Abordri posibile ale personalitii infractorului

7.1.1. Personalitatea ca i factor ce determin infraciunea

Factorii care determin comiterea unei infraciuni pot fi considerai, la un nivel de
maxim abstractizare, ca fiind de dou categorii: factori interni i factori externi. Dar
oricare nu ar fi natura influenei factorilor externi n comiterea unei infraciuni, hotrtori
sunt factorii interni: stabilirea responsabilitii i culpei penale sunt guvernate de
principiul individualizrii, adic, acestea nu exist n afara unei persoane concrete i
faptei acesteia, pedeapsa urmnd a fi i ea individualizat. Nu pot fi pedepsite, de
exemplu, persoanele ce constituie un factor extern de lung durat ce crete riscul unui
comportament ilicit, cum ar fi, o familie dezorganizat, ci este pedepsit acel tnr care s-a
format n familia respectiv i a acionat liber i cu discernmnt n momentul comiterii
faptei penale. De fapt, factorii externi acioneaz asupra infraciunii, fiind reflectai n
interiorul subiectului, fiind mediai de factorii interni, uneori, ca n exemplul de mai sus,
modelndu-i.
Putem discuta despre factorii interni, disecndu-i i analizndu-i din mai multe
puncte de vedere. Atunci cnd, de exemplu, analizm factorii psihologici (una din
varietile factorilor interni), putem s o facem discutnd despre factori motivaionali,
factori cognitivi, factori afectivi sau putem s discutm despre structura personalitii n
ansamblu. n definitiv, a analiza personalitatea ca factor ce exercit o influen direct sau
indirect asupra comportamentului ilicit este o modalitate de a discuta despre
cvasitotalitatea factorilor psihologici aflai n interaciune. i asta pentru faptul c
personalitatea unui individ reprezint particularitile caracteristice ale vieii psihice i
comportamentului acestuia; dac e s ne folosim de o analogie, personalitatea reprezint
amprenta psiho-comportamental a unui individ.