molid. Chiar gi arboretele care au in compozi{ia de regenerare
20-30 % brad gi 20-25 % paltin de munte, 20 oh fag gi numai 25-30 o/o molid
evolueazi pe parcursulciclului in favoareamolidului, astfel cd la exploatabilitateau
40-50% molid.
Cercetdrianterioare- Barbu(1985),Cenugdgi Barbu (1984)- au arbtatcd, degica
numdr de arbori speciile de amestecsunt bine reprezentatein multe din p[durile din
nordul ldrii, ponderealor in volumul total al arboreteloreste mult mai mic6. Aceasta
demonstreazivigoareadeosebitba molidului gi capacitatea
sa de a eliminaspeciilede
amestec,in specialpaltinul de munte gi fagul. ExaminAndfrecven{asondajelorin care
apar speciilece formeazi semin{igulnaturalse pot tregeo seriede concluzii(tabelul
I 1).
gi preexploatabile
in careparticipi
Tabelul10.Relafiiintrecompozilia
arboretelorexploatabile
naturaleinstalate.Subregiunea
ecologicd,{2-r,2
molidulgi compoziliaregenerdrii
O.s.Tomnatic
U.P.IDemacusa.
Participarea
moliduluiin
arboretul
matern (oZ)
Mo > 90%

Compozifiamedie (%) a seminliqsului

Numdr de
*)
sondaje

Br

Mo

Fa

Pam

Me

Sc

PI

UI

z
68126
t2
11 0 4
35
25.5
r7
2l
205
0.5
I
26
28
t2l
19
234
a1
- A
61
t9
30
t9
16
20
)z
32
materngi l0 x lm'= 10 m'pentru seminfig.
500m'pentruarboretul
x) Mirimeasondajului
Mo 6l-90Yo
Mo 4l-60'/o
Mo 21-40Yo
Mo <20Yo

Tabelul ll. Frecvenla in sondaj a speciilor care alcdtuiescseminligul natural. Subregiunea

U.P.l Demacuga,
O.s.Tomnatic
ecologicdA2-1,2,
Participarea
moliduluiin
arboretul
matern(%)
Mo>

90Yo

Mo 61-90%
Mo4l-60%
Mo21-40%
Mo <20Vo

Numir
de
sondaje

ll0
205

t2r
6l
l9

Numhr de sondajein care s-a inregistrat specia...

(regeneriri naturale)

Mo

Br

F'a

Pam

9l
148
95
45
12

46
147
104
5l
14

20
11 5
87
40
t6

28
208
77
4l
t4

Me

Sc

4
ll

PI

Te

UI

l
I

4t

Molidul apare in compozi{ia de regenerarein 63-82 %o din totalul sondajelor

efectuate;chiar in arboretelemature, in care molidul reprezintdmai pufin de 25 o/o,
acestaaparein 62 Yodin cazuri in compozilia de regenerare.
Bradul aparein 4l-85 % din totalul sondajelor,valoareaminimd inregistr6ndu-se
in arboretelepure de molid (motid > 90 yo), iar cea maximd (85 % din sondaje)in
amestecuride rSginoase
cu fag, in caremolidulparticipi cu 41-60Yo din compozilie.
Fagul apare in compozilia seminfiguluiin l8 % din sondajul efectuat in
molidiqurilepure(molid > 90 %) qi in 66-87o/odin sondajein compoziliaseminligului
din arboretecu l0-50 % molid. Frecvenlamaximd(87 % din sondaje)se inregistreaza
in arboretein care molidul participdcu mai pu{in de 20 yo in compozilie.
Paltinul de munte apare in compozilia seminfiguluiin 25 %o din sondajele
efectuatein molidigurile pure qi in 73 Yo din sondajeleefectuatein arboretein care
molidul participdcu mai pu[inde20 %o.
Mesteacdnulgi scorugulapai cu frecventemai mici, in specialin arboretelein
care molidul estespeciedominantd,ceeace demonstreaziincd o dati calitatealor de
inso{itoareale molidului.
Dupd prel0crareadateloroblinute din cele 516 sondajein cercuri de 500 m2- care
au acoperitstatisticsuprafatapddurilordin U.P. I DemacugaQ5a2ha) gi a sondajelor
asupraseminfiguluide regenerarenaturald(cdte l0 suprafelede I m2 in fiecare cerc
de 500 mt; - s-a incercatordonarealor pe tipuri de sialiuni (dupa harta solurilor gi
staliunilor din amenajanrente)gi pe tipuri de pddure (dupa descrierea din
amenajament).
Unitateade produclieluatdin studiu se afl5 in subregiunea
ecologicd
Az,r,zPe versantulnord-estical Obcinei Feredeului(fli9), la altitudini cuprinseintre
600 m 9i 1400 m, in care domind formafia amestecurilorde rdginoasecu fag gi a
molideto-brddetelor. Datoritd tdierilor rase pe suprafelemari practicate in ultimul
secol, o parte din pddurile de amestecau fost inlocuite cu monoculturi de molid
(Barbupi Cenu;d,1987).
Analizdnd comparativ compozilia arboretului matur gi compozilia semintigului
din regenerareanaturald se constatd diferenfa foarte mari, in func{ie de formatia
forestierd9i de tipul de statiunein care vegeteazdpddurea.in figura 2 gi in tabelul l2
se prezintd frecvenfa regenerdriinaturale de molid, brad, fag gi paltin de munte (in
o%), inregistratd in padurile
naturale din u.p. I Demacuga. De asemenea,s-a
reprezentatgi propor{ia speciilor respective in componenla arboretului matur. Se
constatd cd in tipul de sta{iune 2333 "Montan de amestecuri de productivitate
superioar5,brun edafic mare cu Asperula-Dentqria" proportia molidului in arboretete
mature nu depiqesc 70 yo, nici in arboreteleincadratela tipul "Molidig normal cu
Oxalis acetosella",bradul fagul gi paltinul participdndcu 8-22 oh fiecare.ponderea
mare pe care speciile de amestec o inregistreazddemonstreazdci acestea sunt
molidiguri derivate din foste amestecuri. Frecven{a acestor specii in regenerarea
naturalb demonstreazdcapacitateadeosebiti de regenerarea bradului, fagului gi
paltinului. in amestecurilenormale de rdqinoas"
fug, in acelaqi tip de staliune
"u
(3333),molidul participain arboretulmaturin proportie
de 30-70%o,bradulz0-4s%,
fagul l5-20 % gi paltinul 5-10 %: in regenerarese constati insi frecven{adeosebitde
mare a paltinului de munte(30-50 %o),abradului gi a fagului (30-40 %).
42

MOLID
Piceo abies

orborctmotur
seminti$
PALTIT,IDE I\4UNTE
Acer pseudopla

pe tipuri de
Fig. 2. Rela{iadintre compoziliaarboretuluimatern9i compoziliaseminligului
sta{iuniqi tipuri de pddurein U.P.I Demacuga
Sub influenta a numerogi factori, inci necunosculi (felul tdierii, frecven{a
vdtimdrilor produse de v6nt gi p6gunat,felul gi caracterul lucririlor de ingrijire,
structura arboretulul etc.), compozilia arboretului evolueazd spre o dominare a
molidului. in raport de frecven{abradului qi fagului din compozi{iaarboretuluimatur
(tip pidure 1312, l3ll), se constati in mod evident - fapt semnalatmai demult in
literatura de specialitate- regenerareaviguroasda bradului sub fag gi a fagului sub
brad. in sta{iunihidromorfe (3640) saucu tendin!6de hidromorfism,se inregistreazdo
dominareneti a molidului in arboretulmatur gi, de regul6,o slabdregenerarenaturald

43

cu specii de amestec. In stafiunile montane din etajul inferior al molidigurilor

dominantdevinemolidul, atdt in compoziliaarboretuluimatur, cdt gi in compoziliade
regenerare.C6tevaobservalii se impun insi: in stafiunilecu soluri profunde,situatela
bazaversanfiilor (tip de staliune 2540), cu excesde umiditate, uneori bradul, fagul qi
paltinul inci gdsesccondilii bune de vegetafie.Capacitatealor de regenerareeste
foarte ridicatd, insd concurenfamolidului este atdt de mare, incdt nu se mai gdsescla
exploatabilitatedecdtin proporfii infime. Astfel, in tipul de pddure"Molidig cu Oxalis
acetosella pe soluri cu gleizare profund6", paltinul de munte reprezintd 30-60 % din
compoziliade regeneraregi aparedoar cu 4 %oin compoziliaarboretuluimatur.
Tabelul 12.Influen{atipuluide sta{iunegi a tipuluide pddureasupracompozilieisemin{igului
natural.Subregiunea
ecologicd
A2_2,O.S.Tomnatic,U.p. I Demacuga
Formafia

FM:

Tip
sta-

Tip de pidure

fiune

Molidiq normal cu Oxalfu

acetosela
Molideto-bradetnormal cu flor6
de nrull
1l?3 Amestecnormalde riginoasegi
fag cu flord de mull
Molideto-fbgetenormalecu
Oxalis acetosella
Amestecde rdginoase9i fag cu
flora de mull din nordul tArii
Molidig cu Oxalis acetosella pe
soluri scheletice
3332
Amesteccu riginoasegi fag pe
soluri scheletice
Mulidiy cu Oxalis acetosellape
76ao soluricu gleizareprofundd
Molideto-briderecu florI de
mull pe soluri gleizate
2331 Molidiq cu Politrichum
Molidig cu Oxalis acetosella pe
2332 soluri scheletice
Molidig cu mugchiverzi
???? Molidig normalcu Oxcrlrs
acetosella
Amestecnormal de rdginoasecu
fag cu flord de mull

Frecvenfamedie (%) a speciilorin regenerare

Nr. de sondajein careaparespecia...
Mo
Br
Fa
Pa
Sc
Pl
Me

43
103
40
lJ

5l
51
34
7
44

FMr

44

Molidiq normal cu C)xalis

acetosella
Molidig cu Oxalis acetosella pe
soluri scheletice
Molidig cu Oxalis acetosella pe
2540
soluri cu gleizarepronuntatd

ii

Ltt
--!

\{

4430392
2e282729
879121
54
46
52

1-L

A\
112

16
J

{1
))?

1)

1?

75
I

4tDs4
1{\

6{

ll

E
I

t7202
l0
6
19

53

3J- 4)

100

36

-t5

789

62

37

4o

26Gu

18

2687

40

4-

JJZ

s6ls440
3212

Molidig ct Luzula sylvatica

2322

34233419E
10167653-3
33293812
146t26994-l

100
l
100
20
53
13

13
40
1286

63

in sta{iunile montane cu molidiguri de productivitate ridicatd (tipul de staliune

2333), al6turi de ,,Molidigul normal ct Oxalis acetosella" se int6lnesc frecvent qi
amestecurinormale de rdginoasecu fag, care se cantoneazdde reguli in zonacaldd de
versant, aflatd la 900-1000 m in unitatea de produc{ie cercetatd.Capacitateade
regenerarea fagului in acestestaliuni este remarcabile(30-35 %o),el reugind si se
menlinb in proporlie de 30-40 % gi in arboretul matur. Aplicarea tratamentelorcelor
mai adecvate(in special tratamentecu perioadd lungi de regenerare)gi eliminarea
vitdmdrilor produsede vdnat gi pdqunatpuie{ilor regenera{idin speciilede amestecar
putea contribui la menfinereaunei compozilii apropiatede cea natural fundamentald.
Facem precizarea,necesarbtotugi, ci frecven{elespeciilor cercetatein compozilia de
regenerares-au inregistratsub arboretelemature. Extrapolareaacestorcompozilii de
regenerarela compoziliilede impidurire posibil a fi aplicatein aceleagistaliuni este
riscantdqi se soldeaz[cu numeroaseelecuri. Explicaliaar constain dificultdfile pe
care unele specii (bradul, fagul) le intAmpind la plantarea in teren deschis. De
asemenea,existenlaad6postuluioferit de arboretulmatern favorizeazi in primi l0-20
ani dezvoltareabradului,a fagului gi a paltinului, ceea ce le asigurdalte gansede
supravie{uirein concuren(acu molidul. Celelalte specii care se inregistreazdin
regenerareanatural6 (scorug, mesteacin, plop, salcie cdpreascd,tei etc.) apar
microstafional,in funclie de cantitateade lumini inregistratdla sol qi nu fac obiectul
inci o datdrolul lor de speciipioniere,rol carenu trebuie
studiului.Ele demonstreazd.
neglijatsausubestimat.
3.2. Cercetiri privind fructifica{ia molidului in anul 1985
Evaluareafructificafiei la molid a fost fbcutd prin sondaj,in rezervalii de semin{e
de la c6teva ocoale silvice din cadrul D.S. Suceava,Neam!, Bacdu gi Vrancea,
intensitatea
fructificatieifiind apreciatdprin indici. Datelesuntredatein tabelul 13.In
A2 (D.S. Suceava),fructificaliaa variat de la slaba(ocoaleledin bazinul
subregiunea
Sucevei)la bund-foaftebund in bazinul Moldovei gi Bistrilei, fiind mai slabi la
molidul din plantatii, cobordtin afaraarealuluinatural(fig. 3).
la molidin ahul1985
fructificatiei
Tabelul13.Evaluarea
Judetul

Ocolul silvic

Zona de recoltare

Fructificatia

Falcdu

4222
4222
A22l
A2ll
4222
8322
B 323
B 322
c 221
c 221

buna(2)
slaba(1)
buna(2)
b u n a( l )
buna(2)
slabi- bun6(1-2)
lipsd(0)
slaba( 1)
lipsi - slabi(0-1)
lipsd- slabi(0-I )

Putna
Suceava

Stulpicani
Breaza
Tomnatic

Neamf
Baciu
Vrancea

Bicaz
Moineqti
comane$tr
Nerelu
Ndruja

Not6, Pentrunotareafructificafieis-a folosit o scardcu 4 grade,dupi cum urmeazd(Enescu,1982):

45

0 - lips6: conuri pufine pe arbori izolali gi pe lizieri gi cu totul exceplionalpe c61ivaseminceri.

1 - slab6: conuri se gAsescfrecvent pe arbori izolafi qi pe cei de pe litierele insorite ; in arboret pufine
conuri pe cca 10-30din seminceri.
2 - bunl = conuri numeroasepe arbori izolati gi pe cei de pe liziere, in arboretpe 50-70 o/odin seminceri.
3 - foarte buni = conuri numeroasepe arbori izolafi 9i pe cei de pe liziere; in arboret pe 80-90 % din
seminceri.
J

t'

ll
zJ

)'

-.?-

i
i

'<l

\r

f.:1
;:riil

:,
;

Fig. 3. Cantitili de conuri

recoltatein 1985 la
ocoalele silvice din
nordul tdrii (D.S.
Maramureq, Bistrifa
Ndsdud,Suceava)

,s

in subregiunea83 fructifica(ia a scdzutde la nord spre sud, fiind bun6 in D.S.

Neamt 9i slabl in D.S. Bacdu. Aceste doud direcfii silvice au recoltat conuri din
fructificafiaanului 1985,pe carele-auprelucratpe plan local.
46

In subregiuneaC2 fructificalia a fost foarte slabd. D.S. Vrancea nu a recoltat

conuri din aceastdfructificafie, preferdndalternativatransferurilorde seminfedin alte
zone de recoltare, chiar din subregiuni indepirtate (A2). Se poate aprecia ci gi in
subregiunea
Ar (D.S.Maramureggi BistrilaNds[ud) fructificaliamolidului a fost bund
in 1985, intrucAt aceste direclii silvice au livrat cantitati mari de conuri pentru
prelucrarela uscdtoriade conuri Sadova.Determinlrile frcute la laborator gi analiza
rezultatelorobfinute la uscdtoriaSadovaau ar6tatcd randamentulmediu a fost de 0,66
kg sdmAnfd/ha,
cu oscila{iimari de la un lot la altul. Acest fapt a impus efectuarea
unor investigaliiprivind calitateasemin(elorce se ob{in prin prelucrare,ca factor
evident de ce influenteazdrandamentulslab. Din loturile existentein stoc s-au
prelevat probe (cAte4 repetilii a l0 conuri din fiecare lot), din care s-au extras toate
seminfele.Din fiecarerepetifies-au sec(ionatc6te 100 de seminfe,determinAndu-se
procentelede semin{epline, seci gi atacatedin totalul semin{elorsec{ionate.Aceste
semin{e,pe loturi, sunt prezentatein tabelul 14, remarcdndu-se
proportia mare a
seminlelorseciqi unelevariafii de la lot la lot a calitalii seminfelor.
Nu s-auputut stabili corela(iistrdnseale procentelorde semin{e,pline, seci sau
atacatecu altitudinea(: 0,202*;, insd se constatdcd in subregiuneaA,1 frecven{a
seminlelor seci depdgegte50 % din totalul recoltei. Datele oblinute pot fi folosite
asupracalitdtiisemin{elordin fructifica{iaanului 1985pe bazinegeografice.
In anul 1985(primavaragi toamna)s-auefectuatin u.a.30, U.P. I Rardu,Ocolul
silvic Pojordta,lucrdri de ajutoarea regenerdriinaturale,constAnddin indepdrtarea
ierburilor, muqchilor gi a litierei pe suprafe{edreptunghiularede 80 x 80 crn gi
m[run{irea solului din orizontul superior,in vedereacredrii unor condilii mai bune
pentrugermina{iasemin{elordin fructificatiaanului 1985.Arboretulesteun molidetobrddetcu flori de mull, parcursin 1984 cu a doua tdiere succesivd.Caracteristicile
biometriceale arboretuluimatur gi ale regenerdriiinstalateanteriorse prezint6sintetic
i n t a b e l e l el 5 9 i 1 6 .
Pentru studiu s-au licut misurdtori asupranumdrului de plantule in c6te 50,
respectiv 56 de suprafelepdtrate cu latura de 50 x 50 cm, amplasategeometric la
distanlade l0 m una de alta,pe vetrelccu solul mobilizatqi pc litiera nederanjatdgi
inierbatl din restularboretului.
Din analizarezultateloroblinute se constatdcd numdrul de sondajein care nu
apar plantule reprezintd20 o/odin total in cazul vetrelor gi 60,7 Yoin cazul regenerdrii
pe litierd.Numdrulde sondajein care apar1-2plantule(40.000-80.000
ha) reprezintd
38 Yoin variantacu vetre gi doar 22 %oin variantamaftor (litiera inierbatd).Numdrul
de sondajein careapar 120.000-200.000
plantule/hareprezinti36 %oin vetreqi 20 o/o
in martor(tabelull7).
In ceeace privegtefrecvenlaplantulelorrdsdrite- din insdmAn{are
natural[ - se
constatd cd mobilizarea solului in vetre a favortzat net incol{irea gi menlinerea
plantulelor in primul an, in compara(iecu suprafetelemartor (tabelul 18). Astfel, pe
vetre s-auinregistrat1I I plantule,adicdin medie 88.800/ha,iar in suprafe{ele
maftor
doar 58 plantule(41.428 plantule/ha).Cele mai favorizatespecii in noile condilii
createau fost molidul (223 % fa{a de martor) gi laricele(500 % fa{i de marlor).

47

o
o

oo

(.)

()

o
o

0)

'5
C)

o
a

o
a.l

t-e{

o
e{

c.r
Q

c.t
6

FO

6t
6

F-

o
r

C-l
q
\O

o
h

h.i
h
h

+
m

O
o

o
al

h
O\
rf,

h
O
=f

O
O
\O

C-.1
sf
$

h
C.l
\O

h
h
\O

n
h
F-

6
S

6
r\

o
C-t

n
o

n
-

o
r,

6
-

00
6t

0
o

h.h
O
$
.+
c.l

oO
O\
6t

6
6
F-'+
6
6

+
c.r
o

oO
F.(\.o

O
tr-

n
+
o

h
+
o

n
cO
h

a-l

\O

a.l
6l
\O

C..|
\O

O
h
\O

C.l
F\O

F\O

t-6t
\O

al
n
\O

F{
ol
aJ

F.l
ct
6l

n
+

e
'G
O

6l

\O

^i ..iR:ln6r=SIa3==33

O
O

-rna=N=h

CJ

==tIr=is:=:s$3s36F

x()
()

or_+
O
F

o
N
o

C)

q)

e
N

or .{

6lo*i

oJ
::
N

..r

-.1

.-.1

^r.
=

o.
-

6l

t-

$
-

6
Ci

+
6

6
O

or.
Cl

C.t
6

^t

.i

.\

ci

.i

.i

.i

.\

.\

.i

c-t

6t

6t

.-.t

a.l

e{

a.t

6t

ol

ol

5)3<<r

X
0)
C)

c.)

\o

\Il

;;;i,aBitji66iiii;;

.E

'E

99

,F-

!
)(!
I

(6

(J
C)

:, *d

.F

F.E.--

q = E

; F ... -?.

*E?

;?agB==E-EgiFFaqEE
t.G
I
H
E .0i ';aJ_dcLi p. ,' ao_- i 8 . 5
66

->= do-'>o .6( ud d

q)

o
N

()

a
ri

ETS9999SSSSSSS9!Sg
=.-6666G6666666666

i:_=qooooooooooooooo
a-b9oo9o99QO99OOOOO
:.:ff=====f33===3==

.+

z
q)

zd
F

48

9)

(h

6i

ri

<f, r;

\o

F-

od oi

u)

u)

u)

cA a

u)

v)

at
$

tr-

r..

C)
I
O
a.l

(.)
)Gl

6t

6t

c.t

a-t

c.t

at

a7)

v e u

O
L

)(E

.{-

ZA

o
)!

c-t

Fr
c..l

oooo
hhc.l
-\fh

()

<)
O
\O
O

OOO

O
al
m

oo

C-l

ao

riC.l
O\

ao

oo

00

L
I

O-6ta-t-O\O\O\OoO

'a

vc

<

t!

clool

.' ;
ZA

1 6 E

661

o-dd

(-

;.

c.t

+o
.!
-A: O

*i-a,l
c-6|
oN

t-\O-
<.hho
<-\cF-o.

alca
mc.t
o\-

dd

dd6i+

1J6i

6t
6
r+

\O
t--

h
r

.d

,ri

oo"

;q

;-

O
O

=g

ol
O
O

al
O
O

c{
O
O

c-l
O

6l
6t
O

a-l
$
O

6t

C.l e{
.tr
O

ol
\O

ol
\O

ol
_
cl

C'l a.l
ot.i,
a.l a.l

6l
S
c.l

cl
S
al

O.
c..l
a.l

--a.t$\oGtn6

o.l
6l

9rd

6b
LO

.'

(.)y

-N

--6$

S-

ze

-ooct
OO\OoOO<
o \o o\ 6 r) o. o
-i6iic.i
6i.i-idGir;

ho.o$a?
<t $ t= tt-$
f\ F- h
d d<idd

9? c.r
L l v

oo

\o
o,o
O.oH
\c
odod.o

nF-

c-.1
tr-

NN

94;
o._

a)G
.-L

()X
O-

al

q)

.{
o

cl d} \o" 1
o o o -

e{ d} vl .\
6t 6 O h

v} a} \ -a .o" .!
n f- r- o\ o -

-6rr--GlF-6<f,<th\o

(\

ra

go(ra

ca

!sn
=oo

uo,

o- o" o" a
o o o o

9E

.. ;
ZH
a0
O

-c{6\on-\oFh-omi

-c!*Ni

oo 6l
i

\o
-

o
e{

+ oo a.l \o
a.l C{ o o

o
V

-f,
S

a.t \o
r^ rl

*
o s c.l \o
\O \O \O f'- f-

49

Tabelul 16. Frecven{apuietilordin regenerarea

naturaldin vdrst[ de peste5ani(h > 20 cm) in
l0 sondajede 500 m', O.s.Pojordta,U.P. I Rardu,u.a.30C.Arboretparcurscu
(1979Si 1984).Indicelededesime0,37.
dou[ tdierisuccesive
Sondaj
nr.
I

2
3
A

5
6
7
8
9
t0
Total

Numdr de puieli mai mari de 5 ani din

Mo
29
49
4
JJ

30
28
5
A
5
J

t88

Me
l0
5
l8
2
4
2
7
t2
l8
10
88

6
l8
t2

J
J
J

I
I

5
l3

48
Numdr de puiefi la hectar:648

Tabelul 17. Frecvenlasondajelorin raport cu numIrul de plantulegdsitein fiecaresondaj.O. s.

Pojorata,U.P. I Rardu,u.a. 30C. Mf,rimeasondaiului:50 x 50 cm
Numdr de sondajecu . .. plantule

VariantaexoerimentalS

ta
t-z

Vatrd de 80 x 80 cm (indepirtarea
ierburilor 9i litierei, mobilizareasolului)
Martor (litiera gi ierburi)

3-5

l0

l9

l8

34

ll

l0

Tabelul 18. Frecvenla puiefilor regeneralii natural la sfrrgitul sezonului de vegeta{ie in

suprafe{emobilizatein vetre gi in suprafe{emartor. O.s. Pojorita, U.P. III Valea
Putnei,u.a.30C

Varianta experimental6

Specificatie

Nr. plantuleregeneratedin specia...

Mo

Br

Fa

La

V1 Vatrtr80 x 80 cm
(indepirtarea

in sondaj

/o

l3

litierei gi ierburilor,
mobilizareasolului)

la hectar

60800

I 0400

r6000

in sondaj

34
24286

19
13571
68

Martor (litierd qi
ierburi nederanjate
V. in procente fa1trde
martor

50

la hectar

zzt

Pa

20

Total
lll

r600

88800

2857

158
714

41428

500

200

l9l

3.3. Influen(a unor caracteristici sta(ionale gi de arboret asupra regeneririi

molidului
Scopul cercetArilora fost stabilirea unor corela{ii intre caracteristicilestafionale
(altitudine, pantd, expozilie) gi de arboret (indice de desime, volum la hectar) gi
regenerarenaturald instalati. Au fost anaTizate27 arborete, in s-au efectuat tiieri in
perioada 1984-1986,situate in arealul natural al molidului. in tabelul 19 se prezinti
distribu{ia numirului de u.a. analizatein raport cu altitudinea gi cu indicele de desime
al arboretelor.
Metoda de lucru a constatin inventariereaseminliguluiin cdte l0 suprafelede 5 x
I m2 la hectar, amplasatein raster, la 30 m una de alta. in fiecare suprafa{ds-au
inventariat puie{i din regenerarenaturald pe specii gi pe vdrste. Datele au fosl
centralizate pe fiecare u.a.; pe baza rezultatelor ob{inute s-a calculat proporfia de
suprafali regenerati,modul de distribulie al seminligului in funcfie de vArsti etc. De
asemenea,in fiecare u.a. s-au fbcut observa{ii asupracaracteristicilorstructuraleale
arboretului, asuprastratului de ierburi qi asupratehnologiilor de exploatareaplicate
(datele s-au recoltat in formulare tip concepute special pentru scopul urmirit). In
tabelul 20 se prezintd unele caracteristici ale arboretelor gi rela{ia acestora c'J
frecven{asemin{iguluiinstalatpe categoriide vdrsteale puie{ilor.
gi indicelede desimeal
studiate
in raportcu altitudinea
Tabelul19.Distribuliaarboretelor
arborilor
Altitudinea medie
(m)

700-800
801-900
90r-1000
1 0 0 1 -110 0
11 0 11- 2 0 { )
l20r-1300
l30r-1400
t40l-I500
Total

Indicelede desimeal arboretelor(Id)

02-04

05-07

>07

I
z
I
4

I
z

2
I
I

ll

Din analizaprezentatlse desprindurmdtoareleconcluzii:

- mdrimeasuprafe{eiregeneratecreqteinvers proporfionalcu indicele de desime(t6)
al arboretelor;
- la indici de desime ai arboretelor egali, mdrimea suprafelei regenerate(% din
suprafald)scadecu altitudinea.Astfel, la consistenlede 0,2-0,4,suprafalaregenerati
reprezintd80-100Yo din suprafa{aarboretuluila altitudineade 600-800m ;i doar 8-25
% la altitudini de peste 1300 m. In figura 4 se prezinti, pentru 20 din arbcretele
cercetate,relalia dintre proportia regenerdriinaturale in suprafal[ (9/oS),indicele de
desime al arboretului gi altitudinea.

5l

ooRP

C)
I

od

ooA9o.PoF

aec\6

ESg= $Ns$EEngSRxFnr

r)!f,

F
C)

(,)
L
q)

F
o

(.)

<(d

.J

o
o

(,)
<rd

o
d

C)

bo
C)

^F
*^ <
l \ hO\ dO

"r33o.

rO

S33g

-3-.oF+F*.oS

sr?

oh$

$X-${!

Kr

h-r+c-N-<

3-R:-=;5fr3

h++

Kl:Xl+
i.::'il-

rr'onn6i
ci h5i66
c-a\oi\i;-J;-cr --------$

<rr- F-

ooho
\ohal+

XXX.

6
O

c)

(.)

t==

h61

6-

, o.$

R--

C.{

a
I

c)
o

3X-

d
o

()
I

OO

()

OOnOhhCOOO

<.
-:

o.\ oO a- n
^'
.- -: i

h
:

r:

<. oO r-{,-{,-i

nhh-

Fr-^i
:NJP

\O oO X. 6l
..{ i
.-j

()
(.)
o

,r1
c)
L

-O
6n-\o
F\OiaoOO\\O
nn.+o-c.t

i<

-.=

+OooF-\O6X*-N
mm.lO.r)O':^OF-O
-\orhN!+:mh\o

oa-=iO
noo\o00
nrlh-

c)
>;

t\
q)

F
<.t

'a;

tr
.9

A
Bg
fi-X

=<

E$r<<
*lY?od..'

'ES<<=.oeqeos

onr-coA\ooP*=19
f f - ' = , c i r - :vn/ o
t'aj.c\o='n-::=='aj==a
EL
I
E

!z
'!E
Foq.^

ba=fF
O.-

'{[
/

ll/,,,rb,
''1,"/,'i=

Reg

(%s)
100
n

luQh-

!,tt:
'lo/

( -t

,'il

13001410
1500Att(mi
1200
1100
600 ?00 800 900 1000
rela{ieidintreproporliaregeneririinaturalein suprafald(%S),indicelede
Fig. 4. Reprezentarea
desimeal arboretuluigi altitudinepentru20 de arboretecercetate
- odati cu scadereaindicelui de desime al arboretelorcre$tefrecvenfa puiefilor in
vArsti de peste7 ani gi respectiv4 ani, care reprezintdmai mult de 80 % din puielii
molidului;
pe
^ care se poateconta la regenerareanaturalda
oh din
peste 4 ani reprezintd45-60
de
- la consistenlede 0,2-0,4 puiefii in vArsti
totalul puiefilor regenera{inatural, iar puielii de vArstd de peste 7 ani reprezintd
20-30%. La consisten{emai ridicate (Ia > 0,7), proporlia puielilor mai mari de 4 ani
reprezintdmaipulin de 25 o/odin totalul puielilor regenera{i,iar cei invArstbde peste7
ani doar l-3 %.
in figura 5 s-au reprezentatecualiile de regresie ale frecvenlei puielilor de peste
4, respeciiv 7 ani, din iotalul puielilor regenerati,in funclie de indicele de desimeal
= -0.463"pentru puie{ii 4 ani 9i
arboretelor.Coeficienlii de coielalie calcula(i sunt: r
r: -0586*pentrupuiefi de 7 ani.
pe baza rezultatelor obfnute s-a incercat stabilirea unei corelalii intre numirul
total de puiefi la hectargi indicele de desimeal arboretului.intre numdrul de plantule
gi puieli de I an pe unitatea de suprafafa9i desimeaarboretului nu s-a putut stabili
vreo legdtur6;pe aceastdbazAam eliminat din calcul plantuleleqi puietii de I an' care
o/odin plantule
au o duratl efemeri. Din literaturi se cunoagtecd dupi un an' peste 80
qi
60 % din puieli de un an dispar.
' peste
'
in figura 6 se prezintd distribu{ia numirului de puiefi din regenerareanaturali in
vArsti de peste2 ani in raport cu indicele de desime al arboretelor studiate'
Se cunoaqteci in etajul molidigurilor, chiar la consistenfereduseale arboreteior,
numdrul de puieli regenera{ila ha reprezinti numai in puline cazuri peste 20'00030.000. La consistenfa0,4-0,6 numirul mediu de puiefi la hectar reprezintd 5.0008.000.
'tJ

\ /ol

Fig. 5. Frecvenfa puie(ilor ln

vdrsti de peste7 ani (o)
gi in vdrsti de peste 4
ani (x), in tunclie de
indicele de desime al
arboretului, in
16
arboretecercetate

90
80
70
60

0B 09 Id
N,zho
1

Loooo.l
300001
20000.1
\

'-,Yk*"*
soool
:

lmool \..'

I
?oool .
toooj
I
5oo.i

Fig. 6. Frecvenla num4rului de

puieli din regenerarea
naturali in vdrstd de
peste 2 ani in raport de
indicele de desime, in
arboretelecercetate

,
.

lo

'*ll'
1001--61-'
6-sT-*& "6-*&--0?-is*-fr-loio
In tabelul2l se prezinti principaleletipuri de sta{iunigi tipuri de pidure in care
se incadreazdarboretelestudiateqi gradul de inierbarea solului. in figura 7 s-a
reprezentatrelafia dintre consistentaarboretelor,altitudinegi gradul de inierbareal
solului, pe baza mdsuritorilor din 18 arboretecercetate.Se constatdci gradul de
inierbareal solului estemai mare la altitudinijoase la acelagiindicede desimeal
arboretului.
54

()
H

e"83

ec?==="===3

1.f,

+-.OO.c.loO-a.l6lN-

= - t r =--*

q.)

()

E*5i655.i6i6.-

C.l

bo

or*o-+ojo\

o
Ch

d6.ta.lmc{al

6alalclN

0)
H

k
)(B
4)
d)

rl

o0

()

m.+

hnoo
.i
a.l -

a.l 6
dd
nia*;
i\i
i\i

61 66o
m6mo
o6mo
o
a{ o

6.|

[)
()
O

.F

o
!

()
()

m666..t64I
o666ooq{66cl
oomnc!m6666m
e{
cl
a-t c.'l 6l al

66Nm
ol

'"1

6
d

e'l

fr
G
q)

)d
F
I

at--

()
(.)
o
oonno6-c<)c13
hordhd=hO6O
odo.to{o-xo--N

h h h h

NO

alord
F-O\t-

(J
qQ)
()i:

U9?
bq)
_rY o

t'-

(-r

t\

=c)
tr9
-o

coon
6'h+o.t
JJoC

ooooooc9q99
+c'\mr-v1
ddddddddddd

r)h\oh00\oo\
+caal-

+O\Ot'-6tt-O+-61
66Nno\66c{OF-O
6\Ots-dr)<61

.1 r-$--Fl

th
Fc)
i\o

qo
a

'a
6l

(l)

o f

\OOh\O

,=
A -

E
"3r
f F-.o
H-F

s!_--E

=.r

En

E..lX;;

^ej-\oh=
E

E
. c' E fo
. g . l$ -! ?<oo o
(Ji

sF - -o<9 Ip5 a 6o Fi i HF g
eS
.i ci o 5

55

ee=io
. =c8'ec3e{ r3
gFER
!e{co=:J

P o

-..rr-oo3R?-

R._

-8=fi-39-P

=
i{

c!9!.iatca-ci6
o- ! 1
! nc 6. roon-m- 6. a6 . . 1
M! m
NGl6e{O-n6lOm

c.l
6

o ^

*v s- cp. .Kr :3d 3

R
; g3
oi6Oi

O 6: d 5^ ' - -Ft 6 X- - 6
E t sj
{ -I

6
..1

E 5

6N

c)

- -y9?99- 9S\\O
OohoO\ O
- n- 6
N
hhh<f-<fhh--

o
oc

(J

{)
F

56

ocE coquuu<
-3=g:g:s:

(-) u

EE

Fig. 7. Reprezentarea
relalieidintrealtitudine,consistenla
arboretului
gi gradulde inierbareal
solului,pebazamdsurdtorilor
din l8 arborete

3.4. cercetiri microclimatice la margine de masiv cu diferite expozi{ii

Pentru a pune in evidenfdparticularitdlile ecologiceale regenerdriimolidului la
margine de masiv s-auefectuatobservaliigi mdsurdtorimicroclimaticein cinci puncte
situate in margine de masiv cu expozilie sudic6, nordicd gi vesticd, iar pentru
comparaties-au ftcut misurdtori in interiorul arboretului,la cca. 50 m de liziera gi in
teren liber, la cca. 50 m de lizierl'
S-au constatat influenle puternice ale lizierelor cu diferite expozilii asupra
amplitudinii diume a temperaturii, asupra momentului intregistririi temperaturilor
maxime etc. Ca rezultantdglobald asupradezvoltdrii seminligului de molid, se poate
spune cd in regim anticiclonic temperaturamedie zilnicd este cu l,8u mai mare in
marginilede masiv cu expozifiesudicd,cu 1,70in marginilecu expozilievesticd,cu
1,40in marginile cu expozilie nordici, cu 1,00in expoiilie esticn gi cu 0,60in teren
liber, comparativ cu interiorul arboretului (molidig de 95-100 ani, consistenfd0,8,
echien,versantsudic,pantal5-180,pe pisturicristaline).
Dacd ne raportAm numai la valorile medii ale temperaturilor maxime zilnice,
comparativcu valorile din teren liber diferen{elesunt mult mai mari: cu 30 in liziera
sudic5, cu 2,40 in liziera vestici, cu 1,80in liziera nordic6, gi cu 1,40in liziera cu
expozifie estic6.in ceea ce prive$tevalorile medii ale umiditalii aerului, se constati
aceleagitendinte. in figurile 8 a,b s-au reprezentatgrafic abaterile temperaturilor
medii qi minime, umidite$i aerului gi evapotranspiralieipotentialefala de situafia din
interiorul arboretului.

57

Daci ne raportdm numai la valorile medii ale temperaturilor maxime zilnice,

comparativcu.,rilorile din teren liber, diferen{elesunt mult mai mari: cu 30 in liziera
sudic6, cu 2,40 in liziera vestici, cu 1,80in liziera nordic6, qi cu 1,40in liziera cu
expo:i1ieestic[.
In ceea ce privegte valorile medii ale umiditAtii aerului, se constati aceleagi
tendin,te.In figurile 8 a,b s-au reprezentatgrafic abaterile temperaturilor medii gi
minime, ale umiditdlii aerului gi evapotranspiralieipotenfiale faln de situafia din
interiorul arboretului.

NSII tvrp*otur mediezihicd

F:l

tenperah$smirind

Fig. 8a. lnfluenfa orientdriimarginilor

de masiv asupratemperaturilor
medii zilnice qi a
temperaturilorminime ale
aerului (regim anticiclonic,
mlsurdtori efectuatela 9-16
iunie 1987),arboretde molid
de 100 ani, consisten{d0,8.
Bloc experimentalValea
Putnei,u.a. 167C,O.s. PojorAta

Fig. 8b. Influcnla marginilor de masiv

asupraumiditilii medii qi
minime a aerului,comparativ
cu valorile inregistratein
interiorul arboretului,
arboretde molid de 100 ani,
consisten(d0,8. Bloc
experimentalValea Putnei,
u.a. 167C,O.s. Pojor6ta

Se constatd cA pe toate lizierele analizate temperatura medie este mai ridicatl

decAtin interiorul arboretului,insi temperaturileminime sunt sistematicmai mari in
teren liber gi in liziere decdtin interiorul arboretului.Valorile maxime ale diferenfelor
se inregistreazlin liber (-40),pe liziere temperaturileminime avind valeri cu 0,8-1,5
0C
mai scizute decit in interiorul arboretelor.
Insola{ia, tensiunea vaporilor de apd gi viteza vdntului sunt factorii care
influenleazi cel mai puternic evapotranspiratia polen{ial[ (ETP), rezultatul

58

misuritorilor asupraETP fiind rezultantasintetici a factorilormenfionalimai sus.in

grafic diferenlelerelativedintreETP in interiorularboretului
figura 9 s-aureprezentat
giETPin marginide masivgi in terenliber.

Fig. 9. Influen{a expoziliei

marginii de masiv asupra
evapotranspiraliei poten!iale
in margine de masiv, canparativ cu terenul liber. Interiorul unui arboret de molid
pur in vdrsti de 100 ani,
consistenfd0,8, versantsudic
cu pantade 15-180,substratul
formatdin qisturicristaline

Se constatSc6, pentru perioadelesenine, cu insolafie puternicd ziua, ETP pe

'15
Yo mai mare decAtin interiorul arboretului. Valori
liziera expusd spre sud este cu
mari se inregistieazi in lizierele expusespre vest (+53 %) gi spre nord (+45 %). in
perioadacercetatdse poateapreciacd ETP zilnicd (24 ore) are
valori absolute,^pentru
valori de 3 llm'in interiorul arboretului,3,Sllm'in teren liber (la 50 m de liziera
pddurii), 4,36llm2 in liziera orientati spre nord-est,4,561/m2in liziera orientati spre
vest $i 5,23 llm2 in liziera cu orientaresudicd.in condiliile unui aer innourat qi a unui
regim ciclonic diferenfelese atenueazdsemnificativ,p6nd la estompare.
Un alt gen de cercetdrimicroclimaticeau constatin stabilireagrosimii stratuluide
zdpaddla inceputul primiverii, cdnd se estimeazdc[ viteza de topire este rezultanta
factorilor microclimatici analiza\imai sus.
Observaliilegi mdsuritorile s-au efectuatin perioada20 martie-15aprilie 1987 qi
au constatdin:
- identificareagi alegereaunor ochiuri de diferite mdrimi gi orientdri in interiorul
arboretelor;
- ridicarea in plan a suprafefeide cercetat;
- mdsurareadupd anumitereguli a grosimii stratuluide zdpadl,in punctesituatepe
margineade masiv: distanlaintre punctelede misurare a fost de 5 m, in fiecare
punct fiind mdsuratecAtetrei valori;
- prelucrareaunitari a datelorobtinutedin mdsur[tori;
- raportareagraficd a valorilor medii pentrufiecarepunct;
- trasareaizoliniilor grosimii stratuluide zdpadd(fig. l0-la).
59

'5

&
\

F
N

x.-oF?o-

5 oX g-" = E< == qf+i

g.o

EiE=
F::
i;F.=
Gv

>z

=s
SE
$ =x

s
^-/

60

a>

ic=

EE-:-.H:tr

,$,:i
E

g,.E

ql

UO-

di
E'q g

R
R

R
R
R

_(d
=-,iL

E-.q g
,=x'z^"

'N^
9
' *O
-qo. E
. o . g o- I: ) .
C

NO
e.- ?v] j
F
* fY..=XU'6)

:!

, =5 3 8 F
'EEE'*
Fl

!O, -O \ i : G
U U>
(:
> c='' rI e
. f.,=J -F a '
r'6

-O

O.dJ

ch

rn

61

t
T
Fig. 12. Varialia grosimii stratului de zdpadd.intr-un ochi de 60 x 50 m, situat intr-un arboret de
molid de 75 ani pe versantsudic.O.s.Cdrlibaba,U.P. II Bila Lala,u.a.72J

Fig. 13. Varialiagrosimiistratuluide zdpadlla6.04.1987

intr-unochide 130x 40 m situat
intr-unarboretdemolidde 80 ani pe versantnordic,expozilienordicd,altitudine
I150-1200
m. O.s.Borga,U.P.VII Izvoarele
Bistrilei

62

14. Varialia grosimii

stratului de zdpadd intr-un ochi de
l20x60mdintrun
arboret de
molid de 80 ani,
situat pe un versant cu expozilie
nordicd. O.s. Cdrlibaba, U.P. III
Bila Lala, u.a. 42,
Plegcu{a
Mare.
Data cartdrii: 9.
IV. 1987

In tabelul 22 se prezint[ sintetic condiliile stalionalegeneraleale suprafefelorde

cercetare.
Semnificafiile ecologice ale grosimii stratului de zdpaddla marginea de masiv
sunt evidente dacd avem in vedere ci apa rezultatd din topirea zdpezii reprezinti
principala sursdde rezervdde apd la inceputul sezonuluide vegeta{ie.De asemenea,
stratul de zdpaddreprezintd un factor de protejare a seminfigului natural impotriva
vdnatului gi a acliunii unor factori abiotici vitdmdtori (ger, dezhidratare datoritd
seceteireci din timpul iernii etc.).
Referitor la influenla marginii de masiv asupragrosimii stratului de zdpaddla
inceputulprimdverii se pot desprindeo seriede concluzii.

a) La margini de masiv createin urma tdierilor rasein benzi

primdvara, cdnd in arboret stratul de zdpadamdsoard20-30 de centimetri (25 cm),
in margineade masiv cu expozilie sudicd zbpadas-atopit;
la margineade masiv cu expozilie nordicd zilpadamdsoard40-70cm (in medie 55
cm);

63

Tabelul 22. lJnele caracteristiciale suprafelelorin care ,-u ..r..tut

zdpaddla margine de masiv

grosimea stratului de

Nr. de
Ocol silvic,
U . P . ,u . a

Altitudinea
(m)

ExP'
versant

Panta
(gr.)

MArimea
ochiului

Arboret
sp./hdom./
Id

Mareini
oe maslv
.
cercetate
( expunere')

NV
15-20r7ox5o*'Ln?' / v,N'e,
ffiff.i"#i't r45o-r5oo

Puncte
ln care
s-au
Iacut
masuratori

138

H:?.i"#i'" r45o-r5oo
,*

$-20

36ox7o

'%i8f'/ s,v,N

206

PojorAta,III
Valea Putnei.

l 1 0 0 -1l 5 0

t5-25

36ox7o t"Jo1|-r"/ s,N,E,v

316

Borga,VII Izv.
Bistri{e,
S'

t200-t250

l 5 -1 8

r3ox4o*"1:_3f/ s,N,p,v

72

1200-1250

t5-20

. ^ -^ lo5o-lloo

l5-18

60x50

Borga,VII lzv.
Bistri{ei S,
Cdrlibaba,Il
Brla-Lala.72i

32oxr8ot%ifft/

s,N,p,v

t"Julift/ s,v'r't,p

CArlibaba,II
Bila -Lala,42,

I 100

t5-25

r3ox6o""1;-3;t/ s,r,,v,N

CArlibaba,II,
Bila - Lala, 7l

I 000-I 050

l8-21

70x40

Mo 124-26/
05-08

124
56
96

S,V, E, N,
NE

pe margineade masiv cu expoziqievesticd 10-20cm (15 cm);

in margineade masiv cu expozilia estica stratul de zdpaddmdsoard0-30 cm (in
mediel5 cm).

b) in ochiuri cu diametrulde l-2 indlfimi de arbore(30-60 m), cdnd in arboret,la

30-50 m de lizierd, grosimeastratuluide zApadl,estede 20-30 cm in luna martie:
- pe marginea expusd spre sud a ochiului stratul de zltpadds-a topit (pe linia
arborilor de lizierd) saumdsoard0-5 cm;
- pe margineaexpusdsprenord a ochiului stratulde zdpaddmesoarA
30-35 cm;
- pe margineaexpusdspreest zdpadamdsoard10-15cm;
- pe margineaexpusi sprevest zdpadamdsoard
25-30 cm.
Pe baza cercetbrilorecologice efectuate,coroboratecu rezultatelecercetdrilor
experimentale,se vor stabili condiliile optime in care se poate realiza regenerarea
naturalAgi modalitdliletehnicegi silviculturaleprin care se pot crea gi menline aceste
conditii.

64

3.5. Influenla gradului de iluminare asupra instalirii, men{inerii gi cregterii

semin(iguluide molid
Intensitatealuminii joac6 un rol deosebitde important in instalarea,menlinereagi
cregtereasemin{iguluinatural de molid. Pentrua pune ?neviden!6influenfa intensit6tii
luminii asupra risiririi gi menlinerii plantulelor de molid, in primii doi ani s-au
amplasat un numdr de cinci blocuri experimentalecu cdte 5 variante gi cAte trei
repartilii fiecare: bloc Bl (martor) - banda internd din liziera orientatdspre sud; 82
(banda externd),margine de masiv, expozilie sudic6; 83 (peste 50m de la lizierd),
teren liber, expozilie sudici; B4 (bandaexternd),margine de masiv, expozilie vestic6;
85 (bandaextemd),marginede masiv, expozilienordic6.
ln condilii tipice de vreme s-au mlsurat principalii parametri meteorologici
(luminozitate, temperaturi, umiditatea aerului, evapotranspiralia). Variantele
experimentaleau vizat influen{a tehnicii de prelucrarea solului asupragermindrii gi
menlineriiplantulelorde molid: V1 - martor,V2- mdrunlirealitierei gi a ierburilorqi
amestecarealor cu orizontul Ah, V3 - indepdrtarealitierei si a ierburilor, V4 acoperireacu resturi de exploatare a solului, V5 - erbicidare cu Roundup pentru
combatereaierburilor (3 l/ha).
Vom examinain continuareinfluen{aexpoziliei marginii de masiv gi a lucrdrilor
de ajutorare a regenerlrii naturale asupra intensitetii luminii gi, implicit, asupra
pistririi gi menlinerii plantulelorde molid. In tabelul 23 se prezintasinteticrezultatcle
mdsurdtorilorasupraintensititiiluminii la I m deasuprasoluluigi la nivelul solului.Se
constatd cd in primul an dupd aplicarea tratamentelorexperimentale,intensitatea
luminii la sol a fost suficienta pentru o bund dezvoltare a plantulelor. Numai in
blocurile experimentale4 qi 5, in marginile expuse spre nord gi vest, acesta a
reprezentat113,115din valorile medii inregistratela 1 m deasuprasolului.
Numdrul de plantule rdsdrite in primul an a fost, in medie, de 48 la 1000 de
seminte,la o luminozitate de 49 o/o(banda interni) la 1 m de sol Si 2l % la nivelul
solului. Aceastademonstreazica protectiaarboretuluimatern impotriva insolaliei gi a
exceselor climatice este esenliali pentru rlsirirea gi menlinerea plantulelor.
Comparativ cu aceastd situalie, in teren liber (luminozitate 100 yo), numdrul de
plantule instalatein primul an a fost de 10/1000semin(ein varianta martor qi 8-13
plantule/1000de seminlein varianteleY2, V3, V5. $i in marginile de masiv cercetate
numdrul de plantulerdsdriteestefoarte redus,comparativcu situafiadin bandainternd.
dar mai mare decdt in teren liber, cu 40 Yoin liziera expusdspre sud, cu 60 Yoin lizieru
expusdsprevest gi cu 500 o/oinliziera expusi sprenord.
Din analiza datelor din tabelul 24 se constatdcd in anul urmltor (1988), cu
exceptia blocului experimental 81 din banda internl, in care s-a inregistrat o cre$tere
a numdrului de plantule prin germinareaunor seminfe care nu au germinat in anul
anterior, in toate celelalte blocuri experimentalese constatdo reducere drasticl a
numirului de plantuledatoriteinsolaliei (in primul an) gi supraumbririiin al doilea an.
Se constatdcd rata de pierderein al doilea an este de cca. 70 %oin teren liber gi in
liziera cu expozilie sudicd,de 64o/oin liziera cu expozilie vestici gi de 50 o/oinliziera
cu expozilienordic6.

65

l
c)

()

e:9*x

jg+ffKl---.o-lo^noo

2 so'5'::

c.rc.tnOO

a
t_
-1,:

.:o

6.)
a

;.

$ O. a.l O\
al c.t sf o

I!oF-31=a3ooS

,^e{oo^s

-l
OI

o.d

q!

E= 9 ,

(J

OI

o-

-6

:o

t-

FT

I
I
IO

L
L

,Ctr
!

o
<d

.4,

t.-

oo(
o o oo

E.

l)c

oMa.t\o
-*-a.l

\OO-\O
\o+e{<+

=:5==

X
. . --- o
R r? -a o
l

-cl.rnloo

s
e.l O \ r - C -

OOnOO

ca o\ o. t-- \o O\ cO cO Oi r-

'l
O

rl

.'. {

;to
'ln

6\

l!s

.91

lo

I
O

r
oo

-i

6@

oOV)O,OO

tr

t=

'= 9r Fts;;oo
-f ; O \o F'o
o
q==

.-=a

r- \ - - o c c l n c c P c ? l c n ? s ?
d - - -lco 6 : oo=lco o =.o

otsoon6l

= -oa\o-\o

EE
ts

-6

\(g
N

io

-' , Fg ll

,qJ
O
L

'E
E t6r r: U
(d-

riiitlrtrjilrtrri

)-q
L
,ts
(J

.';al

x
o
I

e)

F"

66

-l

a
N

, ET

tsg

".o;
' cF ^ zo

q-j

=s6

>96
h.Y

O)d

nf:

:e

'Erv
>

O!

N(!
o6
o-n

h'N

-x

xrc
o.9

Co

{z : . 9
Y
A:oE
6i 3-e;

g'd
_oh
'.'N

.GA

ET ;
.oo'i!o' F
o.99+

F " d0 : g
Ld6;/

9 e e I
zEi;!l

+e3;l

on!66

OOhO|r)
O\ oO oO F-

F-

n:xnn

oo
io:c
6l h

x-C

E:;>
a-x\t,
E
- N 6 V v

4".

4'-

'-=3^: =
hri dtc(

.:oL-

5a;(e
6!j:9)

d)
a

>-o

Kx'
o
(al
al

rrLJ-

.i.e o
eXs

- d a v r l

oXH
!yx
F'-

q)

> +E
"igd

.gEsS
'6
: H,F'h
E ? b"+5
EEEEE
rci

Tabelul 24. Influentaimburuiendriisolului asupraintensitaliiluminii la sol gi asuprd

menfineriiplantulelorde molidin primii doi ani dupdgerminarea
seminfelor

Blocul experimental
Bl- bandaintemi
82 - banda externi
Lizierd sudicd
83 - teren liber
84 - band[ externd
Lizierd vestici
85 - banda externa
Lizier[ nordici

Anul I
Anul II
Luminozitate
Nr. plantule
Luminozitate
Nr plantule/
la sol (%),
/1000seminJe, mediela sol
1000seminle,
(%),iulie 1988
iunie1987
iulie 1987
iulie1988
2l
47,6
40
56
98

L)

l3

t,4

88

3,8

l0

1,0

36

4,4

l2

1,6

80

10.0

IJ

5,0

Pe baza unor mdsur[tori asupra intensitatii luminii, a inillimii puietilor gi a

cre$terii in inllfime efectuatepe traverse special alese,amplasateperpendicularpe
margineade masiv s-auoblinut rezultateleurmdtoare.
In figurile l5 9i 16 se prezintdvariatia intensitdliiluminii, a indlfimii puiefilor gi a
cre$terii curente in indl{ime la doud margini de masiv cu expozilii opuse (nord,
respectiv sud), situate pe un versant nordic cu inclinare de 15-18u,la altitudineade
875-950m (Ocolul silvic Tomnatic,U.P. I Demacuga,u.a. 39). Se constatdlegdtura
foarte str6nsdintre intensitatealuminii gi parametriibiometrici ai puielilor.
in figura 17 s-a reprezentat ecualia dreptei de regresie a relaliilor dintre
intensitatealuminii gi inal{imeapuietilor de l2-15 ani:
y = -1,6197+ 0,321 Inx,
in care:y: inilfimea puielilor (in m) 9i x : intensitatealuminii (lucai).
Se constatd cd sub masiv, la o intensitatea luminii reprezentdndl0 % din
valoarea in teren liber, indllimea total6 a puielilor reprezintl, in medie, 60 o/o din
indlfimea puielilor de aceeagivdrsti in teren liber. La o iluminare reprezentdnd20%
din intensitatealuminii in teren liber, indllimea puielilor regenerati natural este mai
redusi cu30 %odecAtceaa puiefilor din teren liber.
in figurile 18 qi 19 s-au reprezentatdreptele de.regresie ale relafiei dintre
intensitatealuminii (x) 9i cregtereacurentd(y) pentru puieli instalali natural, la 12-15
ani de la instalare.Se constat[ c5, degi in cele doud margini de masiv intensitatea
luminii este diferitd (datoritd expoziflilor diferite), cele doui ecuatii de regresie
calculatesunt foarte apropiategi chiar se suprapunpe anumite domenii. Din aceastd
constatarese desprindc6tevaconcluzii deosebitde importantepentruproduc{ie:
- la intensitdli ale luminii mai mici de 500-700lucgi (3-4 oh din valorile in teren
liber), plantulele rbsirite se usuci in anii urmbtori, cregterilein indlfime fiind
nule;
- la intensitdtiale luminii reprezentdnd2.000 lucai (10 o/odin valorile inregistratein
teren liber), crepterileanuale in inilfime (la 12-15 ani) au valori de 12-20 cm.
68

<-N-

Ht

;.31;p6(H)
(m)
--- - lrr(
...'-.'. crelbreo oilsnti (cc) z0

cc

Fig.

15. Influenfa

F.) intensitatii marginii

3l

1,E 45
1,6

ln

1p

25

c,6
06

de masiv (banda internd) asupra indlfirnii totale qi a cregterilor anuale la puieli de molid instal a t i i n u r m dc u 1 4 - 1 6
ani intr-o marginede
masiv cu orientare
nordicd, pe un versant de 15-18", expozilie nordicd, U.P.
u.a.39
I Demacuga,

02
distanta(m)

als20z22zz

-+s

tuxi

r8

I
I

l6 I

!/

marglnea
de masiv

')-:",t'P

0Ftls
luminii(lucAi) 0,s0lo

- - inAltimea totall (m)

curentl(cm)
.... cresterea
distanla
.-'-,.ff

$101550

04t

6065'075

Fig. 16. Influenla intensitS{iiluminii asuprainaltimii totale 9i a cregteriiin inilfime la puieli de

molid de 8-10 ani, instala{iin urma unei tiieri rase la margine de masiv. Orientarea
marginii de masiv: sudic6,expoziliaversantului:nordic6

69

20

olo

Fig. 17. Relalia dintre intensitatealuminii (lucai) 9i indltimeapuielilor de aceeagivdrstd( l2-15

ani) din regenerlri naturalela marginede masiv, U.P. I Demacuga,u.a. 39. Expozilia
marginii de masiv: nordic6,expoziliaversantului:nordicl

Fig. 18. Influenlaintensittrtiiluminii asupracregteriicurenteanualein inllfime a puielilorde

molid(8-10ani)regenera{i
la marginede masiv.Expozi(iamarginiidemasiv:sudica,
'
expoziliaversantului:nordicb

70

r.0J53u
!r
aa
a
a

'.*

Fig. 19. Relalia dintre

intensitatea luminii qi
cregterea curenta in
indlfime a puie{ilor de
molid regenera{inatural
la mar-gine de masiv
(vdrstal2-15 ani), U.P.
I Demacug4 u.a. 39.
Expozilia marginii de
masiv: nordic6, exPozilia versantului:nordicI

a
a

{.

%
adicd de cca. 30 %odin valorile inregistratein teren liber;
o/odin valorile inregistratein
la intensititi ale luminii de cca. 10.000 lucgi (50
terenliber),valorilemedii ale cregterilorin inil{ime la puieli de l0-15 ani sunt
de 35-45 cm, ceea ce reprezintdcca. 80 % din valorile inregistratein lumind
plin6;
iregtereagi dezvoltareapuie{ilor din marginile de masiv esteputernic influen{ati
de inierbarea solului. in primii ani dupd instalarea seminfi;ului. consistenga
arboretuluinu va scidea sub 0,8 (intensitatealuminii 5-10% din valorile in teren
liber), deoareceastfel o mare pane dintre puiefi vor fi concurati de ierburi in
competitiapentrulumini 9i aPa;
Oupa:-+ ani de la instalare(numai in cazul in carenumdrul de puie{i in vdrstdde
3-4 ani este de minimum 7000-S000/ha),consistenlaarboretuluise va reduce la
0,6-0,?,pentru a permiteaccentuareacregterilorin indllime;
daci punereain lumind se face fErd a se verifica frecvenla(Niha) 9i uniformitatea
puielilor instalali, existi riscul ca in l-2 ani dupd reducereaconsisten{eila 0.5b,6, datorite inierbdrii foarte puternice 9i puielii instalali sd se elimine in
majoritate;
pentru orientarea celor ce luueazd in produclie in tabelul 25 9i in figura 20 se
prezinta pe baza unor mdsurdtori numeroase, efectuate in arborete echiene de
molid corespondenladintre consistenli (indicele de desime al arboretului) 9i
intensitatealuminii la sol, exprimad in procentefa16de valorile mdsuratein teren
liber. Consistentaa fost apreciall vizual, iar indicele de desime s-a calculat ca
rapon intre G real gi G tabelar (G real s-a mdsuratprin procedeulBitterlich in
fiecarepunct cercetat);
71

Fig. 20. Relalia dintre intensitatea

luminii la I m de la sol (in % din
valoarea in
teren liber) gi
consistentl (indicele de desime al
arboretului)

a
o
a
a
a

tt
!t
E
d
o
tt

'6
c
o

60

l0

a
a
a

01

02

06 07 rie og r0

Tabelul 25. Relalia dintre consisten{a(indicele de desimeal arboretelor)de molid in v6rst6de

peste8Qde ani 9i intensitatearelativf,a luminii la sol (in 7o din valoareamisuratd
in teren liber)
Consistenta
arDoretului
Indicele
de
desime
al
arboretului GriGt
Intensitatea
luminii
(in%o
din
valorile
in teren

72

o,r

0.2 0.3

0,6

0,4

10

50

35

0,6

0,8

0,1

0,8

oq

0,9

1,0

arboretele actuale de molid, in vdrsti de peste 80 ani, au in general indici de

desime care sunt favorabili instalSrii gi menlinerii, timp de 3-4 ani, a unui
semin{ig viguros. in anii de fructificafie, urgenta principald o constituie
executareaunor lucriri de mobilizare a solului qi de reducere a inierbirii in
vedereainstaldriiseminfigului.
dupd 3-4 ani (inillimea puielilor 10-15 cm) de la instalareaseminligului se va
interveni,obligatoriupe un strat de zdpaddcu grosimeade minimum 20 cm, cu o
tdiere care va reduce consisten{ala 0,6-0,7. lntr-o asemeneaconsistenfdse va
desfEguratimp de 4-6 ani dezvoltareade maturarea puiefilor: ridicinile p6trund
mai addnc in sol gi incep sd se accentuezecregterilein indlfime (6-8 cm/an). ln
toatd aceastdperioaddpuie{ii sunt deosebitde sensibili la concurenlaierburilor gi
la cdlcare(pdgunat,vAnat,lucrdri de exploatare),de aceease va evita tbiereagi
colectareaarborilor prin po(iunile regenerate.
spre deosebirede puielii proveniti din plantalii, puie{ii regenerali natural se
dezvoltdin prirnii 8-10 ani deosebitde incet, indl(imealor nedepigind20-25 cm,
chiar dacdbeneficiazdde lumind plin6. in figura 2l au fost reprezentateinillimile
medii ale puielilor de molid din regenerdrinaturale(la diferite vArste),la diferite
consistenleale arboretuluimatur, comparativ cu dezvoltareapuielilor provenili
din plantalii (blocul experimentalNeagra, U.P. V Neagra, u.a. 17, 18, Ocolul
silvic Vatra Dornei).
La stabilireaperiodicitalii gi intensitdfii intervenliilor este absolut necesarsd
se find cont de vArstapuiefilor instala{i,de indlfimeaacestora,de frecvenla(N/ha)
gi distribulia lor pe suprafa{ade regenerat.

ht

rB

1.
I tr

ouieti
ohntati
'
'
?'?.bmi

---.

puieti regeneroti
notutd h orborete
cu desini diferite

ld'o (Planratiein tiiere rasd)

r 16.01
I

EE
*-:F---

Fig. 21. Influen{a

desimii arboretului
asupra inaltimii puielilor din regenerare
naturald, comparativ
cu indlfimea puiefilor planta{i, in aceleagi condilii stalionale, la virste comparabile

ttld'Q6

.'lc{J

---s-\
b,$o*

t3

3.6. Influen{a marginii de masivasuprainstallrii qi men(ineriipuie{ilor din

regenerarenaturalS
in marginide masivcu diferite
Rezultatele
efectuate
observaliilorqi mbsurdtorilor
au vizatin primulrdndstabilireacondiliilor
orientirigi diferitevechimialedeschiderii
marginii de masiv (altitudine,
stalionalegi microstalionale
createprin deschiderea
pant6,expoziliaversantului,expoziliamarginii de masiv,tipul de sol qi de flord
indicatoare),
iar in al doilea rdnd de influenlaacestorcondilii asuprainstaldriigi
menfineriipuielilordin regenerare
naturali,exprimatiprin num1rulde puie{iinstalafi,
gi gradulde inierbareal soluluiin raport
indlfimeamediea puiefllor,cre$terea
curentA
arboretului
cu distanlafafd de margineade masiv(pentrubandaexterni) gi consistenla
(bandaintemd).
in ceeace privegteinfluen{aexpozilieimarginii de masiv asuprainstaldriigi
se stabilescurmdtoarele
menlineriiplantulelorde molid, la doi ani dupddiseminare
(ftg.22):
concluzii

Fig.22, Influenla marginii de masiv asuprafrecvenleiplantulelorde molid care se menlin la 2

ani dupi diseminare(cifrele exprimd numdrul mediu de plantulecare au r6sirit gi s-au
menfinuttimp de 2 ani din 1000seminlediseminate)

74

in banda externd, comparativ cu situafia inregistratdla 50 m de la lizier6, in

condiliile disemindrii unui numdr egal de semin{e,numirul plantulelor instalate
dup6 doi ani este de 5 ori mai mare ln margineade masiv cu expozi{ie nordici
(bandaexternl), de 1,6 ori in margine de masiv cu expozilie vestic6,de 1,4 ori in
margine de masiv cu expozilie sudicdqi de 56 ori mai mare in bandainterni din
margineade masiv sudicS;
din 1000de seminlede molid cdzutela sol (puterede germinareS2oh),rdsarin
primul an numai 1-106plantule gi se men{in in al doilea an 1-56 puieli la 1000 de
semin[ecdzute,Frecven(aplantulelor r[sdrite estedeterminati in primul rdnd de
intensitateainsolafieigi in al doilea rdnd de concurentapentru lumini gi hrand pe
careo reprezintdierburile.
cele mai mari frecvenleale plantulelorse inregistreaziin "banda internd": 2l-120
plantule/l0O0seminle gi cele mai redusein teren liber: I plantull/I00O seminfe
cAzute;
orientareamarginii de masiv influenfeazdslab frecven{aplantulelor rbsdrite in
"banda intern5", diferenfele fiind de maximum 27 %ointre banda internd din
margineade masiv cu expozitie nordicd gi bandainternd din margineade masiv
cu expozilie vestic6;
expozilia marginii de rnasiv influen{eazi foarte puternic frecven{aplantulelor in
"banda externe". Astfel, in banda externi din marginea de masiv expusd spre
nord, frecvenfa plantulelor risdrite este de 3-4 ori mai mare decdt in banda
externl din Iiziereleexpusespre sud gi sprevest.

3.6.1. Regenerarea la margine de masiv in suprafe{ele experimentale

parcurse cu tiieri rase in benzi la margine de masiv
Au fost cercetateun numlr de 19 suprafele experimentale,situate ln condilii
sta{ionale(altitudine,pant5,expozilie) diferite. StratificAndrezultateleoblinute in cele
19 suprafele experimentale cercetate in raport cu vechimea deschiderii, panta
terenului, expozifia marginii de masiv gi altitudine, s-au oblinut valorile medii
sintetizatein tabelele26-28.
Dinanaliza acestorvalori se desprindo serie de concluzii referitoarela influenfa
vechimii deschideriigi a unor factori stalionaliasupraregenerdriinaturalela molid.
a. Influenfa vechimii deschiderii asupraregener[rii naturale la margine de masiv
-

in cazul tdierilor rase in benzi la margine de masiv, numdrul mediu de puieli

instala{inatural estemaxim (10.000-12.000puieli/ha) cdnd vechimeadeschiderii
este de 3-6 ani, scadela cca. 9000 puiefl/ha (-10 %) cAndvechimeadeschiderii
este de 6-10 ani gi la cca.J000 puieli/ha la vechimi ale deschideriide peste 10
ani. Pe aceastdbazd se recomandi ca, in cazul in care dupi patru ani de la
deschidereamarginii de masiv nu s-a realizat regenerareanaturalA in propor.tia
doritA, sd se treacbla regenerareaartificialS a suprafefei (fi5.23).

75

nu
Numirul mediude puieli instalaliin bandaexterni dupd3 ani de la deschidere
diferdsemnificativ
de numirul mediudepuieliinstala{iin bandainternd(ftg.32).
i ,,.'
Indlfimeamediea puiefilorinstalafinaturalla 3-6 ani de la deschiderea
marginii
de masivestede 50 cm in bandaexterndsi de cca.40 cm in bandainternd.La 6Tabelul 26. Influen{a vechimii deschiderii(ani) gi a unor factori sta{ionali(panta, expozilia
marginii de masiv gi altitudinea) asupra frecvenfei puielilor din regenerare
naturald la margini de masiv. Tiieri rase in benzi. Numir de suprafele
experimentalecercetate:l9

Specifica!ie

Vechimea
deschiderii
(ani)
Panta (grade)

3-6
7-10
>10
t1-25
26-35

t5
4
2
6
6
5

N
E
S

Expozilia
marginii de
masiv
Altitudinea
(m)

Numf,r
suprafe!e
experimetale
cercetate
4
6
9

<800
801-1000
l00r-1200
t20t-r400

6
J

Numir de puieli/ha (Mo, Br, Fa, Pa)

Distanfade la lizieri (m)
Banda externd
Bandaintemd

20

l0

9167 l 1500
10500 8083
6555
7900
8531
8184
7833 10500
r t500 t2500
l 0 8 3 3 10257
4667
5000
9000
8700
8250 r r 5 0 0
I t833
9833
I 1 2 5 0 13t67
4857
5000

l0
12667
8917
5800
8031
10833
9500
10143
5417
7300
15250
8500
12167
3143

10333
10083
7450
9156
10000
13500
r 157r
5917
9200
r0500
t2417
ttt67
507r

9833
8000
7600
7062
9666
10000
12357
15500
6800
10000
12083
8667
3928

20
t0r6',l
7417
6500
6433
10000
9000
8714
15800
6900
10000
9750
6500
4833

Tabelul 27. lnfluenfa vechimii deschideriigi a unor factori sta{ionaliasupraindl{imii medii a

puiefilor din regenerarenatural[ la margini dc masiv. Tdieri rasein benzi. Numir
de suprafe{eexperimentalecercetate:19

Specificatie

Vechimea
deschiderii
(ani)
Panta(grade)

Expozilia
marginii de
masiv
Altitudinea
(m)

76

3-6
7-10
>10
tt-25
26-35
N
E
S
V
<800
801-1000
1001-1200
l20l-1400

Numf,r
suprafefe
experimentale
cercetate

466
6
9
l5
4
2
6
6
)
3
6
J

indlfimea medie a puiefilor (cm)

Distanlade la lizieri (m)
Banda externf,

20
127
122
122
74
156
74
tt4
155
24
109
131
136

l0
57
103
Il3
109
57
82
87
102
124
46
83
105
126

Banda inteml

l0
43
67
117
88
60
91
64
86
109
28
66
83
120

4l
69
49
54
55
42
46
56
71
24
7t
52
51

3l
38
52
45
4l
45
39
4l
54
25
45
36
53

20
54
)5

))
50
44
J)

44
63
65
28
66
56
54

Tabelul 28. Influenlavechimii deschideriiqi a unor factori stalionaliasupragraduluide

inierbarea soluluila marginide masiv.Tiieri rasein benzi.Numdrde suprafefe
cercetate:l9
experimentale

Specifica{ie

Vechimea
deschiderii
(ani)
Panta
(grade)
Expozi!ia
marginii de
masiv

Altitudinea
(m)

N/ha

3-6
7-10
>10
lt-25
26-35
N
E
S

<800
801-r000
10011200
t20ll 400

NumIr
suprafele
experimentale
cercetate

Gradul de inierbareal solului (%)

Distanfade la lizier6 (m)

20

l0
96
97
90
93
96
r00
88
99
92

92
94
r00

6
9

r5

vt
92

t00
96
96
97

2
,6
6

98
98
70
96

100
98
'76

6
J

99

bandc externo

99
96
94
94
99
100
93
100
9l
98
96
84
97

78
74
82
78
79
92
t>
89
69
IJ

78
68
82

l0
72
68
80
75
76
90
66
85

tn

IJ

73
69
74
72
77
80
63
83
72

13
75
50
84

8l
70
45
82

bonds internE

I
--*-_r-

Bandainteml

Banda externi

-t{

----'l--

--':::.::::

..-'l'r

di*.

10

de lizieri (m )

?o

Fig. 23. Influenla vechimii deschideriiasupranumirului de puieli/ha.Tdieri rasela

marginede masiv

'77

I
l0 ani de la deschidere,indllimea medie a puiefilor din.bandaexterndestede cca.
80 cm, iar a puielilor din bandainterni de cca. 50 cm. In deschiderimai vechi de
10 ani, inilfimea medie a puiefilor instalali natural este,in medie, de 115 cm in
bandaexterndgi de cca. 55 cm in bandainterni (fig.2q.
DupS trei ani de la deschidere,gradul de inierbare in banda externi este de 90100 oh gi de 70-80 %oin banda intern6.Cu cAt cregtevechimeadeschiderii,cresc
qi gradul de inierbaregi inal{imeamedie a ierburilor (fig. 25).

dbt.

10

lizkrd(m)

Fig.24. Influenfavechimii marginii de masiv asupraindllimii medii a puiefilor

Vechirrnqcschideri'
3- 5 oni
?.10 orii
peste 0 oni
*-'-.-.

20

10

dist. ELAde lizier-o(m)

10
20

Fig. 25. Influenfavechimii deschideriiasupragradului de inierbarea solului

78

b. Influen{apanteiasupraregenerdriinaturalea molidului la marginede masiv

-

Numlrul de puieli de molid regeneralinatural in arboretesituatepe pante de 2635u este in medie de 9800/ha; in arborete situate pe pante de 10-25'numdrul
mediu estede 7900 puieli/ha, adicl cu 18 % mai mic. Se pare cb acestfenomen
estedeterminatde frecvenlamai redusda v6natului gi a animalelordomesticepe
versantii inclina{i, precum qi inierbdrii cu specii diferite. Astfel, pe pante mari
domind speciile care formeazd Iufe (Calamagrostis,Luzula), iar pe pante mai
mici, unde se formeazd soluri rnai bogate, domin[ ierburile care formeazb un
covor continuu.

c. Influenla expoziliei marginii de masiv asupraregenerdriinaturale

-

marginii
Numdrulmediu de puieli instala{inaturaldupl3-6 ani de la deschiderea
de masiv (banda externd+ banda internd)este de 11.000/hala marginile cu
expozilie nordic6, 9200lhain marginile cu expozilie estici, 8700 in marginile cu
^expozilievesticdgi 7000 in marginile cu expozilie sudic6.
In tabelul 29 se prezintdnumirul mediu de puieli instala{inaturalin bandainternA
gi in bandaexterndin funclie de expoziliarnarginii de masiv.
Tabelul29. Influenlaexpozi{ieimarginiide masivasupranumdruluidepuieliinstalalinatural
Expozilia marginii de
masiv

N
E
S

Numirul mediu de puieti (%)

bandaintemd
N/ha

bandaextemd

r00
94

lll16
l 0 4 rl
2028
8333

A<

15

100
134
t52
94

8133
I0880
12406
'1633

media

11000
9200
8700
7000

100
84
79
72

d. lnfluenla altitudinii asupraregener6riinaturale

-

Frecven{apuielilor regenera{inaturalla marginede masiv scadecu altitudinea:de

la 11.000puiefi/hala 800 m la 4500 puie{i/hala 1300m, la vechimi comparabile
ale deschiderii(tabelul30).

Tabelul 30. Influenla altitudinii asupraregenerf,riinaturale la margine de masiv a molidului.

Tdieri rasein benzi.Numdrul suprafelelorexperimentalecercetate:l9
Altitudinea
(m)

Sub800
80r-1000
l00l-1200
l20l-t400

banda extemi
N/ha

n667
I 0055
12195
4333

r00
85
104
37

Numirul mediu de puieti (%)

bandaintemi
N/ha

t0r67
t1417
8778
46lr

100
112
86
^<

media
%

10917
t0736
10486
4472

100
98
96
4l
79

In banda altitudinali 800-1200m, diferenfeleintre valorile medii ale num5rului

de puiefi instalali natural sunt nesemnificative,insi la altitudini de peste 1200 m
frecvenfa puiefilor regenerafi natural se reduce la cca. 41-50 Yo din valorile
inregistratela 800-1000m altitudine.

3.6.2. Regenerareala margine de masiv in suprafefe experimentale parcurse

.
cu tiieri succesivela margine de masiv
Cercetdrileefectuatein I I suprafeleexperimentalecu tdieri succesivela margine
de masiv, amplasatein Ocolul silvic Tomnatic in perioada 1982-1985,in cadrul
proiectului de cercetare"Asigurarea protecliei arboretelorde molid prin aplicarea
blocurilor qi succesiunilor de tdieri gi a tdierilor de ingrijire", au constat din
inventariereastatisticda puielilor din regenerarenaturald pe specii gi categorii de
indl{ime, concomitent cu mdsurarea principalilor parametri ecologici: grad de
iluminare, consistentaarboretuluimatur gi gradul de inierbare.Misurdtorile s-au frcut
in suprafelede probi amplasatein treimea inferioard,mijlocie gi superioari a benzilor
parcursecu t[ieri succesivede regenerarela marginede masiv.
La data instalSrii suprafelelor experimentale, arboretele aveau consisten{a
variabili (0,5-1,0),datoritd doborAturilorgi rupturilor produsede vdnt qi zdpad6.Ca
urrnare, s-a intervenit diferentiat, pentru a se favoriza instalarea gi dezvoltarea
seminfiqului natural. Seminligul instalat p6nd la data aplicdrii primei tdieri era
constituit mai ales din puieli de brad gi paltin de munte in vdrstd de l-3 ani, care in
anii urmdtori s-au eliminat natural. Frecven{apuiefilor in vArstd.depeste I an a fost
evaluatdin momentuldeclangiriiprimei tlieri la 0,15 puiefi/m'(u.u.38 A) gi 7,6
puieli/m2 (u.a. 80 A). Deqi lucririle de exploatares-au executatiarna, pe zdpad6,,iar
pierderile de puiefi, determinatede dobor6reagi colectarealemnului au fost relativ
reduse(sub 20 o/" din numdrul total al puietilor), cca mai mare parte dintre puiefii de
1-2 ani de brad gi paltin au dispIrut. Aceasta este incd o dovadd cd la estimarea
regenerdriinaturale(controlul regenerdrilornaturaleetapaI) nu trebuie lua{i in calcul
puielii mai mici de 3 ani, deoarecemajoritateadisparin anii urmdtori.
Din tabelul 3l se constati ci gi la inventarieriledin toamnaanului 1988 numdrul
de puieli in vdrstd de l-3 ani reprezintdpeste 80-85 % din totalul puielilor gdsili.
Raportdndu-seinsd numai la numdrul de puieli in vArstdde peste 3 ani, se poate
aprecia cd aproapein toate suprafefeleexperimentalenumdrul de puie{i instalafi la
hectar esteinci foarte redus
Calcul6nd(pe bazanumSruluide puieli mai mici de 3 ani) propor.tiasuprafelelor
regeneratenatural, se constati ci numai in doui din cele l0 suprafefeexperimentale
cercetates-au realizat 60 % (u.a. 80A, banda a II-a) gi respectiv 8l o/o(u.a. 82A,
bandaI) suprafe{eregeneratenatural.in restul suprafeplor,s-a oblinut regenerareape
15-40 Vo - patru suprafe{e experimentale, iar in alte patru suprafele experimentale
regenerareanaturali nu s-a realizat decAtin 5-10 % din totalul suprafepi parcursecu
tdieri.
in tabelele32-36 se prezinti rezultatelecercetirilor asupracondi{iilor ecologice
din fiecare suprafa{i experimentalb in parte. Se constatd cd in general consistenla
80

=9
)x
c)
i'!

()c
>(o:=

o(*-q]
C.l oO +
--a.l

X
o

^:

-'F
s

.^ ^t \3
hoo=

No-

!.1

z-6

Ss

C.l

d-

-. .-

rAm\0nh\O\Oh<.C
ncJ6+tf,^.t\O.O<\O
L

--{

-j

^'

.:

--:

-:

-:

.9

o
(!00
9

()
()
(,)

'oh

rt)

9E

;
L

oi
i-

6OohGl
o*o--atO-cc

o.k
q)

T A T Y " S T "j" ?
oi. o? v) -l

)!

,g)

'i
' oi 6

o
O

EeX

V L

..]..J
- -

:
d

16

-^l
h

a.- c-- oo

q{? ?',r

c\ cl .J .{
o a
6i-

gc)

.=

?9

'5

<E
F

OO
N(gd)
()i>

6to\

.9 o-

-^i
Xci

?"

!i

,,

)cd
rFX

.=E

d'-

O
.f

Eg:r

0J m
C.)

.:

G
I

':.o

c:3 ^

.30;jc

)N

rt\ooooot--ct-oo
-n6Onn\Da.lr,
n+\o<f,\o!+hh\o\o

.:"

. - R

{.9

<.r

\
-

L
-eTq?\q.09r;c?
9g\OM<OOOOO

H
0)

c'l

n.l

id.-

016^

.-'=
C)

:;

c.r

>Pq

rr

x.=

a
3F
o'
i< .^

O.6lF--\Oalo.la{ca
\OF-oOVOnhOh
6l-O+=f,-.+<..ih

E'

' F d:
..
EF
T
FE1ss
()tr-9
E,

O
L

oat

tr

o
2'

()

..1
o^ \
rC odo

o
o

q)

cs
c.r

"i!t

5
-

F-o\a-r--9--.*-

xC)

f.e
oc{

+:.-Y
..
,(\t

.-

5x

6l\OO+a.l

oi
cs

()

NJ:

|:

-v,^NO-O\n.^-

(6

9
n
2r

-:

)6

v -

\o\o\o$\ooo*<f\o+

l i G | ( )

F-ts

=o

9,
9

F:(g
o'r:
>'F

C)

o
F

c)

-=--

(gf,

.f

E'

,h
:=
,tstr

xXX

rlhhhhO.

-r-r!

. = J = O

(h

tfi
q)

X F.;6

tr'-q

:R3e:

.i

X xo

2s

::

aav=o
U)

'AL
=

ae

. , 4 *i i
.=
Fn

;H iF -- : =

8l

q)cg

o- 9?
.--'a
NF

,:a,
-l- H3,=l-

, n\

o!?

I
l8l''=3' I

iJl

z'e
ro
rrl
. .

- :'

8l ,::i ,

, veo\ o !a()

>a
.9
AU
Q-o
F
"o

0F

,-.

rat ?
q.J .E
F->

aln=EiF
=l= ,3!

(v

' c< if ,
-

o-

ol+
lto

-' ccai h

<;

<.s
r,A
cn(t

vo

^6
G^
4:

-^z

H\o
..

_6
X

-+

E
.-:

: Ea.
-N3
=.i-

ts x^

.9

.-rol

EO

it9 E
<d

d
I

9'
6

i F A ;

.E

-=2

)d

: L

.far. i

uclg

(d
=

I
"EE?C

c'=
(t3.=

F S 9-:
82

C)_ x.=

F.
qa

'l'-

.9 e=
>
r'.1

E
o

oE:

-:t |

xd

F6(g

i:6.9

,69=

IAF
v

.-ro
:io'

rt\
=

r\
= Io o :

.-\o

rl

t_t

69

o
d

I'

ts

--lO;'i

tl,:
I,TE;EB

"t-- -l-='.:-E2-a

At;E:i.q

I
o

E ;.E t

a.l
o

o
)61

rt=
:
-

/:

-:/
'd E)

=E 05
r v

q -

':1.-eEBge

.:l 9ERgd

J:=
*.=

=:=:-

)$

.-ro
Ho-_

!r

+li*E;Eils#E;t
l

3 ro -l
dho-o'

t-

Gl
\-|
3,J^-'=:=! :".

<-l:

--y'N_

E: K o
a
q s s 6o

Ir-$-o-o
d9ooo'

I
I

A-

3F;;.

t_
8l- ,$E '

sla:n33sl*'s3'

'lL
ciF

=co

: o. <r^o-i \o o o

I
I

=!?

qi

llahom

o
6v

a'

r+
d'6

,?],E

'

I
tl_

0.)

r.E

ts

II

s(g

.'-

' ^ i^'

I
I
I '=3'
-l- e3*l^

'F

Xtr

,R3,3

E*gd:
US9Fo
H'a.3 6 E

E
g
EE3-gE
ElSEE,qi
L)( z
7

ll

r \

f I

rt

trlE
\c)

()

, ? 3 ' R RgRS-g Ro g l o R

G<-

?.-

\o \vlcj

F-;dA+hn

9=
qcB
!.
0)
N(

9 ^ *- o
- K
- J $ o "o
r-

t>a
,.i (J
a.=

NdNo'

:3s::rH
o--'r

-S-$-,^o
Vd".1o-6

sg*sssf;

sSK,-g

^$q
dv

=33- F o 3 - - * o

.- ...,::
==

.\ r- r v
N

=r-

rd

oo

a , -A'

d O L

F N V

ij>o

ai,_:rO-=

oG!.

s- oE e i * B

: 9 ^

'E..9
'S=
oa

.tr
F
6

3a

OxX'c.r

-,r,

.9

. f ,

.E

tsl6Xm
r,l : n

doL R

+
-a
_c

Ht;
F>
-'=

oo
trH
o\A''

xd

E
o

-FC.l .-

X
o

6
;i
?,o o' =
5
.;3
(J(Jc)
'=
Jrq

Fh

oO

' c)-

'. -6oh, >= <

-Sn

-Yln

' ^-,On

x-.-

<PE

?!
R
()Y
a<.^

.=

?>
.=)a

ul&

o=Y

taCo
4+

o50

n'=

:L=9

-E,

L F L

^'

.-ro

(J

(),_o

a.l

OL

Y.,
L
' cv
E.

.=-F=

"? :o
CA
=

-E

E.=
: .='

E N.;

b E.g

.-\o
*o'

ut\

.q"J.?
xs
o

L
,d

.>e 8 "

E.E

:E
F

E 'o s)

-.=

tc i.9

)G

E'a.9 6

EE
be.E z
.= L,/ lJ \J

?
O

EFg6
d(gqii

-.=
C
o.=

EIJ:9)

L
O

.--our

gt-

it5;

!::9

3 E E F ' ;
.,=

.--o

Lt\
5

F-i5

* L - G 9

I
O

J:=:-l

= E
E
o..

'L i:= E:"c*E!o

^.,'=

o:-tsx\o

--'i,= E::-

sfEiE*s

a{ 5 F-8
. EE e s . 3 . 9 .iod g E! : c {. - - q r - d . : . 9

3E* Ei;e ,ih' EEE'96-. 69 t dr ? , 8

sO

jj

y.oJ

'EEc9A'o
6
aa

E E # . b . E . E_ =
E,EESEg
Z,EE.)rJ\JA

^x

=q' ( r 3 Y
2a
Xc\

E.b b

f; 5E

o
o

Eu

6J

I
Eg
iig

o.=
.9tr

9:=

EE

d ).r

d-.,\:Y
.=
F

.:'=
N'-

l_l

.='=
N-

lEl-, R

l R l ^3 3 3 * s : = F 3 3 3 -

z q
|

t!.E

- g

H.r,

.-

E.=

hfo

!l

Si

(giz

.. q
- e

he

s =.:
5b

= tr
I

>ii

-l
Hl

(l'

:'i

ca

| -

6.

,A o.r

r rE
J=

i:.

AU

6t

tl

.,-a

tl
tl

.!
x.

' SS ,gn
l.:lR
tl

E-

.e H,= f
.eLVt

E.:E
=g

EE
<.=

<
'=

<E

<f,

=
i
K
g

c.rF
oo.=
q3
3>

tl
tl

! t

= l

.=lolJ
'ot I

i
.i:

-\O

o-.i5
>)=

,rl

6l

,l f x
E.6
,k
b FF
H i.s

ti
Itrl

t;tR

l^l
tl
tl

I- zg^ F" =3,::

!o

ol

iI E^
lc

fis,s=

'=3,a-

'33 ' e= ,$S

'?]

6E6E
:cgl\

i-

=4
._.ogFr^

to

l*o
t6L

tfE

al
c)l

fi slgEg:'l

g c^ E

g:E9: -9^3:;EE8-9,?EI"3^F-

.-

ro

t\

U9==G
5:= Ea?)

,sqp_tso.Etr,c9

s lHE
Fsd.:.eEFsd.:.9EFs.

x 8E=:=S - i

.;S:

E;E+i#E;E$i'nE;
EE5.HEeE5
EEF.iauEEu.;asfE gE,*EgsgE
Es5sE;E!5gE;Es5ss
l z , E5sS;

315;

,8=

= :c3 ?e;

'. F -hhO

'-

;'Yio
=

'*'aF.'*Ils
=ug

.E

,gi

II

a'X

=
5
)2

Ea
-. 5 6t s' '.^

, fr},S^

tl

.i>

E.F'

33'So

ood'
;lL
5;
d;

.9.!

'F-O

col I

3S
Esf6:I \o
& EP .E=
:Az o :E
oJ

, ?3 ,R- ,sS ,3S ,93

I
)dl
I
ct
I
!t
I
ol cl
L l 6

'4.

,3n=Ei33F =

ll

otr

*+

tl
g
lrl^=
RloR$$R3Bs-f;eS
a
l'l^ t

6o

:g

'?sSusteE

col I
tl

t d'F )R:
1'-

B 8
- r rE

I
I

Gl

8.a
c.l

's:SsSSnE

I
I

;t I
9 le l - = B l o s 6 S s l R B - e f r S

F 5.E' %
qrI

; -"r
.F -.n*

'3

II
II

B.=

t!9
.. tr
J.:

9c

|t ll

tr

;.Ebo,bEE.EbfrE.;.E

3 g.gE q s 3.9

9 L 9 L

gG)co
d.o

(!-o

A.L-L_

A.-

>6

>b

0.)-o-

t_

, 'o! ,31^l=l

c.l

"oj'el.i-3

at

x 33 5- n

' '=3'slr!-5

ro 9 - \^,
Nd-o.'r

-!*q^,-l-9-'1

c{

():-C):-

's ('S:=

II

d -

'F..;
'N:=
f-

v
m

g:

>:

'= d

)d

A-

,,'. U

qQ)

F
O

II

(u

cq)a
.=

c0
q

E
t

- = l e .

.=

h
a
X

d'J

.itr
.=-Co

X ,r,
;-

c.'

ou
o"9

r)'F.

q.e
:
-Yoo=r)=
Q
E'
SE

6?

-a
;icc
E.()

E!
G:

c=F

!:.-i

-Y c ( q

.9 .r,
'F

c.

II

?u
i'o

o'r=.
- -.e

No.
do
N 4,y

i d Eq

. - ^ \ r : |

O9
rt.A

;6
C,:

<f,

.-i
'g' $=

=E

Y..= h

;..
.='x

B
bo

.Er,

;
-o

<'=

UF

*:

;R
.,YE. =
=-c

U
o
=

v-t

'Eao ) ' - i = a
s>
L J G '

tcg9-iG^

(o
q,
;; -

=
E
c
F
6
E

i: i>=
O- . i - . -1

o-=
--ig
) g
ox
::
i:
tr.:

Yo
.5':'
o-:oN
L--Xt--O
(d
.==

'.=.

> traq

d=o>=

.=

6
r
:!

E
F
F

O
r--

=E
8.i3
o. . 0ba :

uA=
S
c t c.tE
c.t -

g-

=s

.=.:

xd
F

02

, ,R3,nl-:=:

.(:l

-i=:^sl-is:
ol-

\ca

X. 9t r
q=

"9
6
<
<az

E :E"

',-d,F t

a.l

.=-d..r6

trl

F - l a

.-ro
:i o'.

sl5 00

.-ro
:i o-.

I
=

aoo:

gigE;
1gE;E
?l

'( o

o
a

at

:839d;l

o.

:E39

,(g

=u

Qr

;.==
$
c Jc-.1
co -

.-ro

rt-

b-ggx.?

-.'i'i

E: e

5 ;.= :'S g
=R 5 h E

.Eessd.9

iE3s3lgsE3
--l-*--

.= tr

i"r
E83
A
'l=
-rg-

e ^

r.

o
o

'.-o.

F=
.,
X
! . F

-=
o-=
--iE
-o
.==
H(g
c (!

c.l

<3

. l -o 3 ^ R

II

-G

oo
oO
o\

-- d5-oo \ - a

.o
TI

,39CfiBe
EEEEEE

F . -

l^
85

c) c

.E:= :E.E

-3=5:eF

ej

> g
zE
*l'a
A \

'=

o
- dS. 6- o- -r -q3* 8

E tr
69 cs
ijnr

9'r

' (E. !
' F l' ;:.

c
00

qq

--dR
- o^' r
- : - - 8

C):=

' F=

eE
X o-^

.o

o^

(Dr(l|-L

c*

.. s

x-

cc

{iZ

-- df 0i -oec j..^, Fn- r

N-

8-3
Gi.i

z?

.. 6
F

,d
F

='=

?,^
fi-r'
>c'

.E.b

'5=
:;'
A'=

E l - F l + o l * or
:l-ohd

c0

ra

-. cd
"o.9

-e!.^o
E -- K
J-ci.-oo

o..l!

,n H
.. <c

E 3
!.c

E.F 1]
*3=S^nF E
L (s
+
; ' E( n
=
i

.= cv::
);F

co
oo

-;'i

I- -

H
i
()-E

E"

=3

.'!

.YE()Ec)

<I

o5

2
N
X
- , (

l!
"- .; i -

g H @ ^

'== ^ iH >o
,=
trF--

,i; A.:

o3-.1
Ndrd"

-.o

o|r)

='=
()
:!

B td 6

.=

xd

E
o

<E

El-:++-^,o
Yl^ortd"oo

c0

<E

o
g
@-i
dti
iE

E t3-j^

6l

6-

65

F
F
h.-

dE
. L

^ Y H V
: V ; A H !

=^=Jr
/+
-

F -

9a
.-rort-

it9EfG
5:i
*.=

a.l

(.)

t- ro =c-dc. q ; i . :

ra
ro

86

{)
-

9.E
E!

;-F19@

o
'3

f,o

-sE
E
E.g
z
z
E

c)

h6.-

9lr:g9ro
H'A.9 6 !

G e e "

'=
E

i-z
,cd 9

E - : Eq {
6:1

P
r

.; d

.',,5 F
o

'Y o'a

.=E
fv ). gY:'

i
|' :t

I
I
I

S
I

t:

=#.?
; ' =*' \-r i
-

.9.9

i X
EE

8 E . ,'i

a
' <.r
t

tr5
o

o
O

)G

X'-

cEE

cEb

d9.0

rii9.=

EEF EEE

q2 .!5 g
E'a.9

E -nt g- 6: 9

=.b;
9E- n
()
o

ESgd
c=*6

p
6

ro=L9

U)

E E. = 8o

:SS

gr'r

'it5 : e:,
= E 93
I l

, r d=

o=ii

.-ro

9)
6

F:a

is:-*1*,e3,=l*ls::rf

ll''
tl

Fs:-ala ,p3 ,glsX;liaF

r- c- f

1l''

rl

xi$*s=-l'3ns-*l*$s:3*F

tl

RIF:;r3sE
3sE"*l=3p*

-l

tl ,shIs:=sF
l_
l ===:^slsis:
I

al

II

Itc

l-

l=
I

tl
,sB,=l-=uB-*l*:s::aE

rl

tI
II

I a
I {a^

l^l

Ela

Ele

qt!Fsl :aEERs
t aE:Fel
aEE,q
il.Fa- "
EiF,FEi
E;sIc;
r e:
'E;s:l?E;
E;ura
3:=

=:=:-Unr-

PI":,1^-'=:=

F:9

I a-t
t\

C)

lo

l;

l)o

g
gils
ggi
i
E
!FilgE
"==v""l''--vv'l-'- E " i
o

)(d

tz

\o
rO
o)

cllolE

=-

ll
87

arboretuluimatur s-areduspreamult (s-a contat pe o proporlie de menfineremult mai

marea puiegilorin vdrst5de l-2 ani), ceeace a determinato iluminareputernicdla sol
gi, ca urmare, o inierbarerapid[ gi continui a solului, cu efecte nefavorabileasupra
instaldrii gi menlinerii seminliguluinatural.in tabelul 37 au fost sintetizaterezultatlle
inventar:ierilorstatistice asupra seminliqului in virstd de peste 3 ani, instalat in
suprafe{eexperimentalecercetate,pe specii gi categoriide indllime. Se constat6c6 la
5 ani dupi declangareatiierilor de regenerarestrueturape categorii de ?nllfimi a
semin{igului natural instalatesteurmitoarea:
- 43 % din totalulpuiefilorau indllimeasub20 cm;
- 44 % din totalulpuie{ilorau inil{imea 21-50cm;
- 9 % din totalulpuiefilorau inil{imea de 51-100cm;
- 4 % din totalul puie{ilor au in[lfimea de peste100 cm.
Tabetul37. Influen{ainilfimii mediia puielilorasuprafrecven{ei
vdtdrnirilorprodusede vdnat
gi pigunatgi de lucrdrilede exploatare
a lemnului

Cauzelevbtimirilor produsepuiefilor
<20
Venat, pigunat (ciupireavdrfului qi
lujerilor laterali)
Exploatarea(dobordreagi colectarea
lenrnului).exploatareaqi ruperea

35
t2

Frecventapuiefilor vltimafi (%)

Categoriide indltime ale puietilor (cm)
21-50
5I-100
pesteI00

media

26

39

22

t7

55
l8

62
JI

73
38

47
t4

Noti: a) in imediatavecindtate(5 m) a ciilor de colectaresau sub liniile de funicular;

b) intre ciile de colectare(arboret).

priveqtefrecvenfavdtimirilor produsede vinat qi pigunat pe de o parte

. in ceeace
gi de lucrdrile de exploatare,pe de altd parte, s-a constatatci ftrecventav6timirilor
produsede vinat este maximd la categoriade in5ltime 5l-100 cm, iar a vdtamdrilor
produsede exploatarela puielii de peste100 cm (tabelul 3g).
Tabelul 38. Unele caracteristici
ale dispozitivuluiexperimentalinstalatin U.p. III Valea
Putnei,
u.a.167C
Numqpde
variante (dupd
expozi{ie)

Numdr de variante
(dupi tehnica de
prelucrarea solului)

Numir
de
repetilii

Numir total
de parcele
experimentale
t)

88

Suprafafa
tota.li
(m')

Lungimea
imprejmuirii
(m)

350

De aici se desprindo seriede concluzii cu caracterpractic deosebitde importante:

procesul de regenerure naturald va fi astfel dirijat, incdt la ?ndlfimea medie a
seminligului de cca. 40 cm s5 se declangezetdierea definitivd, altfel frecvenfa

puie{ilor vdtimali prin doborAreaarborilor qi colectarealemnului cregte

mult,
grevAndasupracalitdtii seminligului;
protejareapuielilor impotriva vdtdmarilorprodusede v6nat gi pdgunatse va face
anual, pdnd ce indlfimea seminligului depdgegteI m. Fdr[ piotejarea puiefilor
impotriva vitlmirilor produsede vAnatgi animaledomesticenu ,". pout" contape
regenerareanaturald.

4. Cercetiri experimentale asupra lucririlor

naturale in molidiguri

de ajutorare a regeneririi

Rezultatelecare se prezintd in continuares-au obtinut in cadrul unor cercet6ri

experimentaleorganizatein 5 blocuri experimentalecu cdte 5 variantegi trei repartilii
fiecare;in figura 26 se prezintdamplasareaexperienlelorgi a variantele-experimentaie
instalate. Scopul cercetirilor a fost punerea in eviden!6 a influentei diferitelor
modalitalide prelucrarea
a soluluiasuprardsdririigi menlineriiplantulelorde molid.
Varianteexperimentale:
a. Orientareamarginiide masiv(m.m.):
V 1 - martor - bandainternd(B 1);
V2 - marginede masiv, orientaresudicd,bandaexternd(B2);
V3 - terenliber (B3);
V4 - marginede masiv, orientare vesticd,bandaexternl;
V5 - marginede masiv, orientarenordicd,bandaextern6.
b. Tehnicide prelucrarea solului:
Vl - martor;
V2 - mirunlirea litierei gi a ierburilor gi amestecarea
lor cu orizontul Ah:
V3 - indepdrtarealitierei gi a ierburilor
V4 - acoperireasolului cu resturide exploatare
V5 - ierbicidareacu Rounduppentrucombatereaierburilor
Dispozitivul experimental:mdrimea parcelei elementare- 2 x 2 m; forma parcelei pdtrat;parcelelese aldturi in linie (evitdndpdtrundereavdnatului in incinta ingr5dita);
zona de izolaredintre parcelel0 cm gi se.includein dimensiunileparcelei;numdrul
repetiliilor - 3 pentru fiecare variant6. in tabelul 38 se prezintd caracteristicile
dispozitivuluiexperimentalinstalatin U.P. III Valea putnei,u.a. 167c.
Dupi instalarea blocurilor experimentales-au semdnat cdte 100 semin!e/m2.
Semin{elesemdnateprovin din rezervafiaA222-1s
din u.p. I Demacuga,u.a. 62-64,
Ocolul silvic Tomnatic.

4.1. indepnrtarea litierei qi a ierburilor (V3)

in banda externd frecven{aplantulelor instalatein primul an dupd indepdrtarea
litierei gi a ierburilor estein medie de 3-4 ori mai mare decit in suprafilele martor, iar
in anul al doilea se men{ine de cca. 4 ori mai mare decit in martor (tabelul 39).

89

Datoritd inierblrii din anul urm[tor gi insolaliei, numirul de plantule se reduce la

jumdtate fa{5de cel inregistratin primul an.
in banda interni, frecvenlaplantulelor instalatein primul an a fost de 8/1000
seminfe,iar in anul al doilea a crescutde peste4 ori,la 36 de plantule la 1000 semin{e.
Comparativcu situafiadin suprafefelemaftor, in bandainternl frecven{aplantulelorin
variantacercetatiestede 3-13 ori mai mic6. Se poateapreciaci, pentru bandaintern6,
aceasti metodddd rezultatemai bune dec6tin martor numai in cazul unor arboretecu
consistenfiredusl gi cu tendin{i de inierbare.

N$SI\\Isf-N--)
i\i\\

'r\..
l \\

'.

\. \

..
\..*

:).'::;.\151

N\:.:,.tsi
'''i''..'l
ii:'..

',\\.)T...'
'','.,,'.
) ] ,l

r.^\i:.:

\.Si
:)\,:

\l

v2 . rninntieo lftiereisi hrburlor si qmedecoreocu orbr*ul AJt'

litisi si o strriu[ff & "telin6
vi ' ArUeplrtoreo
Vr. ilern mqrta fu ocoperitan resfuri U" ar*"t"t
G "= ierticilore ar ROUNDIJP
Ri, nz,R3.repetilia
Fig. 26. Schilaamplasdriiblocurilor experimentale.O.s. PojorAta,U.P. III Valea Putnei,
u . a .1 6 7 C

90

Tabelul 39. Frecvenlanum6rului de plantulela 1000 seminlecazutein blocurile experimentale

instalatein U.P. III ValeaPutneiu.a. 167C
Nr. plantule/1
000seminfe
Bloculexperimental
B1
87

vl
106
v2
26
v3836
v4
39
v5
19

B3

82
88

87

120 2
4
54
49
2l

l0
0
0

Nr. plantule/1000
seminte

88
0
2
A

0
0

87
I
7
9
I
0

88
0
J

4
0
0

B4
87
7

88
J

8
0
0

0
0

B5
87
4
9
20
4
A

banda
interna

88
88
87
3
106 120
42654
13836
43949
4192

banda
extemd

87

88

t26
1,2 0,7
I

n7

4.2. Indepirtarea resturilor vegetalegi mobilizareasuperficiali a solului (V2)

Degi in primul an se inregistreazi o cre$terede cca. doud ori a numdrului de
plantule/1000semin{e,in anul al doilea se inregistreazio reduceredrasticd,de cca.
trei ori a numdruluide plantule,ca urmarea imburuienlrii foarteputernicea solului
afAnatin anul anterior.Rezultatefoarte bune s-au obfinut cu aceastdmetodbin banda
internd.Numdrul de plantulela 1000de seminfeestein medie de 26 in primul an gi
cregtela 54 in al doileaan, ca urmarea mobilizdriisolului.
4.3. Acoperirea solului cu resturi de exploatare (Va)
Aceastdmetodi nu a dat rezultatebune gi pune in eviden{6necesitateastrdngerii
resturilor de exploatare. Comparativ cu suprafafa martor de pe care s-au strAns
resturile de exploatare,in aceastdvariantd numdrul de plantule Ia 1000 de semin{e
cdzuteestede 3 ori mai mic, iar in anul al ll-lea se reducela ium[tate.
4.4. Ierbicidare cu Roundup
Degi este o metodd folositd in alte {6ri pentru combatereaburuienilor care
concureazd plantulele din regenerareanaturald, in experimentele noastre a dat
rezultatelecele mai slabe.Ierbicidareareducefoarte mult imburuienareain primul an,
dar are efecte vizibile asupra generafieiseminfelor gi asupra plantulelor in primele
sdptlmAni.Numdrul mediu de plantule instalatein primul an estede 3-4 ori mai mic
decdt in suprafefelemartor, iar in anul urmitor se reduce la jumitate. in al doilea an
efecteleierbiciddrii asupraierburilor dispar.Nu se recomandi in produc{ie.
4.5. Mobilizarea solului in vetre
in anul 1985 (primivara'gi toamna)s-au efectuatin u.a. 30, U.P. I Rardu,Ocolul
silvic PojorAtalucriri de ajutorare a regeneririi naturale,const6nddin indepdrtarea
9l

ierburilor, mugchilor qi litierei pe suprafe.tedreptunghiularede 80 x 80 cm gi

mlrun{irea solului din orizontul superior in vedereacreirii unor condilii mai bune
pentru germinatiaseminlelordin fructificalia anului 1985.Arboretul esteun molidetobrddet cu flord de mull, parcurs in 1984 cu a doua tiiere succesivd.Caracteristicile
biometrice ale arboretului matur gi ale regenerdrii instalate sunt cele prezentate
anterior,in tabeleleI 5- 16, cap.3.2.
Pentru studiu, s-au fEcut mdsuritori asupra numdrului de plantule in cAte 50,
respectiv56 suprafe{epitrate, cu laturade 50 x 50 cm, amplasategeometricla distanla
de 10 m una de alta, pe vetrele cu solul mobilizat qi pe litiera nederanjatdgi inierbatd
din restul arboretului. Din analiza rezultatelor oblinute se constatd cd numdrul de
sondajein carenu apar plantulereprezint[ 20 o/odin total in cazul vetrelor 9i 60,7 o%in
cazul regenerdriipe litier6. Numdrul de sondaje in care apar 120.000-200.000
plantule/hareprezintd36 %oin vetre gi 20 o/oin martor (tabelul 17, cap.3.2). in ceeace
privegte frecven{a plantulelor rdsdrite (din insamAnlarenaturald), se constatd cI
mobilizarea solului in vetre a favorizat net incol{irea gi menfinereaplantulelor in
primul an, in compara{iecu suprafelelemartor (tabelul 18, cap.3.2).
In urma inventarierilorefectuatein 100 de suprafelede 50 x 50 cm amplasatepe
vatrd gi in martor in anul 1988(dupd trei sezoanede vegetafie),s-auob{inut rezultatele
prezentate'intabelele40-43.
Principaleleconcluzii care se desprind din analizarezultateloroblinute dupi trei
sezoanede vegetaliede la mobilizareain vetre a solului in suprafafaexperimentald
$andrusunt:
- dupd trei sezoanede vegetalie, inierbarea vetrelor este mai puternicd decAt
inierbareasuprafe{elormartor;
- numlrul de plantule care se instaleazain primul an dupd mobilizarea solului in
vetre estedublu fa{d de numdrul plantulelorinstalatein martor;
Tabelul40.Frecven{a
sondajelor
efectuate
in raportcu numdrulde puielide molidin vArstide
peste3 ani gdsitiin fiecaresuprafa!5
de probd.O.s.Pojordta,U.P. I Rarf,u,u.a.
30C.Anul inventarierii:
1988

Varianta
experimentali
Vatrd 80 x 80 cm
Martor

Mirimea
sondaiului
(cm)
50 x 50
50 x 50

Numdr
total de
sondaje

100
100

Numdr de sondaiecu . .. puieti

ll

0- 3 puiefi
99
95

puie{i
I
5

J-) DUreIl

0
0

oeste5
pulell

0
0

Tabelul 41. Frecvenlasondajelorefectuatein raport cu numdrul de puie(i mai mici de 3 ani

gdsiti in fiecaresondaj.O.s. Pojordta,U.P. I Rariu, u.a. 30C

Varianta

Mdrimea
sondaiului

Vatrtr80 x
Martor

50 x 50
50 x 50

92

Numlr
total de
100
100

Specia
Mo
Mo

Numdr de sondaiecu ... puieti

la
peste5
0- 3 puieti
3-5 puieti

56
74

3860
2600

Tabelul 42. Frecventapuie{ilor regenera{inatural dupd trei sezoanede vegetatie(1986-l9SS)

in suprafefelemobilizate in vetre gi in suprafe{elemartor. O.s. Pojor6ta,U.p. I
Rardu,u.a.30 C

Varianta experimentald

Jr vatrd(80x 80 cm).
Indeplrtarea
Iitiereiqi
ierburilor.mobilizarea
solului

Supafafa
totald
VArsta
Numir
inventa- puie{ilor
sonda.je
riati
(ani)
(n.,')

100

25

)3
<3
>3

Martor
(litiera gi ierburi neder

<3

Numir de
puie{i
(molid, brad)

Revine pe ha

Mo

Br

Mo

I
67

I
361

400
26800

400
144400

2400
12400

1200
40400

6
JI

Br

Tabelul 43. Evolufia numaruluide puie{i in v6rsti de peste3 ani in suprafa{aexperimental6

$andru.O.S.Pojorata,U.P. I Rar5u,u.a.30 C, in perioadal9g6-l9gg

Varianta experimentald

Numdr puiefi (Mo+Br) in v6rstdde peste3 ani la

i n v e n l a r i e r id
l ei n a n u l . . . ( N 4 r a 1
l 986
I 988

Vatrd
Martor

552

800
3600

numdrulde plantuleinstalatin vetre (N/ha) in primul an estein medie de 60.g00

la nrolidgi de 10.400la brad,comparativcu24.200la molid gi respectiv13.600
la brad in suprafetelemartor (fig.27);
dupi trei sezoanede vegetatie,numdrul de puieli instala{iinitial gi care se mai
menfin estein mediede 400,/hain variantacu mobilizarein vetre gi de cca. 3-5 ori
mai mare(1200-1400puieti/ha)in suprafetele
martor;
in condifiile in care inierbareasolului depdgegte80 o%este inutil sd se execute
lucrdri de mobilizarein vetre, deoareceplantulelecare se instaleazain primul an
se elimind in propo(ie de 92,6-99,40%in urmdtorii z ani, datoritd concurentei
ierburilor:
la evaluarearegenereriinaturalenu trebuie sd se find cont de frecvenlaplantulelor
qi a puiefilor de l-2 ani, deoarecerata de pierderea acestorain primii 3 ani este
de 90-99 %o.

4.6. imprejmuirea suprafetelorin curs de regenerare

Rezultatelecercet6rilorexperimentaleprivind imprejmuirea suprafetelorin curs
de regenerareefectuatein ocolul silvic Pojordta(U.P. III Valea Putnei,u.a. l67C) in
cinci blocuriexperimentale
de l5 x 3 m fiecare,au condusla urmdtoarele
concluzii:

93

NI
t'0{-D
%Pisderi
v19st%
M | 90,r'1c

Sontuletun

!puidi

>3oni

BRAD
% Pier&ri
\"s2%
M'St,27.

Fig. 27. Reducereanumarului de puie{i la hectar in trei sezoanede vegetafie,

suprafataexperimentalS$andru

in suprafe{eleimprejmuite cu gard de prijini de riginoase pe stalpi din lemn se

reducetotal accesulvAnatuluisau al animalelordomestice(pdgunat),care produc
vhtamhriplantulelorsaupuielilorprin cSlcaregi prin ciupireav6rfului;
cele mai bune rezultatese oblin dacdprintre prdjinile orizontalese introducramuri
de molid (resturi de exploatare)verticale.In aceastdsitualie,frecven{apuielilor de
pe margineainterioarda suprafeteiimprejmuitese diminueazdla0-3 o/o.
frecvenlaplantulelor instalatein doi ani dupd protejarea fost in medie de 2,5 ori
mai mare in suprafafa protejati decdt in suprafa(a martor (neimprejmuiti),
amplasatela l0 m de suprafefeleimprejmuite;
frecvenlapuiefilorciupili de vAnatin perioadaiulie 1987-iulie1988in suprafefele
neprotejateprin imprejmuire a fost in medie de 44 Yo, de 3 Yo in suprafelele
protejatecu gard de prajini orizontalela distanfade 30 cm intre ele gi de 0,5 % in
suprafefeleprotejateprin gard de prdjini orizontale, printre care s-au "!esut" pe
verticaldramuride molid (eate3-4la metrulliniar de gard);
in suprafeleleneprotejates-au constatatdiferenle mari intre frecvenla puielilor
ciupili de v6nat gi prin p6qunat,in raportcu indllimea acestora.Astfel, la puielii cu
inil{imi sub 20 cm, frecven{apuiefilor ciupili de v6nat a fost in medie de 7 %o,la
puieli cu inalfimeade 21-50cm de 41 yo,la puieli cu inil{imeade 5l-100 cm 44o/oqi de 52 %ola puieli cu indl{imeacuprinsi intre 100qi 150cm;

94

necesarulde materialepentru realizareaa 100 m de imprejmuire este de l,85 mr

lemn de riginoase sublire (diametrul 13-18 cm) pentru st6lpi, 1,7 m'prdjini
(diametrul5-7 cm) 9i 2 kg cuie;
rdqinoase
pddurarultrebuiesd verifice cel pulin de doui ori pe an integritateaimprejmuirii gi
s[ remediezeeventualelestric[ciuni.

5. Influen{a pigunatului gi a vflnatului asupra regeneririi naturale a

molidului
Pentrua pune in evidentdinfluenfa pSgunatului(oi, vite) gi a vAnatului(cervide)
asupra regenerdrii naturale s-au intreprins cercetdri in blocul experimental Valea
Putneiu.a.167F gi in suprafa{a
experimentalS
Demacugau.a.38, 39.
Arboretelein cares-a intreprinscercetareasunt constituitedin 90 % molid gi cca.
10 %obrad, fag gi paltin de munte. Semin(iqulnatural instalata fost inventariatdupd
metode statisticein suprafelede 5 x 2 m, amplasatela distantade 5 m intre ele. In
fiecare suprafafds-au numdrat grdmezile de excrementede vdnat, s-au notat specia,
indlfimeagi felul vitdmdrilor (ciupireavirfului, ciupireav6rfului gi ramurilor,c6lcat,
distrus complet).Mdsurdtoriles-au licut in suprafeleleexperimentaleimprejmuite in
anul 1986 gi in suprafefelemartor neimprejmuite.
Din analizadatelor culesedin teren s-au desprinsmai multe concluzii. Astfel, in
timpul sezonuluide vegeta{ie(mai-septembrie),
pdgunatul(oi qi vite) gi vdnatul
vatdmd in special puiefii cu indl{imea de 20-120 cm, prin ciupirea vdrfului gi a
lujerilor lateraligi plantuleleprin cdlcare.Frecven{apuietilorvitdma{i de animalele
domestice in trecere nu poate fi disociatd de frecven(avdtdmdrilor produse vAnat
(cerb, cdprior).
Frecven{a puie{ilor vdtdma{i prin ciupirea v6rfului qi a lujerilor laterali este
minimd (0-15 %) la puietii cu indl{imeamai micd de 20 cm qi maximd la puielii cu
inilfimea de peste50 cm (44-52%).
Frecventapuie{ilor v[t6ma{i prirr cllcare este in rrredicdc 56 % (16-87 Vo) la
plantulelede l-2 ani, 26 % (6-51 %o)la puiefii de 3-5 ani gi scadela 0-5 %opentru
puiefii mai mari de 5 ani.
Comparativcu suprafelelemartor, in suprafeteleimprejmuite frecvenfapuie{ilor
ciupili de vAnata fost in medie de 2,3 %o,iar a puielilor cSlca(ide v6nat de 0%. In
suprafefeleneprotejate,cele mai frecvente vdtdmlri se inregistreazdla speciile de
amestec(brad,paltin de munte,fag) pi celemai mici la molid.
In suprafefelein care regenerarease rcalizeazi numai in molid, frecventele
vdtdm[rilorprodusede vAnatqi p[gunatla puielii instalalidin speciilepioniere(salcie
cdpreascS,plop tremurdtor, soc) au efecte favorabile pentru hrana vdnatului,
diminudndu-se
cu 5-30o/ofrecventapuietilorde molid ciupiti de vdnat.
Trecereavitelor gi a oilor prin suprafefelein curs de regeneraredetermindtasarea
superficialda solului qi formareaunui covor de Urtica dioica cu efecte nefavorabile
pentru instalareagi dezvoltarearegenerdriinaturale.
S-a constatat de' mai mult[ vreme cA un factor perturbator in producerea
regenerdriinaturale este vAnatul, care prin ciupirea vArfurilor gi a lujerilor laterali
95

ingreuneazdevident dezvoltareapuiefilor. Pentru a obiectiviza influen{a vdnatului

asupraregenerdriis-au iniliat cercetdridetaliateprivind frecven{avdnatuluiin p6dure.
Cercetdrilese fac in anumite condilii stalionale gi de arboret, metoda de cercetare
constAndin inventariereastatisticda grdmezilor de excrementeproduse de v6nat
intr-o anumitd perioadi. Perioadacercetati a fost cuprinsbintre 1 ianuarie gi 1 mai
1 9 8 7( 1 5 0z i l e ) .
Inventarierile s-au licut in suprafefede 4 m2, la distan!6de 5 m una de alta
pentru marginea de masiv cercetati. Metoda permite observareaunor date certe
referitoarela prezen(avdnatului,urm6nd ca pe baza unor cercetdriexperimentalesd
se stabileascio corelafieintre numdrul mediu de indivizi pe unitateade suprafalaintrun interval de timp gi numdrul grdmezilorde excrementegdsitepe sol in intervalul de
timp menlionat. Exemplificbm rezultateleob{inute la cercetareamarginilor de masiv
din u.a. 167C, U.P. III ValeaPutnei,Ocolul Silvic PojorAta.(tabelul44).

Tabelul 44. Frecven{agrdmezilorde excrementeprodusede vAnatin perioada1.01.19871.05.1987

l a m a r g i n i d em a s i vc u o r i e n t i r id i f e r i t ed i n u . a . 1 6 7 C ,U . P . I I I V a l e a
Putnei,Ocolul silvic Poiordta

Orientalea marginii de
masiv

Nr. de
sondaje

S - bandainterioari
S - bandaexterioarf,
La 30-40 m de marginea
de masiv (thiererasd)
Interiorul arboretului Id
06-07

t4
t5

N - barrtla irrtcrioari

Total

Numdr grdmeziexcremente
Cerb
M
F

Cdprior
Total
Valori medii/m2
M F
Cerb Caprior Cerb Ciprior

618-2
219

1A

0,4
0,4

2l

t5

6-

15

316

22
81

42484
16 82

1-

0,04

0,1

19

28

l2

o?

0.l4

98

l5

v,J

0,04

0,3

0,02

O analiz6,sumari a datelor prezentatein tabelul de mai sus pune un evidenli o

frecven(i medie de 0,3 grdmeziexcremente/mt.La liziere, frecvenlamedie este mai
mare (0,4), ceea ce demonstreaz6grupareadominantda vdnatului in timpul iernii la
marginile de masiv, unde grosimeastratuluide zdpadd,
estemai mici gi hranase poate
gisi mai ugor. in interiorul arboretului, frecvenfa se apropie de frecvenla medie.
Valorile cele mai mici(0,1 grdmeziexcremente/m';
s-auinregistratla cca.30-40m de
marginea de masiv, acolo unde se inregistreazdSi grosimeamaximd a stratului de
zdpadd.Din datele prezentate,pentru ecologia regeneririi naturale la margine de
masiv, se desprindurmdtoareleconcluzii:
- vanatulreprezinti un pericol real pentruregenerdrilenaturalede molid;
- frecvenla vdnatului este maximd la margine de masiv gi minimi la 30-40 m de
aceasta,in bandaexterioari;
- in interiorul arboretului,frecven{avdnatului se men{ine mult mai ridicati decfit in
bandaexternd;
g6

- frecven{apagubelorprodusede cervidepuielilordin regeneririestevariabili, in

raportcu inilfimeapuiefilor.
se distribuie
s-aconstatatcb acestea
Din analizaunui numbrde l00l exemplare
din
tabelul
45.
reiese
dupi cum
Tabelul 45. Influen{a indlfimii puiefilor (regenerdrinaturale) asupra frecven{ei vdtimdrilor
produsede vAnatOcolul silvic Pojordta, U.P. III Vala Putnei,u.a. l67C
Categoriade inilfime (m)
0 , 5 0 , 5 -1. 0 I , l - 1 , 5

Stareade sAnatatela I mai 1987

Total

820

110

56

Sinitos

Ciupit de vdnat

N
%

587
233
28

53
57
52

38
r8
32

1,6
l5
l4
I
6

Pentruasigurarearegenerdriinaturalese recomanddimprejmuireasuprafelelorin
curs de regenerare,eventual a nucleelor de regenerare,cel pufin pAnace seminfigul
depigegteindl{imeamediede 1,5m.
) Recomandbripractice
Pagunatul qi v6natul greveazdin mare misurd asupra reugitei regeneririlor
naturale.Se apreciazicd pierderilede plantuleqi puieli cu inillimea mai micd de 20
cm se ridicb anual la 26-56 oh din totalul puie{ilor instala{i. Ciupirea repetatda
vdrfurilor gi lujerilor laterali determindpipernicireapuielilor qi un aspectsub formi de
tufr at coroanei.Pdqunatulqi vAnatuldetermini intdrzierearealizdrlistdrii de masiv cu
5-8 ani qi reducesuprafafaregeneratd(apreciatddupd numdrul de puie{i mai mari de i
o%
anilha)cu 30-70 % in cazul unor pdgundriaccidentalegi cu 85-100 in cazul unor
suprafelein curs de regenerarefrecventpigunate,situatela limita cu pSgunilemontane
sau in zonelede trecerea vitelor. Pentruasigurarearegenerdriinaturalese va interzice
cu deslvfrgire accesuloilor sauvitelor in suprafelelein curs de regenerare.
in suprafelele in curs de regenerarein care frecvenla vinatului depbqegte
efectiveleoptime sauin care se constati la controlul regenerdriloranualevit6mdri prin
ciupirea vArfului la peste20 %odin totalul puielilor mai mari de 20 cm, se recomanda
efectuareade imprejmuiri, pe suprafe{emai mari in cazul instalSrii uniforme a
seminfiguluipe toatd suprafalasau a nucleelorde regenerare,in cazul unei distribulii
neuniformea seminfiguluiinstalat.
tn suprafelelein curs de regenerarein care s-au constat 2-3 ani la r6nd v[tlmiri
de peste 30 % produse puie{ilor ca urmare a pSgunatului,se recomanddtrecereala
regenerareape cale artificialI a suprafefeirespective,deoareceqanseleunei bune
reuqitea regenerdriinaturalein anii urmdtori se reducconsiderabil.
regeneratenatural,in care s-a realizat reuqitadefinitiva dar in care
in suprafetrele
se inregistreazdanualvdtdmdri produsede v6nat prin ciupirea lujerului terminal, se
9'7

r,comandd
protejareaanualacu repelenfia 3000-500ppuieli vigurogi, uniform
distribuitipe suprafala.Protejarea
se va face conform,,lndrumbrilortehnicepentru
-'ilvicultur6,
1985",p. I l8-l 19.

6. Cercetiri experimentale pentru determinarea litimii

(tiieri rase la margine de masiv)

optime a benzilor

Pe l6ngd cercetirile ecologice asupra principalilor parametri termo-hidrici, in

nrargini de masiv cu diferite expozilii s-au ini{iat o seriede cercetdribiometricepentru
tteterminarealdtimii optime a benzilor. Principial, metodade cercetareporneqte
de la
iptrtezacd efectul marginii de masiv se reflectd in indl(imeatotald gi in cregierile
in
?nalfimeale puiefilor.Cercetdriles-au desfEgurat
in blocul experimentalRusoaiadin
U'P' N lrunduMoldovei,u.a.92.Ca urmarea tdierii rasela marginede masivaplicatd
in 1979,pe o bandi cu litimea de 50-120 m nu s-a realizatregenerarea
naturalddoritd,
-a
suprafatafiind intens pigunatd in primii doi ani, fapt care determinat
o inierbare
foane puternicd. Drept urmare, suprafata a fost plantatl in 1982. prin
m6sur[tori
asupra cregterii curente qi a inaltirnii totale, s-a incercat punereain evidentd
a
influen{eimarginii de masivasupracregteriiin indltime.Se considera
ca margineade
masiv iqi manifestdinfluentafavorabildpdnd la distantala care indltimea
medie a
puielilorestemai maredecatindlfirneam"di" in terenliber.
lnventarieriles-aulicut in trei benzi cu lSlimeade l0 m, orientatecu latura
nrare
pe crrrbade nivel, deci perpendicular
pe margineamasivului.Lungimeabenzilora fost
de 55-115 rn, coincizAndcu lSlimeabenzilortdiateras. Orientareaversantului
a fost
nord-vesticS'iar orientareamarginii de masiv nord-esticd.
indltimeaarboretuluide pe
lizierasud-vest:34 m. inallimeaplantalieide pe lizieranord-estica
a culturii cercetate
a fost de 5-6 m. Cultura cercetatdse gdseqteintr-un culoar cu ldlime
variabild,
r:rdrginitde arboretulbatrdn,in locul cSruias-a instalatgi o plantalie
in vdrstdde l5
ani (fig' 28). in figura 29 s-a prezentatvaria{ia indltimilor medii gi
a cregterilorin
inirl$me ale puiefilor in raport cu distanfade la margineamasivulri ql
., inillimea
arboretuluide la margineaculturii cercetate.Se constatacd in imediatavecindtaie
(020 ni) a arboretului.batrdn 1i =34 m) inal{imea totald gi creqterile
in in6ltime
rerprezintl60-75 % din valorile medii inregistratepe bandd. Lafizi.eraplanta{iei,
cu o
inillirne de 5-6 tn, sc[derearitmului de cregterese inregistreazd doar primii
in
5 m, iar
valorile inil{imii totale gi ale cregterii in indl{irne refrezinta g5-g7
% din valoarea
nrediepe band5.I-a distanfade 25-50 m de liziera arboretuluibdtrdn se inregistreazd
valorilemaximeale cregteriiinindltimegi ale iniltimii totale;in cazul liziereiformate
din plantaliede 5-6 m inallime,valorilemaximeseinregistre
azd,lal0-lS m de lizierl.
Se poateapreciacd nletodapiopusddd rezultatebune pentrudeterminarealitimii
optirnea benzilorla tratanrentele
cu tdieri rasera marginede masiv.
Pt baza acestormdsurdtori,se pot propuneurmd.toarele
formule de calcul a lAtimii
optime a benzii (t[ieri rase la margine de masiv): l= 1,3-1,5h pentru
u".runii .,
expozilii ttmbrite;i l:0,9-l.l h pentruversanfiinsoriti;s-aunotatjl: lilimea
benzii
in cazul tlierilor rasela rnarginede nrasiv,iar h : indl{mea rnecliea arboretului.
98

\a

\2o

-.r',.

*$ !

-i>
\

2,,
a

/e
)
!

SECT.UNEAA.

p t o n t o t i e t , t d i e r e r o s dl a m a r Q n e a e t , l d i e n
nasN

s u c c e s i v dl

tdiere succesivdi

i I ptantolie 1982)
I
I
I

Fig. 28. Schila amplasirii blocului experimental Rusoaia, O.s. PojorAta, U.P. IV Furrdu
Moldovei.u.a.92B

99

ihh

ool

i
trl

t'

o'l'"

t/3
inferioarl a
versantului

ir.ifetpl
-

--iadtinea

.i) nili,6e
ntdie

l/3 superioarf,
a versantului

,nf'',i',

l,l
r
iI

23+nt

?! i9 LA \l 5r)5i 6,.

5 .0 1l: :tC?i ).' ):. q t: t :5 e

1t N 9A I,i i! .12t

ffi'tffi;'*FftA

Fig-29.Variafiainilfimilormediiqi alecregterii
puiefilorin indllime.,
in raportcu distanta
de
la marginea
masivului.
O.s.Pojordta,
U.p.IV FunduMoldovei,u.a.92F

7. Efectele tehnologiilor de exploatare asupra regenerlrii naturale a

molidului
Dintre activitetile de exploatare,colectarealemnului este aceeacare creeazAcel
mai adeseaconf^lictede naturd sd pund in disculie problema mecanizdrii rapoftat la
aspectul vdtdmdrii pldurii. Mecanizarealucrdrilor de colectarenu poate fi extinsi
economicgi cultural decdtcu luareain considerarea legilor de cregtereqi dezvoltarea
pddurilor, fiind necesarin prezent, pe plan general,un acord bilateral silviculturdexploataremecanizatS.,
potrivit cf,ruia sd se caute formule de gospoddrirec6t mai
convenabile utilizdrii mecanizdrii,pe de o parte gi sd se stdruie insistent pentru crearea
9i folosireade magini gi instalalii mecaniceperfeclionatein cadrul unor tehnologii noi
corespunzitoaregi inofensivepentrulaturasilviculturali, pe de altd parte.
Una din acesteformule este tipizarea tehnologicd a arboretelorin legdturd cu
exploatarea,care trebuie realizatd.in cadrul lucrdrilor de amenajate,ca ac{iune de
planificare gospoddreascd
a arboretelor.Bazatdpe criterii mixte (tehnico-culturalegi
functionale), divizareatehnologicda spaliului padurii are pi menirea deosebitdde a
crea posibilitdli pentru adaptarea pidurii la condiliile mecanizdrii lucririlor de
exploatare,iar aceastase poate realizaprin grupareasuprafefelorpiduroasein unitali
de gospodbrirepermanente(in legaturdcu exploatarea),adicdin complexetehnologice
sau entit51i,fiecare unitate fiind omogend in ceea ce privegte condifiile naturale
(caracteristiciale arboretelor,felul solului, declivit5li etc.) gi de produclie (re{elede
drumuri, locuri pentru depozite etc.). Fiecare entitate sau complex tehnologic,
100

constituindun parchet(cupon) sau mai multe parchetede exploatare,avizatela acelaqi

fel de mijloace, in cadrul aceloragi solulii tehnologice, prezintd un caracter de
independenlbtehnicdin legiturd cu metodade produclie(in funclie de form6, mdrime,
accesibilitateetc.) gi un caracter de permanen!6,derivat din aspecte frzice, care
asigurdaplicareain timp a misurilor de gospoddrirepreconizate.
Necesitateaunei tipizdri tehnologicese accentueazdodatdcu cregtereaexigenlelor
modalitalilor de gospoddrireintensivba pddurilor (tratamentecu tdieri la margine de
masiv pe suprafelemici, gridindrite), care impun grijd gi aten{iedeosebitein ceeace
privegte colectarea, atdt sub raportul cerin{elor producliei (volum de mttnc6.
productivitate,eficienldeconomicd),cAt qi sub cel al efectudriilucririlor respective,cu
prejudiciiminime in rindul seminligurilor,al arborilorrdmagiin picioareqi al solului.
Din acestpunct de vedere,tipizareatehnologicdcapdtdimportan{d9i mai mare pentru
arboreteledin perioadade regenerare(din planul decenalde recoltarepentru produse
principale).
^
Riportul de echilibru dintre cerinlele tehnicii de culturd silvicd intensivi 9i
cerin{ele tehnicii de recoltare-colectare,cu alte cuvinte armonizarea celor doud
categorii de interese,se poate realiza in mod satisficdtor dac6, in condiliile unei
tipizari tehnologicegi ale unei metode judicios adoptate,se aleg 9i se folosesc
mijloacele mecanice de colectare pe baza cunoagteriiinsuqirilor 9i performan{elor
acestoragi, esen{ial,dacdmuncitorii din exploatdrisunt instruili in sensulmlsurilor 9i
al obiectivelortipizariitehnologicea arboretelor'
sunt
Nivelul culturalal exploatdrilorforestieregi eficacitateatehnico-economicb
condilionatede realizareaurmdtoarelorobiective:
- creareade accesibilit6linoi qi de sporire a unor accesibilit6!iincd nesatisfrcdtoare
pentruunelepdduri,prin construireade drumuri auto principaleqi secundare,
- ieducereadistan{eloide colectareprin creareagi folosirea drumurilor secundare,
inclusiv a drumurilor de coast6;
pentrucolectarealemnului;
- inzestrareaexploatdrilorcu mijloace corespunzdtoare
limitarea folosirii tractoarelor forestiere in perioade ploioase, comparativ cu
instalafiilecu cablu,ce nu prezintddezavantajeletractoarelor.
Cercei6rileasupratehnologiilor de exploatarefolosite in prezentin arboretelede
molid, au condus la concluziacd printr-o analizd.detaliatd,pe principii ergonomice9i
silviculturale a fiecdrei opera{iuni gi faze, se pot aduce noi perfecfiondri, care sd
permit6 diminuareavdtSmdrilorprodusesolului, puietilor gi arborilor rimaqi, pe de o
pane, iar pe de alti parte si contribuiela mai buna organizarea procesuluitehnologic,
in ansamblu, gi li creqterea productivitilii muncii, concomitent cu reducerea
consumurilorde carburant.
Pe baza experimentirilor, Copdceanu(1983) recomanddo serie de metode de
exploatare a masei lemnoasein condiliile tratamentelorcu tiieri de regenerarela
marginede masiv.
=?entru tiierile unice (rase),se recomand[:
- colectareacompleti cu funicularul sau tractorul,in benzi late de 40 m sau 60 m 9i
de lungimevariabil6,c6t lungimeaversantului,
- colectareamixtd, adunatulgi scosulcu atelaje qi apropiatulcu funicularul sau cu
tractorul,in benzi late de 80 m gi de lungime variabilS,cAtlungimeaversantului'

Pentrut5ieri combinategi succesive(tlierea I), se preconizeaz1urmdtoarele

linii
tehnologicede colectare:
- colectareacompletd cu funicularul
sau cu tractorul, in benzi late de 40 m qi de
lungime variabi16,cdt lungimeaversantului;
- colectareamixti, adunatul gi scosul
cu atelaje gi apropiatul cu funicularul sau
tractorul, in benzi late de 60 sau g0 m gi de lungime variabilr,
c6t lungimea
versantului.
Alegerea liniilor principale de colectare se face cu respectarea
indicafiilor
prevdzutela tdierile geometrizate.
In tabelul 46 se prezintd sintetic macrostructura.procesului
tehnologic la
exploatareaarborilor din tiieri de regenerarela margine i" masiu gi
propun.iit" d"
imbunitifire rezultatein urma cercetdrilor.
Cercetdrileefectuateau ardtat cd, in exploatdrileforestiere, fazele
tehnologicein
carese produccele mai mari prejudiciiseminfigului,solului
9i aiborilorr6magiiparlin
opera{ieide colectarea lemnului, fazelede adunat,scosgi apropiat.
Tabeful 46' Macrostructura
procesuluide producfiela dobor6rea
gi colectarea
arborilor(tdieri
succesive
la marginede masiv)
Operafii qi faze

Propuneride imbun[titire

T[ierea arborilor
l.l.l. Efectuarea
tdieturiipentrudoborArea
arborilor
l. 1.2.Secgionarea
arborilor
1. I .3. Cur6!ireade crici
Colectarealemnului
| .2.I . Adunatul lenrnuluipentruformarea
sarclnllor
1.2.2.Scosullemnuluila cdilede acces
1.2.3.Apropiatul lemnului la platforma
primari

Dispozitiv pentrudobor6readiriiat6 a lemnului

Bastoanemetalicepentru protejareaarborilor
Dispozitiv pentrucolectareatrunchiurilorcu atelaiele.
carereducevdtdmirileprodusesolului
Atelai pentru colectareasemisuspendat6
a lemnului
Bastoanemetalicepentru protejareaarborilor de pe
margineacdilor de colectare
Pod mobil pentrutraversareapo(iunilor de teren
mlastlnoase.

Adunatul gi scosul se realizeazj.,de reguld, cu atelajele, iar

apropiatul cu
tractoarele. Degi prescrip{iile tehnologice prevad folosirea
mai intensiva a
funicularelor(FPU 500, FP2), in produclL acesieutilaje sunt insuficient
valorificate,
scosul 9i apropiatul pdnd sub linia de funicular ex"ecutdndu-se
in continuare cu
atelajele.

7.1. Efectelecolectlrii lemnului asupra solului

In toate suprafe{eleexperimentalecercetates_a constatat vdtimarea
solului in
orizonturile superioareca unnare a colectdrii lemnului. Silvicultural,prin
tratamentele
t02

aplicate se urmbregteregenerareanaturald a molidului gi a speciilor de amestec

V[timarea solului are efecte negativeasupraregimului apei gi aerului din sol 9i
in general.Principalelemodificdrimorfologiceale solului
implicit asupraregenerdrii,
sunt:
- tasareasoluluipAnbla adAncimea
de 25-30 cm gi formareaunui orizontingust.cti
caracterede pseudogleizare(pete ruginii pe particule de sol) in parteasuperioai6
formatepe depozitede fli9:
(12-15cm) a solurilorcu texturadluto-argiloasb
- aparilia unor suprafefecu exces de umiditate pe traseelecdilor de colectare a
lemnului, inierbateputerniccu Juncus sp. SiDeschampsiacaespitosa;
- distrugereaorizontuluide litierl gi a unei pd(i din orizontulhumifer in interiorul
arboretelor.
Cercetdrileefectuateau incercat explicarea apariliei acestor modificiri morfofuncfionale in sol. Metoda de cercetare a constat din inventarierea frecvenlei
diferitelor tipuri de vatdmdri pe suprafefetle l0 m2(5 x 2 m), amplasatela distan{ade
5 m intre ele. in unele dintre suprafeleleastfel amplasates-au efectuat mdsurdtori
asupraumiditalii gi densitaliiaparentea solului, la ad6ncimide 0-10 cm. 10-20crn"
in care s-auiEcut determindride
in suprafe{ele
20-30 cm qi 30-40 cm. De asemenea,
umiditate qi densitateaparentds-au efectuatm[suritori ale vitezei de infiltrare ? Lrrri
coloane de apd de 100 mm. Infiltrometrele,cu un diametru de 100 mm, au fbst
conceputegi realizatein cadrullaboratoruluide ecologie.
Cercetdriles-au licut in patru suprafe{eexperimentale(Demacuqa,u.a.37 B;
U.P. ltI ValeaPutnei,u.a.167F, 168;U.P. II Giumaldu,u.a.129F), situatc
PojorAta,
in condilii de substratdiferite:fli; in U.P. I Demacuqa9i qisturicristalinein U.P. Ill
oblinutein u.a. 167 C 9i 37
Valea Putneiqi U.P. II Giumaldu(tabelul47). Rezultatele
B au fost reprezentategrafic in figura 30'
in cares-audeterminat
experimentale
ale suprafe[elor
caracteristici
Tabelul 47. Principalele
vitezelede infiltrarea aPei

Ocolul
silvic

Depozit de
suprafa[i

37 B

Fliq

Deoozit de versant
arqrlo-lutos

III

167
F

$isturi
cristaline

Depozit deversant
luto-nisipos

peste60 cm

III

168

$isturi
cristaline

Depozit de versant
Iuto-nisipos

peste60 cm

t29

$isturi
cristaline

Depozit de versant
luto-nisipos

peste60 cm

U.P

Tomnatic

Pojordta

Grosimea
fiziologic6 a
solului

Substrat
geologic

Total

Numdr de profile
analizate

Martor

TAF

Vite

tiri

s
ncFi

Yi*

Fig. 30. Influen{a tractoarelor (TAF)

9i
atelajelor folosite la colectarea lemnului
asupra vitezei de infiltrare a apei, umiditdlii
gi densitdliiaparentea solului

*j i.8lhrr{

; - . tlcj -ii-rir:

tt

tf

'\ u*r$bts
rl
I
" ' t . d ' "i''
" -r-

r&--

:
:

,i.f. , _*
t'l

,i|".
(ti

j-r-----"j

jf,ll

1'!

..t--*

*,tt*$

ir1r

jds$**e

f'*ff-T*;r{,,'tirr

!R

*l

$e idprtr*

-*i=;;[:--

i,i*-r
I

r.i lj

..f,nd
:

jie--"*-3*

1'r

*f* i
ri
.r1....-J

,tartxi"i

ijr

tF'{'J**"'

S-a constatatci trecereatractoarelorpestesolul forestierdetermind

cregterea
densitdliiaparentea solului in primii 30-40 cm. Pe solurile luto-nisipoase
cregterea
estede la0'6 glcm3la1,0 grcm3in primii 5 cm de la suprafafdgi
de ia 0,95 g/cm3la
l,l5 g/cm3la addncimeade 30 cm.
Pe solurile argilo-lutoaseformate pe flig
@.a.37 B ), la o singurdtrecerea TAF_
. .
ului densitatea
soluluiin primii 5 cm a crescutde la 0,6
{cm'la 0,g4 g/cm3.
Colectarealemnului cu vitele determindcregtereaJensitatii aparente
a solului in
primii 20-30 cm. Tasirile celemaiputernicese inregistreaz|lasuprafala
solului(0-10
cm)' Pe clile de colectarecu TAF gi vite, timpul delnfiltrare u
un"i coloaneOeapa ae
100 mm rimAne aproape constant in primii l0 cm la solurile
formate pe gisturi
cristalinegi cregtede 100-150de ori pe solurile argiloase,formate pe
depoziteaL nig.
La adincimeade20 cm, timpul de infiltrarea unei coloanede aptrde
tbo mm
de 30-36de ori pe traseelede colectarecu TAF gide l0-12 oripe
"."gt"
traseelede colectare
cu vitele, comparativ cu solul nederanjat.Consecin{elesilviculturale
ale tas6rilor
determinatede trecereatractoarelorgi a vitelor la colectarealemnului
din pidure sunt
urmitoarele: modificarea structurii solului, reducereaporozitalii
de aeralie in pri;ii
20-30 cm, stagnareaapelor din precipita{ii, pseudogliizareasolului gi
inierbareacu
r04

specii hidrofile (Juncus sp., Deschampsia caespitosa), inrlutd{irea condiliilor pentru

instalareaqi dezvoltarearegenerdriinaturale.
Pe aceast[bazi, se recomandi stabilireagi marcareavizibil[ a ciilor de colectare
cu vitele qi cu tractorul gi interzicereaaccesului utilajelor grele TAF in interiorul
arboretelor.in afaratraseelorstabilite.
7.2. Propuneri de rafionalizarea actualelortehnici de doborAre gi colectarea
lemnului
Cercetirile noastreau avut drept scop imbunitdfirea actualelormetode gi tehnici
de lucru folosite la dobordreagi colectarealemnului, in vedereaevitdrii la maximum a
pierderilor ce se produc seminliguluinatural instalat gi arborilor in picioare, pe de o
parte qi solului, la colectarealemnului, pe de altd parte. Ele au constatdin observarea
gi analiza tuturor operaliilor gi fazelor de lucru la doborirea arborilor gi colectarea
lemnului. S-au notat de fiecare dati fazele qi opera{iileneergonomice,periculoasegi
ineficienteeconomic.Pe baza observaliilor efectuatein numeroasearboreteparcurse
cu tdieri in ultimii ani, s-austabilit ca deficitare,ineficientegi periculoaseoperaliilede
dobordrea arborilor, dezaninareagi manipulareaacestora,precum qi colectarealem
nului cu tractorul in sta{iuni cu soluri inmldgtinate. Rezultatul analizelor gi
prin doud propuneride
experimentdrilor{Ecutein aceastaproblema se concretizeazd,
ralionalizdri care pot constitui gi obiectul unor inovafii. Se propun urmdtoarele:
"Dispozitiv pentru doborAreadirijatd a arborilor din ririturi" gi "Pod mobil pentru
traversarealocurilor mldgtinoasela colectarealemnului cu tractoarele(TAF, Uoso)".
7.2.1. Rationalizarea lucririlor
doborflrea dirijati a arborilor

la doborArea arborilor. Dispozitiv pentru

detaliatda problemeipe careo rezolvi inovafia

) Prezentarea
Pentru a evita dobordreaarborilor peste nucleele de regeneraregi pentru a se
realiza colectareamai ugoarSa lemnului din r[rituri estenecesarca arborii si fie dobo
rAfi dupi anumite direc{ii, againc6t ei sd se glseascdintr-o pozi(ie de "os de pe;te"
fa{i de linia de colectare;acest lucru este ingreunat datorit[ coroanei asimetricea
arborilor gi pericolului anindrii arborilor doborifi. De asemenea,este cunoscutci in
arboreteletinere (20-35 ani), din cauzadesimii mari, doborirea haoticd a arborilor gi
anindrile greveazdasupraproductivitdlii muncii, put6nd conduceuneori la accidente.
D i spozitivuI propus permite r ealizarea urmdtoarelor opera(ii :
- dobor6readirijatd a arborilor cu ajutorul unei pArghii speciale,ce se introducein
tdieturadin parteaopusi direcliei de dobordredorite;
- prindereagi rdsucireaarboreluianinatin coroanelearborilor vecini, cu ajutorul unui
c6rlig specialconceput;
- prindereaqi deplasareade la cioati a arborelui aninat in coronamentin vederea
doborArii(la rdrituri);

105

- semisuspendareafusului deasupra solului in vederea curdlirii de crdci

$i a
seclionirii fusului (la r6rituri);
) Prezentarea
pe scurt a soluliilor cunoscutein rezolvareaaceleiagiprobleme,cu
evidenfierea dezavantajele
pe careacesteale au gi pe care inovafia le inldturd
in prezent,asemeneadispozitive nu sunt utilizate in operaliunile de explo atarea
lemnului. in lara noastrd,p.nt.u realizareaoperaliilor amintite muncitorii se folosesc
de tonor gi, eventual,de fapin6.
ln ceeace priveqtedirijarea direcliei de dobor6rea arborilor, aceastase.facedoar
prin intermediullapinei (fapt ce nu asigur[ decdtin puline cazurio dirijare eficientl).
De asemenea,rdsucireaarborilor in vedereadezanindriise face cu toporul infipt
longitudinalpe trunchi, la indltimea de 1,2-1,5m, ceea ce are ca urrnarecr6parea
lemnului(in consecin!6,
depreciereb
acestuia),precumgi posibilitateade a se produce
accidenteprin rupereacozii toporului sau a lamei acestuia,iegirealamei din tiieturi
etc.
Deplasarea pe distanli micd a arborilor anina{i prin schimbarea poziliei
trunchiului fa16 de cioatd se face in prezent cu bra{ele, operafia fiind greoaie si
periculoasd
pentrumuncitori.
Curdlarea de crdci a arborilor din rdrituri gi seclionareaacestorain vederea
colectdrii se face pe arborii aSezalipe sol. Datoritb dimensiunilor mici, seclionarease
face incomplet,ceeace are ca urmare agchiereatrunchiului, iar in cazul secfionirilor
completese inregistreazddegradarea
uneltelor(lan!, topor), ca urrnarea contactuluicu
solul. Asculirea gi inlocuirea acestora greveazd.asupra productivitdlii muncii qi
fi abilit5tii unelrelor.
)

Prezentareaprincipial5 a soluliei, cu privire special5asupra elementelornoi

carecaracterizeazdinovagia

Solufia de rezolvarea deficien{elorconstatatela operafiunilede dobordredirijata

a arborilor constd inrealizarea unei pdrghii prevdzutdcu un c6rlig care culiseazi pe
bralul pdrghiei, permitAndefectuareaoperaliilor enumeratela punctul 2. Elementele
noi constaudin pd4ile componenteale pdrghiei,principiul de funclionaregi modul de
utilizare. Dispozitivul, previzut a fi folosit de mecanicul care deservegtefierdstrdul
esteconceputgi realizatin doua varianteconstructive:
- varianta A: dispozitiv multifunclional folosit la dirijarea dobor6rii arborilor din
rdrituri in arboretede 35-50 ani (diametrumediu al arborilor extragide l5-30 cm);
- varianta B: dispozitiv multifunclional folosit la dirijarea dobordrii arborilor din
rdrituri in arboretetinere (25-35 ani). Varianta A permite gi suspendarea
arborelui
deasuprasolului, in vedereacurdfirii de crici qi sectionirii fusului.
t

Pn(i componentegi mod de utilizare

in figura 3l se prezintd schifa cotatd a dispozitivelor propuse in cele doud

variante.Pd4ile componente:bra{ul pdrghiei realizatdin profil pdtrat(variantaA) sau
106

prcfilpAtfot(40x40}
irlig metotic
teqvd

V s , r i q n t oA

Va r i on l o B

Fig. 31. Schifadispozitivului

pentrudobor6rea
dirijati a arborilor

{eavd metalicS.de 1-1,5 toli (varianta B), pani din olel sudatEla capbtul inferior al
p6rghieisub un unghi de 120-130gradeqi cu lungimeade 30-50 mm, cdrligul pentru
prindereaarboreluiin vedereardsucirii sau deplasirii acestuia- se confec{ioneazdprin
forjare din platbandade metal, pozitia sa pe braful pdrghiei este fixA (variantaB) sau
mobild (varianta A), prin intermediul unui alt profil pitrat ce culiseazi pe braful
pArghiei gi se fixeazd cu ajutorul unui qurub de fixare, piciorul de rezemare al
dispozitivului a fost prevbzutnumai in varianta A - este confec{ionatdin o{el profilat
in T 9i se prindede bratul pArghieiprin intermediulunui gurubcu piulile. Servegtela
rezemareadispozitivului in vedereasemisuspenddriiarborelui pentru curS{arede cr5ci
sausec{ionare,
In figura 32 se prezintd tehnica de folosire a dispozitivului pentru dobordrea
dirijati a arborilor.
Varianta 1. Dupb tdiereatapei, pe parteadirecliei de dobordre,se taie pe partea
opusd cca. 213 din secfiuneardmasd;se introduce in aceastdtdieturd pana de o{el a
pdrghiei, apoi se taie restul secfiunii. Prin ridicarea progresivi a brafului p6rghiei se
realizeazl.d irij area cdderii arborelui.
Varianta 2. Se taie cca.213din secliunein parteaopusd direcliei de dobor6re,se
introduce pana pdrghiei de dirijare, se taie tapa. Se dirijeazi doborAreaarborelui
ridic6nd sauapisAndprogresivbratul pdrghiei.
In figura 33 se prezinti tehnica de lucru la folosirea pdrghiei pentru dezaninarea
arborilor, pentrurdsucireaarborilor anina{i(fig. 33 A) gi pentruprindereagi deplasarea
arboreluiin vedereadezaninirii (fig. 33 B).
in figura 34 se prezintl tehnica de lucru la folosirea dispozitivului (varianta A)
pentru semisuspendarea
fusului in vedereacurdlirii de crici qi seclionirii fusului.

t07

,f

//

I
l)!/
tl

1 Toiereotopei

2 Se tab 2/3
din sectiune

'tl

\,/,/
I

3Se introduce
piqtfodedirijore

-.<--\
\ \
Il
I

l.-)

l7'r

L--.... I

j"i
L-J

\{"2
\,

5 Se toie 2/3din
seciiune

l+Se toie resiul

sectiunii

g^
7 Se introduce
pirghiade dinijore

(6,
it

8Stoie topo

i
I

l{

/ lA,

F="-!i' )

--/" -.=:!9 Doborireqdirilatd

s crborelui

Fig. 32. Tehnicide lucrula folosireadispozitivuluipentrudobordrea

dirijatda arborilor

) Avantajelecare rezult6,din aplicareainovaliei

cregtereaproductivitdlii muncii la operaliade dobordrea arborilor;
cregtereaproductivitdtii n-runciila adunatul materialului lemnos. Prin doborArea
dupi anumite direc{ii (in os de pegtefafd de liniile de colectare),lemnul poate fi
tras mult mai ugor la linie, suprimdndu-seunele manipuldrigi secfioniri inutile.
permite mecanizareaprocesuluide adunatcu ajutorul troliilor;
contribuie la reducereafrecvenfei arborilor vitdmali ca urrnare a colectirii
lemnului dupb direcfii convenabile,sporindastfel calitateaviitorului arboret;

r08

evitarea deprecierii lemnului prin crdpare gi agchiere, ca urmare a folosirii

toporului la rdsucireaarboreluiin vedereadezanindrii;
- evitarea unor accidentece pot surveni la manipulareacu bralele sau toporul a
arborilor in vedereadezaninirii.
Un studiu ergonomicgi de normareva permite evidenfiereamai exactda avantajelor
folosirii qi generalizdriidispozitivuluipropus.

Fig. 33. Tehnicd de

lucru la folosirea p6rghiei pentru dezaninareaarborilor

Rosuci.re.a
fusuiui

P r i n C e r qe
qrboreiui

si

d e p I a s o i eo

Fig. 34.
Tehnica de
lucru la folosirea pdrghiei pentru suspendarea
fusului in vedereasec{iondrii saucurdliriide crdci

--:-*

-'-: -

- -*,

#^
___-_:.--.-

109

7.2-2- Ralionalizarea lucririlor de colectare a lemnului in exploatirile

forestiere. Pod mobil pentru traversarea locurilor inmligtinate
GaF, uls)
) Prezentareadetaliatda problemeipe care o rezolvl inovafia
Aplicarea "Normelor pentru alegerea gi aplicarea tratamentelor" presupune
parcurgereacu tiieri de regenerarea unor suprafete mari de pddure, in vederea
extragerii arborilor marcafi. Colectarea materialului lemnos in cazul aplic6rii
tratamentelorcu regenerarenaturald (tdieri grddindrite, t6ieri de transformaie spre
grddinirit, tdieri succesivesau tdieri in benzi la margine de masiv) trebuie s6 se facd
numai pe anumitetrasee,evitdndu-seporliunile regenerategi vdtdmareaarborilor care
mai rIm6n in arboret.Traseelede colectaretrebuiesa fie pe cdt posibil rectilinii sau cu
raze de curburd mari, pentru a se evita agd\areacioatelor sau.a arborilor rimagi gi
pierderilede puterela utilajelefolositela colectarealemnului.in numeroasearborete
de molid sau amestecuride rdginoase
cu fag din Bucovina,situatein staliuniformate
pe flig, apar microsta{ionalpo(iuni cu fenomenede inmldgtinarela suprafati sau
izvoate de coastd (in sta(iunile formate pe gisturi cristaline), care pun probleme
deosebite sub raportul traversdrii lor de cbtre tractoarele folosite la colectarea
lemnului.
$i din punct de vederesilviculturalastfel de statiunipun pr.oblemedeosebitde
dificile sub rapoftulregenerdriilor. Pe asemenea
microstatiuniaparprimeledoborAturi
de v6nt, iar ulterior o bogatdflord hidrofi16,(Motinia sp.,Juncui sp.',carex sp.). Dupn
cAtevatreceri succesiveale tractoarelorpesteportiunileinmldgtinate,traseuldevine
impracticabil,tractoarelerdm6nAndadeseainndmolite. Pentrua continuacolectarease
face o deviere a traseului de colectare pdnd cdnd gi urmdtoareapor.tiunedevine
impracticabila
g.a.m.d.
Dispozitivulpropusde noi permitetraversarea
unor porfiuni mldqtinoase
de 6-10
m, dupl utilizirreputAndfi str6nsqi transportatin alt loc.
)

Prezentareape scurt a solu{iilor cunoscutein rezolvareaaceleiagiteme, cu

eviden{iereadezavantajelepe careacesteale au gi pe careinovafia ie inldturd

in prezent, cu totul sporadic, se face o amenajare sumari a porfiunilor

mlSgtinoase,prin podirea cu lemn rotund de raginoase,agezat transversal sau
longitudinal pestesol. in mod curent,colectarease faie tragAndu-selemnul pestesolul
inmligtinat, ceeace are ca urmareurm[toarele dezavantaje:
- pierderi mari de putere la tractoarele(TAF
$i Uoso)care traverseazdporliunile
?nmligtinate;
- reducereasarcinii colectatela o singuri trecere;
- mobilizarea,uneoriprelungitd,a utilajelorinimolite;
- vdfdmareaarborilor din apropiereprin autotractarecu cablu;
- degradareafizico-mecanicda solurilor gi inriutdlirea
condiliilor de regenerare;
- extindereasuprafefelorcu solul degradatca urmarea lucrdrilor
de exploatare;
- reducereaproductivitiliimuncii;

ll0

cre$tereacheltuielilor de investifii pentru readucereain circuitul economic a

suprafelelor degradate.
)

Prezentarea
principialda solufiei,cu privire specialdasupraelementelornoi
carecaracterizeazdinovatia

Solufia de rezolvarea deficienlelorsemnalateconstdin realizareaunui pod mobil

din lobde din lemn de arin (carese gbsegtede regulSpe asemenea
microsta{iuni),cu
diametrulde l0-14 cm, prinseintre ele cu lan! metalicsaucablude funicularuzat,care
nu mai poateaveaalte utilizdri.Lungimealobdelorse recomanddsd depdgeascd
cu 2040 cm ampatamentul
rotilor tractorului.Fiecarelobd[ esteprinsdde lan{ saucablu cu
bride saucu ajutorulunor scoabe,lacirca 20-25cm de capdt.Lantul saucablulpe care
sunt fixate lobdele se realizeazddintr-o singurd bucatd,permitAndastfel manipularea
mai ugoarda "podului mobil". Distan{adintre lobde va fi de 1-1,5 ori diametrul
lobdei.Astfel montate,pieselecomponentepermit rulareagi derulareapodului peste
suprafelelemldgtinoase.Pentrustrangerea(rularea)in vedereatransporl5riiin alt loc a
podului mobil se propunefixareape lobda de la unul din capetea unui cablu sublire
(diametru5-6 mm), care va avea lungimeacu 0.5-1,0mai mare decAta podului. La
derulare se va avea grijd ca aceastasd rlmdni pe sol, intinzAndu-sein direclia
derul6rii.Principiulde func(ionarela rulareqi derulareesteprincipiuljaluzelelor.
In pozilia rulat, podul mobil se prezintdca un sul cilindric cu lungimeaegal[ cu
lungimea lobdelor gi diametrul de 0,8-1,0 nl $i poate fi legat cu cablul troliului
tractoruluigi ridicat in vedereatransportdrii.ln pozilia derulat,podul poate avea o
lungimede 6-10 m, se muleazdperfectla sol, are o rezistentdmarela trecerisuccesive
qi o stabilitatedeosebitdla solicitSri,datoritdsistemuluielasticde imbinarea p54ilor
componente.
) PIr{i componentegi mod de utilizare
in figura 35 se prezintd schila "podului mobil pentru traversareapor.tiunilor
mldqtinoasela colectarealemnului", in pozilia derulat la sol. Figura-36 reprezintd
"podul mobil" in pozitiarulat, pentrua puteafi transporlatin alt loc. In figura 37 se
prezintduneledetaliide prinderea lan{ului(cablului)de lobdelede lemn.Principalele
fazegi operaliila folosireapoduluimobil se prezintdin figura38.
scoaboper*ru pindam cublu&ri $ 6nm
bbde db ternn d orn t D-14cr'r

dedel 6 6 mnr
t 8-12rnrn squ hN{

forig
/

Pentru
troctare

Fig. 35. Schip podului mobil in pozilia derulat

lll

Fig. 36. Schilapoduluimobilin poziliarulat

(sec{iunea
transversal6)

bri& nretdbd

csbtudEotel I 8-B mm

Fig. 37. Metode de prinderea a lantului (cablului) de lobdelede lemn

l. Transportulpodului mobil in apropiereaterenului mldgtinosprin semitirdre

2.Ldsarea podului la sol in locul unde incepe por{iuneamligtinoasf,.Podul rulat se ageazdin

agafel incdt derulareasd se facd spremlaqtind

- sol mldstips

--

3. Derulareapodului spremlagtinI

t12

sol mrrd

mrrml

4.Trecereatractoruluicu sarcinapestepod

poduluimobil
5. Str6ngerea

Fig. 38. Fazegi operaliila folosireapoduluimobil

-) Avantajele care rezulttrdin aplicareainova{iei: eliminarea degradSriisolului:

cre$tereaproductivitdlii muncii la colectarealemnului; reducereatimpului necesar
pentru amenajareaunor podini fixe; evitareaunor stalion6ri inutile; evitareavitSmirii
arborilor din imediata vecinitate a terenului ml6$tinos; reducereaconsumurilor de
combustibili; readucereain circuitul economic cu cheltuieli minime a suprafe{elor
neregenerate.
?nmlagtinate

7.3, Ra{ionalizarea lucririlor de colectare

Pentru aplicareacorectda prevederilo, noilor ,,Norme tehnice pentru alegereapi
aplicarea tratamentelor" sunt necesareo serie de condilii care se incadreazdin
termenul generic "asigurarea accesibilitdlii arboretului". Din punct de vedere
terminologic, trebuie sb definim mai multe accep{iuni ale accesibilitf,tii: (i )
accesibilitatea (pddurii) arboretelor este realizatd prin releaua de drumttri auto
forestiere pentru transportul cu autocamioane specializate, (2\ accesibilitatea
arboretuluiesterealizatl prirrtr-o refeade drumuri de versant,culoare de colectarecu
vitele sau linii de funicular. Releauade drumuri auto, dc tractor, cii de colectaregi
linii de funicular reprezintdcondilia de bazd pentru indeplinirea funcfiilor pidurii 9i
pentru asigurareacontinuitAtiiacestorfuncfii.
Planificarea gi proiectarea accesibilitdfii fieclrui arboret trebuie realizall in rnod
unitar pentru bazine intregi, lin6ndu-secont de condiliile stalionale(pantd, substrat
geologic,predispoziliala degradarea versanfilor,funcliile pidurii etc.). Perilu aceasta
sunt necesarecercetdridetaliate(dublatede sirnuldri cu calculatorulelectronic).carc
I l3

se permitd fundamentareaunor instruc{iuni de proiectare unitari a re.teleide drumuri

de versant qi cdi de colectare in vederea valorificdrii economice gi ecologice a
pidurilor dintr-un bazin forestier. Acest lucru se impune deoarecefoarte frecvint, in
etajul rnolidigurilor,se inregistreazdastfel de "releli de accesibilitatea arboretului,',
construite"ad-hoc" pentru accesibilizareaunei suprafelerestrAnse,calamitatein urma
unor dobordturi produsede vdnt. Mergdnd pe aceasti linie nu vom reugi niciodatd o
accesibilitateglobali a fiecdrui arboret gi vom determina declangareaunor intense
procesede degradare.Eliminareapreocupirilor, pornind de la unelerezultatenegative,
ccncretizatein declangareaunor procesede versant,ca urrnare a unor drumuri de
versant insuficient fundamentate,este o gregealdcare poate aduce mari pierderi
silviculturii 9i nu in ultima instan{d poate determina imposibilitatea aplicarii cu
rezultatelescontatea,,Normelor tehnicepentru silviculturd I-5".
Construirea unei refele unitare de drumuri de versant qi cdi de colectare
permanenteva permite o mai bund accesibilizaregi o valorificare mai ra{ional6 a
pidurilor alpine, a instalafiilor turistice gi un control mult mai ferm al modului de
gospoddrirea pddurilor. FdrE?ndoial5,amplasareagi construc{iadrumurilor de versant
pune o serie de probleme care trebuie rezolvate,acesteprobleme
1in de asigurarea
prevederilor legii 9/1973 privind asigurareaprotec{iei mediului inconjurdtoi gi de
adoptarea unor tehnologii care s6 determine migcdri minime ae pamantuii gi
instabilizlri minime. Planificareagi proiectareaviitorului sistem de accesibilizarea
arboretelorva trebui sd meargd mdni in m6nd cu cercetlrile pentru fundamentarea
tehnologiilor de "mdine" se vor fi folosite in exploatarea pidurilor. Cerin{ele
economiei nalionale pentru lemn ca materie prima se menfin foarte ridicate. prin
adoptareaunui sistem unitar de aceesibilizarea fiecirui arboret se vor crea condi{ii
pentru valorificarea integrald a potenlialului productiv gi ecoproductiv al p6durilor
montanedin fara noastr5.Cercetiri recenteau pus in evidentdcd pentru o gospodarire
ra{ionalda pddurilor montanedesimeaoptimd a re{eleide colectaretrebuie s[ fie 3040 mlha, dezvoltfindu-sein acela$i timp o gami largd de funiculare qi trolii
specializatepentrucolectareaunor cantitifi redusede masalemnoasi.
Observaliile privind necesitateaasigurdrii unei relele permanentede drumuri de
versant i-n etajul molidigurilor gi a posibilitalilor de amplasarecu riscuri minime au
condus la concluzia cd pentru proiectareare{elei de drumuri de versant se va adopta
solufia unor drumuri pe curbede nivel, legateintre ele prin drumuri diagonale punt"
"u care
reduse,in felul acestase elimini in mare parte eroziunile gi migcdrile de p5mdnf
determindadeseainstabilitateaversanfilor.
Principalele avantajecare ar decurge din adoptareaacestui sistem sunt: o mai
buni adaptarela relief gi reducereaprelului de cost la construcfieprin diminuarea
miqcdrilor de pdm6nt; reducereacheltuielilor de intrefinerea drumuiilor; posibilitdli
mai bune de folosire a troliilor qi funicularelor la colectareape linia de cea mai mare
pantd a materialului lemnos; reducereafrecven{ei vdtbm[rilor produse arborilor qi
seminfiquluiprin colectareain diagonali, prin adunatullateral sau prin corh6nire;se
realizeazd,o accesibilitate pentru muncitori, magini gi pentru controlul calitalii
lucririlor; diminuareasau chiar eliminareaproceselorde eroziunegi a alunecdrilorde
teren; realizareaunei accesibilitdli incd din tinere.tepentru arboretelede molid gi
realizareaunei stabilitdtimai ridicate, prin aplicareacorectda curd{irilor si rdrituriloi:
114

posibilitefi sporite de aplicare a tratamentelor bazate pe regenerareala margine de

masiva molidului.
in figura 39 s-au reprezentattraseele ipotetice pentru noile drumuri care vor
realiza accesulpentru executarealucrdrilor silviculturale gi de exploatarela unitalile
amenajistice61-68 din U.P. I Demacuga,Ocolul silvic Tomnatic.Varianta adoptati la
trasareadrumurilor a fost a drumurilor de versantparalelecu curbelede nivel; legltura
intre drumurile de versant se face prin intermediul drumurilor construite pe vlile
secundaresau a drumurilor diagonale(in zone cu pantereduse).
in tabelul 48 s-au sintetizaiprincipalelecaracteristiciale accesibilitAfi arboretelor
care se realizeazd,
ca urrnarea construirii drumurilor de versantpropuse.Din simularea
efectuati (tabelul 48, fig. 48) rezultdci pentru a realizaaccesibilitateain proporlie de
70-80% (in ipotezaunei distanlemedii de colectarede 100 m) sunt necesarila 100 ha
0,62km drum auto forestier principal (existent deja) 1,8 km drumuri de apropiat gi
cca. 2 km drumuri de colectare.Valorile calculate de noi sunt apropiatede valorile
recomandatein literaturade specialitate.
Tabelul48. Accesibilitatea
in arboretele
din u.a.6l-68 din U.P.I Demacusa.
Ocolulsilvic
Tomnatic
Specificafia
SuprafaJade pidure deservitl (ha)
Drumuri auto (m)
m/ha
Drumuri de tractor (m)
m/ha
Total drumuri (m)
Accesibilitatela distanfade colectarede 200 m (%)
Accesibilitatela distantade colectarede 100 m (%)

Existent

Propus

657
8200

657

t)\

12,5
21300
32,4
21300
109
55

3825
5,8
t2025
44
2l

IECEIvoA

/a'\
---5-

',''
t :t't''

t)

iilx{7E

Total

657
8200
t? 5

25125
38,2
33325
153
'76

*um bctier exbted

brostier trlgs
d|u
il|m
prir
Fteci
liriE & pqEeE
r. liiei Fqrcehre
ad& &linli

f;:E
'e

'{,
\. ,r/

ar"'a

---?-

Fig. 39. Propuneride refeade drumuri de colectarein u.P. I Demacuga,o.s. Tomnatic

I 15

B. Regenerarea naturali
perturbatori

a arboretelor afectate in mod repetat de factori

1. Principalii factori implica{i in proceselede ririre a arboretelor gi influenfa

lcr" asupra evolufiei arboretelor
Pentru determinareanaturii, frecvenfei gi intensitilii factorilor dereglatori in
'i"lroretele de amestecgi in cele de molid s-au supus analizei unitili amenajistice
teyrezentative'dincadrul ocoalelor silvice Marginea, Yama, Moldovila gi Tomnatic.
l..o baza investigafiilor au stat datele din evidenlele ocoalelor silvice, referitoare la
;:ualrtumul produselor accidentale, ea expresie materiald a acfiunii factorilor
dereglatori.
O primi aralizd,a pus in evidenfdfaptul c[ la intervalede 3-6 ani se manifestdfie
rupturi de zdpadd,in arborete linere, fie doborAturi de v6nt izolate, care pot avea
intensitdli de p6nd la 146 m3lanlha (Ocolul silvic Vama, 1986). in majoritatea
cazurilor, arborii afectali sunt grupali in ochiuri, in jurul unor centri de instabilitate,
dcterminafi fie stafional (apd stagnant5.,
soluri extrem de superficiale,microforme de
relief expuse), fie structural(discontinuiteti in plafonul superior).Acegti centri vor
suporta alte reprize de factori perturbatori, in paralel cu declangarearegenerdrii
naturale(efectul .,carie").Aceastaa reliefattotodatdgi faptul ci in multe cazurinu este
afectat intregul arboret. Utilizand, in aceastdetapi, indicatorul creqterecurentl din
tabelele de productie,in raport cu v6rsta,evolufia consisten{ei,clasa de producfie gi
compozifiaarboretului,s-aincercatconstituireaunui sistemprin care sd se evidenfieze
dinamica volumului la hectar, avdnd la baz6, ca cifrd de start, volumul furnizat de
anrenajamente.
Pentru ocolul silvic Marginea, acegti indicatori au fost analizalipentru perioada
1970-1997({rg.40). In cazul unor u.a. din U.P. II Berchezase eviden{iazd,faptul cd
rrrpturile de zdpadd din aprilie 1977 au fost un fenomen cu implicalii majore,
ac{ionAndca un factor de start in deschidereaunor arborete(masa lemnoasdafectatd
.s1qsvidenfiati pentruanul 1978).Intensitateade manifestarea fost cuprinsdintre 7,1
$ 23 m'lanlha. De asemenea,esteremarcatanul 1984,cu intensitdfiintre 5,5 n'lanlha
qi I09,9 m3lan/ha.in doub din cele gaseparcele,acumul5rilede masl lemnoasdsunt
nrai reduse dec6t extragerile(pierderile).Astfel, in u.a.62 A (100 ani) acestea
reprezintd5l %o,iar in u.a. 66 A (80 ani) 7 | oh.
in cazul Ocolului sitvic Vama, s-au luat in analizd arboretedintr-o unitate de
producfie de amestec(U.P. m l)ragoqa),cuprinseintre 90 qi 100 ani (vArst6luat[ in
considerareia inceputulperioadeide analizd)(fig. a1).
Din prelucrareadatelor a reiegit faptul cd evenimentelede nalurb a produce o
rdrire substanfial[a plafonului superior(intensit[1imai mari de 20 m'/anlha) se succed
destul de frecvent,la intervalecuprinseintre 3 qi 7 ani. Dupd cum este de agteptat,la
volume anuale afectatein cuantum de peste 100 m'/ha, arboretelein vdrstd igi refac
mai greu aptitudinile auxologice.Insigi structuraarboretuluimanifestdo flexibilitate
mai redusd.,rdrirea fiind mai uniformd, depdgind spa{iul aqa-numitelornuclee de
regenerare.
116

640

lrG

620
600

re
480
c60
!
E

sts

560

54O

s2o g

840

5CO

E
q

20

*+0
46q

S
i d9E9EEEP
f r :oPsEb E
, qf 9
E=YsttF+r[.flrlh.

I nul

Ic.t+5torlrrt.F..ftlG'

--+-tqbF(lr'

Fig. 40. O.s. Marginea,U.P. II Bercheza,u.a. 63 A. Varsti 90 ani, consistenta1,0,clasade

productieII, comPozilie7Mo3Fa

,"
4

120

500

1DB

400 :r
t

300E
2ooE

:E8 0
,3
00
m

fr<o

109

#20

4
/

0
N$(oroo+{+(o(PElels!9

H h H H E s s S E E S E E.nur
:

\,blumextrasm.cll'an,lhe r

crt,m,c'En'tla
Ereslerea

-r\'blum'ha

0,6,clasadc
u.a.344A. Varstd105ani, consisten{a
Fig. 41. O.s.Vama,U.P.Ill Dragoga,
produclieII, compozilieTMolBr2Fa
pentru cele opt unit[fi amenajisticedin Ocolul silvic Moldovifa analizate,in
cu frecvenlede 3-5 ori, cu cel putin un
perioada1988-1996s-aconstatatosuccesiune
evenimentmajor o datdin deceniu(fig' 42).
in cazul Ocolului silvic experimentalTomnatic, U.P. I Demacuqa(fig. 43)' sunt
puse in evidenfi asemeneaevenimentecu caracterperturbator,ce au o periodicitate
mai redus6 - 3-4 ani - dar gi o intensitatemai mic6, cuantumul volumului afectat
ridic6ndu-sela nivelul maxim de2J m'/an/ha.
ca vArsti, clasi de
Din analizeleefectuatepe unitdli amenajisticereprezentative

n7

40

n| c 5

c
n

30

25

soo P
.ro i

o 20
o
o

E
E

r90

|!
f

o.o

r0

fr

t20

aOO

r982 r98J r98. r95'r986 r907 r988 r9q9 r99o t99t t992 t99a !994 r995 t996

5voluncx(.tr

h,q,atnaia

Ic'.rt,.crt.

tr.c/rtaia

anul

_{_yoldntnt

Fig. 42.O.s.Moldovila,U.P.IV PutnaSecries,

u.a.332A. Vdrsta65 ani,consistenti0,8,clasa
de produclieII, compozilie6 Mo2 Br2Fa

7EG
r50

Eto

740

ag
I
E6

.to !
rzo E
rro !
roo $

E4

s:

6ra

6EO

rgEl

E=VonFcl(r:f

/.,'

rqE? rgEl rq84 r9s6 rqES r9A7 rgEf

F.(.ait0t:

-ctet<Et<,Ft.lzofitt

logq rgc+ te01 rqg.z rq9!

ro94 rggg 1006

thul

___FVotrd/t:

/
Fig. 43. o.s. Tomnatic,u.P. I Demacusa,
u.a.97 B. vArstd100ani,consistenf6
0,7, clasade
produclieI, compozilie7Mo3Br

de produc$e, consistenlb gi compozitie, reiese faptul cd exist6 o succesiunede

evenimente cu caracter perturbator care se manifestd anual cu intensitili reduse.
Evenimentele majore pot s[ apare o dat[ sau de doui ori in deceniu. pentru
determinarea modificirilor structurale, evidenfele amenajistice nu sunt in totalitate
utile, intruc6t fenomenele se manifesti punctiform (in zone sau ochiuri, in centri de
instabilitate),mai alesin arboretelede p6nd la 80 de ani.
Dupi aceasti vArstdririrea ia amploare pe toati aria arboretului. Este suficienti
manifestareaunui asemeneaevenimentcare si produci o discontinuitatea plafonului
superior,pentru ca apoi anual, ochiul deschissi se lSrgeascdin mod continuu. Deci,
un evenimentde mare intensitatepoatesi declanqeze
procesede regenerareinclusiv in
arboretetinere.

118

2. Analiza influen{ei factorilor sta{ionali gi de arboret asupra regeneririi

naturale in arborete afectate de factori perturbatori
in vedereastabilirii influenfei factorilor stafionaligi structuraliasupraregenerdrii
naturale, in arborete afectate de factori perturbatori s-a procedat la analiza statisticd a
arboretelorcu regenerarenaturalddin gaseocoale silvice situatein zone bioclimatice
relativ diferite: Tomnatic, vama, Pojordta gi Moldovita din bazinul Moldovei, Vatra
Dornei gi pa(ial Cogna (U.P. I Tegna gi U.P. II Cucureasa)din bazinul Dornelor,
investigaliileviz6nd un numdr de 893 unitSli amenajistice.
Criteriile pentru selecfia parcelelor au fost: vArsta mai mare de 60 de ani,
consistenlasub nivelul de 0,7, tiieri de produseaccidentalecu un volum mai mare de
2,5 mt I anlha.regenerarea
naturalddeclangatd.
Au fost cercetatesub raport statisticarboretelecu regenerarenaturald,in scopul
evidenlierii influenlei divergilor factori stafionali gi de arboret asupra procesului
complex de rdrire-regenerare.
S-a realizat sortareaunitdlilor in raport cu intensitatea
volumului de material lemnospus in valoare,rezultatdin tiieri de produsede igieni gi
accidentale.Suprafa,ta
carea rdspunscriteriilor de analizdeste11.247ha, adicd 15,5oh
din suprafalatotald a ocoalelorcercetate.Pentrufiecareunitate,procentelemedii sunt
urmdtoarele:
6 o%Ocolul silvic Cogna,11,3o Ocolul silvic Moldovila, 17,8% Ocolul
silvic Tomnatic,18,3% ocolul silvic vama gi 10,4% ocolul silvic Vatra Dornei.
Datele au fost prelucrate gi sintetizatein raport cu factorii stalionali (tip de
sta{iune,tip de pddure,tip de sol, altitudine, expozilie, form6 geomorfologicd,tip de
litierS, pantd), factori de arboret (grupa funcfionald,virsta arboretuluimatern, vdrsta
seminfiqului).
Ca indicator al vulnerabilitd$i diferililor parametri sta{ionali qi de arboret la
factori de stres,a fost alesmodul de gruparea seminligului,pornind de la premisacd o
regenerarein ochiuri mijlocii gi mari, respectiv in grupe, p6lcuri mici qi mari, este
rezultatulacfiunii rgpetatea factorilor perturbatori.
Pentru modul de grupare al seminligurilor s-au utilizat denumirile gi
caracteristiciledin accepfiuneaconferitdde instructiunilede amenajare;bu - buchete,
cu suprafa(ade 20-100 m'. gr - grupe,cu suprafa{ade 101-500m2, pmici - pAlcuri
tqici, cu suprafafade 501-1000m2, pmari - p6lcuri mari, cu suprafa{ade 1001-5000
m', fs - fiqii (benzi), i - intim (uniform rbspdnditsub masiv, mx - mixt-grupat, forme
combinatede rdsp6ndire.
De asemenea, pentru fiecare factor s-au utilizat denumirile $i, respectiv,
abrevierileutilizatein mod curentin activitateade amenaiare.

2.1. Influenfa tipului de sta(iune

Din analiza distribufiei suprafeteicu regenerarepe tipuri de staliune (fig. 44)
reiese cd, in cazulocoalelorsilvice Cogna,Moldovila, Tomnatic Ai Vama, peste60 %o
din suprafa{a regeneratd natural se realizeazil in cadrul tipului de stafiune 3333
(Montan de amestecuriPs, brun edafic mare cu Asperula-Dentaria).

l19

DiEdbutie aJpmfetel cu regenenrc pe upuil

de statiuni O.S. Co$a
1@.00%

I
i

Dlstdbuta atpnfetel cu rgrnerane pe dpuai

de lta0unl O.S. MoldovltN

9000% L

i a sooo%'
,

70.@% 1,
60.Ctr%l
5o.oo% i

:
I i
i t

$ rcoo*rI
f, :o.oox

, A m.@"/,i
i
ro.ooxI

0.00% I -

;
'

@!-.--

2333
'Iip

'lip

de staliune

c|i$tibutla supnfetei cu regenenrc pe tipuri

de iatiunl O.S. Tomnatic

60.00%,

Distdbutia sprafetel cu rcgeneran p tipurl

de datiunl O.S. Vama
90.000/6
.

ffi

l
650.00%

iro.oox,
,
{:o.oo",t
g

Fzo.oo%:
'to.oox l

de statiune

Bo.oo%l

I
6'zo.oo*
! eo.oox

_ffiffi
;

50.00% -

! rc.oox,
l
r ! 3o.oo%
6

20.@%

.i

1O.OO%, M

o.oo", ffi

0.00%23?2.

ffil
-__*,,
3312 3313 3332
Trpdsbliure

3333 3640

2332

?;;"J:'.j

Oistributia

sprafetei

cu ngenerare

pe ilpurl de iatiunl

O.S. Vatra

60.00%

.
45o.oo%

P;;;;

Ego.oox

ffi

m
E2ooo%
'':H

- --ffi
1330

2311

2312

ffi

4$|
@ * ffi fu
- ffis
2322

2331

2332

2333

2530

3333

lip de statiune

Fig. 44. Distribuliasuprafeleicu regenerare

pe tipuri de staliune
Faptul este normal, intrucAt acest tip de staliune are cea mai mare extindere
spatialein ocoalele analizate.In cazul Ocolului silvic Vatra Dornei situatia difer6,
predomindndregenerareain cadrul tipului de stafiune2333 (Montan de molidiguri, Ps,
brun acid gi andosoledafic mare gi mijlociu, cu Oxalis-Dentariat acidofile). in ceea
ce privegtecelelaltetipuri de stafiuni,procentulsuprafeleicu regenerarenaturalSeste
redus,in comparafiecu tipul predominant.
findnd cont cd in analizi au fost luate numai arboretele cu un procent mare al
volumului de produseloraccidentale- Idv > 2,5 m3lanlha(Idv - indicele dobor6turilor
de vAnt) - rezult[ cd gi din punct de vedere al vulnerabilitlfii la factori perturbatori
tipurile de statiunecu cel mai ridicat grad de risc sunt 3333 pentrubazinul Moldovei 9i
2333 pentruzona ocolului silvic Vatra Dornei.

120

Acest prim rezultat confirmd afirmafiile din literatura de specialitateprivind

corelalia dintre bonitateastaliunii qi majorareariscului la producereadobordturilorde
vdnt, mai ales datoritd umiditdtii mari din sol. Totodatd,inciden{atroficitdtii ridicate
se manifestd at6t prin coeficienti de sveltele cu valori mari, cdt gi printr-o ridicatd
capacitatede regenerare(fig. 45).

To-m

Tl

Tlt

Tltl

T lV

T V Troficitatepotenliala

Fig. 45. Delimitareazonelorde favorabilitate/vulnerabilitate

in raportcu tipurile de stafiune
(troficitatea
potenfiald
gi umiditatea
estivald)

in ceea ce privegte modul de grupare a seminfigului, ca indicator relativ al

intensitilii gi frecvenfei doboraturilor produse de v6nt, dar gi al capacit1fii de
regenerare,se confirmd observatiile referitoare la gradul de vulnerabilitate al unor
tipuri de sta{iune(fig. 46). Astfel, pentru ocoalele situate in bazinul Moldovei. in
cadrul tipului de statiune 3333 sunt intdlnite majoritatea formelor de grupare a
seminfigului,predomindndcele in grupe (o.s. Tomnatic - 39,5 %)
li, t"rp""iin, *irt"
(O.s. Vama - 30,2 yo, O.s. Moldovi\a - 27,5 %). Situatiase prezinti diferit pentru O.s.
Vatra Dornei unde, in cadrul tipurilor de sta{iunepredominante,cel mai des int6lnit
mod de regenerareeste in pdlcuri mici (18,6 o/o),urmat apoi de cel mixt (15,1 %)
pentru tipul 2333, gi modul de grupare in buchete(12,3 %) pentru tipul de stafiune
2332 (Montan de molidiquri Pm, brun acid edafic submijlociu, cu Oxalis-Dentaria+
acidofile).
O altd explicalieo constituiegi temperamentulspeciilor,in bazinul Dornelor fiind
predominantmolidul.

t2l

Dis*ributia modului de grupare ! *mintiului

pe tipuri de 6tatiuni O.S. Cosna

60.00% -

, :5.0o%

i s o o o xl
,
! 4o.oo%
I

Distributia modului de grupare a emintiului

pe tipuri de statiuni O.S. Moldovita

30.00%-

70 00%

Esi
ll

j20.00%
rS

:i

opmrl

$ ,0.**.1

*-l

Es oox l
5l

EDI

30 00%

),

ars
trsr
o*I

81000% l

,rry:'l

t6

;nll

Doo%
2333

Tipde stalun

3333

oistributia modului de grcpare. $mintiului

pe tipuri de statiuni O,S. Tomatic

30 00% ,

fl::-

&ooo%.

0,0% .

i,.oo*

;-rooox
soo%
I ooo*--. -* r-.+
2322

2332

ln |

Eb!
t;

3333

.120.00%

:_

ooo%

3640

0 00%

ll
llE.
2333

Ellh
ofl

r
3312

-n
0

t-h
3332
3313
Tipde statiune

pmari

_ _9!a:t

3640

pe tipuri de sdatiunio.s.

'

400%:
200%

ol

18.00% -

Ek
lr 9r

ill

tl

Distributiamodului de r*r1i..;;T;:ilui

,l.oox,
), lrr.oon ,,
' Ero.oox:
* sooxl
!ooox.

$o.oo*,

20 00%

-16.00%

il

&s.oox915.00% l

I ll I
Jl i I
o--. - *&lJl J
2333
3332
Tip d statiune

f"41,,

-. 811.,
3332
2333

Distributia modului de grupare a *mintiului

pe tipuri de statiuni O.S. Vama
35 00% -

35oo%,

525

U
2332

Tip de slatiuna

40 o0%
:

apffiil

500%.

ll

::
ogr

nh
r+ ,,,o--E*lill--B
|-||ll

ellll

l*:l"Y" --

pe tipuride stafiune
Fig. 46. Distribuliamoduluide gruparea semintigului

2.2. Influenfa tipului de sol

Din analiza datelor privind repartizareasuprafelei cu regenerarepe tipuri de sol
$g. aT se evidenfiazi faptul c6, pentru ocoalelesilvice luate in studiu, existd o serie
de asemlndri.Astfel, pentruocoalelesilvice Moldovi{a, Vama, Vatra Dornei gi Cogna,
cel mai mare procent de suprafetecu regenerarese intAlnescin cadrul tipului de sol
3301 (brun acid tipic), respectiv 74,54 yo, 84,8 oA, 46,2 yo gi chiar 100 Yo. De
asemenea,acest lucru se constategi in cazul O.s. Tomnatic - 13,4 04, dominantl fiind
regenerareape tipul de sol 2209 (brun argilo-iluvial pseudogleizat)- 35,8 %. $i in
cazul acestuiparametru(solul), intervine pe de-o parte influenla asuprainrdddcindrii gi
pe de alt6 parte capacitatea de suport a solului, pentru instalarea gi menfinerea
regenerlrii naturale gi pentru limitarea unor specii ierbaceeconcurente(graminee). Se
122

poate discuta gi despre relafia de cauzalitatedintre anumite

forme geomorfologicegi
geografiaprincipalelelortipuri de sol.

Disbibutia sprafetei cu regenerare pe tipuri

90.00%de sl O.S. Moldovita
E0.00%

Dsfibutia sprafetei cu regenerare pe tipuri

de el O.S. Tomnatic

4o.oo%

s;:ff, ffi
g;::r ffi

e 70.00%l
r 9 oo.oox .t
r
50.00%j
;
o 40.00%1

ffi

Fffiffiffi ffi

i g ,o.ooxl
ni 2O.0O% I

10.00%l
0.00% +-

3309
Tp desol

3305

3306

ilitsffi*mm*
2201

2209

2401

3101

3301

9101

Tip de sol

_ffi

ffi
:

Fig. 47. Dstribuliasuprafe{ei

cu regenerare
pe tipuride sol
De remarcat ci in cazul o.s. vatra Dornei, in afard de
tipur de sor menfionat
(3301), regenerareanaturali a arboretelorafectatcde factori p".turbatori
este relativ
semnificativd9i pe solurile din cadrul tipurilor 3303 (sol brun
acid pseudogleizatjgi
5201 (andosollitic), aceastaca o consecin{5a faptului c[ molidul
are o plasticitatemai
ridicatr in raport cu troficitateasolurilor, fa{d de celelaltespecii
de bazd,.
Analizarepartiliei modurui de gruparea seminfiguruiin raport
cu tipul de sor (fig.
48).pune in evidenfi o concordan.tiintre distribuiia acestui
parametrupe tipuri de
stafiune gi pe tipuri de pidure. Astfel, in cadrul tipurilor
de sol preponderentese
int6lnesc majoritatea formeror de grupare.a seminligurui,
predominind, ca gi in
cazurile amintite, regenerareain grupe gi mixtd pentru tutinui
Moldovei gi in p6lcuri
mici pentru arboreteledin o.s. Vatra Dornei, eGmentul esenlial
de diferenli"rl nmJ
acelagi:temperamentulmolidului.
In O's' Tomnatic se poateobservao frecvenldrelativ mare a
regenerdriiin grupe
in cadrul solurilor bruneargilo-ituvialetipice gi pseudogleizate.

t23

Di{ributia moduluido gruparea semintiului

30.00% pe tiPuride el O'S. Moldovita

Dsbibutia moduluide gruparea semintisului

Pe tipuri de sol O'S. Cosa
80.00%
70.00%.l

^ 25.00e/o

,
$ oo.oo.z
Egr

50.00%.
I E +o.oox
1

trm

g 3000% l
E:
1v.w-ro
3
lo.oo% r

0.00% -

'.

I zo.oo.z"

rr

"Eb"
lts

rs.oooz"
g

$o ro.oov.

fI p(Bd

,!ryI,

'

EM

td
KI

s.@oto

0.007o

I Pmri

lJ- D

E -* .
ttot*orrttou

E ptrbi

3306

Distributiamoduluide gruparea semintisului

Petipuri de $l O.S,Vama
.,
As.ooo/o

Distributia modului de grupare a emintislui

40.00%l
? gs.oovo,

eo"

si;

3o.oo%l

lgr

zsooxl

tsf
Ol

o 20.0@/o )

ldl

15.00% l

) A

10.@'/o '

trnl

on
I pmri

spll!

s.oox n
o.oo%-

"LTrp de sol

25.00% r

Distributia modului de grupare a semintisului Pe tiPuri de sol O.S.

Vatra Domei

Gt- l
tfs

["*
n

ll

lL

"r m'

ll- lll ory"'

4201
'Iip

12U

4205

5201

de sol

Fig. 48.Distribuliamoduluide gruparea seminliluluipetipuri de sol

2.3.Influenfa tipului de pidure

Analizdnd modql de repartilie a suprafelei cu regenerarenaturali pe tipuri de
pidure (fig. a9) se evidentiaurm[toareleaspecte:
- in cazul O.s. Moldovi{a qi O.s. Vama, in cadrultipurilorde pddure l3ll (Amestec
normal de rSginoasegi fag cu flord de mull de productivitatesuperioard)li 1211
(Molideto-bridet normal cu floid de mull de productivitatesuperioard)se gdsesc
majoritatea suprafefelorcu regenerarenatural5;

124

Dilhlbuf.
90.00% _

spraietei cu regenerare p tipuri

de padure O.S, Cosa

Di!fibutla $pnfetel cu egenenre pe tipuri

de padure O.S. Moldovita
70.000/a -

80.00%l

60.00% l

e fsooo"z
fi
!
oo.oo"o
sffi

e 7o.oo%l
: 60.00% l

! so.ooxr
; 1o.oo%l
* so.ooe6
.
$ zo.oo.r,.

'iiili w

ffi||
ffi

ESS
ffiil

! so.ooz"
!-f,

zooox
',ooo*

--ffis-1213

o o o %H f l
1311

1111

Hffi ffi
ffi l**$
E@. _

1111

121.1

Tip de padure

1121

Tp de padure

Distributia$pnfetei cu regeneEr pe tlpuri

de padure O,S. Vama

60.00%I ^ 5o.oo% tl
6
a 10.00%
E

E$

tsl
ffi

fE*If i H T]

.
t so.oo"/"
* ,0.*"r" '
@ 10.00%.
0.00%

fKA
fiN

H-

tl

::!l::9P:5

O*,0*,"

$prafetei

I;q
ti,t

Ei

'llp

ffi

K-

de padure

cu rcgenerare pe tipuri de padure O.S. Vatra

Dornei

= sooooiffi

s..ilffi

F",*l
ffiw

1115

FI
ffi[l-m
1121

1131

1132

1141

1151

1153

1211

1311

Tip de padure

Fig.49. Distribu{iasuprafelei
cu regenerare
pe tipuri de pidure

- in cazul O.s. Tomnatic,datSfiind mareadiversitatea tipurilor de pidure, se constatd

o repartilierelativ echilibratd,exceplielbc6nd tipurile l14l (Molidiq cu Luzula
sylvatica de productivitatemijlocie) 9i l34l (amestecde rdginoasegi fag pe soluri
scheleticede productivitatemijlocie);
- pentru O.s. Vatra Dornei, cele mai reprezentativedin punct de vedereal modului de
regeneraresunt tipurile de pddure I I I I (Molidig nonnal cu Oxctlisacetosella de
productivitate superioare)gi I I l4 (Molidiq cu Luzula sylvatica de productivitate
mijlocie).
Distribufiile procentuale au permis calculul gradului de favorabilitate pentru
regenerarea
naturalS(l - foarte ridicat; 5 - extrem de redus).Dupd cum se poatevedea
din figura 50, acesl in,:jicatorse poatecorela extrem de strAnscu productivitateagi cu

t25

gradulde complexitate
ecosistemicl
(1 - foartesclzut,6- foarteridicat) al tipurilor de
pidure.
Analizarepartilieimoduluide gruparea semin{igului
pe tipuri de pidure (fig. 5l)
a pus in eviden{durmdtoareleaspecte:
- predominareamodului de regenerarein grupe in cazul ocolului silvic Tomnatic,
pentru tipurile de pidure I I I I (Molidiq normal cu Oxalis acetosella de
productivitatesuperioarl),1112 (Molidig cu Oxalis acetosellape soluri cu gleizare
pronunfatdde productivitatesuperioarit),l21l (Molideto-bridet normal cu flord de
mull de productivitatesuperioar6),Si l2l4 (Molideto- brddet cu flord de mull pe
soluri gleizate de productivitate superioard), constatindu-se o similitudine cu
distributia acestuitip de gruparein cadrul staliunilor 3333 (Montan de amestecuri
Ps, brun edafic mare cu Asperula-Dentaria) gi 3640 (Montan de amestecuriPs (m),
brun divers, cu drenajimperfect,edafic mijlociu-foartemare);
- prezenta tuturor modalitdlilor de grupare a seminligului in ocoalele silvice
Moldovila gi Vama, in cadrultipurilor de pldure 12tl 9i 13l1 (amestecnormal de
riginoasegi fag cu flori de mull de productivitatesuperioari);
- in cazul O.s. Vatra Dornei predomini modul de regenerarein pAlcuri mici, in tipul
de p6dure111l, 9i respectivin buchetein tipul 1114(Molidiq cu Oxalis acetosella
pe soluri scheleticede productivitatemijlocie).

-.....+"..-....-..-...-......-...
Moiidetebradet
ndmal d floA de

*'.,ii,*i"I. I

ilolideto-brader
cuOxa/ls

,olidetebradet
d fiod d{
rull pe sduri gleizate

2
2

Amestec de riginoase 9i fag

d tlde .!e m)ll din no'dul

I
I

Amestec de rilinoase 9i fag

cu ffda de mull

,|

ii
ii
JJ

1.1.1.2
Molidii cu Oxals pe
soluricu gleiar

!l
.----i-..-.-*.----....--.*-.--.----i.

il
!i

1.1.1.4
Molidiscu Oxal6pe

i
l

Fig. 50. Clasificarea celor mai frecvente tipuri de pddure in raport cu productivitatea,
complexitateaecosistemiciqi capacitateade suportpentruregenerareanaturald

r26

Oistributia
moduluide gruparea smintislui
ZO.@% pe ilpuride padureO.S.Coea
.
60.00%

Distrlbutlamodului de grupare a $mlntislui

- pe tipuri de padure O.S. Moldovita
18.00%
16.00%
,
e14.00%-

a l l

3s0.00%

tl
| |

ioo**,

ll

!3oooo/o

ll

Em

420.00%

| |
I I

o'mri
tprici

t----

-rooor..
@=ooo%

.t111

Esr

rr

l,r'o*,,

1213

lfs

It_

E 6.00% l

I I
E-tr

Mtr

Ebu

.
; io.oo%
! e.oov.,
d

4.00"^.

0.000/6.

1111

'Tip
de mdure

;
= 15.00%

l
3o.oo%

ti
ll
tl

"_20 000a

* to.ooy",
F

ll

! 15.00%
s
f, ro.oox .

d s.oox

EPmci

1121
1211
'Iip
de padure

i 2s.oo%.

Em
I pmri

Digribu0a m o d u l u id e g r u p a r ea * r i n t i * f u i
pe tipuri de padurc O.S. Vama
.
35.Ooo/o

2s.oo%
.
=20.00% -

llltl

u _.Buu

2.O0% !

1311

Oistributiamodului de grupare a $mlnti$lui

pe tipuri de padure O.S. Tomnatic

ill ll

trgr

0.0e/o-

ll

ll

5.00%.
e.60",5. ol.

:E

or.

rn'
ol

"*
riH
fl}jlll .,,
F&F5E;5!
I11e ead!re

18.00%.

Didributia modului de grupare a $mintislui

Vatra Domei

pe fipuri de padure O.S.

16.00%-

.
Ft+.oo.,r
)
z12.OO%

eu,

:'t 0 0006
g Loo% ,
E 6.00%a 4.00%.,
2.000k.
0.000/6

H- Es-6..-rnil$- g,

lfs
ogr
trl
lm
E Prici

::!:g::gFi

llp de padure

Fig. 51. Distribuliamoduluide gruparea semin{igurui

pe tipuride pddure
2.4. Influen(a altitudinii
Din analizadistribu{iei suprafetelorcu regenerarenaturaldin arborete
afctatede
factori perturbatorise constati o relativd uniformitate in ceeace privegte
intensitatea
regenerdrii.Aceastd variafie are loc in limitele altitudinale ale
ocolului silvic,
inregistrAndu-semaximul la altitudini medii, altitudinile cele
mai frecvente in
cuprinsul respectiveiunitali administrative.Se remarcr faptul cd totugi
suprafafacea
mai extinsdcu asemenearegenerdrinu estegrupatdin zoneiealtitudinaie
ar necesitao protecliedeosebitd(fig. 52).
""t"*", "u."
Acelaqi aspectde uniformitatein raport cu altitudinease poateobservagi
in cazul
modului de gruparea senrintigului(fig. 53), pentrutoateocoaleleluatein
studlu.Totusi
127

Dlltributi. suPt.t.tei cu regcn.aaa. pe

a ltitudine O.3. iloldovitt

0ist.ibuli. 5uprafetei cu regen.rata po

altiludine O.S. Cosna

30.00%

60 00% l
^
i

50.00% -

:4ooos

t rooox I
!
r $ zo.oox4

looo%

ffi_

_ Nt_*

0.00% --

900

850

950

2o.oo% .l

{.15oo$

ffi

Oistribulia

Pe

iupratetei
altitudine

cu

aegenelaaa

Pe

O.S. Vama

30.00%

^ 2500* ,
i
! zooox .

m
ffi

ii*it
ffiffimu

Hffi

ls.oo%l

R- ffi--.e,. _gg9EE

tooot '

.oo* l
0 0 0 %+

,.n"n.,.,"
;":;

F3

altitudine o.s. Tu

pegs$

1g

':H -ffiH 6 EmH-g+@

-.- fi9Fgg

a oo o %

^ 35oo%
f, sooo*

EEI
I
t 1o.oo%

r 100

1000

fegenelaae

=2500%,

83

ffiwHffiBH*ffiu
pFcBSSEg?P

pe artitudine o s' vatra oornei

";""';".;;;;,","u

ffi

i ?ooo%

rsoor
s looo%
;" ,oo*

Fl

E3
fq

m
Hl
H

Iifl
Hl

E$

E$

...%E*N-Jwffi*HryW=Wq*W
""""Fs
E E ? I F F F E I 3 I E B E

pe categoriide altitudini
cu regenerare
Fig. 52.Distribu{iasuprafe{ei
sunt evidente unele diferenlieri, cum este de exemplu cazul O.s. Tomnatic, in care
predominareamodului de regenerarein grupe la altitudinijoase' intre 700 9i 850 m' 9i
b.s. Vatra Dornei, avdnd regenerareain pfilcuri mici intre 1000 qi 1200 m, ceea ce
denotd existenlaa unor benii altitudinale cu un grad de vulnerabilitatemai mare la
factori perturbatori,dar gi condilii diferite de favorabilitatela regenerareanaturald'
Utilizdndu-semetodologiaVID pentru Ocolul silvic Tomnatic, U'P' I Demacuqa
(Barbu gi Cenuq6, 1988), s--aajuns la concluzii interesanteprivind capacitateade
regenerafea principalelorspecii participantela procesulde regenerare.
valoarea de indicator dendrologic a speciei (vID), se calculeazi ca sum6 a
procentelorde participarea unei anumite specii ca numir de arbori, (N) suprafalade
taza (G) gi regeneraienaturali (R). Valoarea maximi pentru o specie este 300 iar
valoareaminim6 0. In figura 54 se prezinteVID pentru specii principale de bazd Si
amestec,rezultatdintr-o inventarierecomplexdintr-o relea de 500 x 500 m.
Dupd cum estede a;teptat,molidul este speciacu cea mai mare pondere,in timp
ce bradul descregteodata cu altitudinea.Valorile VID reliefeazi semnificativ situalia
altitudinata a zonei caldede versant dintre 900-1000m altitudine,in careat6t fagul'

128

Distributiamodului de grupare a semintislul

pe altitudine O.S. Moldovita

Distributia modulul de grupare a semintislul

pe aldtudlne O.S. Cosa

45.00%40.00%
35.00%
30.00%,
25.00.k .

''
Esrtl

n
||
||
||

2000o/E
e 15.00%
.
tooo%.
s.oo",6.
o . o o % iI
85,0

EI DU

5l3itff

tfs

trgr

-il..rn
od
tr pm.i

rlql

||
.EU
900

a1333*
9 r+.ooor
-

950

1000

B"'il
.I
,m[ilruJn
,fi,[nl

Bff
lpm.i

tl

,r3qr:l

E.-

1100

(d
Altludinea

Distributiamodului de grupare a smintislui

pe altitudine O.S. Vama

Ebu
rgr
trl
trn

IE

t
$

10.00%
9.00%
8.000/.

z.oo"r
o.oox
soox
+.oon

E 3.oo%
A 2.oo"k
1.00%
0.00%

Distributia modului de grupare a emintislui

O.S. Vatn Domei

9.00%

fl

l f l fr
Iti lilll
tI
gBE

83

Ol

,l,l

sllll
lll,ll[n
il l$,
illdlfll [HI
tl

tsfs
rgr

Eln
I pmri
[: pdcr

pe altitudine

6.00%

7.oov.
I

6.00%

$
!
$
a

s.oov.
r.oo'a
a.oolt
2.00%
1.00%
0.00%

il

tl

tl

iltl

H
ilfl
[ . l"nlill
gBg

ill l

ll
lll

lll l

ll
llB

guu

fl$ ."
oor
[tr|
fl rn

lll n ll'fi"[[ [o-oo*'

:::999

pe categoriide altitudini
Fig. 53.Distribuliamoduluide gruparea seminligului
cdt gi paltinul de munte sunt mai evidente.De asemenea,sunt pusein eviden!6zonele
probabile cu stalionarede mase de aer reci (700-800m), in care numai molidul are o
extinderemai mare.
in ceeace privegtecapacitateade regenerare,se constatesimilitudini cu VID (fig.
55). In timp ce capacitateade regenerarea molidului este diminuati la altitudini de
900 gi 1000m, a braduluiscadecontinuucu altitudinea,iar a paltinuluide munte qi a
fagului - parfial - cresc in zona caldd de versant.De altfel, s-au constatatcorelafii
strdnseintre valoarea de indicator dendrologic gi capacitateade regenerareatiit la
molid (fig. 56), c6t 9i la celelaltespecii(fig. 57).Numai fagul prezintdun coeficientde
corela{iemai redus. Totugi, trebuie remarcatedomeniile de variatie ale indicatorilor
folosifi, carepentru molid se situeazdpe un palier valoric superiorcelorlaltespecii.

129

Variatia valorii VID in raport cu altitudinea

Fig. 54. Variafia valorii

de indicator dendrologic
a principalelor specii foestiere in U.P. I Demacuga, Ocoul silvic Tomnatic
I P";l
EFa

trBr
trMo
Br
Spe cia

Altitu d ine a (m )

Fig. 55. Varialia capacitd(ii de regenerarein raport

cu altitudineaa principalelor specii f,orestiere in
U.P. I Demacuga,Ocolul
silvic Tomnatic

Variatia capacitatii de regenerare in raport cu

a ltitu d in ea

oFt
rBr
E Pam
EMo
Pam
la

Specia

A ltitu d ine a

Corelatla dintre VID sicapacitatea de

regenerare
60

Fig. 56. Corela{ia intre

VID gi capacitatea de
regenerarela molid, U.P.
I Demacuga,Ocolul silvic Tomnatic

0.3179\ - 11
R2= 0.8021

50
40

30

l0
0
200
VID

r30

Mo

-Regresie

20

M o

Fig. 57. Corelalia ?ntre

VID gi capacitateade regenerarela brad, fag, paltin
de rnunte, U.P. I Demacuga, Ocolul silvic Tomnatic

Corelatiadintre VIO sicapacitatea de regenerare

30

20
Ets
E

10

0
20

60

40

60

VID

2.5. Influenfa expozi{iei terenului

Referitor la influenfaexpozifiei asupraintensitifii regenerlrii naturale,se constata
o variatie destulde mare de situa{ii,domeniul fiind destulde extins (fig. 58).
Oistributiasupratetei cu regenerare pe
expozitieO.S.Cosna

20oo%

35 00%

tTI

HI

l;l

ts oox

F,l

F{

! ro oox
@
500%

!riiii Fqffit$ ffi fla

ffi

30 00%
! 25 oo%
.E
: 20 oo%

t"':i
ffikl ffi
*:::iffit$
mffi*
il t$
* hl

ffi

kt

td

*H[$
ffihlmHl
""

o oo%

*J;-"

.,"1;.

O i s t a i b u l i as u p r a t e t e i c u . e g e n e r a r e p e
expozitie O,S.Tom natic

:::ffi

Fl

ffi Fl
ffl

tooo* ,

soo* -

[?

WffiEffi*
::HI$I
=
" '
:","i1

o oo%

25 00%

! zooo*
rsoor
E ,ooo*
5.00%
0 00%

ffil
ffi[H tfr

HHHffi
wffim
.

" ,:;._"".

w
Fffi
.Wffiffi
Wffi

D i s t r i b u l i . s u p a a f e i ei c u r e g e n e r a r e p e . r p o z i t i e
30 00%

t3

..

ffi

20 oo%

* "oo* [iH
;1ooo% b)

O i s t r i b u t r as u p r a f e l e i c u r e g e n e r a r e p
exoozitie O.S.v.ma

e 2000%,

ffi

!:::::
-;

25 00%

E 35oo%

o"
expozirie o.", nJion""rL""'"t"

Dorne i

ffi

I$$$
-*

E! porlra

Fig. 58. Distribulia suprafe{eicu regenerarein raport cu expozilialerenului

i31

Pe unele expozitii, suprafelelecu regenerarenaturali sunt foarte reduse.Astfel, in

O.s. Tomnatic, pe expozilii nordice, sudice gi vesticeregenerareaestepulin prezenta.
In cazul O.s. Vama, pqtin favorabile sunt expoziliile sudice,iar la O.s. Vatra Dornei
cele estice gi vestice. In general, expoziqiilesudice sunt cele mai pu{in ocupate cu
regenerdri, expoziliile nord-estice gi nord-vestice fiind relativ bine reprezentate.
Erplica{ia poate si intervini prin luareain considerarea faptului ci direcfiile generale
ale clobor6turilorse suprapunpesteacesteexpozilii.
Din punct de vedereal reparti{iei modului de gruparea seminfiguluiin raport cu
expozilia se constatdpredominarearegenerdriiin ochiuri de dimensiunimedii gi mari,
pe anumite expozilii (fig. 59). Astfel, in o.s. Tomnatic, regenerarea
in grupe estemai
frecvenfb pe expoziliile esticS,nord-estic5,nord-vesticd gi sud-esticd.in O.s. Vatra

Oistributiamodului de grupare a sminti$lui

pe expozitii O.S. Co$a
25.C0%
? 2O.OOok

!
d isoox
;

E,oooo,

.
e 14.00%

f|

n
ll ll
ll

ll
ll ll
ll

5,*.1 lt fll il
l Ir.ilil r t,
ooo,*
e

Digributia modului de grupare a $minti$lui

pe expozitji O.S. Moldovita

laooo/E
.
16.000,6

n"

t
oJ.n'

Egr

! ,r.oo",

tl

10.00o/G
l
J

! o.ooz
,
t o.oo",o

atu
tr pmn

d 4.oo%
2.00%.

I pml

Ebu
tfs
trgr
c,ft
f pmn

,Hili,
nilru*fls
Epmcl

0.00%

nnenvssesv

""

Expoziti

Didrlbutia modului de nrrp"r"

sminti$lui
"
pe expozitii O.S. Tomnatic

Distributiamodului de grupare a sminti$lui

pe expozitii O.S. Vama

3s.00o/6

14.00%

^ 3ooo%
z, oo",
E,ooo*
ti,ooo*
|

t
I
I

12.00%

tooo",r

Eb;

f uno*
= --^_.

lgr

t',irJ
.lnlo,l rn
|

fl ll
lt il

ll

llrl

'::il iltlhflXil
i[ ,lril[Bu

EI

E:::":

ofr

ennenvssesvv

, fl llu ll

il

g:

Apozilii

14.00%

Distrlbutiamodului de grupare a $minti$tui

O.S. Vatra Oomei

pe expozitii

12.00% .

rr[l

ro.oox
.9
!
8.00%

6.00% l

E loolr,
2.clook
0.00% _

6fs
tgr

::r

r*hJ"[nH
rHil]l
-n
.,:r

ennenvsseSvv

Expozilii

Fig. 59. Distribulia nroduluide gruparea seminliguluipe expozilii ale terenului

EI

Etft

lpmri

Dornei, regenerareain pdlcuri mici este dominantd pe expoziliile sud-estic5,nordvesticdqi sud-vesticd.

Frecven{elemodului de grupareal seminliguluipe diverseexpozilii reflectdintr-o
oarecaremisurd condiliile majoritare din cadrul ocolului analizal In figura 60 se
prezintd,delirnitarea domeniilor corespunzdtoarefiecdrui ocol silvic, cu stabilirea
punctiformea celei mai favorabilezone.
$i sub raportul expoziliei $i altitudinii se constatdcd pentru Ocolul silvic Cogna,
zonacea mai favorabild se afl6la 1000 m altitudine,pe expozilii nord-vestice,pentru
Ocolul silvic Moldovila la 900 m, pe versantinord-estici,pentruOcolul silvic Vama la
800 m, pe versanti nord-estici,pentru Ocolul silvic Tomnatic la 900 m, pe versanfi
sud-esticigi pentruOcolul silvic Vatra Dornei,la 1200m, pe versanlisud-estici.
Expozitia

::
ot,
ov

:-:=:*r

;**

NV

:
I

NE

:t:
i

tVama

Moldovita

I
t

E
etr

Attitudinea 700

800

900

mi-T*i

1000

1100

1200

1300

1400

1500

i:115ffi|

Fig. 60.Influenfaunorcondiliide reliefasupraoptimuluiregenerdrii

naturale

2.6.Influen{a tipului de litieri

Se cunoagtefaptul ci pentru fixarea gi mai ales pentru germinareasemintelor este
necesarca stratul de litieri sd fie cAt mai sublire. De asemenea,gi orizontul de humus
brut trebuie sd fie inldturat. Aceastaeste,de altfel, ra(iunealucrdrilor de ajutorarea
regenerdrii naturale prin mobilizarea solului gi incorporarea humusului in solul
mineral.
Din punctul de vedereal repartiliei suprafelelorcu regenerarepe tipuri de litieri
(fig.61), chiar dacl sunt inregistratecinci categorii,doud sunt tipurile dominante
pentru ocoalele silvice luate in studiu. Astfel, suprafelelecu regenerarepe litiera
l aa
IJJ

continui normali au cele mai insemnatevalori in ocoalele silvice Moldovila, Vatra

Dornei, Vama gi Tomnatic, respectiv de 27,7 oA, 52,8 yo, 72,8 % gi chiar 100 o/o,
ocupdnd o pozilie secundSin o.s. cogna, cu ll,8 %. suprafe{elecu regenerarepe
litierS continud sub{ire se intAlnescin toate ocoalele, insd in proporlie redus6: in
generalsub 20 o%,singurulocol unde aparedominantfiind O.s. Coqna.
Referitor la grupareasemin{iquluipe tipuri de litiera (fig.62\, analizase face pe
cele doud tipuri menlionateanterior. Dispunereasemintriguluipredominantpe litierd
continue normal6, proprie ocoalelor silvice Moldovila, vatra Dornei, Vama qi
Tomnatic, inregistreazdde data aceastavarialii de la ocol la ocol, formele dominante
de grupare fiind: mixt (o.s. Moldovila, o.s. vama, o.s. vatra Dornei), pAlcuri mici
(O.s. Moldovila, O.s. Vatra Dornei), grupe (O.s. Tomnatic), buchete ( O.s. Vatra
Dornei).
Dispunereape litierd continud sublire, proprie O.s. Coqna,este semnificativdde
aceasti datd qi pentru alte ocoale.Astfel, pentru Cognacel mai des intdlnite fome de
grupare sunt cele mixte, intAlnite gi la o.s. Vama (18,6 %); alte forme se.mnificative
sunt pdlcurile mici gi grupele,intdlnite la o.s. vatra Domei, in proporfiede 13,9o/osi.
respectiv,12,6Yo.

Osbihtia gfaftbi curcgetrcrare

in raport
s@.,6. cutipuldelitieraOS tl,ttdrr,lta

dshihtia rpnftGi ar regercnmin npot

cntipl delitieraOS @srn

!
$
i$
I

&.@6

s@6
&.@0,6
70@6

oowz.:
ow,arow,tt
o.w,r,
zornor.
10m6

otr6 '

G'70.@/6

f, m.e,a
soo,o
$
g
$.CIt/o

g 30.@/61
d nwn.

ffi

1c-@/o

o.wk,

@_
G

.W

lrFa

Tp&ftjaa

. w__
s

Tp(bhira

Osfihfia s.praftbi cu rcgerErarc in rapoil

cutjpd de litieraOS VarB

UsHhfia sprafui q,! regerEnarein rapdt

cutptl de liliera OS Vatra DdrEi

s.@6
70.@/6.

$ oow,t
so@n
Eo.o,o,
N

& s.@A.
E
3-20.ff6
10.@a'

o.w,/",

m6

'lipCttim

EM.

is

*IffW
ffi*
o6
Trphim

Fig. 61. Distribufiasuprafegeicu regenerarepe tipuri de litierd

134

Dldributla modulul de grupare a semlntisulul

70.00% pe tipuri de liilem O.S. Coea

Distrlbutiamodului de grupare a scmintietul

- pe tipuri de litiera O.S. Motdovita
30.00%

60.0@,6
l
50.00%-

co.oox l

ssi

* 30.00v.

TI

trff

g 2o.oo%i
10.00%

lprcl

cn

cs
'l'ip

lp@ri

ll

[n Epric'

is

'E',',',':,:
ll

tsi;

;i E',"
m,]]h

tgr
trl
Eft
I pmn

E
: sooo"r
a

EIft

t1

Dislributiamodului de grupar a smintislui

2s.00o/.
pe tipuri de titiera O.S. Vama

70.00%.

+o.oo"a

5.00% l

trgr

cs
Tp de liliere

de

e 60.00%.

lfs

E
i rnnnor I

_rLdl &N

Oistributiamodului de gruparc a *minti$lui

8o.oo%, pe tipuri de litlera O.S. Tomnatic

so.oo%l

Etbu

8 rs.oox

Opmri

oo*.El l-.1

2ooo% .

20.00% .

trP1rc'

10.00%

rf

0.00%'Iip

cn
de ltiera

cs
lip de litiera

Fig. 62.Distribu{iamoduluidegruparea semin{igului

petipuri de litierd
Aceastd analiz6,se dovedegte a fi util6 atunci cAnd se vor face recomanddrile
privind lucrdrile de ajutorarea regenerdriinaturale.

2.7. Influen{a formei geomorfologice

in vedereareprezentirii lor grafice, in descriereadiferitelor forme de relief s-au
utilizat codurile din lucririle de amenajare(ex. vio: versantinferior ondulat).
in ceea ce prive$te influenla formei geomorfologice asupra intensitdtii $i
frecvenfei regenerlrii naturale a arboretelor afectatede factori destabilizatori, se poate

135

observacd majoritateasuprafelelorcu regenerare

suntsituatepe versanfiondulali(fig.
63). Numai in cazulO.s.Vatra Dornei se constl o diferenlierein raportcu pozifia
arboretuluipe versant,regenerarea
naturaldpe versan{imijlocii cu teren ondulat
reprezentdn
d 27,8Yodintotalulsuprafelei
cu regenerare
naturald.
Analizanddistribuliamodului de gruparea semin{iguluipe tipuri de forme
geomorfologice
(fig. 64) sepot formulaurmbtoarele
observatii:
- in cazulO.s.Tomnaticestecaracteristicd,
pentrutipul de formdgeomorfologica
dorninantd
versantondulat,regenerarea
in grupe;
- in cazul O.s. Moldovila predominbregenerarea
mixti in cadrul versantului
ondulat,celelalteformede gruparefiind prezente
pe alteformegeomorfologice.

Distdbutia epcfetei fl regneErc pe tipuri

eo.oo96d" forma geomorfologica O.S. Co$a

Oistributig wpnfeti cu regne6r6 pe tipuri

d" fo^" geomorfologica O.S. Moldovita
,o.oon

70.00%:
!

60.00% ,

ooov"

60.00% .
! s0.00% :

s0.00%

! +o.oo",t .

! 30.0006

.E 30.000/6
!
3 2o.oo%
10.00%
9.q6",6 -

ffi

ffil

vio

vm
'Ilp

vo

I zo.oox
t ro.oo%

ffi

h4[ f
O.OOoi, KtJ

vsf

Tipde torm geomrfologica

Ustrlbutla $prafetel cu regenenre pe tipuri

d" foma gomodologica O.S. Vama

,o.oo*

60.00%

ffil

a 60.00%

ro.oox
oo.oov"
so.oox
lo.oox-

{:oow

v@

de form geomrfologica

DiSributia $prafetei cu regenerarc pe tipuri

d" fo*" geomo|fologica O.S. Tomnatic
,o.oo"o

!
i
$
!

_@

vio

lW

E ,ooo*
'E

1S

[ffi
ffi
ffi

;1o.oo%
.s 3o.oo%

I roo*o

$zo.oer..
10.00% l

6 ro.oo",

0.00%

lffil

@*$$
3 g

ooo"^

vif

Tip de torm

m{
9q
w-ffi
s eg

g@mrfologica

Exdributia $prafetei cu regenrarc pe tipuri de forma geomodologlca

O.S. Vatra Domei

40.@%

ffi

43s.oo%

$.ooo*

ffi

2soo%
zooo*
grsoox

ffil
ffi
ffi

-g';;

ffi
dr** ffi
ffi
ffi
ooo.iffiffiwffiNffil
ssEges!gg
'lip

de forE

6H
ffi
ffi

ffi
ffi

_-ffi

ffifl

geomrfologica

Fig. 63. Distribufia suprafe,teicu regenerarpe forme geomorfologice

t36

Distributiamodului de grupare a $mintislui

,ipun de forma geomorfologicaO.S. Co$a

Oistributiamodutui de grupare a emintisului

pe forme geomorfologiceO.S. Moldovita

,ooo* l.
60 00% l

25,O0ok -,

So.oo*.

Eo,oo%l

vo

'o,oo*

Hiill

"

Distributia modului de grupare a smintisului

pe tipu.i de foma geomorfotogica O.S.
80,00% l

35 s6q

r'*n

fl -

ll '"*
KJlll*ll

,",,fr""*u",ji""

vso

trT

ll |

' ;;;;.[ ,
vb
ripu88ro,*sJ3ro*oug[3r

r's
oer

ll l'{
l ll l

E uoo"o

1000%
.

@bu

ll -

E
* ,,,00*

5o,oox ,
$o,oox I

vso

DisfAbutia modului de grupare a *mintisului

pe tipuri de forma geomorfotogica O.S. Vama

30,00%r

70,00% "
,

lo,oolo

3 zo.oox

$s,oox,

50.00%

6bu

o oox :
g
l
So,o0%

l9r
trr

!-

,
Sooo*
10,00%

o oooa

Efs

?0,0ooi

agr

s5,00% l

or

go oo% .

Etfr

an

5.00%

lpm.i

Il
tl

oooo6,!.

ll

uh

dJIl

o Pnc'

93

rp dtoto,ros.tffi torosb"uo

Tip de torrdgeofttf

ologica

Oistributia modului de gruparc a -minti$lui

pe tipuri de foma
geomorfologica O.S. Vatra Domei

{fuft-im
h
"fu$
obu
tfs
trsr
Br
IB

oPTEI

9
fi*,.,9*n""8,,.,*;"

Fig. 64. Distribufiamoduluide gruparea seminfigului

pe formegeomorfologice
Semnificativi estecorela{iadintre modul de regenerarein pdlcuri mari, ca unnare
a unor doboraturi puternice sau cu frecvenfi ridicatd, gi tipul de formd
geomorfologici pe care se intdlnesc,respectiv versantul frdmdntat sau versant
ondulat.
2.8. Influen{a pantei
Pentru o mai buni prelucrare a datelor generale, referitoare la repartizarea
suprafe{elorcu regenerarein functie dp panta,s-a realizatimpa(irea conveniionaldpe
c a t e g o r i i , d u p d c u m u r m e a z d : l - 0 - l 0 ul 0: 2
- 1- 5 0 : 3 - 1 5 - 2 0 0 : 4 _ 2 0 _ 2 5 0 . . 5 _ 2 5 _ 3 0 0 ; 6
- 30-350; 7 - 35o-40o;8 - >400. Analiz6nd distribulia
,up.uf.1.lo. cu regenerarein
func{ie de aceste categorii (fig. 65), se desprind urmitoarele concluzii: in rdndul

137

categoriilor cu cea mai mare pondere in cadrul unui ocol, dominant intdlnim suprafefe
cu regenerarein cadrul categoriei3, respectivpentru valori ale pantei cuprinseintre
15-200. Este cazul ocoalelor silvice Moldovifa, Tomnatic ai Vama, unde se
inregistreazbponderi de peste40 %. De asemenea,se evidenliazdca dominantddistri
bufia suprafelelor cu regenerarepe categoria 4 de pantd (20-25'\, in cadrul O.s. Vatra
Dornei (47 %), intdlnindu-sede asemeneagi in cadrul ocoalelor silvice Moldovila,
Tomnatic gi Vama la valori relativ apropiate de cea maximd. Dominanfd singulari
intAlnim la O.s. Cogna(73,1 %) pentru suprafe{elecu regeneraredin categoria2 de
pant6(10-l5o).
In ceeace privegtemodul de gruparea seminliguluipe categoriide pantd(fig. 66),
dominante pentru categoria 3 (15-20") sunt asocierile in grupe, intAlnite in O.s.
Tomnatic ai O.s. Vatra Dornei, precumgi asociereamixtd, inregistrati ca dominantdin
Didrlbutia $prafetei cu regene nre pe
categorll de panta O.S. Co$a
80.00%
70.w .
'P 60.00%-

Didributia sprafetei cu rcgenenre pe

categorii de.panta O.S. Moldovlta
50.00%

ffi

so.oo%
t to.oo",t
E 3o.oo"n10.00%
0 . 0 0 % ,@
I

ffiNm

5.00%
0.00%

'*,"no.i."

tffit

ffi

E zs.oolr
$ zo.oo*r f f i
g 15.00%
3 ro.oox

ffi

4 zo.oox ,

ffi
fffiffi

45.0006
? 10.00/6
E 35.00%
so.oo.,6

ffi

lksl

ffiffiffiffi
o

t*,*or,"to"

rn*n

o"n

Distributla spmfetrei cu rcgenerare pe

categoril de panta O.S. Tomnatic

"

f,)astibutiaspretetei
r"n"n"or"
"r O.S. vama
categodi de panta

O"

50.00%

60.00%

35.00%

30.m%
s

F;:fiffiffiffi @ffi,

25.@A
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%

--Nr ffi ffi

0.00%

345

DisHbutia $prafetel cu regenerare pe categorii de panta

o's' vafa Domel

3ooo%
$rr*
E.**

!"''
"o to.Oe,t

wl

2345
Catogoria de tEnte

Categoria de panta

3s.oo%

ffiffi
RqW
ffiffi$
ffiffi
ffiffi

45.00%
40.@%

Effiffi
3,*', ffi

,.*,. ,

- + 'ry'
ooo%

ffiffi
W
ffi

Mffi

ffiffiffiffiffi
.

,t

Fig. 65. Distribulia suprafefeicu regenerarepe categorii de pant6

138

O's' Moldovita9i O.s. Vama.Se mai intdlnegte,

de asemenea,
semnificativfati de
modul dominant,grupareape pArcurimari (o.s. Moldovita) pe p6lcurimici
9i
io.s.
vatra Dornei).Pentrucategoria4 de panta(20-25\, moaurited-egruparedominante
sunt in pdlcuri mici: o.s. Moldovila, o.s. Vatra Dornei; intr-o propo4ierelativ
insemnatd
intdlnim,in cadrulo.s. Moldovila,o.s. vama gi o.s. vatra Dorneimodul
de dispuneremixt. Pentrucategoria2 de panti (10-150),ceamai importantat" o.;.
Cogna,moduldominantdedispunere
estecel mixt.
ln cadrulO's.VatraDorneimai trebuieluatein considerare
incddou6cateeoriide
pantd- 7 gi 8 (peste350)- undeseintdrnegte
in mod semnificativ;r;t;
ilil;;,
grupegi, respectiv,
pAlcurimici.

Oistributia modului de grupare a

p e c ategorii de panta O.

smintisului

Didributia modqlui de grupare a $mintisului

o" categorii de panta o S' Moldovita

s.C o s a

il

l
^ 6000%
!

5ooo%-

4000%-

,, oo* ,

;!;-

iltl

E so ooe6 a 2000%,
10.0006,

ll
ctft
opmn:

,!i-"1

ail -+ l-

ooox.El-

^1600%
E i400"6

l"l

E" l l

ll

;'::ff
I :::1

[l
ll

Ebu

"ll

;;
Er

,ll llll

lrlllt
lllll
llllll

p; 4oo%.

il . ;:;
""zii- E-rflllllnllll
'123457

o1"1":o:0"*

*t:t:riideeaila

''

Distributiamodului de grupare a sminlisutui

sooogt. pe categorii de panta O,S. Tomnatic
45 00% .
e40 00% !3s oo% so oo96 ,

Didributia modului de nruP.r"

*mintisului
" Vama
pe catego.ii de panta O.S.

zsoox .
e 20 olvo -

&s oox .
*zo oogr,
-Ets
oox ,

''i::l,ln

!gr

1 5 0 0 %,

trl
EIM

JII2

Etu

45

r{
7

or"
lgr

EI

E 10.00%.
!

Efr

tpmri
E pmcl

5.oo%,

&tegoriide panta

10 00% .
9.00%

Oistributia modutui de grupare a *mintiillqi

O.S. Vatra Dornei

E z o o x.

pe categorii de panta

oo,

{sffiffiffiffi
lfs

t
S
g
3

soo* ,
r oov"
3 o o %.
zooq
1 000k
0 00vo -

osr

il-J

tl
tl

345

!d

9t!9r

Categoriide panta

Fig. 66. Distribufiamodului de gruparea semintiquluipe categoriide pantd

r39

2.9. Influen(a vArstei arboretului

in ceeaprivegterepartiliasuprafe{eicu regenerarenaturaldpe clasede v6rsti (fig.
67), in cazul arboretelor afectate, se poate constata ci peste 40 % din suprafala cu
regenerarese situeaz[ in arboretecu varsta cuprinsi intre 80-100 ani. Semnificativd
estesitualia din O.s. Vatra Dornei unde se poateconstataun procentrelativ ridicat cu

Distributia sprafetei cu regenerare pe clas

de varsla a arboretului O.S. Moldovita

Distributia suprafetei cu regenerare pe clas

de varda a arboretului O.S. Cosa
80.00%

45.000/6

70.00%i
oo.oov"

40.00%.

!
s0.00%l
t no.ooy"l
5 3o.oo%.
E
,
3- 20.000/6
looo%

6 35.00% l

E so.oo",6
l
25.00% 20.00% -

I ! rs.oo",t

ffil

@ 10.0v

ffi

ooo"o- L$ffil
>120

:
!

101-120

81-100

60-80

5.00% l

w,,

0.00%

Va6ta arborelului(ani)

60-80

ttstributia sprafetei cu regenerare pe cla$

de varda a arboretului O.S. Vama

Distributiaeprafetei cu regenenre pe cla$

de varsta a arboretului O,S, Tomnatic
&.0@/o

E0.00%
70.00%

ffi

,
60.00%
s0.00% ,

lo.oosr

50.00%

! o.oon
E so.oox

t$ffi

E :o.oo",r
5 zo.oogt
atrffi

':ff_ffi|
>120

p m.00%

ffirffi

t0.00% l

0.00%

l",ll'",*,","l"l,lll

101-120

ffi
81-',t00

Varsta arboretufui(anD

tlistributia $pnfetei cu regenerare pe clas

de varda a arborctului O.S. Valn Domei
45.00%4o.oo%
a

35.00%

! :o.oox ,

ffiffiffi

:2s.00%
20.00%.

-g

rs.oo* .
o 10.00%
,

rllll@

>120

ffiffiffi
;',1"::.",J#

6G8o

pe clasede vdrsti
Fig. 67,Distribuliasuprafefeicu regenerare

140

M.
6G80

regenerarein arboretelesub 80 ani(peste 35 %). Aceastdstarede fapt

estejustificat6
prin intensitatea mare a dobordturilor din zond,,ce afecteaz| deopotrivd "arboretele
mature gi cele bdtr6ne,precum gi prin marea capacitatede regenerare
a molidului in
ochiurile produseprin dobordturi.
Din analizadistribufiei modului de gruparea seminfiguluipe clasede v6rstd(fig.
68) se desprindurmdtoareleconcluzii:
- se constatdo corela{ieintre mdrimeaformelor
de regenerare,respectiva ochiurilor,
gi vdrsta arboretului matern. Astfel, in arboretel" d. perte tbO
ani predomind
regenerarea
in pdlcuri mici gi mari, pe cdnd in arboreteletu vdrstacuprinia intre 60
9i 100 ani, predominanteste tipul de regenerareintimd gi mixt6. Tttugi, in cazul
O*OuOa modului de grupam a smintisului
pe tjpuri de el O.S. Cosna

Distributiamodului de grupare a emintisului

pe tipuri de el O.S. Motdovita

80.@o/o

3o.ocF,6

70.@o/a )

25.W :

g 60.@%.

tl
tl

! so.oo",r
t qo.mx

Egr

i^.0*o
E rs.oez"

ll

om

E 3oooo/".
E
9 zocr'x

trpmri
I pf,q

10000/".

E 10.00elol

'

0.@o/o

s.oek
o.1vk

3301

Itft

AO,

iltl

lfs

ffifi
3303
'llp

O*,OuO" modului de grupare a smintislui

n
tl

n--

fip de sol

ogr

ll
3305

trm
I prEri
o pmct

I
3306

de sol

Distributiamodului de grupare a semintisjlui

pe tipuri de $l O.S. Vama

450oo/o
30.00%

40.jOY.

.
e 3s.oo"/"

4 25.@V.
E^ 2o.mot

::'

! rs.mx

T
a 10.000/0

o.000/0

Igr
trl

l
o 20.000,6
E 1s.00%
; 10.00%,
5.m% n
o.mx . U

_R,=r,Jl
,E
F;

5.@o/o

ei"

30.ooolo

.
I zs.oox

EM
I

Pftl.i

E Pmcl

FF

EHHE
'Iip

llp de sol

de sol

Disrributia modului de grupare a semintisjlui pe tipuri de et O.S.

VatraDomei

250@k

= N.jV/o

E
f ts.ocnt

E;,
rts

E 10.00%
E
@ s.Oe/o
0.0tr/o-

[l
Hn
H n E B, l J I n
3303

3305

4101

41Q.
'lip
de sol

n
tl
U4201

4m2

4205

ilt l

tii

ogr
trl
lft
6pmcr

Fig. 68. Distribu{ia,nodului de gruparea semin{iquluipe clasede vArst6a arboretului

t41

O.s. Vatra Dornei, suprafala cu regenerare naturald in pdlcuri mici inregistreazd

maximul in arboretelecu vdrst[ intre 80-100ani.
- explicafia acesteisitua{ii rezidddin faptul cd arboretelemai in v6rstI au fost supuse
acliunii factorilor perturbatorio perioaddmai indelungatl,ceea ce a dus la o ririre
mai putemicd deci,tarboreteledin clasade vdrsti 60-80 ani.
2.10. Influen{a grupei func{ionale
Analiza acestuielement,presupunemai alesnaturaviitoarelor intervenlii pentru a
corela mai bine binomul structuri-funcfie. Totugi este de remarcat faptul cd in
majoritatea cazurilor grupa/categoriafunclionalb ce dicteazLincadrareain tipuri func
{ionale nu reprezinti un factor restrictiv in a pune in valoare seminligurile, prin
intervenfii mai intense.
Distribu{ia suprafeleiregeneratein raport cu grupa gi subgrupafuncfionali (fig. 69)
o,"r.,o'r,"r"r;;;

r"n"n"r"r" r" rrup"

Distributia$ptatetei
functionale"r O.S. Cosna

80 00%
a

!
$
E
$
3

zsoo* ffi

o o o o xi
so.oo*
4ooo%.
:o oox
zooo*'
looo%
ooo*

s
ESI
:20 00% l*ll

!,,00*ffi 5 oo%

1-2a

1'5h

[-I

Distributia 6uprafelei cu regeneEre

functionale O,S. Vama

ri

^ 25 oO%

9 rnnnq:
n
t rs.oot -

ffi
l*lm

ffi

Nl Sl rs

Nl

Eilffi

tooox,

@ 5oo%.

ffi @ ffi ffi

aeo+666

--

0.00%+

O,"rr,0",,"

""or"r"*,"u

r"n"n"."*

tr-r:::Nn

O" nrup" run",,on",e O.s. Vatra Domei

50 00%
g
9 40 oo%
E
5
!
!

3ooo% l

g 20oo%
10 00%
000%

ffi
@

ffi B

Hffiffi**ffigKmEtr

G.upa functonah

60 00%

pe gruPe

30 00%

ffi

.-

g_Hm
Fl
95 5 e: i

. -o'*:l*"l'i"'"

Distributia supraletei cu rcgenerare pe grup.

tunctionale O.S. Tomoalic

ffi H

!:

i!

1-51

.-*tTt:""l

Ggl
Fl

[J

ooo* Sl Ht -.

r@

50oo%
45.00%
e au.00%.
E 35 oo%
eo.oox ,
Ezsoos zooox .
g 15 oo%
d ro oox

Ifl

,"*-ffiffi

ml
[-S
1-19

Fig. 69. Distribulia suprafelei cu regenerarepe grupe funcfionale

t42

o" ;;";"

^:ooo*,
ffi

7000% i

-::ffi

";,";;".;
Moldovita
functionalc O.S.

35.00%

90 00%

variazd de la un ocol la altul, in special in raport de ponderea fiecbrei categorii

funclionale.Astfel, in O.s. Tomnatic ai O.s. Cognaregenerareaestemai frecvenidin
categoriafunclionalb 2-lb, arborete cu funclii de productie gi protec{ie. in ocoalele
Vama, Moldovila gi Vatra Dornei predomindregenerareain arboreteleincadratein
categoria l-1g, pdduri din bazine toren{ialesau cu transportexcesiv de aluviuni,
procentul variind de la 25 7o la peste 50 % din totalul suprafelei cu regenerare.De
asemenea,un procent relativ ridicat se inregistreazdin arboretele din categoria
func(ionaldl-2a (padurisituatepe stdncdrii,grohotiguri,pe terenuricu pantamaimare
de 35'). intre 10 Si 15 %o,precumgi categorial-5i (paduridestinateocrotirii unor spe
specii rare din fauna indigend).Referitor la modul de gruparea seminliguluiin raport
cu categoriafunc{ionalS(fig. 70) se observdcd nu existd o diferenfierenet6 a tipului
de gruparea seminliguluiin raporl cu categoriafunclionald.Totugi, in categoriafuncDisdributia modului de grupare a sminti$tui
pe grupe funclionale O.S. Coea

Oi{ributia modului de grupare a smintislui

12.006/. pe grupe functionale O.S. Moldovita

80.00%
70.00%

aooo"/.

10.00%.

|l

tl
ll
ll
||

!
l-a o . o o z
Eo.ooz
s
*3ooo%

tl

| |

ftooou
r o o o r%
ooo% G

1-1S

ll
nll

fl_ _

Ul_l

1-2a
1-5h
I 5t
Grupafunctonala

! s.oox .

Etsr

ll

ll
ll

ll

s 4.00%

EM
Opmri

2.00%

rpr:'

0.00% -

2-1b

lr

rl

ll
ll

ll

ll
il

,s.ti36qF::

uruoa Iunctonab

Distributia modului de grupae a emintiqlui

pe grupe functionale O.S. Tomnatic

Distributia modului de grupare a eminti$lui

pe grupe functionale O.S. Vama

t2oo%

10.000k.
.
e 35.00%
E so.ooor
: 2500/"
; 2o.oo%.
E ls.oo%.

^10ooe",

Elbu
lgr

[r

I fl.

+fqa
Gr:TfurclTra

;{

O*r,O*,"

ll

ll
ll

ll ::'
ll :'

ll

l l' *

*::ilJlili.
h,, ilflom
,[il]=*
fil]

9fr

!,oou. fl |]

rr''
Esoov"

ll ll
noo* ll ll |l

trl

"!

rrs
Es'I
om

n
gll

nmll
.Bo
.itrilil,
uffi:;r
"il|

t5.oo%

,i to.oov"
5.00%
0 00%

fllEbu
ll

t s.ooz

:ij:tf555::

crupa tunclionala

modului de grupac

18.00%

a $mintislui

pe grupe functionale

O.S. Vatra Dornei

16.000/".
e, bu

- 11.00v"
"9
912.00% .
S

tfs
o9r

1o.oo%

trl

t s.oo%
s
!

600%

fl

4oo%

tl
tl
Il

2oo%
o oo%

Il.
l_1c

il
fi.
Eli '- r | - Illl n
]
"
tlun r$
1-2a

1-2c

l-4b
1-4e
t-4i
crupa funclionala

ld
EPT:I

HI
1,51

2-1h

Fig. 70. Distribu{iamodului de gruparea semin{iguluipe grupe functionale

143

in
fionali 1-lg predomini regenerarea
rezultatulunorinterventiidiferentiate.

2.11. AnalizavArsteisemintisului
(fig.
Studiuldistribulieisuprafelelor
cu regenerare
in raportcu vdrstasemin(igului
71) evidenliazd
corespunfaptulci procentulcel mai marede suprafe{e
cu regenerare

Distrlbufa spraftel cu regenerare In raporl

cu var*a eminti$lui O.S. Moldovita

Ofstrfbuda srpafetei cu regenerare ln rapo.7

cu varlla smintl$lui O.S. Co$a

9o.oo%
8000%.
'
6 To.oooa

ffi
ffi

i oo.oox

J 50.00%
i +o.oou,

m*

F
E 3000%'
a 2o.00ok'

10.00%
OOO%

N
I-;:;I1

57E

E0.00%
70.000/6
60.00%.
50.00%,
I 8 rc.oox l
3o.oo%
t

.
fi zo.oo.r.
10.00%r
o.0o% .
6

Va6ta seftintb

ffi
10

15

Varsta serirtb

Distributiaarprafetei cu regenerare in raport

cu vaG*a smintiului O.S. Tomnatic
70.00%

Distributia sprafetei cu regenerare in raport

cu varsia $mlnti$lui O,S. Vama
60 00%
70.00% .

;lllffiffiffi
5

Varsta serintis

10

60.000/6.

50.00!i6

8 lo.oox.
.
5 3o.ooo/.
4 zo.ovn
10.00%.
o.oo%,

_ffi3

@
2

3
Varsta seridb

Fig.7l. Distribu{iasuprafelei
cu regenerare
in raportcu vArstaseminligului

t44

pe ocoalefiind urmltoarea:O.s.
de vdrstelorde 5, respectiv10 ani, repartizarea
Moldovila,O.s.Tomnaticgi O.S.Vama- pentruo vdrstda semiliguluiegal6cu 5 ani qi
O.S.Cogna- pentruo vdrstda sernin{igului
de 10ani.Un cazspecialil reprezintiO.s.
proporlii,suntvdrstelede 5 gi 10
VatraDornei,undedominante,
in
aproape aceleaqi
suntin proporfiefoarteridicatd.
ani,intdlniteanterior.Acesteseminliguri
Modul de grupareraportatla vdrstaseminligului(frg. 72), respecti,in general,
procentelecele mai mari
repartizarea
de mai sus,in funclie de vdrstasemin{igului,
vdrsteloramintitedeja.Astfel,pentruvdrstade 5 ani. intdlnirn
fiind corespunzitoare
dominanteurmdtoarele
moduride grupare:pdlcurimici - O.s.Moldovila,O.s.Vatra
intim- O.s.Vamagi
Dornei,mixt O.s.Moldovila,O.s.Vama,grupe- O.s.Tomnatic,
in buchete O.s.VatraDornei.
Distributiamodului de grupare a smintielui
t"pon
varEta*mintislui O.S. Moldovita
,o.oooln",

Oidrlbutis modului de gruparc a sminti$lui

-ln raport cu vaE{a smlntislui O.S. Coea
zo00o/6
60.00% ,

25.00ah

to.oox;

o.oosr
.s
ds oov.

.s
40.00%

Egr

tl

50.00%

oft
tr pftri

$.oox,
10.00%
000% .-

t+

8
VaEla serinlis

10

15

Distributiamodului de grupare a $mlntislui

zs.oogtin raport cu varsta semintl$lui O.S. Vama

60.00%

:000%

!o.oox

;;,

io.oox

lgr

't0.00%
0.00%
I
Varsta serinlb

1E.00%

H- l.-

E prici

vS"rslaserinti.lo

Distributiamodului de grupare a $mintisrlul

in raport cu varsta smintiglui O.S. lomnatic
70 00%

lo.oo%

. *li

0.00%

.E
10.00%

Etft
! prmri

tl

5.00%

E.E

Io oo"/"

t Pl"'

tsbu
3rs
ogr

Ol
llm

rfl
lt t tl i

tl

lll
lll
lll
-lll

soo%
s.
!ooo%
oE5 o o %

ll
llat'
ll.n,
llo,

furtt

l-*

FJlll

ooo% fl-

ll-

ll

lbllll

Fu l|

6-

3
Varsla serintis

U
10

Distdbutla modului de grupare a $mintislui

in raporl cu varsta
$minti$lui O.S. Vatra Domei

15.CO%l
44.00% .

4zmc6
lo.oo%.
.E

ie.oo"r
86.00% l

dc.oo,t .
I

2.oo%i Er
H
ooo% . E

ffi|l

-|]

El bu

. #l
il,Ml

Its
ogr
trl
ln
E Pmci

ef
'15

Varsta sedntb

Fig.72. Distribulia modului de gruparea semin{iquluiin raport cu vdrstaseminliq',rlui

145

Raportatla vdrstade l0 ani, modul dominantde gruparese prezintdastfel:mixt O.s.Cogna,O.s.Vama gi grupegi pdlcurimici - O.s.VatraDornei.
2.12.Influen(atipului de tratament
in figura 73 se prezintd repartifia procentuall a suprafelelorregenerate.Se
constatd
cd la ocoaleleCoqna,Moldovi,tagi VatraDomeiponderea
o delinregenerdrile
in cadrul suprafefelorparcursecu tdieri de igien6, in timp ce la o.s. vama,
semin{igurilerezultate
in cadrultratamentului
tdierilorprogresive,
iar la O.s.Tomnatic
in cadrultiierilor succesive.
Suprafe{ele
regenerate
in cadrultiierilor de conservare
atingextinderiintre5 % (O.s.Vama)qi 30 % (O.s.VatraDornei).
Ultih,ai8

it6frGi

q cgeem

pe tatamrie

OS OosE

us&ibdia spElbbi

sffi
;'e,ffi1

e^'*

pe ffirer*Og

go,ffi mm+

.E 4,ffi1
.offi

{ !.m,
;o

d GAE|ME
Tqmtic

&,ffi

ffi

tom'
0m

4ffi.

- ior m
* 'l
d rom

FB

FH

0w.ww@@

bwrg
Ttlftd

Ostihtia

rfGltbi

@ cgemc

pe ffirell.

OS Vam

trrtihria

efaftbi

s,ffi

F trrerte

9 sm,,
s,ffitam

eqffi
! o,ffi-

ffiffii
$;*

*4*

iaw'
t 20,006
i rsm- ffi
g roffi
Hffi

E 15ffi-

re

ffil

3sffi

ffi-

ffiffi

offi@

ICE

tlstihtia

3+rafebi @ GgmaE
(bfirl

F tEtacnb

m*
ffi

Os. vat"

6,M
*

50.ffi

4,m
r,ffi
I

Ea,@

1'qm
0,ffi

*u

ffi

ffir

tsrb
Trhd

Fig. 73.Distribufiasuprafeteicu regenerare

pe tratamente
146

OS

Q,Wl

_ffi.
3 o,ffil

'$rom.
lffi

q egffiE
t/btdovie

ffi
ffi

Variabilitatea
moduluide grupare(fig.7q estedirectpropor.tionald
cu extinderea
suprafetelor.
Totugi,in urmatdierilorde igieni gi a tdierilorde conservare,
diversitatea
de grupareesteredusi,excepliefbcdndOcolulsilvicVatraDornei.

In ceea ce privegte frecven{a suprafe{elorin raport cu modul de grupare a

semin{igurilorutilizabile (fig. 75), aceastaestevariabild in raport cu zona studiati 9i cu
speciilepredominante,astfel grupareamixti este frecventdla ocoalele silvice Cogna,

Di*ibulia modului de grupeG a emintialui

tFtamenb O.S. Coe.

pe

Disbibutia modului de grupaE a $mintislui

trabmnie O.S.TmMtic

s.ffi'

ro@-

- 9,@.

i om;
t s.m
a.w.

e
E rom,

il
ro *ll
r

0.&l

l,,

^o.ffi,

Et*
4&.

osr
tl
on
o@ri

n
ffiil1

g Offi.
t
i.reo to,m-

H! l-l

l-.*

ls

om.

F!

D*ibutia

12,ffi

Jo"-

Tr&hent

modului do gtup5E a gmidislui

hbmenb O.S. Vam

modului de grupaE a emidi$lui

tatmnte
O.S. Moldovib

Di*ibdia

18.m.
15.ffi:

E
! F

T?tuant

$ *.w,

pe

14,& _ rzffi:

I,o,*.
..*-

Eiff,
,,ilhI
!,om.

tls
trE
ol .

;6,@!_

Eom;^*.

lfr

l_
t

H r[t Ii

.I" r oHIl

o*n
r! FTI

tsrtsr

,.-1*n,

Di*ibdia

ii
,'*,n

modului d grupaE a emiilislui

hhrenb
O.S. Vah Oomi

pe

16.ffi
^

14,ffi1

t rz,mE,o,m.
[|
8 s,ffi Et fl
* s,m.Hfl [,1

'E . * K l h H

iff tlllru,

o&

n.s- -8 ll|l-

tj

Its
trg
ol
lm

Frb

Fig.74. Distribulia modului de gruparea seminliquluipe tratamente

t4'i

Moldovila, Vama, grupelesunt frecventela Ocoalelesilvice Tomnaticgi Vatra

Dornei,pdlcurilemici la ocoaleleMoldovila qi Vatra Dornei.Modul de gruparea
gi chiarnumlrul de reprize
poatesd indice,indirect,vdrstasemin(igului
serninligurilor
de ochiuriperturbatoare.
Analizaglobal6a influenleidiferifilor factori asupraprocentuluisuprafeleicu
punein
regeneririnaturale,precumgi asupramoduluide gruparea semin(igurilor,
gi aplicatede practicasilvic[, iar
pe de-oparteo seriede aspecte
cunoscute
evrden16,
pe de altdparteaspectece trebuieluatein considerare
intr-o noudediliea normativelor
trhnicede alegeregi aplicarea tratamentelor.
In acestcontextseevidenliazdurmdtoarele
elemente:
- pe statiunifavorabile,underegenerarea
se producecu o vitezdridicati, se pot face
pentrupunerea
intervenfiimai puternice
in valoarea acesteia;
Dlstrlbutiamodului de grupare a *mintelui
O.S. coea
80.00/o

DiSributia modulul de gruparc a emintl$lui

O.S. Moldovita
30.00%.

70 00%
:500%:

fo* '

$ooto

.5o 00%

Es.oo",tI
Eglooo"o,
g

8o.oox
&o.oo*l
l

'iffi w

9o0o%

gr

@__
pmri

lm

mci

,'.ilffi
bu

fs

lilodul de g.upare

Di *ribu0a
80.00%

ffi

70.00%
$0.00%

8o.oo%

So.*rn
g
10.00%
0.000/d

pmri

Itdributia modului de grupare a semlntislui

O.S, v8ma

&ooox.
.E
Fs.oo%
eoe%.
F5.00%,
di10.00% i
5.m% r
0.00% -

ffi

ffi-_m
ffiffix
pftrri

fsgrlff

gtuPare
unlor,o.oro

llod

Distributia modulul de grupare a emintislui

de grupare

O.S. Vatra Domei

35.000/6
_30.00% |

, :225 00%

2o.ooo/.
r
irs.oota.
fio oox ,
t s.ooil,,
! o.oo%

grlm
Mod de grup.re

Fig. 75. Distribulia modului de gruparea seminliguluipe ocoalesilvice

148

prici

45.0e/6 .
40.00% -

ffiffi

gr
m
lrodul de grupare

7'@%.

ffi

.=50.@%

320.000/6

modului de grupaE a $minti$lul

O.S. Tomnatic

ffiffiff
prici

nu in toate cazurile seminligul instalat poate fi pus in valoare, in raport cu lelul de

gospoddriregi dezvoltareaarboretului,impundndu-sesacrificareaa I -2 genera{iiale
regenerlrii naturale;
lucrdrile de conservare,dupd modul cum sunt concepute,nu-qi pot indeplini scopul
de a asiguradezvoltareanucleelorde regenerare,de cele mai multe ori acesteafiind
compromise.

3. Analiza spa{iali a elementelor ce determini modificiri

evolu(ia regeneririi

structurale qi

Pentruo mai bund cunoagterea modificdrilor din plafonul superioral arboretului

gi, implicit, a nivelului de influen{dasupracantitdtii $i calitAfliregenerdriinaturale,s-a
adoptat o metodologiede cercetarespecificd, ce permite ca in punctele unei relele
geometricesb fie determinali toli parametri cantitativi ai structurii arboretului Ei ai
regeneririi naturale.Drept urmare,in trei din unitalile avutein vedere(u.a. 344 A gi
355 A din U.P. III Dragoga,O.s. Vama 9i u.a. 44 B din U.P. VI Tomnatic,Ocolul
silvii Tomnatic) s-auintreprinscercetdriin releageometricd,in suprafelede prob[ de
500 m', in cares-audeterminaturmitorii parametri:
- pentru arboret:numdr de arbori pe specii gi categoriide diametre,clasepozilionale,
numdrul de cioaterezultatedin extragereaarborilor pe o perioaddde l0 ani. starea
de slndtatea fiecirui arbore,indl{imeasuperioari;
- pentru semin{ig: in cadrul a 4 suprafele elementarede cdte 5 m2 orientate pe
direc{ia celor 4 puncte cardinale,s-a determinatnumirul mediu de puieli viabili la
hectar pe specii gi pe categorii de inlllimi precurn qi gradul de rispdndire pe
suprafa!6.
In aceste condilii s-au calculat indicatori sintetici care sd exprime legSturile
cauzaleintre stareaplafonului superior al arboretului gi cea a seminfiqului.
Pentruarboret,s-a considerat,cdbaza teoreticdde fundamentarea indicelui HartBecking poate fi expresivd pentru condiliile de regenerare,cdci indirect exprima
accesulla lumina directda seminlelorplantulelorqi puie(ilor.
Dupd cum se gtie,indiceleamintit (Giurgiu, 1979):

a:

.loo

h dom

in care :
I = distanla medie intre arbori in m;
h dom = inilfimea dominantdin m;
cr : indicele Hart-Becking care are ca semnificalie ftzicd valoarea tangentei
unghiului A ce exprimddeschidereadintre doi arbori apropiafi(fig. 76).
Acest indicator a fost luat in considerarealdturi de alli parametriai arboretului
(numdr de arbori, diametrul mediu, procent de extragere-rdrire).Pentru analizacalitdlii

149

seminfigurilor,
s-auutilizatmai alesindicatorultradilional(nr. de puieli/m2pe speciigi
categorii
deineltimi).

Fig. 76. Semnificafia

geomefficd
a indiceluiHan-Becking

Constatdndu-sedin cercetdrilipsa de expresivitatea acestuia,s-a utilizat un nou

indicatornumit 1ds- indicele de dezvoltarea semin{igului,cu urmdtoareaexpresie:
Ids: Nx K
in care:
Ids - indicele dezvoltdriiseminligului;
N - numdr de puieli la m2;
K - factor de influenf[ determinat dupd formula:
K:0,4,S * 0,lht + 0,3h:+ 0,4A
ln care:
S - numdrul de specii participante la regenerare;
h1 - numdrul de categorii de puieli cu starutprovizoriu (0-5 cm - plantule, 5-20
cm puieli tineri);
h2 - numlrul de categoriide puiefi cu statutde lungl duratd(21-50 cm, 5l-75 cm,
> 75 cm);
A - propo(ia din suprafa{iocupatade regenerare(0,1-l).

150

3.1. Analiza statistici a elementelor ce determini modificiri structurale si

evolu(ia regeneririi
Analiza factorilor de arboret implicali in procesulde regenerareeste extrem de
importantd intrucAt,pe l6ngd multitudinea lor, acfiuneape care o exercitd este una
complexi, fiind nu o rezultantl mecanici, ci una ecologic6. Analiza va viza numai
aspectelelegatede cele trei arborete.Datele medii rezultatedin prelucrarese prezinti
in tabelul 49. Se menfioneazdci o parte din factorii de arboretreprezintdindicatori ai
manifest5riiperturbatorii(intensitategi frecvenlb).

Tabelul 49. Caracterizarea

analizatesubraportulmediilorprincipalilorparametri
arboretelor
lua{i in analizd
Parametru

u.a.344
(O.s.Vama)

Simbol

Nr. de arbori de molid

Nr. de arbori de brad
Nr. de arbori de fag
Nr. total arbori
Componente

Mon
Brn
Fan
Totaln

Suprafafabazh
Nr. cioate molid
Nr. cioatebrad
Nr. cioate fag
Nr. total cioate
Nr. puiefi h< 5 cm
molid
Nr. puie{i h< 5 cm brad
Nr. puie{i h< 5 cm fag
Nr. puieti alte speciih <
5cm
Nr. total puieli h< 5 cm
Componenteseminligh
<5cm
Nr.puiefih>5cm
molid
Nr. puiefi h > 5 cm brad
Nr. puieli h > 5 cm fag
Nr. puieti alte speciih >
5cm
Nr. total puie(i h > 5 cm
Componenteseminligh
>5cm
Distribufia medie intre
arbori
Inilfime dominantd
Indice Hart-Becking
Procentul extraserii

Totalg
Moc
Brc
Fac
Totalc
MoSl
BrS I
FaSl
Altesp
51
Total Sl

MoS2
BrS2
FaS2
Altesp
52
Total 52

hdom
alfa
Yoext.

u.a.44
(O.s.Tomnatic)

210
111,5
l4l,l
67,4
JJ
489,7
L)
43.3
267
600,4
252
56YoMo,21YoBr, 78%oMo l2YoBr l8YoMo &2YoBr
17YoFa
l0o/oFa
22,8
18,6
94,9
7t , 4
72
28,5
5.1
56
t54
11,7
111,7
123,4
.115,4
11 6 9 1
36',78
6665
9022

64

750
39
34

4435
82%Mo,9%Br,8%
F4l% altesp.
l 007

12514
93%oMo,6YoBr,
lYoFa
4946

16 3 5 0
4lYoMo,55/:oBr,
4% altesp.
t434

28
17864
35

882
1622
93

3010

I 8936
SYoMo,lYoBr,

75 1 4
65YoMo, l2o/oBr, 26%oMo, 54YoBr,
sp.
23ohFa
20%oalte
1)
4,7

)tl
3ZL

94%oFa

u.a3
. 55
(O.s.Vama)

7,3
26,6
28,25
?4?

26,4
29,4
30,4

676

1076

29,8
16,I
t7,4

151

Tabelul49.(continuare)
Diametrul mediu
Coeficientulde varialie
al diametrului mediu
Indicele de dezvoltareal
semintisului
Vdrsta arboretului (ani)
Tip sta{iune
Expozilie geograficd
Pantamedie

xmed
Cv

35,5
41,2

35,04
474

2t,18
82,6

Ids

9.44

9.31

9,68

110
t05
Montande amestecuri
cu mulll

120

esticA
22,1

esticf,
t7

nord-vesl
18,2

Plecdndde la datele debazd qi de la rezultatele inventarierilor, s-a efectuat analiza

statisticda datelor,cu urmitorii pa$i:
a) analizacorelatiei intre parametrii luafi in studiu;
b) identificareafactorilor de influenlE asuprainsugirilor cantitative gi calitative
ale semin{igurilor,pe bazalemnifi catiei coeficienlilor de corela{ie;
c) analizaregresiilordintre parametrii cu actiune semnificativi gi indicatorii de
caracterizarea seminti$uluicu ajutorul testuluiF pentru influenla globalSgi al
testului/ pentru influenfaindividuali a fiecdrui factor.
Suprafalaexperimentald344 A, Ocolul silvic Vama
Parcela analizatd,a fost afectatd in mod repetat de dobordturi de v6nt 9i zipad6,
regenerareainstaldndu-seincepdnd din anul 1977. in arboretul matern predomini
mofidul, iar in ultimii 10 ani s-auextrascirca 30 o/odin arbori. in tabelul 50 se prezintd
situafiageneralda coeficienlilorde corelalie.
Dupd cum se poale vedea,existi t-l mare diversitatea leg[turilor cauzale infie
diferiti parametri. Nu au fost luate in considerare legdturile (relativ puternice) intre
elementece intrd sau rezultb din calculele complexe (de exemplu, dintre I gi ct sau
hdorn qi/sau totalseminliq qi Ids), considerate ca fiind artificiale, de nature
autocorelativd.
Figura 77 prezintl, schematicacestelegdturi care au stat la baza urm[toarei etape
a analizei statistice. Dupd cum se poate vedea, existi o "fesrturr" foarte complexi a
determin[rilor cauzale, care au fost decelate prin testele statistice, aplicate pentru
fiecaredin elementelede caracterizarea seminliqului.
) Numdrul de plantuleqi puieli de molid cu indllimi mai mici de 5 cm
(MoSl) esteinfluenfatde urmitorii parametri:numdrul de arbori de molid (Mon)
cu influenfi directd probabil ca arbori seminceri,numdr de arbori de brad (Brn) ce
influenleazdcondiliile de instalarea plantulelor (de aceeaintervine cu semnnegativ).
Alli factori de influenld sunt: numirul de cioate de molid care exprimb gradul de rdrire
gi inillimea dominanti, indicator ce exprimd complexitateaarboretului. Influenfa
globali a acestor factori are totugi o pondere de numai 29,4 yo (Rt : 0,294).

Is2

'!-)

r6

z
=4
q

-i

q
N

o0

sg

<*
*
*

-i
d

rif
-f,

*
E

C,)
N
N

g7
<*
r

C)

q)

ir

()
3

q)

o
g

(.)

c)
L
I
0.)

So

o
6F

0.)
o

q)
I
F

ra
(D

-:
s-

i
9..

1q
*z^

FsssEEsssgEF*ESgBtg

*!
153

()
**
*

E
E

st

ir

***+

** ** ** **
z
:;i

-ao

*
*

** *

*+

oC

7c

*
**

F
g:

<t

**
F

c)

q)

****
*** *** *** ***
**
*
**

rn

*+*
*+*

>5
do

***
***
t*{

!r

AC E g"E.:s

E'i

863
o:'-

E
q .6=t r E
EE 8

** ** *
*
'ii

'$
i,.)"::;

E''"'-,3
*.-*..-'-..-.........\

Legendi:

Foarte semnificativ
Distinct semnificativ

Semnificativ
Fig. 77. Schemarela(iilor cauzaledeterminatepe bazacoeficien{ilorde corelalie
in u.a. 44 A, U.P. VI Tomnatic,Ocolul silvic Tomnatic

Seminligul de brad de dimensiuni reduseeste influenlat de alfi parametri:panti,

suprafalSdebazt gi numdrul total de cioate.Dupi cum se poate vedea,R'= 0,393, iar
semnificalialui F arat6o influenfi mare a celor trei factori. Totuqi, valorile testului t
sunt distinct semnificativenumai pentrufactorul total cioate(Totalc).
Pentruseminliqulde fag s-aureliefat urmitorii factori de influenli: distanlamedie
intre arbori, in6lfimea dominanti, coeficientul de varialie al diametrului mediu gi
diametrul mediu. Toli acegti factori lin de complexitateastructuralSa arboretului;
determinarea este de 34 o/o, cu o probabilitate de transgresiunede 1,16 yo semnificativl. Analizacoeficienfilor regresieiaratdcd nici un factor nu are o influen1d
ce poate fi evidenliati statistic, insd totuqi se poate conta pe factorii inil{ime
dominantdgi diametrumediu.
Numdrul total de plantule sau puieli cu indllimi mai mici de 5 cm reprezint5,in
general, fie o expresie a modificdrilor mai recente in structura arboretului, fie o
consecinlda unui an de fructificafie. Analiza coeficienlilor de corelalie a impus ca
factori de influenfd ai acestuiparametrunumirul de arbori de molid gi procentul de
extragere(nr. de cioate de molid qi nr. total de cioate intrdnd indirect in calcule).
Coeficientul de determinareeste de 37,7 04, influenla fiind distinct semnificativb.
Privitd sub aspectsilvicultural reac{iaseminfiguluiesteuna normald.
) Numirul de puieli cu inllfimi mai mari de 5 cm esteun indicator de importanld
mai mare, intrucdt arati permanentamanifestarepe durate lungi a condiliilor de
regenerare.
Seminfiqul de molid este influenlat in principal de pantd, suprafala de bazA,
inil{imea dominantd gi diametrul mediu. Rezultantaacestorfactori explicd 4l %odin
influen16,cu o probabilitate de transgresiunede 0,2 %. Testul T indicd mai ales
influenla panteigi a suprafefeidebazd,ecuafiace a rezultatnecompensAnd
satisfEcdtor
valorile reduse(sub 0,1 puieli/m2).
Numirul mare de suprafclcde ptobi de pe carepuielii de brad lipsescnu a permis
determinareaunor relalii cauzale, exprimate printr-o rela{ie asigurati statistic (F
nesemnificativ,nn : 0,14). Nici unul din factori nu poate explica sdrdciain puieli de
brad (28 buc.Ara), eventual v6natul gi pdgunatulputdnd fi considerali ca factori
dereglatori.
Puielii de fag au cea mai mare ponderein cantitateade seminfigpe care se poate
conta; acesta este un fapt absolut explicabil, dacd se fine cont de tendin,telede
succesiunegi de expozifia generali a versantului.Dupd cum s-a constatat,95 Vo din
seminlig estede fag. Analiza statisticbpunein evidenfdo serie de factori ce explicl
53 Yo din influenfi, cu o probabilitatede 0,4 o (semnificativ); luafi individual, insi,
nici unul din factori nu are o influen,ti pregnantdce poate fi evidenfiat4 statistic, numai
factorul diametrulmediu, av6ndo probabilitatede transgresiunesub l0 o%.
Totuqi, o analizd a acestorfactori arati ci regenerareafagului estein mare mdsurd
influenlatd de stareaarboretului matern, acestamanifestdnd o reacfie relativ rapidd la
extragerilede arbori.
Intrucdt ponderea fagului in totalul seminfipului este foarte mare, era de agteptat
ca aceiagifactori sb influenfezeacestparametrugi cu aproximativ aceiagiindicatori.
Ecuafia explici 51,6 Vo din influenfi, cu un nivel distinct semnificativ. Analizdnd
156

probabilitatea de transgresiunepentru coeficienlii ecua{iei, pusi in evidenli cu

ajutorul testului t, se constati ci o influenfd mai pronunlati are numirul de arbori de
molid 9i diametrul mediu; la valori mai mari de I puiefi/m2 determinareapoate fi
mul[umitoare.
) Numbrul total de puieti gi indicelede dezvoltareal semintigului
Datele statisticegeneralearatd,cd,,in medie, pe un hectarse gisesc 23.371 x7373
puiefi, din toate speciile qi categoriile de inillimi. Analiza corelaliilor a evidenfiat
faptul cd acestindicatoreste influenfatde numdrul de arbori, de numdrul de cioate,de
distan{a dintre arbori, de inillimea dominantd, de procentul de extragere gi de
diametrul mediu. Rezultantaaceslorfactori explici 47,3oAdin influenla coJficientului
de corelafiemultipld, avdnd o probabilitatede transgresiunede 1,8 o%- semnificativ.
DupI indica{iile testului t, care are valori nesemnificativepentru tofi factorii inclugi in
ecuafie,mai importan{iar fi numdrul de arbori de molid, distanlamedie intre arbori gi
diametrul mediu.
Indicele de dezvoltare al semintigului, care este, dup6 cum s-a aritat, un
parametrucomplex gi care pentru suprafalaanalizatdare o valoare de 9,4 * 3,2, poate
fi determinatin principal cu o ponderede 42,8% gi un nivel distinct semnificativ(p :
0,05 o ). Principalii factori de influen{I sunt: numirul de arbori de molid, distan{a
medie intre arbori qi diametrul mediu, pentru valori mai mari de 5 ale lui lds
compensareaestemul{umitoare.

SuprafafaexperimentalA355 A, Ocolul silvic Vama

Prezintdalte condifii de regenerarein raport cu suprafala344 A, prin aceeacd
regenerarease produce avAndca speciepredominanti molidul, indic6ndu-seo rdrire
mai puternicba arboretului- indice de recoltare 12,6 m3lanlha- cu o scdderein 25 d,e
ani a volumului pe picior de la 406 la 180 m3/ha,adicd o diminuarecu 55Yo.tn aceste
condilii, factorii de arboretau deja o influenld mult mai redusi (vezi tabelul 51 gi fig.
78). Complexitatearela{iilor cauzalea fost transferatdmai ales in domeniul factorilor
sta[ionali.
Seminfigulcu inilfimi mai mici de 5 cm are o distribufie extrem de uniformi, a
cdrei determinarenu a fost surprinsdprin analizastatisticda factorilor luati in studiu.
Media este de 7,2 + 9,3 puieli la hectar, singura relafie cauzaldmai evidentd fiind
aceeadintre numirul de arbori de brad gi seminligulde brad gi numdrul de cioate de
fag gi semin{igulde fag. Seminfiqulcu indlfimi mai mari de 5 cm, consideratrelativ
stabilizat,este determinatprin componentelesale,la fel, intr-o mdsurdmai redusdde
cdtre parametri luafi in considerare,coeficienlii multipli de corelalie avdnd valori
cuprinseintre 0,058 gi 0,216. Singurelerela{ii cauzalepot fi cele intre seminligul de
fag 9i numirul arborilor de fag, intre seminfigulde molid qi coeficientulde varialie al
diametrului mediu, intre semin{iqulcu indl{imi mai mari de 5 cm qi coeficientul de
variatieal diametruluimediu.

ts'l

*!

3
E6
E

h0

=q
oF
a

9u
<*
?
q

?
cn

ON

*
F

()

gz
7ci

N
r

c)
O
q)

!*

o
o

()
()

t-

o)

L
I

(.)

F
oF

()
E
0)
Fr

ia
q)

158

s s EEs $ s ; s g s EEtBEs s B;

*
6\

=6

z
z
a
!
6

**

** *

** ** ** *
***
>'5
9

ot-

!20ii
.r o=

***

E'qutr =
g
d

in

***
*
+*

()
F

7-=

q.a n=

a-c:

6E e
=

X
. s E!

'd|

z
159

E
E
[ "*l--

Frt".pll
ls2

17"extr.l
"^"'l

l'"

E
4..... E

,t

,/

i'

'-

"f*l

,1-,,'.n

fc*, 1.1"
I

Legendi:

Foarte semnificativ
Distinct semnificativ
Semnificativ

Fig. 78. Schemarela{iilor cauzaledeterminatepe bazacoeficienfilorde

corelaliein u.a. 355A, U.P. III Dragoga,Ocolul silvic Vama

in privinla gradului de determinare al seminfigului total gi al indicelui de

dezvoltarea semingiguluise poate spunecd acestadin urml estedeterminatnumai de
coeficientul de varia{ie al diametrului mediu care, dupi cum se cunoafte, face parte
din categoria indicatorilor structurii orizontale gi verticale, punindu-se astfel in
evidenld integrarea tend^inlelor de regenerare in cadru unui proces mai larg de
diversificarestructurald.In figura 79 se prezinti corelalia intre indicele Hart-Becking
qi numirul de puieli la hectar,iar in figura 80, corelafiadintre coeficientulde variatie
gi indicele de dezvoltarea seminligului.Deci, in primul caz determinareaestenuld, in
al doilea cazse observdlegdtura(degi neprobatdstatistic)intre cei doi indicatori, fapt
ce pune inci o dati accentpe diversificareastructurali.

8000,
I

E
0)
o

Seminlig
Linear(semintig)

7000I
6000:
s000,
4000r
3000:
2000i

z-ts.

I 000

60

100

80

IndiceHart-Becking
Fig.79. Rela{iadintre indiceleHart-Beckinggi num6rul de puie{i la hectar.
O . s .V a m a ,u . a . 3 5 5 A

35
30
20
'15

lds
Linear(lds)

t0
5
ai

20

oolo.
o'

100
80
60
40
mediu
de variatieal diametrului
Coeficientul

12O

Fig. 80. Relalia dintre coeficientul de varialie al diametrului mediu gi indicele

de dezvoltarea sernin{iqului.O.s. Vama, u.a. 355A

t6l

Suprafa{aexperimentall,44A, Ocolul silvic Tomnatic

Suprafala analizatdse deosebegtestructural de primele dou6, in sensul cd se afld
in alti zon6,arboretulfiind constituitnumai din specii de rdginoase:molid 18 o/o,brad
82 %.
Analiza coeficienlilor de corelalie indicd un sistem foarte complex de determinare
a parametrilor seminfigului.Cu toate acestea,in cazul seminfigului cu indllimi sub
5 cm, s-au inregistratcoeficienli multipli de corelaliecu valori de 0,06 pentru molid.
0,22 pentru brad gi 0,18l pentrutotal seminfig.
Pentruseminliguriledeja stabilizate,de vdrstece depdgesc5 ani, se constatdo mai
bund determinare. Astfel, in cazul seminfigului de molid (MoS2), interac{iunea
factorilor luafi in considerare(Brn, Brc, l, h dom, %oextr,Cv) dd un coeficient
multiplu de corela{ie de 0,57, cu o asigurare statisticd foarte semnificativa. Se
evidenfiazi influenfa deosebiti a numdrului de cioate de brad (probabilitate de
transgresiunedatl de testult:0,09 o/o).
Semingigulde brad esteinfluen.tatin principal de doi factori: ?ndl{imeadominanti
gi coeficientul de variafie al diametrului mediu (R2 : 0,28 - foarte semnificativ). Tot
coeficientul de varialie al diametrului mediu igi pune amprentaasupranumbrului de
puieti din alte specii(scorug).
Numlrul total de puieti (Total 52) este influentat de panta, numarul de arbori,
numlrul ciotelor de brad, distan{amedie intre arbori, inllfimea dominantl, procentul
extragerilor,diametrulmediu gi coeficientulde variafieal acestuia.Ecua{iade regresie
multipld are un coeficientde regresieR2 : 0,431, cu o influen{ddoveditd statisiic ca
foafte semnificativd.Aceiagi parametri determind gi cantitateatotala de seminlig gi
indicele de dezvoltarea semin{igurilor.
intrucit coeficientul de variatie al diametrului mediu are o influen.tdputernici
asupraultimilor doi parametri,in figurile 8l qi 82, se prezinteaceastdleglturd. Dupd
cum se poate observa,av6nd in vedere num[rul de observatii (92), coeficienfii de
corela(iesunt foarte semnificativi.
Ar\

40
35

=
Y 2600e0'0288*
R2 = 0,268

30
lds

..25
to
20

Expon. (lds)

te-/

t0

--tia
3
a

20

r'

100
B0
60
40
Coeficientul
de variatieal diametrului
mediu

r20

Fig. 81. Relaliadintre indicelede dezvoltarea seminliguluiqi coeficientulde variatie

al diametruluimediu

r62

8000-r
atu

7000 l
6000 I

N= o,zzss

E
o
SOOO
r
ah
l
E 4000i
3000:
:
2000l

Fig. 82. Rela{ia dintre

coeficientul de varia{ie
al diametruluimediu gi
numirul total al semintisului

= 2600eo'o2ta*

a-taa

-a
OoO

o
'

3 ?.'

l'

-o-

l
i

Seminlig

Linear(semin!ig)

1000.
.t

--

40

..-.-

60

i.r...

Bo

too

12o t4o

--.,

160

Coeficientul
de variatie
al diametrului
mediu

3.2. Distribufia spa{iali a seminfiqului

in paralelcu analizastatisticda influenfei diferililor parametri,inventariereaintr-o
retea cu puncte geometricamplasatela distanfefixe, permite reprezentareaspatialda
unor parametri luali in studiu. Se prezintd, pentru u.a. 344 A, O.s. Vama aceste
distribu{ii, dupd cum urmeaz6'
In figura 83 este redatd cartogramapantelor din cuprinsul unitA1iiamenajistice
luate in studiu. Se remarcd distribu{ia pantelor pe un profil caracteristicObcinelor
Bucovinei, cu accentuarea
pe ?nclineriin treimeamijlocie gi superioari a versan{ilor.

/A

Legenda
____a

<l

'::::
l : a r c O

w,m

16-2so

2e-35o

Fig. 83. Cartogramapanteiin u.a.344A

163

in figura 84 se prezinti distribulia spaliali a numdruluide arbori. Se remarcl

gruparea
suprafelelor
cu un numdrmai redusde arbori(punctele25,29, 19,32,24, 3l ,
34, 5,6, 10,9), adicbsub200 arbori/ha.Aceeagigruparese constatbdin examinarea
cartogrameidin figura 85,ce red[ distribufiasuprafe{eidebaz6.

Legende

::

W
filr|Itfirn

e,,i\

Fig. 84. CartogramanumSrului de

arborila hectarin u.a.344A

Legendt

rt
,)

11C

tit-!ffut'l!1il

1 1- 2 C

21 ,30

I't,

ffi
l

3.'t - 40

Fig. 85. Cartogramasuprafelei de

bazdinu.a.344A

164

Diagrama spafiali a numdrului de cioate (fig. 86), suprapusipestecele doui

diagrame precedente,indicd faptul cd majoritatea extragerilor s-au executat in zonele
mai dese. zonele cu un numdr redus de arbori fiind rezultdnd ?n urma rupturilor de
zdpadd,manifestatein deceniile precedente.
Legende :

ffi

lol-loo

ffi

4ol-5oo

Fig. 86. Cartogramanumdrului de

c i o a t ei n u . a . 3 4 4 4

$i seminligul cu indlfimi sub 5 cm (in majoritate cu vdrste de 2-3 ani), se

gisegte concentratmai ales in zonele de executarea extragerilor,indicAnd gi prin
acestmijloc cd esteun indicatoral reaclieirapidela extragereaarborilor (fig. 87).
Leg"nda
< l00rl

II;
fiI]IIlIII
M
I

r :0000

Fig. 87. Cartogramasemin{iguluicu

inil{ime mai micS de 5 cm in u.a. 344,4

165

In figura 88, caftogramaseminfigurilorcu indlfimi mai mari de,5cm indic[ zonele

de cregtereale acestora,carese suprapunfoartebinepestezonelerdrite.Pestenucleul
aceloraqizone se suprapunegi zona cu cele mai ridicate valori ale indicatorului
dezvoltiriiseminfiqurilor.
Valoareamai mare,peste15,indicl faptulcd regenerarea
a
reugit(vezipunctele17,18,19,24,25,29,30).
Legende

l00t - 5000

|Ilmmt
W
I

Fig. 88. Cartogramaseminliguluicu

in[llime mai marede 5 cm in u.a.344A

AceastdanalizAa permis identificareaa doudzone diferite sub raportul intensitilii

proceselor de regenerarenaturali, grefate pe condiliile create prin rdrirea plafonului
superior: o zond in care s-au manifestat fenomenelede rupturi gi dobordturi de vAnt gi
zdpadd,gi o zond in care r6rirea s-a fbcut prin asemeneafenomene de intensitate mai
scizut[ (zonaperifericda parcelei).
Ca o aplicatie imediati a modelelor determinateanterior, in figura 89 se prezintd
distribu{ia spaliald teoretici, carezttltat al aplicirii ecuatiei de determinare:

8 Mon + 1.6098
I + 0.2437xmed- 6.615
Comparativ cu figura 90, din aplicareaecuatiei rezultA urmatoareasitualie:
- cre$tereavalorii in cu o clasd35%odin cazuri:
- cre$tereavalorii in cu doud clase20%odin cazuri;
- scddereavalorii cu doul clasein 5o/odincaanri.
- aceleagivalori in 5l % din cantri;

166

Fig. 89. Cartograma indicelui de

dezvoltarea seminfigului,real in u.a.
344/^

Iilitilfiililililt
ffi

/A

4-

Fig. 90. Cartogramaindicelui de dezvoltarea

seminligului,simulat pebaza ecuafiei,in u.a.
3444

167

Chiar dacd sub raportul strict al valorilor, diferenlele sunt mari, in caz11tl
intocmirii cartogramelorrezitatele simulSriipot fi satisftcitoare,lindndu-secont de
faptul ci modelul are tendinfa de supraestimarea indicelui de dezvoltare a
seminfigurilor.

3.3.Analizainterac{iuniifactorilor sta{ionaligi de arboret asupraregeneririi

naturale
Dispun6ndu-se
de bazade dateelaboratlin vedereaanalizei,s-aefectuat;i o
prelucrarestatisticda datelor in vedereadetermindriiinfluenfei factorilor Oe retief
(panta,expozilie,altitudine)gi a unor parametriai arboretului(proportiamolidului,
diametrulmediu, indllimea medie, consisten!6,volum, volum de dobor6turiin
deceniu)asupraprocentuluidin suprafafa
u.a.ocupatde seminlig.
Analizastatisticds-aftcut pentru17unitdlide producfledin cinci ocoalesilvice.
Pentrufactorii de relief, rezultateleanalizeiseprezintdin tabelul52.

Tabelul52. Corelaliadintre procentulocupatde seminlig(y) principalii parametristalionali:

9i
'
expozilie (x1),pant6(x2) gi altitudine(x3):y = ax1*bxz *cxs*d

o.s.

U.P.
I Deia
II Paltinu

III Dragoga
IV Frumosu
I Sundtori
Vatra
Domei

Tomnatic

II Arinu
V Neagra
VI Haita
IX Colbu
X
I DemacuSa
VI Tomnatec

Cogna

I Tegna
II Cucureasa

II Argel
Moldovi{a

III Rapca
IV Putna

R2

0,021I -0,0281
0.0t 07 -0.01
28
0,0051 -0,0239
0,0168 -0,0086

0.0296
-0,0207
-0,0258
0,0250
_0,0149
-0,0109
-0,0364
0,0226
-0,0267

0,3402 0,279
0.4408 0,317
0,4193 0,205
0,2653 0,264

0,077
0,r0l
0.042
0,070

0,3744
0,3873
0,4169
0,1752
0,6638

0.056
0.234*+*
0,472
0,082
0,265

0,0155 -0,0159

0,0107

0,3653 0,884

0,781

0,0052 0,0500***
0 . 0 5 3 2 0,0452
0,0174 0,0286

0,0042

0,5040 0,544
0,2646 0

0,296*jr*

0 , 10 3

0,0074
0,0195
0,0179
0,0030
0,0158

0,0016
0,0352**
0,0157
-0,0060
-0,0640

145

0195
0 , 0 1 3 4 -0,0473**
0,0224 -0,0082**

-0.031I

0,7223 0,321
0,4937 0.347

-0,0483**

0,5905 0,690

0,407!*

0,0128

0,3295 0,389

0,t52**

0,0448 -0,0075

0,1372

0,588

Noti. S-au folosit notatiile. *** - foatte semnificativ

** - distinct semnificativ

168

t27
-0,0906

0,237
0,484
0,687
0,286
0,514

0,t2r

0,346

Din 17 ecualii de regresie multipli, un num6r de trei depdqescpragul de

semnificativ, confirm6nd influenla factorilor de relief asupra gradului de rigenerare,
iar in acesteaeste confirmatd influen{a gradului de inclinaie al versantului gi a
altitudinii. Este interesant faptul c5 pentru doud unitl1i de productie (II Arinu gi I
Demacuga)influenla pantei este pozitivi, in timp ce pentru alte doui (II Argel gi III
Rariu) este negativi. Desigur cd in aceste cazuri se confirmd faptul c6 pania gi
altitudineapot aveao influenti indirectd,prin intermediulaltor factori, care ini6 nu au
fost decelali.
Pentrufactorii de arboret,coeficienlii ecua{iilorde regresiemultipld se prezintdin
tabelul 53. Se remarcdfaptul cd valorile coeficienlilor de corelalie sunt maii in unele
cantri (U.P. V Neagra), fiind extrem de concludente pentru influenla factorilor
utilizati in ecuatie.
- Degi in relativ puline cazuri metoda statisticd a confirmat frri dubii influen{a
factorilor, se impun cAtevaremarci. Dupd cum se poate observa,proportia molidului,
primul factor din ecuafie,exprimi o influentd negativa(12 canni), insd in cazul unor
unitdli de produclie unde condiliile pentru regenerareafagului sau bradului sunt mai
deosebite, astfel cd molidul - prin regenerareasa - vine sd compenseze lipsa
regeneririi celorlalte specii. Influenfa diametrului mediu gi a indlfimii nu este
concludent6, intrucdt varietatea structurali determind in primul r6nd acfiunea
factorului perturbator.De altfel, acelagi lucru se poate spune gi despre volumul pe
picior, iar volumul doborit in deceniunu exprimd intregul procesde rdrire, intrucdtie
referd la o perioad[ scurtb de timp. S-a pus in evidenti prin aceast1 analizd,
complexitatea procesului de regenerare,influenla combinatA $i compensatoarea
factorilor, rezultatele analizei sugerind faptul ci perturbatorul, prin intensitatea gi
frecvenfasa, determindinstalareagi evolulia ulterioarda regeneraiiinaturale.Oe aiii
necesitateaca silvicultorul si cunoasci direcfiile de evolulie a structurii gi sd acfioneze
in concordanli cu obiectivelefixate prin lelul de gospodlrire.
4. Morfomctria ochiurilor gi denoltarea seminfigului
Pentru a analiza mdrimea, orientarea ochiurilor gi distribulia lor in spaliu au fost
efectuate cercetdri constdndin ridicarea in plan a ochiurilor, mdsurareadistanlei intre
ele, determinareacrefterilor la arborii de pe margineaochiului, determinareadensitilii
seminligurilor,a grupdrii lor pe clasede inil{imi, precumgi a cregteriiacestora.
In ceea ce privegte mdrimea gi forma ochiurilor, in una din parcelele investigate
(u.a. 24, U.P. VI Haita, O.s. Vatra Dornei), s-au inventariatochiuri cu dimensiunile
minime de I I x 15 m (518 m2), de formd elipticd, orientate cel mai frecvent cu
diametrul maxim p^elinia de cea mai mare pant6. Dimensiunile maxime au fost de
25 x 32 m (2513 m'). Distanlaminimb intre doud ochiuri apropiatea fost de 16 m, iar
distanlamaximd de 36 m. S-a constatatcd, in morfometriaochiurilor, un rol important
il joac[ microrelieful.Vdrsta ochiurilor, determinati dupd vArstamaxima a puielilor gi
reac{ia auxologici a arborilor de margine, a fost cuprinsl intre 14 gi22 de ani, iir
procentulde acoperirecu seminliga fost intre 45 % Si 100%.

r69

x
()

**

F- F..
O\ +
c.rr)OO\
6
a-l a.l dddd

O*+oO,+
\OOa*'OO\O
c{
c.l
c.l

.osnt
oooh+
vlvlqn

o\ooo.\o<t
\o\ooo
hho\t\F--h

\O^-YOnr)
:(:6 n
c.l ci
o-ii,i

oOa-lrl+h
c.t
OO
+

<t

c-l

** ^
*n l='

** **
+*x
':

rro

a\+

F:\
qR<>

rR,

hO.

-\O

\n

rt

F.

oat\o
O\+\O
\o\o"

oo^

L
O-

fo
._f

;d()--

'E" X
!o

C\

a..tor--+o\
OFcar-r-.

\o

t-

al

\d}

cA-

g5R

c-l +
\o$

!1

t--

Yo

-OOo

:<O

Fx'
EY

.io

'=x
r

9x

(>o=ooo
..{ioi;i

(ox
dll

'i>

ac{A-

h\oo+oo
ao6

-\OOC.l
-= i\-O6 o1 O
-;6t
+

--16
:

(J,:.

6l

c{F

no\d.

*
*^

RA

t--

oo

trx
:=

.!d

xx
(.):

*-sn0O
o

,YYY

6O
a)

oR+'c"

a.l

oo??

ot

"

$I.o\o

+&

i+iQarmC'

xi

'\

edy?q'9

P
8
;<o

aQao

d?

:3
a; od?

NO\O

oi
ooO

6O

Ol

ARSR
3=58-

fN
ool

<.
\O

3r

f..r
er
o=6

=Y?

E->
OF
q=

:v

.iO\rl\Oh
c-.toe{o

Nr)$F.

C)=

oO$O,
F-$F-

F 6 l

ooo
<)*

oooo

Yddci

X^
'X
ov

do'd

96

-.c
=->

e
!gsg
X-Xo
:o^50^

OJ

Y?o?

O++an
).r)-;<f,c.|

= o r : o;
o
o?-d??

a-r)

!?6

o"

o,

<f,

co

O-O

i\=+
6=o^
odY

v.)

a
ts

;>

.E

PG

jix

u e sE

=t(c
.=
c)
(o

92

OFA-i
-EHlJ.

-o

't-rcd=.9
o:+.=-os

x9

E
E S's
:<tuo

a i;;

170

x E

9C
=F

ts=
Ar

r" H Er

!?=
-C)

>d

()o
rO
rn

*
**

o'6

(-)

>d
F

a
E

Nu s-a constatato corelafieintre numdrul de cioate qi mirimea ochiului, intrucflt

chiar in cazul arboretelorechiene,desimea prezintl.o variabilitate spafialddestul de
accentuatd,iar cioatelemai vechi de l0 ani nu mai pot fi depistate.
Pentru analizacronologiei ochiurilor s-aurecoltatcarotede la arborii de limitd ai
ochiurilor. Astfel, prin prelucrareainformaliei ob{inute s-a constatatcd unii arbori
reaclioneazdauxologic la rdririle produse,in timp ce allii au o inerlie auxologicdmai
ridicatd. Pe de altd parte, se constatdcd avdnd loc dobor6turi izolate in fiecare an.
practic nu se poate identifica la tofi arborii gi la toate ochiurile o reac{ie auxologici
semnificative(fig. 9l). Curbelemedii de cregterepe ochi nu sunt edificatoare,intrucdt
estemai greu de decelatinfluentafactorului Climatic.

3,00

!
.g
tt

2,50

(g

2,00

o
o
o
o
L
L

1,50

1,00
0,50
0,00
1 9 5 0 1 9 5 5 1 9 6 0 1 9 6 5 1970

1975 1980 1985

Anul

1990

1995 2000

Fig.91. Dinamica
creqterilor
radialein perioada
1950-1998.
O.s.VatraDornei.U.p. VI Haita.
u . a . 2 4o, c h i 2

De asemenea,pentru o analizda cronologiei unor ochiuri de seminlig s-au ftcut

determindriasuprav6rstei seminliqurilorgi asupracregteriiacestora,at6t in in6llime,
cat gi in diametru.S-a constatatci intr-un ochi pot sd existe 3-4 generafiide puieli, cu
condilia ca acesteochiuri si fie suficientde mari.
Rezultl clar faptul cd la stratificarease face in funcfie de v6rstd, chiar dacd se
identificd trei nivele corespunzdtoareurmdtoarelor valori medii (tabelul 54). in
general, puiefii au o mai mare plasticitate la schimbareacondiliilor de iluminare.
plasticitatece se identifici pe curbele cregterii cumulate cu punctele de inflexiune.
Astfel, se pot constatatreipunctede inflexiune pestecare se suprapunnoi genera{iide
puieli (fig. 92).

t71

Tabelul 54. Stratificarea semintisului in functie de v6rstl

Strat seminfiq

V6rsta medie

inferior
mediu
superior

14,1
15,7
21,7

inillimea total6 (cm)

Creqtereamedie in inllfime
(cm/an)

62,5
160,0

4,4
10,I

??? 5

l5?

De asemenea,se poate constata cd primele generafii de puiefi sunt cele mai

receptive la schimbareacondiliilor microclimaticeale ochiurilor respective,ultimele
generalii prezent6ndo pozitie a curbei creiterilor mult mai redus6.Puiefii din aceeagi
generalieprezintdcurbede cre;terefoarte apropiate(pAndla identice).

4Cl

350

-;

o.s. Vatra Dornei, U.P. VI Haita, u.a. 24, ochi |

300

J-

lau
laf

--irj:i2anl
li =i 3 3ni
__+*,J=1S Ani
<1g

!,,:i6 Aill
-x-\./=i6
ani

.1511

1 c c"
:J
L1

+\/=..9

L*

:9;C

ani

---+* v=:0 anl

--ii/=23 ilri

' 1g ; :

i 9e0

.GRq

-{*

lccn

ann

Y::5

:nt

-*-V=!3
ani
--:.-v=13 ani

ltu

200
+

'i

v-

l1

*-*-v=18
--* V=i8
*x*v=29
-V=21

00
50

sl1975

dltl

anl
ani
ani
ani

't20
i00

O.s. Vatra Dornei. U.P. VI Haita, u.a.24, ochi 3

80
60
40

1S7a

1980

1990

*+-V=i 1 ani
+-V:_15 ani
. V = 1 5a n i
+-v=15 ani
--**V-15 ani
-V-.19
ani

10 0 q

Fig.92. Dinamica creqterilorcumulatein inillime la seminfiqulnatural,O.s. Vatra Dornei

r72

in consecin{5,se poate afirma cd in cadrul unui anumit ochi existi un ecart de

vdrsti de 9-ll ani, cu stratificareacorespunzdtoareimpusi de vdrsti gi de pozilia
puielilor (puiefi de vdrstemai mari avdndpozilii centrale).
Unitatea amenajistici 62 A din U.P. I Demacuga,Ocolul silvic experimental
Tomnatic, reprezintdo parcelbtipicl sub raportul evoluliei regeneririi determinatede
vdnt gi zdpadl. lnvestigaliile s-au concentratintr-o suprafaldde prob6 permanenti cu
suprafalade t ha. StructuraspalialI se prezintdin figura 93. Evolulia structurald,dupd
amenajament,se prezinti in tabelul 55.
Tabelul55.Evoluliastructurald
a arboretului
dupi dateledin amenajament
Anul
amena.i6rii
I 899
1907
1923
19 5 0
t962
t9'13
1983
t993

Compozilia
6Mo2Br2Fa
6Mo2Br2Fa
7Mo3Br
7Mo3Br
8Mo2Br
8Mo2Br
8Mo2Br
8Mo2Br

Vdrstamedie
(ani)
l)

22
40
80
90
100
ll0
120

conrii@
0.'7
0.7
1.0
0.8
0.8
0.8
0.6
0.6

))
70
230
560
680
765
748
761

Fig. 93. Structura spa{ial[ a

arboretuluiin u.a. 62A, U.P. I
Demacuga,O.s. Tomnatic

173

Dupd cum se poatevedeadin tabelul anterior,pe parcursula 100 de ani arboretul

a suferit transformiri, diminuAndu-sepropo(ia fagului gi bradului in favoarea
molidului. De asemenea,
in ultimii 50 de ani s-auinregistrato suiti de calamitlti ce sau ridicat la valoareamedie^de4,4 m3lanlhacu nigte-vdrfuriprodusede vdnt in anii
1956(19 m3/ha;,1969(2t -',/hu;, tg77 (39 m3/ha;(f:g.94).
40,

-q 35
E

?n

'g 2 5 :
o
'c

20-

ilt l

= 15
g

tl

-o 1 0 o

u||
6u
lr)

IU

tl

EE

*
nnmr,mil

Fig. 94. Dinamicaintensiti{iidobordturilor

de vAnt1m3/anlha;
in u.a.62 A, U.P. I Demacuga,
O.s.Tomnatic
in perioada
1950-1990
Modificdrile intervenite in structura arboretului au fost bine marcate sub
raport auxometric,atdtde arborii rdmagi,c6t gi de ochiurile de seminfig,careau marcat
qi anii de fructificafie. In figurile 95 - 97 se prezintdun ochi mai complex, format din
trei generafiide seminlig(965-1979-1983).
8,00
7,00 :
6.@ ,
E
E

E
o
E
E

4,00 l
3,00 2,00 1.00

1902 1907 1912 1917 1922 1927 '1932'!937 1942 1947 1952 1957 1962 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997
Anul

Fig. 95. Dinamica cregterilorradiale in perioada 1902-1999.O.s. Tomnatic, U.P. I Demacug4

u.a. 62 a, ochi l, arbori de limit6

t74

9,00
8,00
E
E
g
.g
(!

7,00
6,00
5,00

4,00

.J>
q)

3,00

o
o

2,00
1,00
0,00

't969

1974

1979

1984
Anul

1989

'1994

199

Fig. 96. Dinamica cregterilorradiale in perioada1969-1999.O.s. Tomnatic,U.P. I Demacuga,

u.a.624, ochi 3

8,00
7,00
6,00
E
= 5.00
,G
E

E r,oo
I

9* r,oo

E
o

2,00
1,00
0,00
1957

1962

1967

1972

1977
1982
Anul

1987

1gg2

1997

Fig. 97. Dinamica cregterilorradialein perioada1957-1999.O.s. Tomnatic, U.P. I Demacuga,

u . a .6 2 4 , o c h i 4

175

Se poate constata de asemeneamarea variabilitate (plasticitate) a creqterilor

radiale la puiefii analizali. in ceea ce privegte dezvoltareape verticall, se constatd
stratificareain funcfie de vArst6(tabelul 56).

in funcliede vArstamedie
Tabelul56. Stratificarea
seminliqului
Strat semin{ig
inferior
mediu
superior

Vdrstamedie (ani)

I 1,6
15,5
t7.6

In5l[imeatotalf (cm)

Cregtereamedie in indlfime (cm/an)

80
298
702

tq ?

6,7
39,8

Dinamica dezvoltlrii in inillime se prezinti in figura 98.

7no
,(!

O c h in r . 1

600
--a-\F12 ani

6^

=-500
Eg

-+tt=22ani

3g+oo

-l-

EF : o o

-1-w10

$,s 200
o
1oo
0

\F20 ani
ani

---\F15 ani
--<-w12ani

1977 1979 1981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999

-r-v--12

ani

-+\F12

ani

Vdrsta(ani)

O c h in r . 4

Efcl

oE

500 .
400 r

E.E

300

c)

ani

+F15ani

800
700 600 -

-+F16

--*-\F14

ani

+F15ani
-+F17ani
--+-\F16

ani

+-\F11ani
200 100+\F16ani
'0
-\F13ani
1975 1977 1979. 1981 1983 1985 1987 1989 1 9 9 1 1 9 9 3 1 9 9 5 1 9 9 7 1 9 9 (
. ._..^_:

Virsta (ani)

--+\F10ani

u.a.62A
Fig. 98.Dinamicacreqteriicumulatein inillime. O.s.Tomnatic,U.P.I Demacuga,

Diferenfeledintre stratulmijlociu gi cel superiorsunt evidente.Se face mentiunea

c6, in cazul puie{ilor mai in vArst6,eliminarea naturali s-a manifestatun timp mai
indelungat,in consecinldau rimas puie{ii cei mai viguroqi.

176

Pentruevidenliereadezvoltirii gi a stdrii de slnitate a unor seminfiguriinstalatein

arboreteafectatede vdnt, s-auftcut cercetdriin ocoalelesilvice Tomnatic (I.C.A.S.) Si
PojorAta(D.S. Suceava).Prin suprafelede probl unitare de cdte 5 m2, amplasate
geometric in cuprinsul unei unitali amenajistice, s-au frcut determindri asupra
urmbtorilor parametri: numdrul de puie{i, modul de risp6ndire, compozifia
seminfigurilor, starea de sdndtatea puie{ilor, distribu{ia pe categorii de indllimi,
coeficientulde zvelteleal arborilor,etc.
Desimea regeneririi. Inventarierileftcute au pus in evidenld faptul cd in
ochiurile de seminlig numdrul mediu de puieli este de 73.615 puie{i/ha,cu limita
minimd de 16.000puieli/haqi limita maximd de 188.000puieli/ha;coeficientulde
varialieestede 56,1yo.ln 63 %odin cazuri s-a constatatch numdrulmediu de puieli
depdgeqtevaloare de 5000 puieti/ha, adicd de cinci ori nivelul minim prescris de
normeletehnicepentrureuqitaregeneririi naturale.
Mod de rispAndire. Regenerareaeste rdspdnditi neuniform, in grupe sau
ochiuri de mirimi variabile,in funclie de condiliile microstalionalegi de umbrire.
Compozilia regenerarii. In arboretelede amesteccu molid, brad gi fag,
intre limitelede23,5 Yo qi95,7 Yo,bradulintre4,3 o/oSi
seminligulde molid se gdseqte
o/o
70,5 yo, fagul intre 2,4 St4"1,7yo. Speciilesunt atdt in amestecintim, cdt $i grupate.
Starea de sdnitate. Ochiurile de regenerareprezintd grade de vdtdmare
diferite, cuprinse intre 2,1 o/o qi 47,1 Yo; cea mai frecventi formd o reprezintd
bifurcdrile, ca urmare a ciupirilor de citre vdnat. Procentul puielilor cu asemenea
daune este cuprins intre 2,1 %o5i28,6 o/o.ln ochiurile unde s-a declangateliminarea
naturald,procentularborilor usca{ipe picior se situeazdintre limitele de 12,2o/osi 18,6
%.
Dezvoltarea in indl{ime. in[llimea medie a puielilor estevariabill de la ochi
la ochi, limita minimi fiind de 28,8 cm, iar cea maximi de 405 cm. Coeficientulde
varialie a indllimii puie{ilor exprimd o varialie individuali foarte mare in cadrul
aceluiaqiochi, fiind cuprins intre 55 % gi 155 %. Distribu(ia numdrului de puie{i in
raport cu inilfimea se prezintdin figurile 99- 100.

-r-- serel
y = -2,4213tn(x)+ 9,273 i
l-Log.(Serlel)i
R2=0,5589
15
g

410
j

tr

-L_

"\
10

inil!imi
Fig. 99. Distribulia puielilor pe categoriide in6l{imi de I 0 cm in u.a. 62, U.P. I Demacuqa,
O.s. Tomnatic

t'77

45
40
35
30
o
o

ir l \
)
j i\
t

y = -6,8155Ln(x)+ 2,816
* =O,t742

l\

,\' i

tl\\
'l
\- v
5
tl

1q

10

ra

0 ]-0

1015?o253035
indgimi

puielilorpecategoriide
Fig. 100.Distribulia
indllimide l0 cm in u.a.138,
U.P.III ValeaPutnei,
O.s.Pojordta
Pentru evitarea dependenlei strAnse dintre desime gi indlfime, intensitatea
corela{ieifiind un indicatoral lipsei lucrdrilor de ingrijire, s-a efectuatcalculul acestei.
cor"elalii,precumgi reprezentareagraficd,(fig. l0l ). Dupn cum se poatevedea,existdo
foarte semnificativdcorelafie,fapt ce probeazdnecesitatealucrdrilor de ingrijire.

450

y = -128,56Ln(x)

400

.v

+ 984,81

R2= 0,7058

-Log.

?EA

( i n d l t i me

300

E
o

250
200

='
ro

100
50

500

1000
Desim

ea m edie

1500

2000

(puiefi/ar)

Fig. 101.Relafiaintre desimeamediea seminliqului(puiefi/ar)qi inillimea mediea acestuia(cm)

5. Modificiri temporale ale structurii arboretelor

IntrucAtdin punct de vedereal regeneririi intereseazimodificirile structurale
in timp, iar in O.s. Tomnatic au fost amplasatein anii 1978, 1980 gi 1985 trei

178

suprafetedestinateacestui scop, in anul 1997 ele au fost reinventariate.in cele ce

urmeazdse prezintd rezultateleacestei analize.
SuprafataexperimentalSCorhana,u.a. 88 A,E - O.s. Tomnatic
Pentru a se eviden{ia influenfa rdririi continue a arboretului asupra instalSrii
semin{igurilor s-au efectuat cercetdri in blocul experimental Corhana, care este
constituit din trei traversede l0 x 100 m, amplasatein configura{ii structuralecomplet
deosebite.
SuprafafaS1(fig. 102-103)esteconstituitbdin riginoase(8Mo2Br). in conditiile
unui arboretbine inchis, eliminareanaturald- inclusiv doborAturide vint - s-a ridicat
la 35,7 o%pe numir de arbori, respectiv14 o/ope suprafa{ade baz6.in acestecondilii,
regenerareanaturalI in molid, brad gi scorugnu se ridicd decdtla 2% din suprafafd.
Modificirile structuraleindicd o cregterea omogenitdliiarboretuluide la 3,80 la
3.89.
Omogenitateaa fost calculatdcu ajutorul indicelui de omogenitate(Camino,
1g'76).Modificdrile de omogenitatese prezintd,in figura 104.intrucdt coeficientulde

Ei{
e]

Fig. 102. Structura orizontald qi verticali (1980). Blocul experimentalCorhana, u.a. 88A,
suprafalaSl

lie

T
EI
'Ebtu

!.M

Fig. 103. Structuraorizontalf,qi verticald(1999). Blocul experimentalCorhana,u.a.88A,

suprafa{aSl

100

100

s0

90

80

ao
70

70

a
r 60
i

:
:

^ n

550

:40

-: 40

3o

30

?o
10

I 980

t999

10

0
20

a0
!un;r

60

d. :60ri cunu,rt (t)

E0

100

?o
l!h:r

40
Fa
d . r r ! o r ic q h v l r tr * )

80

loo

Fig. r04. Curbele Lorenz gi gradul de omogenitate pentru blocul experimental Corhana,
suprafa,taS I

180

omogenitate este un indicator neutilizat in literatura noastrd de specialitate,in

continuare se face prezentareasumarda acestuia.
Omogenitateaarboretelor,dupi Camino (1976), se poate exprima ca un raport
procentual intre numdrul de arbori gi volumul pe categorii (clase) de diametre,
exprimatprin o anumitdcurbd Lorenz. Intr-un arboretabsolutomogentoli arborii au teoretic - acelagivolum. Curba Lorenz esteo diagonald.in arboreteleheterogene(ex.
grddindritul),un procent mare din arborii subliri au un volum mic gi arborii groqi pufini - au un volum mare.
Coeficientul de omogenitateeste definit ca mdsuraabaterii curbei Lorenz de la
diagonalS (valoarea l0 - o omogenitate mare, valoarea 2 - lipsa omogenitalii;
intre 1,4 qi 2, 8).
gridiniritul are coeficientulde heterogenitate
4-l

S cnroz
/v
Lptf
r=l

H: ----.----

I sl,rx- sv%
i=l

in care:
SN% - sumaprocentuluinr. arbori pdndla categoriai;
SV - sumaprocentuluivolumului pdndla categoriai;
X SN% - va fi fEcutdnumai pdni la categoriau : I (u : categoriamaximd de
diametrela care SN% = 100).
Camino a ardtat cd in arboretele grddindrite, cu raporturi bune de cre;tere,
omogenitateaeste mai redusd decdt in arboretele de productivitate mai scdzutd.
Omogenitatea poate da informa{ii qi asupra modului gi intensitilii interven{iei:
extrageri in etajul superior coboard omogenitatea,in timp ce in etajul mijlociu gi
superiorridicd omogenitatea.
SuprafalaSz (fig. 105-106)a fost afectati mai intens,deqi propo(ia fagului a fost
mai mare.Numbrul de arbori la hectara scizut de la 670 la 350 (47,8 yo),iar suprafa{a
debazdde la 68,1 m2 \a47,5 m2,adicdo diminuarede30,2 o%.in acestecondilii s-a
instalat un seminfig de molid, brad, fag cu indllimea medie de 80 cm gi inillimea
maximdde 1,5m.

l8l

105. Structuraorizontald9i verticald (1980). Blocul experimentalCorhana,u.a.

88E, suprafala52

11

il[+

r--

trf[l
IF-l^,{
I ll

r\

/l\

I
I
|

lrl+
lll/'rl/\ii

I ll llirl
\rlY'\\t:')-ox'"'

II lll L - '
1-/

1.ll tltlt I
l/ il,/\l I|/

l\Jvrll/L"y

-L!-"

drq*, ^

ea)
flJ/_

Fig. f06. Structuraorizontali 9i verticald (1999). Blocul experimentalCorhana,

u.a. 888, suprafa{a52

Analiza evolu{iei arboretuluisub raportul heterogenizdrii(fig. 107) indicd o

H de la 2,80 la2,49, deci subraportstructuralarboretuls-a
scederea coeficientului
diversificat.
100

100

90

s0

80

80

70

:60
5

;0o
Ern

i.0

E
>30

30

20

20

1980

l0

1999

10
o

0
a0
60
Nud.d. rbori(uEuLt(n)

20

80

lo0

20

40
60
Num:r d. .rboficuhql:t(I)

AO

1OO

Fig. 107. Curbele Lorenz gi gradul de omogenitate pentru blocul experimental Corhana,
suprafa{a52

Suprafala S: (fig. 103-109) a fost cea mai afectat[ de doborAturi,numirul de

arbori sc6zdndde la 590 la 3 l0 (47,5 oA),iar suprafafade bazd,de la 59,9 m" la 37,2 nt'
(37,9 %). Acest fapt a favorizatinstalareaunui seminfigde molid, brad, fag gi paltin de
munte cu indllimea medie de 1,6 m qi indlflmeamaximd de 2,2 m pe 24,5 %odin
suprafalabenzii.

ft
\\lr

Jil.r',

1i
Fig. 108. Structuraorizontaldgi verticald(1980). Blocul experimentalCorhana,
u.a. 88E, suprafala53

183

L
Fig. 109. Structuraorizontal6qi verticali (1999). Blocul experimentalcorhana,
u.a. 88E, suprafala53

Pentru aceastd suprafafd indicele de omogenitate s-a diminuat de la 2,0g

la l,gl
(fig- I l0), situ6nd
,arboretul, deja in domeniul de varialie al structurilor
corespunzdtoare codru lui er6dindrit.

ro0

t00

00

90

80

80

^70

;00
5

t60

5"0

5oo

500

5"o

>30

>30

20

20

10

10

0
0

r0

a0
60
N{hlr d. .dori o!hut.r(*)

ao

20
tr(hlr

40
60
d. .Dori cuhst.r (r)

so

ioo

Fig. 110. Curbele Lorenz gi gradul de omogenitatepentru blocul experimental Corhana,

suprafa{a52

Analiza de mai sus a pus in evidenf[ tendinfa arboretelor echiene de a se

diversifica in timp, avAndca rezultantbcregtereastabilitIlii la v6nt. Aceastdtendin{d,
reprezinti conexiuneainversi la tdierile uniformizatoarepracticateatdtprin tdierile de
ingrijire cdt gi prin tiierile de regenerare.

C. Regenerareanaturali in arborete de limiti

l. Regenerareanaturali sub masiv
in vederea studiului regenerdrii naturale sub masiv in u.a. 694, din U.P. V
Neagra,Oc^olulsilvic Vatra Dornei, s-a amplasato reteastatistici de 60 de cercuri de
cite 500 m', in care s-auefectuatinventarieriatdt asuprastructurii arboretuluimatern,
cit gi asuprastructurii seminligului.Din regenerdrinaturalecercurilede probd au fost
amplasatein schemdpltratd la distanlade 50 m.
Unitatea amenajistici cercetatdeste constituitd dintr-o pddure de limitd, av6nd
compozilia80 % molid qi20% z6mbru,in vdrstdmedie de 130 de ani, situatdintre
1450-1750m altitudine,cu expozilia generali nord-vestici gi cu pante cuprinseintre
estecuprinsdintre 0,9 gi 0,1. Tipul de pidure este un molideto20-400.Consisten{a
cembret de limitd de productivitateinferioar6, care la altitudini de peste 1600 m ia
aspectede rarigtede molid cu zdmbru. Ca urmare a solului brun feriiluvial cu volum
edafic mijlociu, flora este constituitd din Vacciniummyrtillus gi mugchi verzi, iar in
zonele rdrite apare Luzula sylvatica Si Calamagroslls. Faptul cd unitatea amenajisticd
studiati are o structur[ plurieni naturall - fbcAnd parte din rezervalia gtiinlifica a
Academiei Romdniei - permite studiereaaprofundati a proceselorde regeneraregi
transformarea pddurii de limitd frri influen{aaccentuatia acliunii factorului uman.
CaracterizAndregenerareanaturali sub aspectulcantitativ, aga dupd cum reiese
din tabelul 57, se poateafirma cd numai 35 %odin suprafafainventariati este ocupati
de zone ?ncare numirul puie{ilor depS;egte1,5 buc./m',numir minim previzut pentru
reugita regeneririi naturale. De asemenea,un procent mare din suprafaf[ nu este
ocupati cu seminliq.

Tabelul 57. Distribu(iaprocentualda numdrului de suprafe{ede probd in funclie de numdrul de

puieli pe m2
Num[r de puiefi/mr

l6ri semintig
Suprafefe
0 , 1- 0 , 5
0,6- 1,0
r,l- 1,5
t , 6- 2 , 0
2,t -5,0
5,0

Proportria% din nr. suprafatdde probd

30
20
l0
5
l5
16,5

185

Aceasta se datoreazdcondiliilor diferite de regenerareintdlnite in pddurea de

limiti, unde existi o cantitateredusdde puiefi, acegtiaprezent6ndo starede vegetalie
precard,datoriti expuneriipermanente,in principal, la stresulclimatic.
Din punctul de vedereal speciilorparticipante la procesulde regenerarese poate
ardtacd speciacu cea mai mare pondereo constituiemolidul (tabelul 58).
Tabelul58.DistributiaprocentualS
a numdruluide suprafele
de probf,in funcfiede amestecul
semin{igului
Felul amestecului

proporfia %odin nr. suprafaldde probi

Suprafefe
{bri semin!i
g
Molid
Zdmbru
Sconr$
Molid + zAmbru
Molid + scorug
Molid+zAmbru+scoru$

30

a,a
I 1,8
11,7
6.6

Faptul cd z6mbrul gi scorugulau o ponderesclzutd in regenerareasub masiv este

de naturi a sublinia temperamentulde lumind al acestor specii, conducdndla
apreciereaconform cdreiaacestespecii se regenereazd
mai bine in ochiuri sau ?nteren
descoperit.
Ludnd in consideraregradul de inchidere al coronamentuluiarboretuluimatern,
factorul cu cea mai mare influenfd asupraregenerdriisub masiv, se constatdcd existd
diferenlein funclie de mdrimeaindiceluide desime(tabelul59).
Tabelul59.Numf,rulmediude puiegila m2gi coeficientul
de varia{ieal acestuia
in raportcu
indicele
dedesime
Indice de
desime

0,40,60 , 81 , 0-

0,6
0,8
1,0
1,2

| )-t

Nr. mediu de
puiefi/m2

0,56
I,l0
|,34
0,51
0,96

Coeficientulde varialie al nr.

mediu de puieli (%)

139
111
136
137
134

Pondereasuprafe!elor
frrd regenerare(%o)

40
2l
23
60
30

Numdrul maxim de puieli se inregistreazlla un indice de desimede 0,8-1,0, iar

numdrul minim la treapta 1,0-I,2. Explicafia trebuie ceutatein faptul cd cele doui
procesecare influen\eaz\.regenerarea
naturalS,gi anume iluminareaoptimi gi acfiunea
coplegitoarea speciilor din covorul ierbaceu,au efectediscordante.in acestecondilii,
puielii preferdmai pufind luminS,evitdnd in schimb influenta inhibatoarea covorului
ierbaceugi subarbustiv.
186

O menliunespeciali se impune in cazul treptei 0,6-0,8,in care se gbsescun numir

destulde ridicat de puiefi, iar pondereasuprafe{elorfrri semin{igesteredus6,deoarece
pentru necesitdliledeterminbrii procesului de regeneraresub masiv acest indice de
desimese considerdoptim.
Fdcdndapel la calculul coeficienlilor de varia{ie,indicatori statisticicare pot oferi
o imagine asupra uniformitdlii rbspAndiriipuielilor, se vede clar cd sub masiv,
indiferentde gradul de inchidereal coronamentului,existd o mare neuniformitate,fapt
argumentatqi de pondereasuprafetelorlir6 regenerare,careau cea mai mare extindere
spalial[ la nivelul unor indici de desimecupringiintre 1,0-l,2, adicdtocmaiacolounde
se gdsegtegi cel mai restrAnsnumdr de puie{i.

2. Regenerareanaturali in ochiuri
S-au luat in studiu o serie de ochiuri, deschisein mod natural in pidurile de
limitd, pentrua seanalizamecanismele
de regenerare
naturalSin asemenea
situa{ii.
Studiul s-a efectuatpe itinerar,in unitdlile amenajisitice68, 69,70 din U.P. V
Neagra,Ocolul silvic Vatra Dornei gi 17 A gi l8 B din U.P. Il Lala, Ocolul silvic
Cdrlibaba. S-au ales aceste unitali amenajisticeintrucAt corespundeausub raportul
variabilitnlii factorilor orografici gi al arboretului.In ochiurile deschiseca urmare a
unor calamita$ (dobor6turi izolate), s-au mdsurat diametrele, indlfimea medie a
arborilor de margine, vdrsta deschiderii ochiului (cu ajutorul inelelor anuale),
altitudinea, expozilia, panta. De asemenea,s-a efectuat inventariereapuielilor pe
specii gi categorii de indlfime in suprafe{ede I m2, amplasaterandomizat,precum gi
inventarul florei indicatoare, utilizAnd indicii de abundentS-dominantd(BraunBlanquet).

2.1. Caracteristicile ochiu rilo r

in zonele luate in studiu, care fac parte din grupa ecologicSI A gi II A, s-au
inventariat ochiuri in arboret, a cdror suprafefeeste cuprinsi intre 1,4 qi 9,4 ari,
inregistr6ndu-sepentru Cdlimani un coeficientde varia{iede 50,6 Yo,iar pentru Rodna
63,2 o . Suprafafamedie a unui ochi a fost de 314,3 m' la Cdlimani Si 348,25 m' la
Rodna.
Sub raport geometric, ochiurile inventariate prezinti o formb de elipsd, in
majoritateacazurilor cu diametrul mare orientat pe linia de cea mai mare pant6, ca
urmare a faptului cd in condifii de panteridicate arborii sunt antrenaliin doborAredin
amontein aval.
Coreldndmdrimeaochiurilor cu indlfimea arboretuluiinconjurdtor,s-a inregistrat
urmdtoareafrecvenfd,funcfie de raportul dintre diametrulmare al ochiului qi indltimea
medie a arboretului(tabelul 60). Se constatdo rdspdndiremai mare a ochiurilor la care
raportul D/H estecuprinsintre l-1,6.
O analizd,a corelafiei dintre raportul D/h. gi numirul de puieti/hectarindicd o
dependentdnesemnificativi.Dar, in cazul stratificirii pe trepte a valorii acestuiraport,

t87

corelaliay:0,3115 + 9,3692Inx (cux: raportuld/h*ty = nr. mediupuieli/m2)

este
distinctsemnificativd
(R : 0,83977**).
Faptul cd gi pentruvalori mari ale raportului analizatnumdrulpuiefilor rlmAne
sub pragurileprev[zutede norme confirmdincb odatddificultateaprocesuluide
regenerare
in pddurea
de limit6.

Tabelul 60. Frecvenfanumdrului de ochiuri in funclie de raportul dintre diametrul mare al

ochiului (D) 9i inAltimeamedie a arboretuluivecin (h,)

v,

Raportul Dih.

0,6- 0,8
0 , 8 1- 1 , 0
t , O r- 1 , 2
1 , 2 r- 1 , 4
- 1,6
1,41
1 , 6 1 -1 , 8
l,8l - 2,0
2,0

a/

4,9
t7,l
24,4
29,3
7,3
7,3

2.2. Aspecte floristice

ExceptAndrolul indicator pe care il au, plantele din ochiuri defin o importantd
deosebit[,mai alesin primele stadii ale dezvoltdrii vegetalieiforestiere.PlecAndde la
aceastdpremisi, s-a studiat regenerareanaturali in paralel cu flora indicatoaredin
ochiuri, prin concuren{ape care aceastadin urmd o exercitddirect asupraregenerdrii.
In funclie de abunden!6-dominan!5au fost intdlnite urmdtoarele tipuri de flord
indicatoare(tabelul 6 I ).
Tabelul61.DistribulianumSrului
de ochiuriin raportcu tipurilede flordindicatoare
Tipul de flori
indicatoare
Vaccinium - P olytrichum
Luzula-- Calamagrostis
Polytrichum
Luzula
Calamagrostis
Calamagrostis - Festuca
Vaccinium
Vaccinium - Hylocomium
Oxalis
Festuca oyina
Thymus alpestris

188

Numdrul de ochiuri in masivul

Cilimani

t4
2
I
2
J

2
I
J

I
J

I
2
I

DupI cum se poate vedea, flora intdlnitd face parte din tipurile acidofile,
oligotrofe gi extrem oligotrofe, specii cunoscute,care in mod frecvent impiedici
regenerarea
natural6.
DatoritA faptului ci ochiurile deschiseau o vechime cuprinsi intre 12-32 ani, se
poate explica extindereaacestor specii pe toati suprafafa liberd gi prin aceastagi
nivelul extrem de redus al regeneririi naturale.O listd completi a participdrii fiecdrei
specii in compoziliacovorului vegetal,insoliti de caracteristicileochiurilor gi nivelele
de regenerare,se prezintdin tabelele84 qi 85.

2.3. Aspecte silvotehnice

Din analiza datelor prezentate(tabelele 62 gi 63) a rezultat faptul cd numdrul
mediu de puiefi la m' din ochiuri este nesatisficdtorsub raport silvicultural, intr-un
singurochi int6lnindu-sepeste10.000puiefi/hectar.
Participareazdmbrului in compozilia semin{iguluieste nesatislbcitoare,deqi in
nici scorugulnu realizeazd
ochiuri condiliilede iluminatsunt mai bune.De asemenea,
o extinderecorespunzitoare.
O asemeneasituafie a semin{igului trebuie pusi atAt pe seama potenlialului
biologic redus al semin{elor, cAt qi pe seama efectului inhibator al covorului
subarbustiv(Vacciniummyrtillus) gi ierbaceu(Luzula, Calamagroslrs,mugchiverzi).
Din analizadatelorprezentatein tabelele62 Si 63 se poatevedeacd in ochiurile in
care Luzula maxima este predominantl seminligul este foarte slab instalat, fiind
constituit aproapein exclusivitatedin molid. Afinul, prezentin toate cazurile,permite
gi instalareazimbrului gi a scorugului.in ochiurile deschisein zona ecotonicl s-a
semnalatgi prezen{ajneapinului, ienupirului gi a aninului verde, indicdnd unele
tendinle succesionale.
Efectul inhibitor al speciilor ardtatemai sus iese pregnantin evidenfddacd se are
in vedere cd atAt sub masiv, cAt gi in ochiuri regenerarease face cu predileclie pe
trunclriuri cLzutela sol yi sioate in curs de descompunere.Faptul ar pdrea la prima
vedere paradoxal, cici sbmAnlaeste lipsitd de adbpostul qi umiditatea pe care le
gisegte in covorul vegetal. De asemenea,lemnul in curs de descompunerefiind
antiseptic,nu oferb condilii favorabilesporilor sau hifelor ciupercilor de micorizd, de
ajutorul cdroraplantuleleau mare nevoie pentru imbundtilirea sistemuluide nutrilie.
Cu toate acestea,se pare c[ efectul coplegitoral covorului ierbaceueste mai puternic
legatede instalareape lemnul in curs de descompunere.
decAtcel al dezavantajelor
Din punctul de vedere al structurii calitative, cu ocazia inventarierilora reiegit
faptul cd toli puietii sunt imbitrdnif .

3. Relafii de naturi biochimici intre principalele specii implicate in procesul

de regenerare a pddurii de limiti
Plecdndu-sede la faptul cd speciilearbustivegi ierbaceecare constituieun covor
continuu la limit[ reprezintd principalul factor limitativ al regeneririi naturale, s-a

189

emis ipoteza ce nu numai aspectul fizic, vizibil, al competiliei pentru lumini, apd,
hrand,esterispunzdtorde mersul extrem de lent al regeneieriinaturale,ci cd ar puiea
si existe gi nigte mecanismebiochimice de luptd, intre plantulelespeciilor foresiiere,
pe de o parte$i plantelecoplegitoare,de cealattdparte.
Aceste influenle au fost puse in eviden!5prin teste de laboratorqi experimentiri
de teren de cdtre Becker (1984a, l9S4b). Prin acestea,s-au dovedit potenfialul
inhibitor al plantelor Molinia caerulea si Carex brizoides asuprapuietiloi de stejar
pedunculat.
AvAnd in vedere aceasti ipotez6, s-a cdutat o metodd care sd puni in eviden{d
raporturile dintre acestegrupe de plante. Astfel, in anul 1986 s-a lbcut apel la testul
Pfeiffer, de cercetare.acalitdlii biologice,test recomandatde papacostea
dglq pentru
verificarea compatibilitatii dintre doud plante. Dacd in 1986 nu s-a obtinut reiultate
deosebite,perfec{ion6ndu-se
modul de lucru,in anul 1988gi 1990s-areugitpunereain
evidenla a efectelor alelopatice ale principalelor planie ce intri in compozitia
covorului ierbaceugi,subarbustiv,
in specialasuprapuietilordin speciileparticipante
la procesulregenerdriinaturale.
lntrucdt testul Pfeiffer reprezintdo aplicatie noud in silviculturi, se prezintd
metodologiade lucru utilizatd.Pfeiffer a pus la punct o metodacromatograficlsimpl6,
care permite oblinerea unor informafii rapide asupra compatibititalii
i"u
incompatibilitatiia doud culturi diferite. Metoda se numegtecromatogiafie
specific6gi
are ca principiu realizareanu numai a unei separdripur analiticJ in pete pi
zone
colorate,ci qi a unor imagini sintetice,importantemai cu seaml prin forma punctelor
sau.petelor gi nu prin dimensiunealor. in cadrul cromatografieianaliticeare prioritate
mai alesdimensiunea
punctelorgi a petelor.
Pe discuri de hArtiede filtru cu diametrul de l5 cm se efectueazi impregnarea
cu
o solufie de azotatde argint 0,s o , pani cand se acoperdun cerc cu raza
de 4 cm,
Pentru aceastase poate procedafie realizdndo gaurd in centrul discului prin
care se
trece fitil confeclionatdin aceeaqihdrtie de filtru, fie folosind tehnicaobignuita
pentru
realizareacromatogramelorcirculare.CAnd limita insemnatacu creionul a fost
atinsa,
discul se lasi sd se usuce.in acesttimp se prepardsolu{iade testat.pentru
aceastase
introduc intr-un flacon Erlenmeyer 1 g din materialul de testat gi 50 ml
solutie de
NaOH 0,1 yo 9i se lasdpatruore. in timpul primei ore solu{iase agiti din cAndin
cAnd
pentru omogenizare.Dupi patru ore, se varsd lichidul intr-un pahar,din
care 5 ml se
introduc intr-un mic creuzet.Cu ajutorul unui fitil nou se lasd iolufia de testat
si urce
p6nd la o limitd, insemnatdla 6 cm de centru,apoi se lasi cromatograma
s6 se usucegi
s6-qi dezvolte culorile gi formele intr-o lumina difuzi. Se executa cromatosrame
separatepentru semin-te,frunze sau rdddciniale celor doud plante supuseanalizJi.
Un
al treilea fel de cromatogram[se realizeaziconcomitentcu amesteculextractelor
din
ambele plante. Fiecare planti separatddi o cromatogramdspecifici prin culoare gi
formd. Interpretarease face pe cromatogranlacu amesteculde extracte,acesta
ardt6nd
dacd pfantele au o influen,ti reciprocd favorabild sau diundtoare. in cazul rcla[iei
favorabile,formele celor doud cromatogramespecificese regdsescimbinate
urronio.
pe cea ob{inutd cu amesteculde extracte.in cazul relaliiloinegative, imaginea
va fi
tulburatd, prezentilndforme alterate,deformareasau chiar unulu."u fo'nelor
uneia
dintreceledoui plante.
190

{)

()

H
G

()
E

bo
C)

z
j

F-

\o
@

c)

(J

()

(l)

(.)
o
d.)

o
C)
(\l

\o
q)

ol
N
6l

4-'q=

oL!66

or+
nrlld$-d

!,:38
G|Jr=9=

o^N

Su-*ii
-z4 K " J R

cr)

o)R
d

s,s
CJ

-\

F,r

+$

rhs-

'+h$on+r+6m
++no6m

h'N<t<6

hNN-alrFN

'<.6-0'+o

r6t-

6l-n+6rs6
Infr

. = x

3=

oq

ES

++

rN

'+

i $ssas
! ssssi$sssss
ssE

F$:g Bs i x* t i i S$SR3St

Si St { 5 ==iES:,,==t$*E=: s ! S

:s-Fs =s St Ests sE

o*matNoi+

O*ol-O6o+

N<tc]++..tar+

hr-n-

h+Hh-+

oi".r<--

h'+r^sd

r-hr+nd-

d+h+r-Ni

-od+r+'

m6$+++o-

-<alr*-dN

i<.--,-<'-

'<.+r+'6-

+"+

ff-tr$NrN

o
q

o
u
0
d

,3

'+

,o

'+

nd-NNo

,3
ts-

9g
9-9-

r
r

K^-

1-9gO>
oNcr--E

al

-cz4 g - . h

E>:e.s
E'R:.s
h . .

F>n"R
G>gqr
?>o!:
:z-61
cr)

-3z4 ! ' . . F
8>-59
=Zd--:*

G?3-"=
O

!2==1
RrroEg
9ZNJ;i
S zr rNr :- ;R Q
n
LtJ
N

rnz4o 3
- 4.+
d
cl

cr)6,^

-f iz? : q ^ . (

E=n==
;zS1$
o9^n-Zer+

-h rz6 . f

Eefr"E
EEe#E
<fr3h;

o
o

szs?9'

o
h
>g+"=

N)

\o

Rs

rqrSl

b.J+

Asa'r'+

Er.S,rllPwArrQul

qrtaal

'

ie+

ral

-Ft

art5"hJa5'|.jtaPl

t A Q r ! r q r Q

rua-+NJu,

rAA.-rql

oauFpNl

5A5l.JFaA'

aaAA'

BN)UAAaNJAta

r*ArrraUJNrtql

N I

rF*

,5[J'Pa[Jl

rq+r'-A

P+++l.J'au

\ot

N'

-LCrN
o30!;

$$$E$i
$
$EE
$R$
$
Ig
iiF$
ig$EEg
$E
sd x*"F
$'$
H$r$E.
$'-s$

5o

=-

=
.'
=is

o
oq
o
o

tJ

EF:X.E

@
@

N)

lEus.3

lXIu.s

H"Hs.5

35i5<u

N - .

EE;.H
Hil=.5

i' eEZ :

il"H*Z H

*[SEE
E;-Zg {

HEs-E

X-rmI

P-p-G
H-Po"'8

X
' "l "r tS
rvN
o d"f,

dg3H5

=5Yix'=

g V Fg F
:<-=x='

-'

=.
=.
o

!r

o
o

z
o

{ =.i'-z;
utu-<g

o
p)

c)

.H

-t

@
@

;..

o
o

t!

o
ID

Fl

Dupd uneleexperimentdripreliminarein cursulanilor 19865i 1988,in anul 1990

s-atrecut la utilizareacurentda metodei ardtate,Astfel, in regenerdrinaturaledin zona
CSlimani au fost prelevateprobe de puie{i pentru testareacompatibilitdlii biochimice,
at6t la nivelul rdddcinilor,cdt 9i la nivelul sistemuluifoliar. Speciilesupuseanalizelor,
rapoftatla altitudine,au fost:
- fa 1500m: molid (Picea abies),z6mbru(Pinus cembra),scorug(Sorbusaucuparia),
afin (Vaccinium myrtillus), merigor (Vaccinium vitis idaea), horgti (Luzula
maxima), zmeur (Rubus idaeus);
- la 1750m: molid (Picea abies),zAmbru(Pinus cembra),scorul (Sorbusaucuparia),
jneapdn (Pinus mugo), smirdar (Rhododendronferrugineum), ienupdr (Juniperus
comunis), afin (Vaccinium myrtillas), merigor (Vaccinium vitis-idaea), horgti
(Luzula maxima)
Prin analizacromatogramelorspecificeobfinute,in funcfie de gradul de deformare
gi alterare a formelor gi culorilor s-a caracterizat nalura gi intensitatearelaliilor
biochimice dintre speciile luate in studiu. Pentru aceasta,s-au adoptat urm[toarele
notalii:
+l - formele petelor de pe cromatogramdsunt intdrite, bine conturate: relalii de
favorabilitate;
0 - forma gi culoareapetelor de pe cromatogramacu amesteculde extracterdmAnela
fel de evidenteca gi pe cromatogramele
celordoul specii:relalii de indiferenld;
I - formetegi culorilepetelorsuntpufin alterate:rela{iide stdnjenirereciprocd;
2 - formele gi culorile sunt distorsionate:relatii de inhibarereciprocS.
Prin relalii de tip alelopaticse in(elege,,efectulddundtorexercitatde o planti
asupraaltei planteprin producerea
de compugichimici caresunteliberaligi difuzali in
mediul inconjurdtor"(Rice,citat de Neam(u,1983).
Analizele efectuateasupragrupelorde plante luate in studiu, distanleleatat in
timp cAt gi in spa{iu,au permis sintetizarearezultatelorcercetdrilor(fig. I I 1). S-aupus
in evidentdtoatetipurile de relalii dintre plantedupd cum urmeazd,:
a) relalii de favorabilitate:la nivelul rdddcinilor (neapdn-ienupdr)9i la nivelul
sistemului foliar (neapin-ienupir, j neap[n-afin);
b) relalii de indiferentd:la nivelul rddlcinilor (molid-zAmbru,molid-ienupir,jneapSnsmirdar,jneapin-afin)gi la nivelul sistemuluifoliar (molid-zdmbru,molid-jneapdn,
molid-ienupdr,molid-horqti);
c) relalii de st6njenirereciprocd in prima parte a sezonului de vegeta{ie:la nivelul
gi la nivelul sistemuluifoliar (zAmbru-scorug,
r[dbcinilor (scorug-zmeur)
zAmbruafin, zdmbru-horgti,scorug-zmeur),
d) rela(ii de stAnjenirereciprocd in a doua parte a sezonuluide vegetafie:la nivelul
rdddcinilor(molid-jneapin, molid-smirdar,molid-horgti,scorug-jneapdn,
scoru$smirdar) gi la nivelul sistemului foliar (molid-scorug,molid-smirdar,zdmbrusmirdar,scorug-jneapdn,
scorug-smirdar).
e) relalii de stdnjenirereciproci, manifestatepe tot parcursuluisezonuluide vegetalie:
la nivelul rdddcinilor (molid-merigor,molid-zmeur, z6mbru-jneapdn,zAmbrusmirdar, zimbru-ienupdr, zimbru-horgti, jneap6n-merigor,jneapdn-horgti) gi la
nivelul sistemuluifoliar (molid-merigor,
zdmbru-ienup5.r,
scoruq-merigor);

r93

f) relatii de inhibarereciprocd,manifestatein prima parte a sezonuluide vegeta{ie:la

nivelul rdddcinilor (zdmbru-scorug,scorug-ienupdr,scorug-afin, scorug-merigor,
scorug-horgti)gi la nivelul sistemuluifoliar (scorug-ienupir,scorug-afin);
g) relafii de inhibarereciproci, manifestatein a doua parte a sezonuluide vegeta{ie:la
nivelul ridicinilor (molid-scorug)gi la nivelul sistemuluifoliar (zdmbru-meriqor);
h) relalii de inhibarereciprocd,manifestatepe tot parcursulseZonuluide vegetafie:la
nivelul rddicinilor (molid-afin, z6mbru-afin,zdmbru-zmeur)gi Ia nivelul sistemului
foliar (molid-afin, molid-zmeur,scorus-horsti).
Rdddcini

Molid
Zrimbru

SoruS
Jneapdn

Molid
Z6nbru
Sorug
Jnepin

Relatride:

[-_lr*-abitirate(+l)

sercn vegetaFe

[---l,no,r"..n,r,-0,

prim5vara

[l**.nn.,-',

toamna

ffi*,,*",-r,
Fig. lll.

Schematipurilor de relatii dintre speciileparticipantela procesulde regenerare

naturaliin pddurea
de limitd

Intensitateafluxului alelopatic are o deosebitdimportanJi in primii ani de la

declanEarea
regenerdriicdci, din momentul in care o anumitdspeciea depdqitnivelele
de acliune ale covorului ierbaceusau subarbustiv,se consideri iegitdde sub influenla
acestuia.In cazul interacfiunilor la nivelul rddicinilor, se considerdci atunci cind
raportul dintre biomasaridicinilor se schimbdin favoareaspecieide interesforestier,
se schimbdgi sensulfluxului alelopatic.
194

Rezultatele ob{inute prezintd,interes atdt pentru regenerareanaturald, in vederea

dozLrii lucrdrilor de ajutorare a regeneririi, cdt gi pentru lucrdrile de impldurire.
Faptul cd fluxul alelopaticdepindede fenofazeconduce la opfiuni privind ipoca de
efectuarea impdduririlor. De asemenea,
in funcfie de rela{iile puseineviden(f, pe calea
cromatografieispecifice,se poate doza amesteculde specii, precum qi tehnologiade
utilizat, in funclie de structurafloristicd a covorului ierbaceusausubarbustiv.
Se considerd ci, in cazul generalizdrii acestei metode de lucru relativ simple.
specialigtiidin produc{ie vor putea obline informalii deosebiteasuprafundamentbrii
lucrdrilorde impadurire.

4. Cregtereain inll(ime a puie{ilor din regenerarea naturali

Pentrudimensionarea
perioadeide inchiderea masivului,atdtin plantalii,cdt gi in
regenerdri naturale este necesarS.
cunoagtereadezvoltirii pe vertical6 a puiefilor.
Cregtereain indlfime a puie{ilor reprezintdun parametruimportant r;i din punctul de
vedereal practicdriiunor lucrdri de ingrijire, ca de exempludescoplegirile
- care in
cazul pddurilor de limit6 vizeazd atit ierburile cdt gi subarbugtiigi care pot diminua
pdndla anihilareefectulrelafiiloralelopatice.
Cercetdrileau vizat loturi de semin{igsituatein ochiuri, at6tla 1500 m altitudine
cAt qi la 1750 m altitudinedin speciilemolid gi z6mbru.Mediile mlsurdtorilorsunt
prezentatein tabelul 64.

Tabel 64. Creqterilein indllime la puie{i rezultali din regenerdrinaturalein masivul Cilirnani
Cregterimedii in inaltime(cm)

Anul
1979
1980
1 9 8I
1982
I 983
I 984
1985
| 986
1987
I988
Media

1 5 0 0m

1 7 5 0m

Zdmbru

Molid

2.84
2,34
2,06
2,72
2,96

2,60
)))
3,08
3,90

3,08
?04

3,48
2,96
2,88

140

3,60
?s?
2,46
2,76
2,06
2.96

Zdmbru
1,98
I,90
2,t0
2,30
))4

2,t0
?to
2.56
)t)

1,96

Molid

4,90
4.07
3,20
2.80
3.46

Datele de mai sus arati cd atdt molidul, cdt gi zAmbrul, la altitudini ridicate. au
cregteriin inilfime destulde redusein primii ani, acesteaavdndun ecart de 2-5 cm/an.
Cdutdnd a se explica variafia creqterilorin indl{ime, datele privind cregterilemedii
anualeau fost coroboratecu datele privind mersul parametrilormeteorologiciin anrrl
195

respectiv.Corela{iadintre cregterea in indllime gi indicele de ariditate anual a

ardtato legdturdextrem de slabi (r : -0,166 pentru n = l0). Tot slabd s-a dovedit a fi
legitura cu temperaturamedie a perioadei ftrd inghe{ (r : -0,028). O legdturi mai
puternicSs-a surprinscalculdndu-secorelaliadintre creqtereain indllime gi numirul de
grade/ziledin perioadalard inghe! (r = 0,613*, n = 10). Un coeficient de corelafie
ibarte semnificativ s-a ob{inut din dreaptade regresiecalculatdintre cregtereamedie
?rrindllime qi lungimeaperioadeicu temperaturimedii zilnicepozitive(figura 112).

Ch (cm)

y = 0,2238x- 02470
r : 0 , 9 1 8 * **

i = 137,7
Y=283

120

130

140

=8,4%

150

Fig. ll2. Corela{iadintre lungimea sezonuluicu temperaturimedii zilnice

eriri
t
) Iapuielii dinregen
HiJ[]: 1]ff :",l'it?#li' i ilr;1iii

Examindnd acestecorela{ii se pune in evidenld importan{aextinderii perioadei

fEri inghefuri asupradezvoltdriipuie{ilor. Acest fapt se explicd prin aceeacd,in zond,
planteleau cregtereaadaptatdla valori mici de temperaturd,cu condilia ca aceastasd
nu coboare sub praguri critice. De asemenea,in condiliile unui cuantum ridicat al
precipitaliilor, nu se pune problema ca variafiilor anuale ale acestorasi influenfeze
parametrulurmdrit.

indrumiri tehnice
1. Organizarea amplasirii masei lemnoase in cazul aplicirii
bazate pe regenerareala margine de masiv

tratamentelor

1.1. Criterii de alegere a tratamentelor cu tlieri de regenerare Ia margine dc

masiv
Marea diversitate structural-func{ionalda arboretelorde molid din fara noastrd qi
diversitateafunc{iilor pe care le indeplinescacesteafac necesardstabilirea unor criterii
clare la adoptareaunuia sau altuia dintre tratamentelerecomandatede "Normele tehnice
pentru alegereagi aplicareatratamentetor".
In prima etap6,pe bazaincadririi in grupa func{ionald,tipul de categorii functicnale.
a structurii qi productivitAtiifiecdrui arboret se afld din consultareatabelului I ctin
"Normele tehnice3", tratamentelerecomandatepentrufiecarearboretin par1e.
In a doua etapi, pe baza "Liniilor directoarepentru determinareatehnologiilor de
regenerare
a arboretelorde molid in func(iede conditiilede arboretgi stafiune" publicate
in volumul "Indrumdri tehnice pentru silviculturd, 1985", pag. 105-106,modificat cu
prevederile"Normelor tehnice3" in prezentalucrare(tabelele65-66), se alegetehnologia
cea mai adecvatS,{in6ndu-se cont de expozifia gi panta versanfilor, de consistenta
arboretelorgi de regenerareainstalat6anterior.
Tabelul65. Linii directoare
pentrudeterminarea
tehnologiilor
de regenerare
in func{iede condi[iile
de arboret$i statiune
Conditiide arboret(cod)
Arborete pure

q
o
N

Panta

=:
EO
o
F

x
ql

Varianta
tehnologicf,
(cod)

s.2 5.2 5.2 5.2 s.2 5.2 s.2 5.2

Cr
Rr

5
Sm4
<25'h

&Bo
R:B:

E5
=F

t^a
6o

Sm6

Sm4

>2sYo

Sm6

60,2
60,2
60,3
60
60
40.2
40.2
60,2
60.3

Czo Czo Cz, Cz,

Rr
R2 Rr R?

XX
K

7
8
-x
xxx

C:o Cro
Rr
R,

r0

11

Cr,
RI

12

5.2 5.2
C:, C.,
R2

RJ

13

11

x
x

x
x

191

Tabelul 65. (continuare)

9
B4
B2

40
60
40
60

1l

10

12

13

14

-x
x-

x
x

x
x-

Pm

x
x

x
x

x
x

40,2
60,2
Sm6
B4
B2

40,2
40,3
60,2
40
60
40

C5 Pm

2
o

>25Yo
B4
B2
Pm

40,2
40,3
40,2
40,3

x
x

40
40

x
xxxx

Tabelul 66. Linii directoare pentru determinareatehnologiilor de regenerarein funcfie de

condi{iile de arboretqi sta{iune(Arboreteamestecate
de riginoasecu fag)

.9
bo

.9
S
x
r!

Panta

;>xY -Cv
o
F

Sm4
Sm6
<25Yo
;O

o+

84
B2
pm

Varianta
tehnologicd
(cod)

60,2
60,2
60,3
40
60

'-o_

Conditii de arboret(cod)
Arborete amestecate

5.2 s.2 5.2 s.2 5.2 s.2 s.2 5.2 5.2 s.2
C1 C2s C2s Cz, Cz,

C:o Cro Cr.

RJ

R'

RI

R2

RI

R?

Rr

ll

R,

12

Cr.

C:.

Rr

R.

13

t4

x
x

x
x
x
x

x
x
x

Tabelul 66. (continuare)

Sm4

Sm6
>25Yo
B4
B2

40,6
60,2
40,2
40,3
60,2
60,3
40
60
40
60

x
x

x
x
x

x
x
x

x
X
X

Pm
Sm4

Sm6
<250
B4

B2

Sm4

>2s%o

40,2
40,3
60,2
60,3
40
60
40
60
40,2
40,3

Sm6

40,2
40,3

B4
B.

40
40

x
x

x
x

x
x
x
x
x
x
x

x-x

Lista codurilor utilizate in tabel

Coduri pentru arborete
50 - arboretecu indllimea superioarapeste25 m;
(Mo, Br, F);
I - arboreteamestecate
2 - arboretepure de molid;
Cl - consistentapeste0,8;
C2- consistenta0,5-0,8;
C3- consistentaO,3-0,5
;
R1 - regenerarepe 0-0,3 S;
R2- rgenerarepe 0,4-0,6 S;
R3- regenerarepeste0,7 S;
o - cu ochiuri;
r - rdrit uniform.

t99

Coduripentrutehnologii
Sm4- tiieri succesive
la margine
de masivcu impiduriri;
Sm6- tiieri succesive
la rnarginede masivfdri impiduriri;
lia - tdierirasela marginede masivcu imp6duriri;
82 - tdierirasela marginede masivfrrEimpdduriri;
Prn- tiieri progresive
la marginede masiv.
Variantetehnologice
60- lElimea
benziide 60 m;
40 - ldtimeabenziide40 m;
2,3- pentrutiieri succesive,
numdrulde interven{ii.
1.2. Organizarea amplasirii masei lemnoasein cazul apliclrii tiierilor succesive
filrogresive) la margine de masiv
Dupd parcurgereacelor doua etapedescriseanterior se trece la organizareatiierilor
succesivela ntarginede masiv pentru toate arboreteledin unitateade produclie analizatd,
pentrucare s-aualestratamentecu tdieri succesive(gi progresive)la marginede masiv.
1.2.1.Schemade calcul a numirului de interven{ii qi a perioadei de regenerare
(Sm, Pm).
Schemade calcul a numdrului de intervenfii (in ipoteza aplicdrii unui numdr de 3
tdieri)se prezinti in figura I l3 $i tabelul67.
Tabelul67.Calcululnum6ruluide interven{ii
(tdierisuccesive
la marginede masivin 3 reprize)
Intervenfia

Suprafatade parcurs

Volum de extras

l2

s;/3
2si/3

t^

Si

s;v/3
Zsiv13
siv

I;.,

2si13
s; /3

2siv13
s;v/3

rl

ln

Total N
Noti:

200

(N-2)s; :S

s1=suprafalabenzii;
S = suprafafaarboretului ;
N = numdrul total de intervenfii pentru lichidarea intregului arboret ;
v : volumul mediu pe hectar;
V : volumul arboretului.

(N-2)siv=V

Fig. 113. Schemade calcul a

numdruluide intervenliigi a
perioadeide regenerare

123/.56'l

ktenarlh

rr' trs/ t,( ,rdrri r,{r,{

,//r/,/,//lf

Tdkrus I

Tr5 TdO TrE T+20T+?5TrS T136

Tiiro I
Tt&req
ddhiliva

//,/,////,/

T.tr T.13 T'20 Tr25TtS T'35 T.O

/,/////t

5 =.*rro$t trborduhri
Si .rrimqb rrei berui

l'. il*-*rsorirtui

T 'grl rlrci !{crver*ii

N. num'&ul&ilervciti

in tabelul 68 se prezint6 calculul numdrului de intervenlii gi a perioadei de regetlerare

pentru arborete de diferite mdrimi, in ipoteza lSlimii benzii de 100 m.

Tabelul 68. Calculul numdrului de interven{ii gi a perioadei de regenerarepentru arborete de

diferite mirimi (tdieri succesiveqi combinate- progresiveqi succesive- la margine
de masiv)

Suprafala
arboretului
S (ha)

l0
15
20
25
30
J)

40
45
50
))
60

Numhr de interventii(N)
Lungimeamediea versantului(m)

500

800

r000

Perioadade regenerare(ani) a intregii

suprafele(S) pentrusuprafafamedie
a b e n z i id e . . . h a

Suprafalamedie a benzii
l0ha
8ha
5ha
4ha

44
654
164
875
986
9
ll
12101
11
13
t4t28
13
16
17t49

4
5
6
;
8
7
9
;

l0
20
30
35
40
45
55
60
65
70
80
85

20
25
30
35
40
45
50
55
60
6)

70

io
20
25
30
30
35
40
40
45
45

io
25
3;
J)

oo
201

Se constatdcd in perioada de regenerarede 30 ani (P) se pot lichida arboretecu

suprafalade 15, 20,30, respectiv 40ha, dacd suprafalamedie a benzii este de 4, 5, g gi
respectiv 10 ha. Pentru arborete cu suprafafa mai mare este necesard organizareaunor
succesiunide tiieri.

1.2.2. Calculul numirului de succesiunide tiieri

'

-r, se trece la calculul numdrului de succesiunide tdieri

t
(lttrr).Suprafalamedie a unei succesiunide tdieri (S1)se calculeazdcuformula:
P
S 1 : q ( ; _2 )
t
in cazul in care S Z si(

Numirul de succesiuni (n1) necesara fi amplasateintr-un arboret cu suprafala S se

calculeaz[cu formula:
llj:

:s=

^s

S.r
P

s' 't ( - - 2 )

s,(P -2t)

Exemplu. Sd se calculezenumirul de succesiuni(n;) de tiieri succesivela margine de

tnasiv,necesara fi aplicat intr-un arboretde 48 ha (S), cu lungimeamedie a versantuluide
400 m (L), in agafel incdt si se realizezeregenerarea
intregului arboretin 30 ani (P), prin
aplicareaa cAte3 tdieri in fiecareband5,periodicitateade revgnirefiind de 5 ani (t).
a. Se calculeazdmdrimeaunei benzi (s;):
si: Lx l, adoptdm
I : 1 0 0r t , S i : 4 0 0 x 1 0 0 : 4 h a - - - +
Si-4 ha
b. Se calculeazdmdrimeamediea unei succesiuni(S.;):

= 5,1l- z ) : 4(+-D : t6ha* S;: l6 ha

S1
t5

c. Se calculeazdnumdrul de succesiunin,:
n'i : - :

S.r
s,(P -2t)

4 8 .5
4 ( 3 0- 2 . s )

60
20

_ - - J . - . >- a

ni:3

Lista simbolurilor folosite:

S = suprafafaarboretului(ha);
Ir ... In = numirul intervenliei;la prima qi la ultima (11,I,,) intervenliese extragedin volumul masei
lemnoase aferente unei benzi cca. l/3 din totalul existent. La a doua gi penultima
intervenfie (Iz,In-r) se exirageun volum de cca. 213 din volumul total existentin banda
respectivi i-l; la interven{iile13....1n-2
se extrageechivalentulvolumului total existent
intr-o bandd;
L = lungimeaversantului:
l: ldtimeabenzii;
si: suprafataunei benzi care se parcurgecu tdieri succesive(progresive)la marginede masiv
(ha)

si:Lxl

V = volumul mediu la ha (m3/ha)al arboretului;

N : numdrul total de interven{ii(l) pentru lichidareaintregului arboret:

N= -+2
sr
T: anul primeitiieri;
t: intervaluldintre doud interven{ii(prin cercetiri s-a stabitit valoareamedie 5 ani):
P = perioadade regenerare;
sj = suprafatamedie a unei succesiunide t6ieri succesivela marginede masiv:

S 1 : s i( ; - 2 )
nj: numArulde succesiuniintr-un arboretnecesara fi amplasatein arboretulS pentru a fi lichidat
in P ani:

^S

nj: -:
S-,

S.r
s,(P -2t)

XS1: suprafafacumulatda tuturor arboretelorexploatabiledin clasa i; grupareain clasese face in

funclie de lungimeaversantului;
: numf,rul de succesiunicalculatpentru o clas6de arborete
exploatabilecu o anumita latime a
\
versantului(L):
\, -

"

Is,

, -

,S,

Is .r
ZJ*t

'

st(P -2t)

203

561: suprafa{aarboretelordin clasai care se va tdia

in primul deceniu:Sdir: \ ( si/3+ 2s/3 )= \ x s;
in al doileadeceniu:Sdin:\ x 2 si : 2 \x si
s1(vezi schemade calcul)
in al treileadeceniu:Sdi111:\ (2s;/ 3 + s1/ 3 ):\x
Vdi : volumul arboretelordin clasai care se vor tdia in primul deceniu:
Vdi=Sdix7,
Z 1: volumul mediu/haal arboretelorexploatabiledin clasai:

Ir
Is,.rr,
I; :<-saul'=L/
Ln,
ls,
V; = volumulmediula hectaral arboretului
51.

1.2.3. Caleulul suprafe{elor se parcurs gi al volumului de extras in cazul

tratamentului tiierilor succesive(progresive) la margine de masiv
UrmAndpas cu pas etapeleprezentein schemalogic[ din figura I 14 se poatecalcula,
la nivelul unei unitdli de producfie,volumul de extrasgi suprafelelede parcursin deceniu
pentru toate arboreteleexploatabile.In urmitorii 20 de ani, calculul se inscrie intr-un
tablou sinteticca cel din tabelul 69.
Pentrusimplificare,in tabelul 70 s-aucalculatsuprafelelede parcursgi volumele ce se
vor extrage in deceniul urmbtor in arboretele din U.P. I Demacuga, Ocolul silvic
Tomnatic, in ipoteza aplicdrii tdierilor succesivela margine de masiv in arborete cu
suprafafamai mare de 4 ha. Arboretele mai mici de 4 ha s-a prevdzut s6 se parcurg6cu
tSieri rasepe suprafefemici.

1.3. Organizarea amplaslrii masei lemnoase in cazul aplicirii tiieriloi

benzi (la margine de masiv)

rase in

1.3.1 Stabilirea numirului de intervenfii

Numirul de intervenfii(tnieri) pentru lichidareaunui arboretde S ha estein funcfie de
mirimea unei benzi, de periodicitateaaldturlrii benzilor (t) li de perioadade regenerare
adoptatd (P). M6rimea unei benzi este funcfie de l6limea benzii (L) li de lungimea
acesteia.In zona montanI, benzile se amplaseazdde reguldpe linia de ceamai mare pant6.
Pentru exemplificareacalculului num[rului de intervenlii (benzi) (tabelul 71) am alespatru
204

Listeazd arboreteleexploatabile in urmitorii 20 de ani

Ordoneazf,arboreteleexploatabilein 4 clase,in
functie de L - lungimeamedie a versantului

CalculeazaIsi 9i Vi pe c
Calculeazi numf,rulde succesiunide tiieri:

N' i =

I'St'/
s,(P-2t)

Calculeazi volumul de extrasin deceniu,pe clase:

Vdi:sdixVi

Calculeazi suprafala echivalentf,de parcurs cu tiieri

rasein deceniulI:

Calculeazdsuprafa{ade parcurscu tdieri succesivein

primul deceniu:
Ss:3Sdi

Amplaseazdpe harti 9i ordoneazbin timp gi spatiu

succesiunilede tlieri

Organizeazhtdierile in timp 9i spafiu la nivel de u.a.

Fig. ll4. Schemalogici pentru calculul volumului de extrasgi a suprafelelorce se vor

cu tiieri succesivela marsine de masiv

parcurge

205

Tabelul 69. Tabloul calculului suprafegelor

de parcursgi al volumului de extrasin cazul
tratamentuluitiierilor succesive(progresive)la marginede masiv

Lungimea
versantului
(L)

Suprafata
medie a
,benzii(si)

Suprafafa
arboretelor In care
s-au
propus
t.s.m.m.
pe clase

volumul
meoruDe
nectaral
arDoretelor

Num6rulde
succesiuni
de
tdieri

tt./

Isi.Vl
Si:L I

(ry)
400

(na)

Isi

0ra)

Calculul
supra-fefei
Calcuechivalul volulentede
mului de
parcurscu
extras in
tiieri rase
deceniu
in primul
deceniu")

si(P -2t)

Isi

(m,ltra)

Dol=N.l
sl

Vdi=Sdi
vl

Calculul
suprafefei de
parcurs
cu
t.s.m.m.

Ss=3
sdi

500
800
I 000
PentrudeceniulI 9i III din P (P:30 ani),Sdi reprezint6jumatate
din suprafafa
ce se va parcurge
cu tiieri in
deceniulIL

Tabelul 70. Tabloul calculului suprafefelorde parcurssi volumului de extrasin cazultratamentului

tdierilor succesive(progresive)la marginede masiv pentru u.p. I Demacuga

Lungimea
versantului
( L)

Suprafala
medie
a
benzii
(si)

S i: L ' I
(m)
400
500
800
I 000

Suprafala
arboretelor Volumul
,.
in cares-au
meorup
propus
nectarat
t.s.m.m.
pe
arooretelor
clase

Isi
nr. u.a

5
8
l0

176,1 l 5
503,6 l 5
147,4 5
t4.5
I

l\umarul de
succeslunt
oe talen

Ls,'r
r i = I s i . V tt v' 1 =
-2t)
s,(P
Esi
lha

483
468
513
330

-:

il
25
5
I

Anual se vor parcurge65,7ha gi se vor extrage10.357mr.

206

Calculul
suprafetei
echiv4lente
de parcurs
cu tdieri
rase in
primul
deceniu*)

Sdi:Nj'si

Calculul Calculul
volusuprafefei
muluide de parcurs
extrasin
cu
deceniu t.s.m.m.

vdi:
Sdi'4

Ss:3'Sdi

44
125
40
l0

21252
58500
20520
3300

132
5t>

120
30

categorii de lungime a versantilor,consideratecele mai frecventein arboretelede molid

din lara noastri.
Se constati ci in perioada de regenerare(P) se pot lichida arborete cu suprafap de
8,10,15gi respectivl8 ha, daci mdrimeamedie a benziiestede 1,2; I,5;2,8 qi respectiv3
ha.
numdruluide intervenliiin func1iede suprafala
arboretului
Tabelul71. Stabilirea
Conditii
iniliale: Lifimeabenziil= 30cmi(P)
Perioada
deregenerare:
P= 30ani(P)
Periodicitatea
intervenfiilor:
5 ani(t)
Numar de interventii(ni)

Lungimeaperioadei (P) de regenerare

pentrusi = ... ba (ani)
P:ni xt

Lungimeaversantului(L)
SuprafaIa
arboretului
(S) ha

400m

500m

800m

1000m

Suprafatamedie a benzii (si)

1 . 2h a

3
5
l0
l5
20
25
30
35
40

l,2ha

1 . 5h a

2,4ha

3 ha

I
2
4
6
8
I
t2
t4
l6
l8

I
2

?t)

A<

JI

2
3
7
l0
l3
t7
20
24
26
30

50

4l

-)J

.I

8
t2
t7
20
aA

29
34

'l

8
l0
t2
t3
l5
t7

l5
20
40
60
85
100
t20
145
170
185
205

1 , 5h a

2-4ha

l0
15
35
50
65
85
100
120
130
150
r6s

5
l0
20
30
40
50
60
70
80
90
r00

3ha
5
r0
15
25
35
40
50
60
65
75
85

Si:Lxl:Lx30m(ha)

1.3.2Calcululnumirului de succesiuni
de tiieri
in cazulin careS t.,(4-Z)
se trecela calcululnumdruluide succesiuni
de tdieri
t
(Nj); suprafala
mediea uneisuccesiuni
cu formula:
detdieri(Sj) secalculeazd
S::

P.s
t'

/'S :3
N'' =
P.",
207

Exemplu.Sdsecalculeze
numdrulde succesiuni
(n ) de tbieriintr-unarboretde 45 ha (S),
lungimea
cu
(L) de 800m, in agafel incdts[ serealizeze
mediea versantului
regenerarea
intreguluiarboretin 30 ani (P).
S i : 8 0 0x 3 0 0 : 2 , 4 h a
rl \ ,i _-

'

5.40 _20

3 0.2 ,4

_.

7,2

Listasimbolurilor
folosite:

ari"i

?4i

sr

sj

S2

L = Iungimeaversantului(se considerdoptimi amplasareabenzilor pe linia de cea mai mare pantd

sau oblic pe versant;
| : l5limea medie a benzii; in cazul tiierilor rase la margine de masiv se considerdoptimd ldlimea
de o indljimede arbore(l : 30 m);
si: suprafatamediea benzii s;: L x I (ha), i: 1....4;
S :suprafala arboretului( ha );
Sj : suprafatamedie a unei succesiunide tdieri ,'' t= Iil

'

P : perioadade regenerare;
t: intervaluldintre doud intervenlii(prin cercetdris-a stabilit valoareamedie 5 ani);
ni = numArulde arboretedin clasai;
: numdrul de succesiunicalculatpentru o clasa de arboreteexploatabilecu o anumita l61imea
\
versantului(L):

\:

/.s
P.E

XSi : suprafa{acumulati a tuturor arboretelorexpoatabiledin clasa i; grupareain clase se face in

funcfie de lungimeaversantului;

56 : suprafa{aarboretelordin clasai carese va tdia in primul deceniu:

208

Sdir:\

10

r'=

1O>si
p

din clasai caresevor tdiain primuldeceniu:

Vdi = volumularboretelor
Vdi:Sdix 7'
din clasai:
exploatabile
7 i : uolumulmediu al arboretelor

Fu
ni

It,'u,

,s,

vi = volumulmediu al arboretului51.
1.3.3. Calculul suprafe{elor de parcurs gi al volumului de extras la aplicarea
tratamentului tiierilor rase in benzi
Urmind etapeleprezentatein schemalogicd din fig. ll5 se poate calcula, pentru o
unitatede produclie (sau seriede gospodirire),suprafalade parcursin deceniugi volumul
de extras in ipoteza aplicirii tlierilor rase la margine de masiv, pentru toate arboretele
exploatabilein urmbtorii 20 ani. Calculul se inscrie intr-un tablou sintetic ca cel din
tabelul72.
Pentruexemplificare,s-au calculatsuprafefelece se vor parcurgein deceniulurmitor
qi volumele de extras din arboretelede molid din U.P. I Dcmacupa,Ocolul silvic
Tomnatic.
in mod asemdnltor se poate face calculul pentru un arboret sau un grup de arborete
care formeazd una sau mai multe succesiunide tf,ieri.
1.4. Conducerea lucririlor
la margine de masiv

de regenerare prin aplicarea tratamentelor cu tdieri

luu[rilor necesarea
in figura 116 s-aureprezentatprintr-o scheml logicl succesiunea
fi aplicate intr-o bandl pentru realizarearegenerdrii naturale prin aplicarea tratamentului
cu tiieri succesive(progresive)la marginede masiv.

Listeazd arboreteleexploatabile in urmdtorii 20

de ani
Ordoneaziarboretele
exploatabilein 4 clase,in
funcliede L - lungimeamediea versantului:400.
500.800.1000m
CalculeazaIsi 9i Vi pe clase
Calculeazi numirul de succesiunide tdieri:

ts.

N i-i = " " ,

S.i,

Calculeazdvolumul de extras in deceniu pe

Vdi = Sdi .Vi

clase:

CompardVdi cu posibilitatea

LVdi < Posit,

Se stabilesct gi P mai
mari, sau se adopti I
mai mic

Amplaseazf,pe harttr qi ordoneazi in timp gi

spafiu succesiunilede tiieri

Fig' 115' Schemalogicd pentrucalculul volumului de extrasqi a suprafe{elor

ce se vor parcurgecu
tiieri rasela marginede masiv

2t0

Tabelul 72. Tabloul calculelor suprafe{elor de parcurs gi al volumului de extras in cadrul

tratamentuluitdierilor rasein benzi (rasela marginede masiv)
; P:

L=

:t:
Suprafafa
Suprafata
arboretuluiin
Lungicare s-au
mea
medie
propusbenzi
a
versantului (L)
benzii de mirime gi
(si)
pe clase

Volumul mediu
la ha al
arboretelorpe
clase.Numhrul
de
de succesiuni
tdieri (Nj)

Numlrul
de
succesiuni
de tlieri

Calculul
suprafe{eide
parcurs in
deceniucu tdieri
iin benzi

Calculul
volunrului
de e.xtrasin
deceniu

to
. , . .. r . I s i S d -i N" ti . ' - . s i-

si = L'l

(m)

(ha)

I\lt
' =-

P.si
ts,
_ l o I si
l\ll =P
"
sjt

;.
vt

Isi

(m') -

(ha)

(m'/ha)

(ha)

vdi =sdi't1

400
500
800
I 000
{

Ysi si
L-"-'
Iu sai= rot
I
u
qtt/

Total

l=l

ivld

t=l

Exemplu: Calculul suprafelelorde parcursqi al volumului de extrasin cadrul tratamentuluitdierilor rasein

- l=30m; P=30 ani; t=5 ani.
benzipentruU.P. I Demacusa

400
(Lr)
500
(Lr)
800
(L:)
I 000
(L,)

1,2
l.s
2,4
3,0

r76,1
503,6
147,4
14,5

.A

483
468
513
330

56
l0
I

Total

<'76
168
48
6

279,6

27821
78624
24624
l 980

:.::o4g

Pe bazadatelor din amenajament,inginerul de la ocol decide aplicareaintr-un atr de

fructifica{ie a molidului a primei tdieri (tdiereade ins[mintare), care nu va reduceconsis
tenla arboretuluisub 0,7. O intervenliemai puternicddetermind,concomitentcu risdrirea
gi cregtereaplantulelor, o inierbare puternici a solului. In anul urmdtor (pe baza
rezultatelorobtinute la controlul regenerdrilor,etapa I) inginerul decide dacd supratala
este regeneratd(in ipoteza c6 seminligul s-a instalat anterior anului primei tdieri), in ce
proportie gi ce vdrste au puietii instalafi.La stabilireareu$iteiregenerdriinu se vor lua in
calcul puielii mai mici de 3 ani, deoareceOeamai mare parte dintre acegtiase elirnind ;tr
anii urmitori. Daca semin{igulnu s-a instalat in propo4iile dorite. se executein banca
respectivdlucriri pentru favorizareainstaldriiseminligului.Cele mai bunerezultateseobfin
2lt

STARI
T6hrode ins8mi*rc rtni
ld ldlr 0.6
Mobileqreqsoluluiinanul
& fructif*rtie

Conhotulregencroriinatvrole
Grodul de inkrbore (.4

T.l
T+2
Tr3
Lucrdri oenlru osinrrorco
dezvott&t senri* -islbindrot
in bodo l. Se reh ciclrl in

Phntoru ctr puicli viqroFl

dh spccii qdecvote

Fig. 116. Schemalogicd a lucrdrilor necesarepentruadoptareafi conducerea

t6ierilor succesive(progresive)la marginede masiv

litierei cu orizontul humifer pe o

prin indephrtareaierburilor, qi mdrunlireasi amestecarea
ad6ncimede 10-15cm.
Pe baza rezultateloroblinute la controlul regenerdrilorqi prin estimareagradului de
inierbare a solului din anii urmltori controlului regener[rilor, inginerul de la ocol decide
oportunitatealucririlor de aplicat.Astfel, dacd rezultatelecontrolului regeneririi naturale
din al treilea an dupi tiiere arati cd suprafa{abenzii s-a regeneratin proporfie de peste75
o/o,se aplicd in anii urmdtori lucrdri pentru asigurareadezvoltdrii seminfiquluinatural in
banda I qi se reia ciclul in banda a ll-a, concomitent cu extragereaa cca. 50 o/o din
naturalape 70 ohSqi gradul de
arboretulrdmasin bandaI. Dacd nu s-a realizatregenerarea
80% S se va aplicain anul urmdtor(T+4) tdiereadefinitivd"
inierbarein bandaI depdgegte
(sau
intreaga
bandd
suprafala neregenerat[)sa se imp6dureasc6cu specii
ca
urmAnd
adecvatestalional.
Cercetdrileau ardtatca amdnarea- in acestecondilii - a tdierii definitive, deterntini
artificiald.Dacd se decide aplicareatdierii a
cheltuieli suplimentarepentru regenerarea
doua in prima banda gi a tdierii I in banda a II-a, aceastase va face intr-un an de
20 cm, pentru a
depdgegte
fructifica{ie,dupd diseminare,pe zdpadd,cdnd stratulde zdpad6,
'I[icrea
gi
colectarea
lemnului.
la
aduse
doborArea
prejudiciile
seminligului
diminua
definitivi in prima band6 se decide dupi alli 3-5 ani de la a ll-a tliere, intr-un an de
fructificalie, dacd indlfimeamedie a seminfiguluiinstalateste de cca. 40 ctn. T[ierca
definitiva se va efectua iarna pe zdpadd,concomitent cu tdierea I-a in banda a II-a gi
restric{iilecu privire la instalareapttiefilor
tdiereaI in bandaa III-a, daci sunt respectate
din regenerarenaturald.
in cazul adoptdriitdierilorrasela marginede masiv,in figura 117 se prezintdschema
logici a lucririlor necesaregi a deciziilor pe care trebuie sd le ia inginerul de la ocol
pentru reugitaprocesuluide regenerare.
gi a deciziiloranterioareprivind ldlimeagi lungimea
Pebazadatelordin amenajament
benzilor, se aplicd tbierearasdpe prima bandd,intr-un an de fructificafie. In anltl urmdtor,
suprafala primei benzi se va impdduri integral, deoarecenu existd (decAt in cazuri
excepfionale)condilii de realizarea regenerbriinaturale.Iluminareanaturalda benzii
interne de la margineade masiv este suficientd pentru a permite instalareasub ntasiv a
unei regeneriri naturalebune. Pe baza rezultatelorob{inute la controlul impdduririlor in
banda I gi la controlul regenerbrilorin banda interni de la marginea rdmas6,se decide
oportunitateaaplicdrii tdierii rasein bandaa II-a. Daca nu se doregteregenerareape cale
naturala a benzilor urmdtoare,aldturarease poate face la cinci ani de la tlierea in prima
band[, cu condilia ca reugitaimpdduririlor sa fie de peste77 yo, iar frecventla puiefilor
vitSma(i de v6nat sa fie sub 30 %. Dac[ se umdregte regenerareanaturala a benzilor
urmitoare, se analizeazifrecven{agi distribulia pe su prafalabenzii irrternea seminligului
naturalinstalat.Dacd la controlulregenerdrilorse gisesc cel pu{in 15.000puiefi/hamai
mari de 3 ani, se propuneexecutareaintr-un an de fructificafie. iarna pe zilpadh,a thierii
rasein bandaa II-a. Daca nu sunt indeplinitecondiliile de reuqitda regenerdrii,decizia
tSieriibenziia II-a se amdnl pAndla indepiinireaacestorcondilii.
Ll,)

Se Clii Eireq rusn h _.

prim bqnb de Etirne,L

*paari*

in b@r&|

regeneftreq axlrruE

berzi rrrndse P

borft i*erm 30 redizdt

h vi:tq & pcste3 oril

>rsm?-

bemi o lo irb'm on & frrrti-ftotie (irmpezd@i.dq

117. Schemalogici a lucrdrilor necesarepentruadoptarea$i conducerea

tdierilor rasela marsine de masiv

2. Regenerareaarboretelor afectatein mod repetat de factori perturbatori

Arboretele afectatede divergi factori perturbatori(v6nt, zdpadd,insecte,poluare)
sunt scoasein mod temporar de la evolufia lor ,,normal[", prin ririre excesivdqi prin
declangarea
regenerdriinaturale.In acestecondilii, specialistuldin produclie,are la
dispozilie diferite tehnologii pentru a realiza o structurd imbundtifitd sub raportul
stabilitatii.
cu sensul qi ritmul succesiunilorgi al
Intervenliile trebuie fbcute in concordan.td
dinamicii de dezvoltarepentrua se evita amplificareaperturbatorilor.
Informaliile privind dezvoltarea regeneririi naturale, parametrii biometrici,
morfometria qi rdspdndireaochiurilor de semin{igau permis elaborareaunei scheme
logice de adoptare a deciziilor de conducere a regenerdrii naturale, in scopul
valorificdrii situa{iilor create de cdtre factorii perturbatori, pentru oblinerea unor
structuri (arborete) noi, care sd asigure o mai bund stabilitate gi o imbundtdlire a
gradului de exercitarea functiilor atribuite prin amenajament.VizAnd adoptareaunor
mdsuri pe termen mediu gi lung, aceastdschemdestenecesardmai ales in procesulde
adoptarea deciziilor amenajistice,proiectantulfiind acela care, in func{ie de lelul de
gospoddrire,alegeun anumit tip de structurd.
Pentru specialistuldin produc{ie,importante rdmdn mdsurile de transformarea
structurii, precum gi cele de ingrijire a regenerdriinaturale.in tratarearegenerdrilor
naturale in arborete afectate de factori perturbatori trebuie sd se porneascdde la
urmdtoarelepremise:
- regenerarea
naturalSs-a instalatin generalpe staliuni de bonitateridicatd,favorabile
dezvoltirii unor arboreteproductive; in consecin!6,utilizarea intregului potenfial
sta{ionalreprezintdun imperatival gospoddririieficientea pddurii;
- exercitareaaddpostuluiprin existenlaarboretuluirdrit reprezentdndun mare avantaj
pentru regenerareaspeciilor de umbrd, in specialbradul gi fagul, condilie necesard
pentrurevenireala unele structurimai productivegi mai stabile;
- arborii rdmagi neafecta{i fie se gdsesc in microstafiuni mai stabile la factorii
vdtdmitori, fie au parametribiometrici care le-au conferit o mai mare stabilitatela
ac{iunea acestor factori, de aceea, acolo unde {elul de gospoddrire impune o
structurdplurienS,ei pot intra in componenlaviitoarei structuri;
- punereain valoare a regenerbriinaturalereprezintdreale avantaje,atdtsub raportul
utilizdrii intensivea potenlialului stalional,prin promovareaprovenien{elorlocale,
cdt gi sub raport economic;
- regenerareanaturalI, in condiliile ac{iunii repetatea unor factori perturbatori,s-a
declangatgi s-a dezvoltatintr-o perioadi lungi de timp gi in mod foarte neregulatin
spafiu, in consecinlb mdsurile de ingrijire trebuie sd fie diferenliate pe spafii
restrdnse,lucrdrile de ingrijire aregenerdriinaturaletrebuieaplicatecu consecvenfi
pe intreagasuprafafd,ele fiind la ora actualdscdpatede sub control, exist6ndchiar
riscul real de a se ajunge din nou la arboretele inifale, cu un grad ridicat de
instabilitate;
- la reglareaamesteculuide specii se va line cont de tendin{elesuccesionaleale celor
trei speciimai importante:molidul, bradul gi fagul;

2t5

Trebuie si se lini cont de faptul ci pe suprafalaunei unitdti amenaiisticese

pot intdlni ochiuri de vdrstediferite, de la stadiul de semin{igp6n6 la stadiul de pdrig,
diferenlele de vArstd fiind de p6ni la 35 de ani. in cadrul unui singur o"hi a"
regenerarese pot intdlni acestediferentede vArst6.Acest fapt impune aplicareaunei
paleteextinsede lucriri pe o suprafa{irelativ restrAnsi.

2.1. Metodl numerici de caracterizare a regeneririi naturale

intrucAtsub raportul regeneririi naturale, conteazdrezultanta
- stareaseminfiqului
- este necesardo caracterizaremai completd de regenerbre,diminuarea
riscurilor gi
asigurareaunei viitoare structuri mai stabile, numirul de puieli gi procentut d'e
suprafa{dav6nd o expresivitateinsuficientS.in cadrul temei s-a utilizat un indice
complex: indiceledezvoltdriiseminfigului.Acestaa fost perfec{ionatpun6ndu-sela
punct o metoddde caracterizarenumericd,in care s-au luat in considerare:numirul de
puieli la hectar, inilfimea seminligului, rdspdndireain suprafafd,numdrul speciilor
participantela regenerare,stareade sdndtatea seminfigului.Cheia de determinarea
indicelui de dezvoltarea semin{iguluise prezintdin tabelul 73.
Tabelul73.cheiadedeterminare
a indiceluidedezvoltare
a seminliqului
Criteriul
- - -

Pondere
generali

Nr. mediu
puiefi/ha
InEllinlea
senrinliSului
%orlspdndire
pe suprafali
Nr. specii
participante
Stareade
sinltate (o/o
pagube)

Ponderesoeciali
0,9

0.7

>75

>0.9

>3

_.

specll

< 200h

|l\

500010000

> 10000

0,8

51-7s

U.J

1.0

2000-5000 < 2000

2r-50

5-20

plantule

0.7-0.9

0.5-0.7

0.3-0.5

3 specii

2 specii

1 specie

20-40%

40-60%

60-80yo

< 0.3

> 800/o

Cu ajutorul indicelui de dezvoltare a semintigului se determini calitatea pi

perspectiveleregenerdriinaturale(tabelul 74).
Tabelul74.Determinarea
calit[tii qi perspectivele
regenerdrii
naturalecu ajutorulindiceluide
dezvoltare
Valoareaindicelui

Clasa

<5
5-12
l 2 -l 8

0
I
2

18-22,5

216

Carccterizarea
lipsEregenerare
regeneraresporadic6neutilizabild
regeneraresatisf6cf,toare
necesiti lucrdri specifice
regenerarefoarte bund

Indicele de dezvoltareal seminligurilorpoatefi determinatatit utilizind un singur set

de date pentru o parcel6,cAt gi date stratificatereferitoarela regenerareain ochiuri.
Pentru aceastase utilizeazd figa specialdde determinare.De remarcat cd atingerea
pragurilor minime la criteriile numdr de puie{i, risp6ndire in suprafaldgi procentulde
vdtimare, sunt eliminatorii (tabelul 75).

a seminligului
indiceluide dezvoltare
Tabelul75.Figapentrudeterminarea
Pondereaspecifica

Criteriul

0,9

0,8 %

0.7

Nr.

> 75

liqului
Yo
rlspdn> 0.9
dire pe
suprafalA
Nr.
>3
specii
particispecii
pante
Starea
de
sana<2o
tate (70
pagube)
Totallds

5l-75

0,5

0,3

sooo-

2ooo-

10000

5000

2l-50

5-20

Plantule

0,7-0,9

0,5-0,7

3
specii

2
specii

I
specie

2o4o

40-60

60-80

*9dil, troooo
''""""

puieti/
ha
inaltimea
semtn-

-1,0 %

To_
tal
specific

Ponderea
generald

Total
General

<2000

0,3-0'5

>80

Cu titlu de exemplu se prezintA varialia acestui indice in raport cu variatia

criteriilorde calcul(tabelul76).
Se mentioneazA cA valoarea indicelui indicl oportunitatea intervenliei in
regenerareanaturald.
Calculul acestui indice se inscrie in tendin{ele actuale de promovare a unel
silviculturi calitative.De aceeaprin intermediul siu a fost posibild determinareaunei
probabile stdri a regenerdrii in raport cu starea arboretului matern 9i ac{iunea
perturbatoare
(tabeluI 77).
'
in acest tabel se prezintd indici teoretici poten{ial, cu expresivitateorientativd.
Cifrele trebuieconfirmateprin mdsuritorile de teren (controlul anualal regenerdrii).

217

Tabelul 76. Valorile indiceluide dezvoltarea seminlipului(Ids) in raportcu unii parametriai

regenerlriinaturale

Nr. de
tPtttt

> 0.9

0,5-0,7

-Nr.
+ o/oS

0,5-0.7

5-20 cm > 75 cm 5-20 cm > 25 cm 5-20 cm > 75 cm 5-20 cm > 75 .*

Stareade
sanAtate

Vetamati

18.3

19,5

16,7

17,9

t5,9

17,1

14,3

15,5

19,3

20.5

18,9

16,9

I 8,1

15,3

16,5

203

21,5

t7,7
18,7

19,9

17,9

19,1

16,3

t7.5

t4,l

n,9

15,1

15,3 12,5 13,7ffi

16,3

13,5

14,7

12,7

13,9

16.1

17,3

14,5

15,7

13,7

14.3

13.3

ffi

-l

f-=l
[--Ii

Legendi

5.00010.000

>0,9

tz.t

e.indllime

1-regenerare
sporadicf,
2 regenerare
bun6,utilizabildin viitorularboret
3 - regenerare
foartebuni.urilizabiliin viitorularborer

Tabelul 77. Stareaprobabild a regenerSriiin raport cu arboretul gi ac{iuneaperturbatoare

Stare arboret

Momen-tIntensiFr..u.
clasa

tate

nla

varsm

Actiu
ne
pertur

II
Puter
nicI

batoa
re

Slabd

III
Putemi
cd

2t8

Molidiguripure
40 _ 60

60-80

I M s

I M s

Amestecuri

80-10040-60 60-80
I M s

I M s

I M s

Amestec

80-roo

I M sProductiv

000000000112112r

00101I

1r2tt2123223223233

222233333223223233

3322

000000000122122222

000011122122122222

112t22133223233333

I I

1 12

2 3 3 3 2 2 3

2 3 3 33

22

3 23

3 3 3 3 3 3 3

3 3 3 33

22

3 23

3 3 3 3 3 3 3

3 3 3 33

t2

t22l

I12213

3333

c^ta1a
varsta

t2l1>112
3223223223

3333223233

Legendl
-stur"
ragana.-a'
0 - lipsa r.g-"n..*.
I - regeneraresporadici" f6r6 a fi neutilizabih
2 - regenerarebund,utilizabil6 in viitorul arboret
3 - regenerarefoartebun6"utilizabil6 in viitorul arboret
Moment .
II - prima manifesrarea perturbatoruluiin clasaa ll-a de vdrsrd
III - prima manifestarea perturbatoruluiin clasaa III-a de vdrsth

Frecventa:
R - Ilecven{d redusd (evenimenterare)
> 10 ani
M - fiecvenfi medie > 7-10 ani
D - frecvenfdridicatd - 3-6 ani
productivitate:
inigloala
|;
1vl- mUlocle
S - supenoarA

Tot cu valoare orientative se prezintd variatia acestor indici pentru tipurile de

ecosistemedin zona studiatd(tabelul 78).
Tabelul 78. Vulnerabilitatea
medie a arboretelorla momentulatingeriiinAltimii critice gi
capacitatea
mediede regenerare
pe tipuri de ecosisteme
(Donifaet al., 1980)din
molidiguri9i amestecuri

Tip ecosistem(cod denumire)

I 136 - Molidig presubalpin.slab productiv cu

moder,pe soluribruneferiiluvialeoligomezobazice,
hidric echilibrate.cu O:ralrs-So
ldanella
1157 - Molidig presubalpin.slab productiv cu
humus brut - turbd, pe podzoluri gi brune acide
criptospodice,oligobazicegi extrem oligobazice,
hidric optimale.cu I'accin ium-IIy lo comium
/218 - Molidig inalt $i mijlociu productivcu mull
hidromorf, pe soluri brune gi brune acidegleizate,
mezo- gi oligomezobazice,hidric excedentar in
pr gfunzime, cu Myosot is
1226 - Molidiq inalt qi mijlociu productiv,cu mull
rnoder(mull), pe soluri bnrneacidetipice 9i andice
oligomezobazice, hidric echilibrate, cu Oxalis-

Vulnerabilitate la
dobo-rdturi
de vdnt

Produc'
tivitate

Regenerare
in
eruDe

Regenerare
disoerruta

Cople'
flre

IIII2O

ll

I-III

3 Mo
l Br'
Fa

2 Mo
3Br
Fa

1227 Molidig mijlociu productiv, cu mull moder

(moder), pe soluri aluviale, mezobazice, hidric
oplimale, cu Chrysanthemumrotundifolium
/234 - Molidig slab productiv, cu moder, pe soluri
brune feriiluviale gi podzoluri, oligo- gi
oligomezobazice, hidric, cvasiechilibrat cu
Calamagrostis-Luzula
1237- Molidis mijlociu productiv, cu moder, pe
soluri brune feriiluviale, olieobazice. hidric
cu Luzula
1247 - Molidiq mijlociu productiv, cu moder humusbrut, pe soluri brune feriiluviale, oligomezo
- p6nd la oligobazice, hidric optimale, cu
Hylocomium

I-III

podzoluri gi soluri brune feriiluviale oligobazice fi

extrem oligobazice,hidric echilibrate,cu Zaccfulzrz

I'

??!tari?-4iryruta,,
-

22Mo0
2BrFa

III-V

II-IV

219

Tabelul 78. (continuare)

1268 - Molidig slab productiv, cu humus brut turbd,pe soluribruneferiiluvialeqi podzolurigleice

- turboase oligobazice, hidric excedentare in
orofunzime.cu Polvtrichunt
1271 - Molidis mijlociu qi slab productiv, cu mull
(moder) calcic, pe rendzine cambice, eubazice,
hidric cvasiechilibrate.cu MercuriaIis-Dentar ia
2216 -Molideto-br[det. inalt gi mijlociu productiv,
cu mull (mull - moder), pe soluri brune, brune
luvice eumezobazicegi brune acide mezobazice,
hidric echilibrate.cu OxaIi s-Dentar ia-Asperula
2228 - Molideto-brddet,inalt productiv. cu mull moder,pe soluri brune,brune luvice, brune acide,
gi
gleizate, mezoferiiluviale,
brune
in profunzime,
hidric excedentare
oligomezobazice,
cu Oxalis-Pleurozium
2236 - Molideto-bridet, mijlociu productiv, cu
moder, pe soluri brune acide,brune feriiluvialegi
hidric
oligomezobazice,
brune acide criptospodice,
echilibrate.cu CaIann grostis-LuzuIa
2237- Molideto-brddet, mijlociu productiv, cu
moder. pe soluri brune acide. brune feriiluviale,
oligobazice.hidric optimale,cu Luntla sylvatica
2217 - Molideto-brddet.mijlociu productiv, cu
moder - humus brut, pe soluri brune feriiluviale,
oligomezobazice,hidric optimale.cu Hylocomiunr
inalt gi mijlociu
2316 - Molideto-fhgeto-brddet,
productiv,cu mull (mull - moder),pe soluri brune
tipice, rendziniceqi luvice, eu- gi mezobazicesau
brune feriiluviale oligomezobazice,hidric bine
echilibrate.cu OxaIis-Dentar ia-Asoeru Io
inalt qi mijlociu
23l8 - Molideto-lEgel"o-brirlct,
productiv, cu mull (mull - moder) hidromorf, pe
soluri brune tipice gi luvice, eu- gi mezobazicegi
brune acide, brune feriiluviale gi luvisoluri.
oligomezobazice,hidric excedentarein profunzime,
cu Mvosotis
232 7 - Molideto-ligeto-br6det,mij lociu productiv,
cu mull - moder, pe soluri brune acide, brune
feriiluviale Ei brune acide criptospodice,
oligomezobazice,hidric optimale,cu Rubushirtus
2J36 - Molideto-fhgeto-br5det,mijlociu productiv,
cu moder, pe soluri brune acide, luvisoluri. brune
feriiluviale gi brune acide criptospodice,
oligomezobazice, hidric echilibrate, cu Festuca
drvmeia
2341 - Molideto-f6geto-brddet,slab productiv, cu
moder-humusbrut, pe soluri brune feriiluviale gi
brune acide criptospodice,oligomezobazice,hidric
cvasiechilibrate. cu Calamagrostis-Luzula

220

II.IV

II-III

lMo
2Br Fa

I-III

3Mo
2Br

I. II

II-III

II-III

I-III

l-ll

I-III

II-ilI

III-IV

2Mo
3Br.Fa

lMo
2Br

Cheiade notarel
- pentrululnerabilitate:
0 = newlnerabil;
I : doborAturiizolatede micd intensitate;
mijlocie;
2 = dobordturiizolateqi pe suprafepmici de intensitate
3 = dobordturiizolategi pe suprafefemari de intensitatemare ;
- pentru regenerare:
0 : capacitateredushde regenerare(coplegire);
I : capacitatemediede regenerare;
2 = capacitateridicatd de regenerare;
3 : capacitatefoarteridicatdde regenerare;
- pentru cople;ire:
(coplegire);
0 = capacitate
redusdde regenerare
I = capacitatemediede regenerarc;
2 = capacitate
ridicatdde regenerare;
3 = capacitatefoarteridicatdde regenerare.

Se face mentiuneacd valorile din tabel sunt valori orientative,calculatein raport

cu rata dobordturilor de v6nt (Barbu, 1985) gi cu conditiile ecologicefiecdrui tip de
ecosistem(Donitdet al., 1980).

2.2. Procesul decizional in conducerea regener[rii naturale in arboretele

afectate in mod repetat de factori dereglatori
Conducereaproceselorde regenerarevizeazddoui componenteale arboretului:
arboretulmatur (favorizareadezvoltdrii regenerdriinaturale,cre$tereastabilitdtii prin
modificareastructurii verticale)$i regenerareanaturale(creqtereacalitadi regenerdrii,
asigurareapremiselor unei stabilitdti mai ridicate). Pentru
dirijarea an"restecurilor,
alegerealucr6rilorse va utiliza o schemdlogicdde luarea deciziilor(fig. 118).
Descrierea amAnun$tAa tehnologiilor ce se vor utiliza se face in "Normele
tehnice pentru alegereagi aplicareatratamentelor":ajutorarearegenerdriinaturale,
cap. 4 (a.1. gi 4.2.); completarea regenerbriinaturale,cap. 5; lucrdri de refacerea
semin{igului,cap. 4.1; transforrnareastructurii, cap. 1.1.1.3; tdieri definitive, cap.
1.1.4; tdieri de racordare,cap. I .l.3.
Exemplu
Intrare:
- arboret8Mo2Br
- consistenfd
0,6
- regenerare0,8 S, grupatin ochiuri
- nr. mediu puie{i 1,7/m'(17.000/ha)
- compozilia de regenerare6 Mo 2 Br 2 Fa
- vdtAmarila seminligl5%
- arboret incadrat in grupa II
Iegire:
- tiiere de racordarea ochiurilor

221

Consistenla
de 0.7

Dcsmca
sefrintbului esrc
>lfiXX) puieti/ha

Compo7ilnactuali a
scMli$uluipoatc
reali/, compo/jliadc

Prcccntuldc
setul4

sanatos
1ff'/^1

Slructom
plurbnt csle
realiati?

Suil premise pentru

o struclud
di\e 6ificala?

Telulde gospodnrirc
impuneo structuri
pluricni sau rclali\
phrena

Fig. l18. Schemi logic6 de adoptarea deciziilor privind conducerearegeneririi naturale in

arborete afectatede divergi factori perturbatori (exemplu)

2.3. Prescrip(ii cu caracter special privind conducerea regenerlrii naturale in

arboretele afectatein mod repetat de factori dereglatori
2.3.1.Lucriri de ajutorare a regenerlrii naturale
Regenerareanaturalheste consideratdca util6 pentru viitorul arboretatunci cdnd
are o desime mai mare de I puiet la m2, cdnd este rdspdnditdpe intreaga suprafald,
cdnd s-a dezvoltatpe parcursula cel pufin doui perioadede vegetalie,dacdnu prezintd
vitdmdri majore gi are o cre$teresustinutd.
Aceasti lucrare se va executaconform capitolelor4.1 Si 4.2 al ,,Normelortehnice
pentru alegerea 5i aplicarea tratamentelor". Ajutorarea regener[rii naturale este
prescrisdin cazul in care aceastaocupd sub 50 Yo din suprafa!6.Se practicdin scopul
favorizdrii instalSriisemintigului,prin creareacondiflilor de germinaregi de rdsdrirea
plantulelor.Este indicatd.intrucAtprin perioadaindelungatdde rdrire (iluminare) s-au
instalat ierburile care prezint[ un real obstacolin instalareapuielilor. Este indicatd
efectuareamobilizdrii solului, respectiv inlSturareacovorului coplegitor, in anul in
care fructificd speciace urmeaz6.a fi promovatd.Lucrdrile se vor practicain ochiurile
{Erdseminlig,cu un diametrumai marede l0 m (suprafafdmai mare de 0,78 ari).

2.3.2. Lucriri de completare a regeneririi naturale

Conform rezultatelor cercetdrilor,completarearegeneririi naturale se aplici in
cazurile in care compozitiaactualSa regenerdrilornu este conformd cu compozilia de
regenerare.ln golurile gi golurile existentese vor introducespeciileprincipalesau cele
de amestec,iar in zonele cu vulnerabilitateridicati (nuclee de instabilitate),precum
zonele mldgtinoase,zonele cu acumularede substanteazotate,se va pune accent pe
plantalii cu paltin de munte, anin alb etc. Parcurgereaterenului cu acest gen de
operatiuni,reprezintdocaziade a se face reglareaamestecurilor.Se va acordao aten{ie
deosebitbextinderii bradului gi fagului in regiunile in care se constatSo expansiunea
molidului. in cazul in care terenul prezintdione mai ridicate, mai vdntuite in treimea
superioarda versan{ilor,se recomanddutilizarea laricelui. Speciile pioniere instalate
sub formd de grupe vor fi menlinute. Aceste lucrbri se vor executacu un numdr de
maximum 4000 de exemplare/ha.La dozareaamestecurilor,se va line cont de faptul
ci tendinfa succesionald,in majoritatea arboretelorafectate,este de extindere a fagului
gi de restrdngerea bradului. De asemenea,
in arboretelematernecu molid, acesta,degi
esteo speciede luminS, se regenereazhfoartebine sub un arboretrdrit la consistenfa
0.4.

2.3.3. Lucrlri pentru ingrijirea regeneririi naturale

Plecdndu-sede la situalia regenerbrilornaturalein arboretelesupusestudiului se
considerdcd acestelucrdri au cea mai mare importantapentru direc{ionareatraiectoriei
viitoarelor structuri. Se are in vedere faptul cd in aceeagi subparceld coexisti

223

regenerarede vdrste diterite, formatl din mai multe specii, uneori cu un grad ridicat de
vdtimare, care necesitdun complex de lucrdri de ingrijire ce ffebuie aplicat in mod
consecvent pe intreaga suprafatS. Proiectarea, execufia gi controlul acestor lucrdri
asigurl un procentridicat al eficienteilor. Liniile directoareale acestortehnologii sunt
confinute in "Normele tehnice pentru alegereagi aplicareatratamentelor",iar in cele
ce urmeazl urmdnd a se face numai cdreva precizdri rezultate din cercetdri.
Pentrucd o buni perioad6de timp regenerareanaturalds-a aflat sub plafonul rdrit
al arboretelorafectate,aceastase afld fie in stadiul de seminlig,fie in stadiul de desig,
fie intr-un amestec cu ambele stadii. in consecin{d,lucrdrile de conducere vor fi
specifice fiecirei zone de regenerarenaturall.
Criteriile cu care se opereazdla proiectarealucrdrilor de conducerea regenerdrii
naturale sunt: numdrul de exemplare, cregtereain indlfime, tendinlele de etajare.
Arboretul matern poate servi la deterrninarea clasei de produclie (bonitare).
Obiectivele acestor operaliuni sunt: reglarea densitilii regenerdrii, reglarea
amestecului de specii gi a distribufiei acestora in spafiu, ?mbundtd{ireastructurii
calitativea regenerdrii,creareapremiselorpentruetajareaarboretului.
Toate acesteobiectivetrebuie avute in vederela proiectarealucrdrilor, intrucdt in
stadiul de desigcre$tereain indltirne fiind ceamai activd,arboretulare ceamai ridicatd
plasticitate.Execulia lucrdrilor se face diferenliat, in raport cu inbllimea regenerSrii,
obiectivelefiindrealizate in mod indirect,prin extrageriselective.Caracteristicpentru
primele doud stadii de dezvoltareeste faptul cd extragerile sunt rezultatul selectiei
negative: se extrag exemplarele rdnite, riu conforrnate, bifurcate, cu o vitalitate
redusS.Periodicitateade interventieeste de 2-3 ani in stadiul de semin{ig.unndnd ca,
pe mdsuradezvoltdrii.aceastasd creascd.in ochiurilecu indltimi mai mari de 4 m se
unndregtespaliereaindivizilor, precum gi dozareaamestecurilor.La sfdrgitul acestui
stadiu numdrul limitd de arbori sbndtogi,cu o cre$teresusfinuti in in6l{ime,trebuie si
fie de 3000-4000.

2.4. Misuri cu caracter organizatoric

Avdndu-se in vedere complexitatealucrbrilor de executatintr-o singuri unitate
amenajisticS,atdt in cazul inlSturirii arbaretuluidin vecheagenerafie,cdt mai ales in
cazul transformdrii structurii, este necesari urmdrirea in timp gi spaliu a tuturor
lucrdrilor care se executd.Astfel, estenecesard,utllizarea
unei fige de teren pe care sd
fie specificat anul interven{iei,felul intervenfiei, caracteristicilelucrdrii (numdr de
puiefi, specia,intensitateaintervenfiei),suprafalaparcursdetc. TotodatS,se va realiza
o schila a unitatii amenajisticela scara1:5000,pe care va fi reprezentaticonven{ional
pe zone fiecare categoriede lucrdri executate.Avdndu-sein vederecd acesteareclami
un inalt grad de profesionalisrn,ele vor fi condusepersonalde cdtre gefii de districte.
Abandonareaarboretelor,incepereagi neterrninarealucrdrilor, aplicarea lor numai
sporadicse soldeazdintotdeaunacu pierderi imediate,dar gi pe termenlung.

224

Concluzii
Influenfa unor caracteristici sta(ionale gi de arboret asupra regeneririi
molidului
- regenerareanaturali va fi declangatdintr-un an de fructifica{ie,
in special in
arboretelenerdritegi inci neinierbate;
- germinareaseminfelorgi rdsirireaplantulelorestepu{in influentatl
de luminozitatea
din arboretgi de gradulde inierbarea soluluiin primele3 luni dupdrdsrrire;
- la tdiereaI, in "banda intern[" nu se va reduce consistenfasub 0,7,
deoareceapar
tendin{ede inierbare,cu efectenegativeasupraregenerdriinaturare;
- pentru reugita fructific5rii, in anii de fructificafie naturald intreaga suprafa(d
din
banda internd trebuie parcursd cu lucrdri de ajutorare a regenerdrii naturale, in
special indepdrtareaierburilor, mirunfirea gi amestecarealitierei cu solul din
orizontul humifer:
nucleelede regenerareinstalatesau intreagasuprafafase vor imprejmui pentru a fi
protejateimpotriva vbtimbrilor produsede vdnat;
propo(ia suprafefei regeneratenatural cregte invers propor{ional cu indicelede
desimeal arboretului;
la indici de desime egali, mdrimea suprafelei regeneratenatural (yoS) scade cu
altitudinea;
la o consisten{d
a arboretelorde 0,2-0,4(Id : 0,3-0,5),puietii in varstdde peste4
ani reprezintd,45-60
% din totalulpuiefilorregeneratinatural;
la Id = 0,8 (consistenta0,7), propo(ia puie{ilor mai mari de 4 ani reprezintd
20-25% din totalulpuielilor;
intre numdrulde puieli de I an gi indicelede desimeal arboretuluinu existdnici o
legiturS;
la acela$iindice de desimeal arboretelor,gradul de inicrbarea solului este lrai
marela altitudinijoase;
la altitudini de peste 1200 m, frecven{apuie(ilor de peste3 ani, regenera{inatural,
estemai micl cu 4l-50 % decdtvalorileinregistratela altitudinide 800-1000m;
numdrul de puieli mai mari de 3 ani regenerafinaturalestecu 20-25 % mai mare pe
versan{icu pantede26-35oCdecAtpe versanlicu pantede l0-25 oC;
numdrul de puiefi mai mari de 3 ani regenera{inatural, la aceeagivechime a
deschiderii(3-6 ani), are valori maximela marginilede masiv cu expozilienordici
gi esticdgi valori cu l7-25 o/omaimici in marginilede masivcu expozitiesudicdgi
vesticS.
Condi{ii microclimaticeIa margine de masiv
la margini de masiv temperaturilemedie qi maximi zilnicd,sunt mai ridicate cu l-3
gradedecdtin interiorul arboretului;

225

in perioade anticiclonice (cer senin), evapotranspiraliapotenliali la margine de

masiv estecu 45-75% mai mare decAtin interiorul arboretelor;
prim[vara, cdnd in interiorul arboretului zdpadamisoari 20-30 cm (100 %), pe
liziera expusi spre sud zdpadas-a topit (0), pe liziera expusi spre nord misoarl 4070 cm (200-230%o),pe liziera expusi spreest misoar[ in medie l5 cm (50-75 %) li
pe liziera expusi sprevest l0 cm (40-45 %).
Influen(a gradului de iluminare asupra regeneririi naturale
frecven{aplantulelor care risar qi se menfin in primul an reprezintl 45-50 % din
numirul de semin{ecdzutela sol in bandainternd(ld : 07-08), 4-5 yo in marginile
de masiv (bandaextern5)cu expozilie sudicdgi vesticdSi l0 % in margineade
masiv cu expozilie nordicd(bandaexternd);
in al doilea an, pierderile reprezintd70 % din numdrul de plantule ?nregistratein
primul an in liziera nordicS;
la intensitdfiale luminii mai mici de 3-4 % din valoareain teren liber, plantulele
instalatein primul an se elimind in anii urmdtori;
la intensitd{iale luminii de l0 Yo din valorile in teren liber, cregterileanuale in
indlfime, la l2-15 ani, reprezinti cca. 30 % din valorile inregistratein teren liber;
cre$tereaqi dezvoltareapuie{ilor din marginile de rnasivesteputernic influenfatdde
inierbareasolului.In primii ani dupi instalareasemin(igului,
consisten(a
arboretului
nu va scldeasub 0,7 (Id = 0,8).
la 3-4 ani de la instalareasemin(igului,consistenta
se va reducela 0,5-0,6,pentrua
permiteaccentuarea
cregterilorin inllfime, numai dacdnumdrulpuiefilorde 3-4 ani
depdqegte
7000-8000N/ha, uniform distribuili in suprafa!6;
dacd punereain luminl se face fdrd a avea asiguratNminlha, existd riscul cain l-2
ani dup6 reducereaconsisten{eila 0,5-0,6, datoritb inierbdrii sb fie compromis
procesulde regenerare;
expozilia marginilor de masiv influenleazdslab frecventaplantulelor de 1 an din
banda internd gi foarte puternic in banda extern6. In banda externd de pe liziera
nordicd frecvenlapuielilor de I an estede 3-4 ori mai mare decAtin lizierele expuse
spre sud gi vest.
Influen{a vechimii deschiderii asupra regeneririi naturale la margine de
masiv
- numdrul maxim de puiefi mai mari de 3 ani instalafinatural se inregistreazl,la3-6
ani de la aplicareaprimei tlieri qi scadecu 10-45oApentruvechimi ale deschiderii
de peste6 ani;
- dupd 3 ani de la deschidere,gradul de inierbare?nbandaextemd este de 90-100 yo,
iar in bandainterni de 70-80 %.

226

Influen{a lucririlor de ajutorare a regeneririi naturale

dacd lucrdrile de ajutorarea regeneririi naturale se fac in arboretecu consistenla
sub 0,5, cu inierbare peste 50-80 o/odin suprafa!6,dupd trei sezoanede vegeta(ie
inierbareavetrelor estemai puternicddecdtcea a suprafefelormartor;
numirul de plantulecarese instaleazdin primul an dupi mobilizareasolului in vetre
estedublu fala de numirul de plantuleinstalatepe litierd;
cele mai bune rezultatese oblin cAndlucrdrile de ajutorarea regenerlrii naturalese
aplici in "banda internd" gi consistenlaarboretuluinu scadesub 0,7;
aplicarea lucrdrilor de ajutorare a regenerdrii in "banda externd" nu are efecte
favorabile asupra regenerdrii naturale; dupi trei ani de la aplicare, suprafe{ele
parcursesunt mai intensinvadatede specii erbaceedec6tsuprafe{eleneparcurse;
la evaluarearegenerdriinaturalenu trebuie sd se find cont de frecvenlaplantulelorgi
puie{ilorde 1-2 ani, deoarece
ratade pierderea acestorain primii trei ani estede 9099 o/o;
in suprafefelein curs de regenerareprotejateprin imprejmuire, frecventapuie{ilor
vdtdma{iprin ciupireav6rfului de v6nat gi pdgunatse reducede la 4l-52 Yola 0-3 o/o,
iar a puie{ilorqi plantulelorcdlcatede la 26-56Yola 0 Yo'.
Influenla lucririlor
regeneririi naturale

de exploatare, a vflnatului gi pSgunatului asupra

- trecereatractoarelorpeste solul forestier determindcreqtereadensitalii aparentea

solului in primii 30-40 cm cu 2l-70 oh. aceastaimplicl reducereade 30-36 ori a
vitezei de infiltrare a apei, ceea ce conduce la inmlbgtinareasolului, inierbareacu
specii higrofile (Juncus sp., Deschampsia sp., Molinia sp.) gi regenerarea
suprafefelor;
- pe traseelede colectarecu animalelese inregistreazd
cregterea
densitaliisolului ?n
primii l0-20 cm, iar timpul de infiltrareal apeicregtede l0-20 ori;
- fiecvenfa puielilor vitdma{i la colectarealemnului este de trei ori (47 %) mai mare
in imediata vecinbtatea traseelorde colectare,comparativ cu frecvenfa medie a
vitdmdrilor in interiorul arboretuluiQa %);
- frecvenla maximd a vdtdmdrilorse inregistreazdlacategoriilede in6l{ime de peste
50 cm; procesulde regenerarenaturaldva fi dirijat astfel incdt la indltimea medie a
seminfiguluide cca.40 cm si se declangeze
tdiereadefinitiva.
Organizarea amplasfrii masei lemnoase in cazul aplicirii tratamentelor cu
regenerare la margine de masiv
- pebaza unor modelematematicede simularese propuneo metodologiede stabiiire
a suprafelelorde parcursgi de calcul a posibilitalii in ipotezaaplicdrii restrictiilor
specifice tratamentelor;
- se propun doud schemelogice de conducerea lucrdrilor necesarepentru realizarea
regenerdriimolidului la marginede masiv.

227

Problema rlririi

arboretelor afectatein mod repetat de factori perturbatori

arboretelede molid qi de amestecin vdrsti de peste60 de ani sunt afectatein mod

repetat de vdnt gi zipadd;
primele ochiuri in arboret sunt deschiseprin rupturile de zdpadd,
care se manifestd
de la vdrste de 30 de ani, in special in arboreteletinere, neparcursecu lucriri de
curifiri;
liecvenfa cu care sunt afectateacestearboretemai ales de cdtre vAnt este de 3-5 ani,
cu o intensitateextremde variabild,cuprinsdintre 2-100 m3/anlha.Sunt afectatein
aceeagimdsurdatit arboretelede molid, c6t qi cele de amestec.
gradul de instabilitateal arboretelorafectatecreqteo datd cu inaintareain vdrstd,
pdndla atingereaindl{imii critice.
Regenerarea naturall
perturbatori

a arboretelor afectate in mod repetat de factori

- proceseleregenerdriipldurilor afectatede factori perturbatori,in esen{6vAntul gi

zapada,sunt relativ cunoscute(Constantinscu,1973), fiind utilizat conceptul de
"regenerareprin catastrofe";
- instalareaseminligurilor,dezvoltarealor, interrelaliilecu arboretul bdtr6n gi factori
stafionalisunt cunoscutedin teoria regenerbriinaturale;
- prezentelecercetdriau pus in eviden{i complexitateaprocesului de regenerareqi
necesitateautilizdrii acestei"resurse"pentru a crea arboretenoi, mai stabile gi mai
productive;
- semintigurile rezultate in urma proceselor de rdrire prezintd o stare de vegetafie gi
calitativd foarte bund, in condiliile unor factori perturbatori ce ac(ioneazd,cu o
intensitatemijlocie sau puternicd sau cu o intensitateredus6,insd cu o frecven(d
ridicati (cregteriin inillime de 20-30 cm);
- pentru exprimareasintetici a stirii regenerdriinaturalea fost elaborat"indicele de
dezvoltarea seminfigului",bazatpe cinci criterii, a c6rui expresivitatea fost testati
la nivel de parcel6;
- frecvenfagi intensitateaacfiunii perlurbatoare,ca facfor determinant,gi condifiile
sta{ionalegi de arboret ca factori favorizan{i, determind atdt compozi{ia, cdt qi
ritmul de dezvoltarea semintisurilor.

Conducerea proceselor de regenerare naturall in arborete afectate in mod

repetat de factori perturbatori

Prin scoatereatemporarddin evolulia normalSa unor arboreteca urmare a unor

fenomeneperturbatoare,se produce declangarea
prematurda regeneririi naturale.in
acestecondilii este necesardinterventiasilvicultorului pentru readucereaarboretului
la "traiectoria" ini1ial5,cu obflnereaunor avantajeeconomice(evitareacheltueililor
228

de plantare) sau ecologice (crearea unor structuri mai diverse gi mai rezistente).
Pentru aceasta,el dispunede un complex de norme care reglementeazS,
interven{iile
sale gi care vizeazd atdt plafonul superior, cu scopul de a favoriza dervoltarea
regeneririi, de a imbundtdtii structuraarboretului,cdt gi regenerarea,cu scopul de a
imbunbtdfii calitatea,de a dirija amestecurilegi de a crea premiseleunei structurimai
rezistente.
Amenajamenteleprevdd coordonatele de gospoddrirepentru aceste arborete
plecdnd de la situalii normale. Intruc6t normele tehnice de aplicareatratamentelor
recomandiinterven{iiin scopulpromoviriinaturale,"... pe aceleaqibazegi in raport
cu evolu{iaprocesuluide regenerare,
in perioadade valabilitatea amenajamentului,
aplicareatratamentuluise adapteazdde la caz la caz la situaliile nou create",in urma
cercetbrilorse propuneschemalogicd (fig. 125) de adoptarea deciziilor privind
conducerearegenerdriinaturalein arboreteleafectatede divergi factori perturbatori.
In aceasti schemd,intrdrile in blocurile de deciziereprezintdcaracteristicide arboret,
de dezvoltarea seminliquluigi cerin{eale gestiondriiviitoare,in timp ce iegirilesunt
lucrdri normale, prevdzutein normele tehnice, incepdnd cu ajutorarea regenerdrii
naturale qi termindnd cu reconstrucliaecologicd. Toate acesteanu urmdresc decAt
inchidereaunei "bucle": aducereaarboretuluiin circuitul normal, insl cu parametrii
de stabilitateimbunatiti{i.

229

Bibliografie
l.

***,

1985. indrumdri tehnice. Silviculturd I (S). indrumdri tehnice pentru efectuarea

controlului anual al regener[rilor.Ministerul Silviculturii, Bucuregti.
2 . *'t*, 1985.Indrumdritehnicepentru silviculturS.Ministerul Silviculturii. LC.A.S. Bucureqti.
'r**, 1985. Tehnici gi metode
J.
de lucru in exploatdrile forestiere in scopul cregterii
productivitdfiimuncii. I.C.P.l.L.Bucuregti.
4. ***, 1988. Norme tehnice pentru alegerea gi aplicarea tratamentelor,vol 3. Ministerul
S i l v i c u l t u r i iB. u c u r e g t i .
5. Barbu, I., 1985. Tehnologii diferenliate de reimpldurire gi intrelinere a planta{iilor de
rSginoasedin zonele afectatede dobordturi de v6nt care sd asigurecre$tereaproductivitedi
culturilor gi protecfiamediului. ManuscrisI.C.A.S. Bucuregti.
6. Barbu, I., 1988.Cercetdriprivind stabilireatehnologiilorde regenerarea molidului la margine
de masiv, corelatcu tehnologiilede exploatare.ManuscrisI.C.A.S.
7. Barbu.I., Barbu V., 1985.Molidul (Piceaabies(L.) Karst)- bibliografieromdni 1890-1985.
ManuscrisS.E.C.M.CdmpulungMoldovenesc.
8. Barbu, I., Cenugd, R., 1988. Asigurarea protec{iei arboretelor de molid impotriva
dobordturilor qi rupturilor produse de vdnt gi zdpadd. Redac{ia de propaganda tehnic6agricold.
9 . Becker, M., 1984a.Proprietdsalldlopathiquesde Molinia caerulea(L.) Moench et de Carex
brizoides L. Influencessur la germination et sur la croissancede Lepidum salivum L. - 7'
ColloqueinternationalEcol. Biol. MauvaisesHerbes,COLUMAWERS Paris,tome I, 1984:
201-207.
1 0 . Becker, M., 1984b.Importancesde la lurnidredans I'expresionde relationsallelopathiqueen
fordt - compte rendus de Sdancede L'Academie d'Agriculture de France,vol. 70, w. 12:

1545-r552.

I l . Bereziuc,R., 1987.Relelede drumuri forestiere.Ed. Ceres,Bucuregti.

12. Blanckmeister,1969.Bestimmungsgrunde
der Schlagflachengrosse
bei Endnutzungshieben.
1 3 .Brega, P., 1986.RegenerareanaturalSa fhgetelor,brldetelor gi amestecurilorde rlginoasecu
fag in nordul lirii. Ed. Ceres,Bucuregti
Bucevschi, D., 1943. Introducerea unui nou tratament in pidurile Fondului Bisericesc
Ortodox Romdn al Bucovinei.Lucrarede subinspector.ManuscrisI.C.A.S.
1 5 .camino, R., 1976.Zur Bestimmungder Bestandeshomogenitat.A.F.J.z., 147,2/3: 54-58.
1 6 . Cenuqd,R., 1986. Direclii de evolulie a structurii gi func{ionalitdlii ecosistemelorde molid
naturaleqi artificiale pentru fundamentareasistemelorsilviculturale.ManuscrisI.C.A.S.
t 7 . Cenu96,R., 1993. Cercetdri privind structura gi funclionalitateaecosistemelornaturale de
molid. ManuscrisI.C.A.S.
1 8 .Cenuqd R., Barbu, I., 1984. Asigurarea protectiei arboretelor de molid prin aplicarea
blocurilor gi succesiunilorde tdieri qi a t6ierilor de ingrijire. Referatqtiintific final. Manuscris
I.C.A.S.
1 9 . Ciobanu,P., 1963.Studiul condiliilor de regenerarenaturalda molidului in Bucovina. Lucrare
de doctorat.Institutul PolitehnicBrasov.
IA
l+.

230

20. Ciobanu,P., 1966. Cu privire la distangade rdsp6ndirea seminfelorde molid. Rev. Pdd. 81,
nr. 3, Bucuregti.
21. Ciobanu,P., 1979. Tehnologii $i tratamenteintensive de regenerarenaturall in molidiguri,
amestecuride rIginoasecu fag gi f6gete,in condiliile mecanizf,riilucrdrilor de exploatarea
lemnului.ManuscrisI.C.A.S.
22. Constantinescu,
N., 1973.Regenerarea
arboretelor.Ed. Ceres,Bucuregti.
23. Copdceanu,
D., 1983.Tehnologiaexploatdriilemnului.Ed. Ceres,Bucuregti.
24. CostdchescuC., 1998. Cercetlri privind stabilireaindicilor de reugiti a regenerlrilor naturale
pe formalii forestieregi tratamente.ManuscrisI.C.A.S.
25. Czech, P., 1944. Recomand[ri practice pentru aplicareacodrului cu tdieri progresive.Rev.
Pdd.:279-280.
26. Dan, I., 1935. Evolufia regenerdrii unui arboret de rSginoaseca o consecinlda aplicirii
amenajamentului.
Rev. Pdd.:I 85-193.
27. Donili, N., 1990. Tipuri de ecosistemeforestiere din Romdnia. Seria a II-a, Redaclia de
propaganditehnici agricold,Bucuregti.
28. Florescu,I., 1981.Silviculturd.EdituraDidacticbgipedagogicd,Bucuregti.
29. Frohlich, J., 1930. Ceva despre arboretul pur de molid gi regenerareasa naturald in zona
optimi a molidului. Rev. Pid., nr. 3.
30. Frohlich,J., 1933.Refacerea
pddurilornoastredin Carpafi.Rev. P6d.,nr. 2.
31. Frohlich,1., 1954.Urwald praxis.NeumannVerlag Radebeulund Berlin
32. Geambagu,N., 1982. Regenerareapidurilor de rnolid din judequl Suceava in raport cu
conditiilestationale.
Rev. Pid., nr. 5.
33. Geamba$u,N., 1984. Cercetiri asuprasolurilor gi staliunilor forestieredin masivul Rariu in
vederea valorificdrii optime a potenlialului silvoproductiv (Rezumatul tezei de doctorat).
Universitateadin Bragov.
34. Giurgiu, V., 1978.Conservareapddurilor.Ed. Ceres,Bucuregti.
35. Grobnic,G., Duran, V.. 1967.Contribulii la studiul regenerf,riinaturalea molidigurilordin
nordul Moldovei, C.D.F., Bucuregti
36. Ichim, R., 1975. Cercetariasupracalitilii lemnului in arboretelede molid din nordul tArii.
I.C.A.S.,SeriaII-a, Bucuregti.
37. Ichim, R., 1976. Dobor6turilede vdnt din pldurile jude{ului Suceava.I.C.A.S.,Seria II-a,
Bucuregti.
38. Ichim, R., 1990. Gospodirirea ralionali, pebaze ecologice,a pddurilor de rnolid. Ed. Ceres,
Bucureqti.
39. Ichim, R., Barbu, I., 1981.Rupturile qidobordturileprovocatede zdpaddin pddurilejudegului
Suceava,I.C.A.S.,SeriaII-a, Bucuregti
40. Karunov, M., 1962. L6{imeaoptimA a parchetelorgi densitatearelelei de drumuri in masivele
pSduroase.
Lesnoshozeaistvo2.
41. Leibundgut,H., 1966.Waldpflege.P. Haupt-Verleg.Bern.
42. Marcu, Gh., 1968.Dobordturileprodusede vdnt in anii 1964-1966in pidurile din Romdnia.
43. Mayer, H., 1980.Waldbau.GustavFischer-Verlag,Stuttgart-NewYork.
44. Mihoc, Gh., Urseanu,V.,Ursianu, E., 1982. Modele de analiz6 statisticS.Ed. gtiinlificd 9i
Enciclopedic[,Bucuregti.
45. Moldovan, I., 1935.Regenerarea
moliftului romanesc.Via{a forestieri III, nr. 3.
46. Negulescu,F. G., 1973.Silvicultura.Ed. Ceres,Bucuregti.

23r

47. Obadi, D., 1938. Molidul in optimul zonei de vegeta(ieC6mpulung-Bucovina.Lucrare de

subinspector.ManuscrisI.C.A.S.
48. Papacostea,
P., 1976.Biologia solului. Ed. gtiinlific6 9i Enciclopedicd,Bucuregti.
49. Paqcovschi,S., 1966.Succesiunea
speciilor forestiere.Ed. Agro-Silvic6, Bucuregti.
50. Paqcovschi,
s., Leandru,V., 1958.Tipuri naturalede prduredin R.p.R.,I.c.A.s. Bucureqti.
51. Prien, S., Apel, J., 1968.Konzentrationder Kahlholzbereitstellungim Walde und Anwendung
komplexer Technologienunter der Bedingungendes Mittelsgebirge.Soz. Forstwirtschaftnr.
18.
52. Rebel,K.,1922. Waldbauliches
ausBayern.HuberVerlagBd. I.
53. Ro;u, C., 1966. Consideratiiprivind regenerareanaturald
a molidului in margine de masiv.
Rev.Pdd.Bucureqti,81, nr. 4.
54. Scharbert,Fr., 2000. Problemaexploat6rilor gi regeneririlor in p6durile fondului bisericesc
ortodox roman al Bucovinei.Lucrare de subinspector.Bucovina Forestiera,nr.2: 53-62.
55. Speidel,G., 1958. Finflussder Flachengrosse
auf die Leistungsfahigkeit
eines Bestandes.
A.F.Z., nr. 13 633-637.
56. Tcaciuc, A., 1932-1933:Modul de regenerarein p6durile Fondului bisericesc ortodox al
Bucovinei.Codrii Bucovinei,p. 5-24.
57. Tcaciuc, A., 1943: Pddurile Fondului Bisericesc Ai metodele de regenerare practicate in
trecut,prezentgi sugestiilepentru viitor. Bucovina Forestierd:27-31.
58. Teleag6,Gh., 1942.Cdtevaconsideraliuniasupraregenerdriimolidului din regiuneaOcolului
Silvic Brodina.Lucrarede subinspector,
LC.A.S.,Bucureqti.
59. Thomasius, H., Beetschneider, 1970. Studie uber die Verfahren zur Bestimmung der
WeldbaulichoptimalenSchlagbreitebei der baumertFichte- dargestelltan Beispilen aus dem
mitteren Erzgebirge.Arch. Forstwas.H. 12.
60. Tschermach,L., 1950.Waldbau.Springer-VerlagWien.
61. vlad, 1., 1957.Regenerarea
naturali a molidului.Ed. Agrosilvici, Bucuregti.
62. vlad, I., Petrescu,L., 1971. cultura molidului in Rom6nia.Ed. ceres, Bucureqti.
63. Wagencnecht, 1967. Optimale grosse der Arbeitsfelder- wichtigs Grundlage fur die
Entwicklung der engrgetischen
Bazis. Sos.Forstw.Nr. 17, Heft 4.
64. Wagner, Chr.,1914. RaumlicheOrdung im Walde Laupp-VerlagTubingen.
65. Witting, O., 1950. O contribufie la regenerareanaturalda molidului. Rev. P6d. gi Industriei
Lemnului.65. nr. 5.
66. Wiedemann,E., 1926.Die zweckmasigstsBreite der Kahlschlageim Kiafernwald. Zeitschrift
f. Forestund Jagdwesen,
58: 333-350.

232

Su14mary
Carpathianforests are less anthropogenicallyaltered than the central European
forestsor thosefrom the Alps. So, a greatpart of forestslocatedup to 700-800meters,
at the end of the lgth centurywere even primeval forests.In the large belt of forestsin
the Carpathians,only the lower and the upper part (timberline and subalpineforests)
were more alteredin relationwith agricultureand sheephurdling.
like Bukovinaand the Transsilvania's
Alps,
For someregionsof the Carpathians,
where the transport of wood and forests products were favored by rafting, the
alterationof structureand compositionis more obvious.
Last 50 years,speciallyafterthe socializationof forests(1948),onthe groundsof
forest managementplans, basedon the age-classsystem,a great part of Carpathian
forestswere accessibilised
and extensivelycut. In 1950-1980,most parl of clear-cut
areaswere artificially regeneratedthrough plantationsand artificial seedlings.Most of
old mixed forestswere regeneratedby spruceplantsand are very unstableto wind and
snow.
After 1980, as a result of reduction of clear-cut areas(less than 5 ha), natural
regenerationis more representativein our forests.Managementof naturalregeneration
of Norway spruce stands(naturally or artificially regenerated)representsone of the
greatchallengesfor the actualsilviculturein Romania,but alsoin Europe.
Norway spruce regenerateseasy ("... even on the hut of the forester", says a
Romanian proverb), but the most difficult problem is to conduct the regeneration
process with the objective to ensure a new organization(spatial and temporal) of
forestsand to reachhigh stability againstsnow, wind and game(red deer) damages.In
artificial Norway spruce stands,the frequency of wind and snow damagedvolume
representsmore than 70 Yoof total cuts. At the sametime, different ecologicalfactors
(microclimatic, soil and geographical conditions) and stand structure parameters
(density,seedproduction),can limit the successof naturalregeneration.
The purpose of this book is to put together the researchesmade in the last 25
years in permanent and semi-permanentplots, which have conducted to relevant
conclusions concerning the possibilities of the forester to manage the natural
regeneration process, by managing the solar radiation in the best microclimatic
condition, controlledthrough cuts and gap characteristics(shape,size and orientation)
in the frequentlywind-damagedstands.At the sametime, natural regenerationensure
is not only the regenerationof spruce,but also the regenerationof other species(silver
fir, beechetc.),even when theseare lessrepresentedin the old stand.
The studiedarea is situatedin the northernpaft of East Carpathians,r.vheremore
than 70 o/oof naturaland artificial sprucestandsare located.All the belt of forestsin
which Norway spruceappearsin natural or artificial stands,from 600 to 1700 meters
altitude, was investigated.The most part of pre-subalpineand timberline forests are
classedas protectionforests in which managedcuts are prohibited and only salvage
cuts after wind and snow damagesare permitted.

z))

Methods for investigationof regenerationsuccessare based on permanentand

semi-permanentplots, located in differ.ent ecological conditions and structure of
stands'A special attention was given to the natural regenerationin the forest gaps,
madeby wind and snow.
Experimental cuts (clear cuts in blend and shelter-woodcuts at the border of
stands- Blendersaumschlag,
in German acceptation)were installed in very different
geographical conditions (altitude, slope inclination and exposition, geological
substrate,position on the slope) and specialsoil (humus, water and nutrienti regiine),
and microclimatic (temperature,evapotranspiration,water reservesetc.) influences.
Other factors(ageof stand,age after cutting, degreeof fructification and the quality of
seeds,degreeof colonization of microsites,by herbs or shrubs and the intensity of
light) were also studiedin relation with the colonizationof site by Norway spruceand
other forest trees species quantified by special parameters
lno/ha, ireight, high
*or
increment,rate of survival and rate of mortality and damage caused by natural
anthropicfactorsfrom which the technologyof harvestingare the most important).
The resultsof researchare coupledin two parts:(a) managednatural.iegeneiation
and cuts and (b) natural regenerationin gapsproducedby wind and snow i-nNo.*uy
sprucestands.
The main conclusions of researchdescribed in part (a) of the study are the
following:
) the influence of site characteristicsand stand parameterson the Norway spruce
naturalregeneration
- natural regenerationmust be in a fructification year,
especially in dense and
managedstands;
- germinationof seedsand the hatchingof seedlingsare lessinfluenced
by the light
intensity in stand and the degree of herbs cover in the first 3 months after
germination;
- by the shelter-woodcuts in the border of stand(first cut) in the interval
blend the
densityof the standwould be not lessthan 0,7 becauseof herbsrisk;
- for a good result of natural regenerationin the fructification year
is recommended
thatthe surfaceof the forest where were maderegenerationcuts specialmeasure,to
help the regeneration,are necessaryif more than 50ohis coveredby herbsand litter
- for a successfulnaturalregenerationin the first fructificationyear the
internalblend
would be preparedfor a bettergerminationof seeds;
- for better results, the gaps of natural regenerationinstalled before
or all area in
regenerationwould be protectedagainstred deerby fencing;
- the percentof naturally regeneratedareais inversecorrelatedwith the
density index
of old stands:
- by the samedensity index the o%of regeneratedareadiminisheswith
altitude;
- by a density index of 0,3-0,5 the seedlingsaged more than 4 years represent
450%60Yooftotal seedlingsin regeneratedarea;
- by a density index of more than 0,8 the proportion of seedlingsage
4 or more
representsonly 20Yo-25%oftotal;

z5+

- between the number of seedlingsaged less than I year and the density index of
standno correlationwas found;
- by the samedensity index of standsthe degreeof colonizationby herbs is higher at
low altitudes;
- by altitudes higher than 1200 m the frequency of seedlings less than 3 years
representsonly 41 %-45 % than in spruce standswith the same characteristics
locatedat 800-1000m;
- on the slopeswith 26-35 degreesthe number of seedlings(naturally regenerated)
aged > 3 years is higher by 20 %-25 % than on the slopeswith 10-25 degrees
inclination;
- in the gaps opened in the last 3-6 years the number of naturally regenerated
seedlingsis higher in the borderexposedto north and east.In the border orientedto
west and souththe frequencyof seedlingsrepresents75%-87%of others.
) the microclimatic condition at the standborder
- the mean and maximum daily temperaturesare higher at the open border of stand
with 1-3degreesCelsiusin comparisonwith the interiorof stand;
- in the anti-cycloneperiods(open sky) the potential evapo-transpiration
ETP at the
interior
of
stand;
5% than in the
open borderof standsis higher with 45%o-7
- in spring,when the interiorof standis coveredwith 25-30 cm of snow (100%); at
the borderof standthe expositionof border inducesimportantdifferences:
- on the borderorientedto south,the snow is melted;
- on tlre border oriented to north, the snow-coverrepresents200Y0-230Yo
of
interior;
- on the border oriented to east, the snow-cover represents50Yo-75ohof
interior;
- on the border oriented to west, the snow-cover represents40o/o-45%o
of
interior.
) the influenceoflighting degreeon the naturalregeneration
- in the first year after dissemination,in relation with microclimatic conditions,the
frequencyofyoung seedlings( - I year) represents:
- 45-50o/ounderthe canopy(densityindex0,7-0,8);
- 4-5 % in the borderexposedto southand west;
- 10 % in the borderorientedto north;
- in the secondyear, the mortalify of young plantsfrom the pastyearsrepresents700lo
in the borderorientedto west and 50%oin the north orientedborder;
- when the light intensity under the canopy represents3%-4% of total light in field,
the seedlingsare totally eliminated afterZ-3years;
- when lighting under the canopy representsl0oh of the value in open field, the
annual high increment of seedlings by 12-15 years representsonly 30o/oof
incrementin open field;
- the developmentand incrementof seedlingson the border of the standsis highly
influencedby the degreeofherbs cover;

235

- under the canopy, in the first 3 years after germination

of seedsthe optimal density
index is 0,8 (lighting= l0%o);
- after 3-4 years after installation of natural regeneration
(Nmin > 7000/ha) is
recommendedto reducethe density index to 0,5-0,7 (lighting 12-20%). with the
objectiveto stimulatehigh increment;
- if the minimal number of seedlingsis not reached(N
min :t:t7000 uniform
distributed)the lighting of standis risky (herbscolonisation);
- the orientationofstand borderhas a reducedinfluenceon the
seedlings(i] I I year)
underthe canopyand high influenceon the regenerationat the border;
- at the border orientedto north, the frequencyof seedlingsis
3 times higher than in
other orientations;
) the influenceof the time betweenthe first cut and the resultsof regeneration
- the maximum number of seedlings( l - 3 years),natural regeneration
is reachedat
3-6 yearsafter the first cut
- three years after the clear cut in the border of stand the degree
of colonisationby
herbs is 90%-100%in externalblend and 70%-80%in the internalblend
) the influenceof works on helping the naturalregenerationof spruce
- i f t h e w o r k sa r e m a d ei n s t a n d sw i t h I . D . . l - , r 5 ( l i g h t i n g , , , , , :
ili: in which
herbscovers 50%"-80Yo
ofarea, after 3 yearsthe degreeofcolonisation by herbson
worked areais more intensethan in the control plots;
- in the first yearsafterthe mobilisationof humic horizonsof the
soil, the numberof
seedlingsinstalledis 2 timeshigherthanthat in controiledprots;
- the best resultsare obtainedwhen the works are made in the internal
blend and the
I . D .> 0 , 7 ;
- the works meant to help natural regenerationdon't have the desired
effect in the
external blend becauseafter 3 yearsthe herbs density is higher than in the control
plots;
- when the regenerationcheck-up is made, it is recommendedto consider
only the
seedlingsaged 3 or more (seedlingsyounger than2 years have a mortality rate of
more than 90o/oin the 3 yearsafter checking);
- in the area not protectedby fencing, the frequencyof seedlingsdamaged
by game
through greasingof tips represents41-52 % and the frequencydamageditrrougtr
steppingon represents26-56Yo;
I the influenceof harvestmethodsand gameon the naturalregeneration
- the passageof forest-trackproducesan incrementof apparentdensity
of soil in the
first 30-40 cm, with 2l-70yo ahd the reductionof infittration speedof water by 3036 times;
- on the traseeof collection of wood by animal (horses)the increment
of apparent
density were registered only in the first 10-20 cm. The infiltration speed is
diminishedby l0-12 times;
- the frequency of seedlingsdamagedby harvestingis 3 times higher
in the vicinity
of collectiontraseesthan in the interior of stand;
236

- the mean frequencyof damagedseedlings

by harvestingat the end of regeneration
fencesis 14-45%;
- the most damagedseedlingsby harvestingarethose
which are higher than 50 cm;
- it is recommendedthat the natural regenerationtreatments
end when the mean
height of seedlingsis over 40 cm.
) the managementof treatmentsto ensurenatural regenerationin the standborder
- on the basis of mathematicalmodels of simulation a new
methodology of
organizationofcuts are proposed;
- two different flow-chart are proposed for the best management of
natural
regenerationworks.
The main conclusionsconcerningthe part B of the work can be summarizedas
follows. The pure spruce stands and mixed stands (resinous and beech) were
significativelly affected in the last 50 years by wind and snow damages,numerous
parcels every 3-5 years. This aspectprove that disturbing factors must be take intro
accountin the managementplans.The principal implication of quasicontinueaction of
disturbantfactorswere analyzedon the following aspects:
- on ecologicalplan, on the short and meantime an diminishing stability of standsto
wind and snow;
- on the long period: changes in the ecosystemicprocessthrough self control of
structurewith significanteffect in stability of treesand stand;
- sylvicultural:startingofnatural regenerationprocessat young age (50-60 years);
- incremental:diminishing of trees number/ha under the critical values with
consequences
in the productioncapacity;
- largeryear ring for the remainingtrees.
In such conditions practical sylviculture must adopt a very flexible management
to rich an optimal structure of stands in relation with the function, ecological
conditions, nature and frequency of disturbant factor, degree of damages,seedling
quality and succesional
trends.
If in the natural-primevalforest the direction and rhythm of successionis strictly
connectedwith the naturalfactors,in the man-madeforest,the human interventioncan
induce important perturbations.Until now in such conditions the forest management
plans prescribeconservation-cutsand transformationscuts to obtain uneven aged
standssupposedlesssensitive.
But the intensityof managedcuts were to low and the salvagecuts (after action of
disturbing factors) represent even 90-100 %o of total cuts with consequencesas
follows:
- hazardousdistribution of damagedareas,party regenerated,in standsaged of 60
years;
- high instability of remaining trees with inadequateslendernesscoefficient and
length of crown and low densityand yield.
In this circumstancesthe silviculturist need more freedom in their intervention
with the following targets:
- v alorization of natural regeneration;

237

optimal useof ecologicalconditionsfor high quality production

conductthe structureof standin the direction of minimization of risks
Another conclusionsand resultsof researches:
in the even aged standsthe proportion of affbcted trees increasehighly after 60
years;
the first gapesmade by snow damagesare registereduntil.30 years especially in
young densestandsunthinned;
the mean frequency of damageswas estimateat 3-5 years with an very variable
damagesintensity (2-100 m'/ha/year).No differencesbetweenpure spruce stands
and mixed standswith beechwere observed;
the degree of instability is increasingwith age until the critical high of stand are
reached;
the type of natural regenerationmost frequent is classical tip of ,,regeneration
through catastrophes".Natural installation of seedling, their development and
relation with the characteristicsof old stand and site conditions are good known
from the theory ofnatural regeneration;
recent researcheshave studiedall the complexity of regenerationprocessand have
conduct to the objectification of valorization of this ,,resources"to create new
standsmore stableand more productive;
the best natural regenerationwere observedin standsaffectedby disturbantfactors
with high intensity and low frequencybut also in the standsaffected frequent(l-3
years)with low intensityof damage;
results concerning the frequency of damaging factors in relation with the
productivity (yield class); type of regenerationand concurrenceof herbaceous
species were summarized in tables for each type of forest ecosystem from
RomanianCarpathians;
a complex flow-chart is proposedfor the adoptionof the most appropriatedecisions
concerningthe valorization of natural regenerationinstalled in affected standsby
disturbant factors The main entrances in the ,,decision - blocks" are the
characteristics of stand, stage of natural regeneration and the targets for
management,establishedthrough managementplans with the objectiveto improve
the stability and productivity of future stand.

238