Nu putem spune ca relatia noastra a avut un inceput fantastic.

Un inceput
despre care se scrie in carti sau despre care se pot face filme. Nu putem spune
ca am fost amandoi wow de la inceput sau ca a fost ceva planuit. Insa putem
spune ca datorita acestui inceput, continuarea a fost mai frumoasa decat se scrie
in carti, mai minunata decat acele povesti de dragoste despre care se fac filme.
Inceputul nostru a fost perfect asa cum a fost, deoarece, uita-ne aici, iubindu-ne
la nebunie si din ce in ce mai mult in fiecare zi.

De un simplu hei a fost nevoie. La momentul potrivit, in seara potrivita,

cu speranta de a-mi raspunde am ramas. Dar ce sa vezi? A doua zi dimineata, mia raspuns, si parca dimineata mea s-a inseninat brusc, am continuat sa vorbim,
sa ne cunoastem putin apoi am facut schimb de numere.

Totul pare linistit si nimic iesit din comun. Am continuat sa ne cunoastem si

am inceput sa ne placem unul pe celalalt. Parca totul este normal insa nimic nu
era normal ce se intamplat intre noi. Era totul atat de special si parca
conversatiile noastre fara sfarsit, erau atat de frumoase, atat de iesite din comun
si nu voiam sa se termine.
Te-am invitat de cateva ori in oras insa m-ai refuzat, m-ai refuzat cu scopul
de a ma pune pe jar, de a ma face sa te vreau mai tare, ca apoi, sa ma inviti la
majoratul tau. Nici nu ai idee cat de fericit am fost sa fiu invitat.
Vine si ziua cea mare in care ne vedeam pentru prima data. Doamne si erai
atat de frumoasa, erai ca un inger coborat din cer, cu ochii atat de blanzi parca
straluceau ca doua stele inca din secunda in care i-am vazut , parul tau prins in
coc parca era ca o coroana pe capul tau, fata ta atat de blanda, zambetul tau larg
parca abia astepta sa ma vada. Dar eu imi puteam lua ochii de la tine, erai atat
de frumoasa incat privindu-te, era ca si cum nu mai aveam nevoie de nimic,
parca imi puteam imagina urmatoarea jumatate de secol, exact asa, stand in acel
loc, privindu-te. Si te vedeam doar pe tine, erai in acele haine care iti plac atat
de mult, ma vezi pe mine si zambesti. Zambesti si tot zgomotul din jurul meu
dispare, si singurul lucru pe care il aud e sunetul vocii tale cand imi strigi numele.
Inca din prima secunda ti-am adorat zambetul, zambetul acela l-ai avut parca

non-stop in acea seara sau felul cum ti se increteste nasul atunci cand ai emotii.
M-ai invitat sa iau un loc, iar apoi te-ai asezat langa mine. Numai eu stiu ce
emotii aveam, nu stiam ce sa iti spun, ti-am confiscat telefonul doar ca sa am un
motiv sa vorbim, un motiv de start. Totul a decurs atat de usor, parca era ca prin
mesaje.
Undeva mai spre miezul noptii, te vad asezata intr-un colt, putin suparata.
Nu m-am putut abtine si am venit la tine, in mintea mea era doar trebuie s-o
inveselesc. Nu pot uita dialogul dintre noi:
Eu: Hei, ce ai patit?
Ea: M-a pupat pe gat, nu trebuia sa faca asta, nu l-am lasat.
Eu: De ce nu?
Ea: Pentru ca nu el trebuia sa o faca.
Eu: Dar cine?
Intrebarea nu si-a mai primit raspunsul. Buzele tale mi-au rostit raspunsul
inaintea cuvintelor. Tanjeau atat de tare dupa un sarut, iar buzele mele l-au oferit.
Acel sarut asteptat de noi toata seara, a fost atat de devastator, atat de minunat
si parca nu am fi vrut sa se termine. Parca amandoi eram in lumea noastra si nu
mai vedeam sau auzeam nimic. Toti au inceput sa aplaude dar niciunul din noi nu
a realizat asta, eram in lumea noastra si asta era tot ce conta.
Din acea seara, totul s-a schimbat. Iti aduci aminte cum eram eu, rece,
indiferent, nepasator, vedeam lumea in alb si negru. Ei bine, tu m-ai schimbat,
asa cum o omida se transforma in fluture. M-ai facut sa vad lumea cu alti ochi, sa
fiu mai bun, mai bland, mai intelegator, mi-ai aratat si inca imi arati ce inseamna
iubirea, ce inseamna sa ai pe cineva caruia sa ii pese de tine si sa te incalzeasca
mereu cu o vorba buna. Parca sunt un al om acum, si pentru asta te rasplatesc cu
aceeasi moneda, iubindu-te pana la infinit, iubindu-te asa cum albina iubeste
mierea, asa cum ghiocelul iubeste primavara, asa cum un minion iubeste
bananele. Din acea seara, sufletele noastre sau unit intr-unul singur, un singur
suflet in 2 corpuri.
Am trait momente bune si rele impreuna, certuri si fericiri, rasete si lacrimi,
dar stii ce e cel mai frumos? Le-am trait impreuna, niciodata separat si asa va fi si
de acum inainte.

Iti aduci aminte prima noastra intalnire? A fost de ziua ta, am venit sa iti
facem o surpriza si am ramas toata ziua cu tine. Nu am facut cine stie ce special,
insa am fost impreuna si parca nu voiam sa se termine ziua.

Dar prima data cand am iesit in parc? Am intarziat 10 minute si erai suparata pe
tema asta, dar parca dupa 5 minute a trecut, mai stii? 4 ore de povestiri si
discutii despre ce avem in comun. Apoi ti-a venit stralucita idee sa ne asezam pe
banca si sa facem 500 de poze.

Mai stii prima data cand am ramas la tine? Erai asa obosita ca ai adormit
instant la mine in brate. Din pacate te-ai trezit o ora mai tarziu, mi-ar fi placut sa
ramai asa toata noaptea. Iti jur ca ai cel mai dulce somn.

Ziua aceasta nu am cum sa o uit. Primul nostru picnic, una din cele mai
frumoase zile. Am iesit asa parca fara niciun plan, apoi ai venit tu cu o patura,
niste carti si seminte, sarind asa fericita urland Am iesit la picniiic, Te iubesc
fraierule.

Mai stii cand ne grabeam sa iesim si tu abia te spalasei pe cap? M-ai rugat
atat de frumos sa te usuc eu la par incat nu am putut refuza. Desi am terminat
cam in treizeci de minute, am reusit sa iesim in seara aceea.

Mai tii minte cand ai fost cu mine sa ma tund? Tocmai pana in Ploiesti ai
venit cu mine doar sa ma tund.

Dar in parc cu rolele, mai tii minte? Te-ai chinuit cateva zile sa imi faci rost
de role de la prieteni, mereu incercai sa ma intreci si strigai cat de bine stii sa te
dai cu rolele, erai asa haioasa.

Hei, uite-ne si la o petrecere, eram asa frumosi amandoi, parca nimic nu

ne-ar fi putut strica seara, totul a fost asa perfect.

Dar la Dunare mai tii minte cand am fost? Asta a fost marea noastra pe
anul acesta, nu a contat ca apa era extrem de rece sau plaja mai mica, eram
impreuna si asta a fost tot ce a contat.

Am fost si la munte, ohoo, chiar ca mergem peste tot impreuna. 4 zile la

munte, am vizitat tot ce se putea vizita, si daca as sta sa iti arat toate pozele, ar
dura zile.

Dar petrecerea vecinilor tai, o mai tii minte? In acea zi ti-am cunoscut si eu
vecinii mai bine, acum suntem buni prieteni de fifa. O alta seara minunata alaturi
de tine, iubito.

Dar de ziua mea, mai tii minte? Ai insistat sa taiem tortul amandoi, unul
dintre cele mai bune torturi pe care le-am mancat.

Cred ca acesta este cel mai greu moment peste care a trebuit sa trecem.
Da, sa trecem amandoi. Doar eu stiu ce emotii aveam cand erai in sala de
operatie, doar eu stiu ce era in interiorul meu cand te-am vazut pe acest pat. Ma
bucur enorm ca am putut sa-ti fiu alaturi in acele momente iar acum, tot ce
conteaza e ca esti bine si ne bucuram in continuare de viata.

Ehee, si acum, sa iti arat ceva ce sigur stii, nu mai e nevoie sa zic nimic
despre poza pentru ca iti vei da seama singura cat de special a fost acest
moment.

Vezi, iubita mea? Nu am uitat nimic din relatia noastra, relatia noastra cu
bune si rele, este perfecta pentru mine. Avem atat de multe momente insa timpul
nu imi permite sa iti aduc aminte de toate.

Privesc unele poze si am impresia ca sunt facute ieri. Dar totusi uita-ne
aici, suntem amandoi, fericiti, iubindu-ne mai mult ca oricand, mai fericiti ca
oricand si mai impliniti ca oricand.

Vreau sa iti mai spun ca azi, facem 6 luni, iubito, 6 luni de fericire, 6 luni de
iubire, 6 luni de amintiri placute, 6 luni de momente de neuitat, 6 luni de noi doi.
Te iubesc din toata inima mea.