Aparatul Vestibular

Este asemanator cu cel auditiv.

Este format din cavitati osoase in care sunt cuprinse cavitati membranoase.
Cavitatile osoase sunt vestibulul osos si 3 canale semicirculare osoase. Vestibulul osos este
reprezentat de o cavitate unica ovalara cu lungime de 6-7 mm si o latime de 3-4 mm, situata
inapoia melcului intre fereastra ovala si ductul auditiv extern. Din ea se desprind cele 3 canale
semicirculare: anterior, posterior si lateral.
Sunt niste canale arcuate care prezinta putin mai mult de un semicerc. Fiecarui canal i se descrie
un traiect si 2 orificii.
La una dintre extermitati fiecare canal are o dilatare numita ampula. Ambele extremitati se
deschid in vestibul.
Canalele anterior si posterior fuzioneaza la nivelul extremitatii neampulare si formeaza un brat
comun.
Canalele sunt dispuse in planuri diferite, perpendiculare intre ele, in unghi de 45 grade fata de
planurile de referinta.
Aparatul vestibular membranos
Este format din vestibulul membranos si canalele semicirculare membranoase.
Vestibulul membranos este cuprins in vestibulul osos si este format din 2 vezicule numite
utricula si sacula. Cele 2 sunt legate prin canalul endolimfatic.
Din utricula se desprind canalele semicirculare membranoase.
Sacula este legata de canalul cohlear printr-un duct.
Componentele aparatului vestibular membranos sunt lipite de unul dintre peretii ososi. In afara
acestor zone intre peretii ososi si cei membranosi se gaseste perilimfa iar in interiorul aparatului
membranos se gaseste endolimfa.
Utricula masoara 3-4/2 mm si este lipita de peretele medial al vestibulului osos. In interior, in
zona corespunzatoare aderentei se gaseste o structura senzoriala [macula utriculei] si in ea se
termina fibre ale nervului vestibular.
Sacula este mai mica, diametrul sau fiind de aproximativ 2 mm. De asemenea adera de peretele
medial al vestibulului osos. In interior prezinta o structura asemanatoare cu cea din utricula
[macula]. Macula utriculei este dispusa orizontal pe cand a a saculei este dispusa vertical.
Canalele semicirculare membranoase sunt cuprinse intre cele osoase de care adera prin
convexitate. Si ele sunt prevazute cu o dilatare ampulara in care se gasesc crestele acustice sau
ampulare. Acestea sunt prevazute cu un neuro-epiteliu.
Receptorii aparatului vestibular [maculele si crestele ampulare] sunt alcatuiti dintr-un epiteliu si
o membrana otolitica.
Epiteliul este format din celule de sustinere si celule senzoriale. Este asemanator cu organul lui
Corti.
De la polul apical al celulelor receptoare se desprinde o prelungire conica compusa dintr-un
manunchi de firicele. Este un cil compus care este rigid. Strabate utricula si patrunde in
membrana otolitica care este o patura gelatinoasa care acopera epiteliul petelor acustice.
In partea superficiala a membranei se gasesc concretiuni de natura calcaroasa numite otolite.
Acestea preseaza asupra cililor si creaza impulsul nervos.
Crestele ampulare au o structura asemanatoare cu petele acustice dar cilii sunt impresionati de
miscarile circulare ale capului prin vibratiile endolimfei.

Sistemul Nervos Central

Maduva Spinarii
Este componenta a SNC, situata in canalul vertebral.
Are forma unui cordon turtit cu o lungime de 41-45 cm, diametru de 1 cm.
Superior este despartita de bulb prin decusatia piramidelor si inferior se subtiaza si formeaza
conul medular din a carui varf se desprinde o prelungire subtire care este firul terminal care se
prinde pe a 2-a vertebra coccigiana.
Fata anterioara este prevazuta cu un sant median [santul median anterior]. Are o adancime de 2-3
mm. Pe fundul santului se gaseste o banda de substanta alba care este comisura alba a maduvei.
La 2-3 mm de o parte si de alta a acestui sant se gaseste cate o banda cu o latime de 2-3 mm prin
care ies din maduva radacinile anterioare ale nervilor spinali. Banda este numita santul colateral
anterior.
Intre santul median si cel colateral se gaseste cordonul anterior al maduvei. In regiunea cervicala
intre cele 2 santuri se gaseste santul paramedian.
Fata posterioara seamana cu cea anterioara. Este prevazuta cu santul median posterior. Acesta
este continuat in profunzime de un sept [septul median posterior].
Lateral de santul medin posterior patrund in maduva radacinile posteroare ale nervilor spinali si
formeaza santul colateral posterior. Intre santurile medial si colateral se gaseste cordonul
posterior al maduvei.
In partea superioara a maduvei cordonul este impartit de santul paramedian posterior in 2
fascicule:
-unul medial care este fasciculul Gracilis sau al lui Goll
-unul lateral [fasciculul cuneat sau al lui Burdach].
Fetele laterale sut cuprinse intre santurile colaterale anterior si posterior. Sunt formate din
cordoanele laterale ale maduvei.
Structura maduvei
Se studiaza pe o sectiune orizotala pe care se observa in centru un orificiu numit canalul
ependimar. In jurul orificiului se gaseste o zona galbui-cenusie asemanata cu litera H care este
substanta cenusie. Intre substanta cenusie si periferia maduvei se gasetse o zona albicioasa care
este substanta alba.
Canalul ependimar se intinde pe toata lungimea maduvei. Are un diametru de 1 mm doar in zona
inferioara prezinta o dilatare care este numita ventriculul al 5-lea sau ventriculul terminal.
Peretele canalului este format dintr-un strat de celule cilindrice ciliate. Canalul contine lichid
cerebro-spinal.
Substanta cenusie este alcatuita din pericarion si din fibre amielinice. Aspectul de H este dat de
2 brate orientate antero-posterior care au defapt aspect de virgula cu capul orientat anterior si
concavitatea laterala. Bratele sunt unite printr-o banda de substanta cenusie [comisura cenusie] in
centrul careia este canalul ependimar.
Canalul ependimar imparte comiura cenusie intr-o portiune preependimara si una
retroependimara.
Intre cele 2 comisuri, in jurul canalului ependimar se gaseste o substanta nervoasa
semitransparenta care este substanta gelatinoasa centrala.

Bratele H-ului au fost sistematizate in felul urmator: anterior de canalul ependimar sunt numite
coarne anterioare iar posterior se numesc coarnele posterioare.
Postero-lateral de cornul aterior se gaseste o proeminenta numita cornul lateral.
Cornul anterior are un contur festonat. In partea anterioara se gaseste o zona numita capul
cornului anterior care este continuata de baza cornului anterior.
Cornul posterior are o strangulare si se descriu 3 segmente: cap, gat si baza.
Intre capul cornului posterior si periferia maduvei se gaseste o banda de substanta alba care este
zona marginala. Profund de ea se gasete o alta banda numita stratul zonal anterior de care se
gaseste substanta gelatinoasa.
Intre segmentul L2 si C8, la unirea comisurii cenusii cu cornul posterior se gaseste un grup de
celule nervoase care formeaza nucleul toracic. In portiunea cervicala a cordonului lateral patrund
o serie de fibre ce formeaza o retea cu ochiuri neregulate care este procesul reticular.

Histo-Fiziologia maduvei
Portiunea preependimara a substantei cenusii are functie motorie.
Cea retroependimara are functie senzitiva.
Fiecare portiune este prevazuta cu o arie somatica situata la periferie si o arie vegetativa situata
central.
In cazul cornului anterior se gaseste aria somato-motorie. Este formata din neuroni ale caror
prelungiri formeaza radacina anteriaora. Acestia sunt neuronii striomotori sau radiculari.
Alti neuroni sunt prevatuti cu prelungiri ce leaga divese etaje ale maduvei. Sunt neuronii
cordonali. Pot fi omolaterali [leaga etaje de aceeasi parte], heterolaterali [leaga etaje din stanga
cu etaje din dreapta] si bilaterali [fac legaturi si omo si heterolaterai].
Se gasesc si neuroni intercalari. Prelungirile cestora leaga diverse etaje fara sa paraseasca
substanta cenusie. Aria visceromotorie si viscerosenzitiva formeaza zona vegetativa a substantei
cenusii [substanta intermediara].
Neuronii acestei zone constituie originea nervilor simpatici. Se numesc neuroni liso-motori. Sunt
dispusi sub forma a 2 coloane longitudinale paralele.
Coloana intermediara laterala este numita nucleul cornului lateral este fragmentata si seamana cu
un sireag de margele.
Cealalta este coloana intermediala mediala sau centrala.

Aria somato-senzitiva
Contine numerosi neuroni intercalari si cordonali in principal in cadrul cornului posterior. La
nivelul lor se termina majoritatea fibrelor senzitive.
Substanta alba este formata din prelungirile pericarionului. Este mai voluminasa in partea
superioara a maduvei deoarece la acest nivel se cumuleaza fibre venite prin radacinile
posterioare ale nervilor spinali iar fibrele fasciculelor descendente inca nu sunt distribuite.
Fibrele ascendente au functie centripeta.
Cele descendente au functie centrifuga.
Fibrele care iau nastere si raman in maduva sunt fibrele intersegmentare. Acestea au rol de
asociatie.
Fibrele sunt grupate in manunchiuri numite tracturi nervoase.
Cordonul anterior al maduvei contine tracturi descendente, ascendente si de asociatie.

Tracturile descendente:
a.Tractul cortico-spinal [tractul piramidal direct] este format din axonii celulelor piramidale din
zona motorie a scoartei de aceeasi parte. Inainte de a se distribui la celulele radiculare, trec de
partera opusa prin comisura alba a maduvei.
b.Tractul vestibulo-spinal isi are originea in nucleul vestibular lateral. Ajunge la neuronii
striomotori din reginea cervicala. Fibrele sunt in majoritate incrucisate si constituie o cale de
verificare a echilibrului.
c.Tractul tecto-spinal isi are originea in tuberculii cvadrigemeni anteriori. Ajunge la neuronii
strio-motori. Tractul este incrucisat si reprezinta o componenta eferenta a reflexelor vizulae.
d. Tracul reticulo-spinal isi are originea in substanta reticulata a trunchiului. Ajunge la neuronii
strio-motori din maduva cervicala. Controleaza tonusul muscular. Fibrele nu sunt incrucisate
Fibrele ascendente:
a.Tractul spino-talamic anterior care este format din fibre provenite din radacinile posterioare ale
nervilor spinali care se incruciseaza in comisura cenusie preependimara, trec prin substanta
reticulata a trunchiului cerebral si ajung la talamus.
b. Tractul de asociatie cuprinde 2 tipuri de fibre:
-orizontale care sunt radacinile antrioare ale nervilor spinali
-longitudinale provenite din celulele cordonale. Axonii acestor celule parasesc substanta cenusie
apoi se bifurca intr-o ramura ascendenta 2-3 segmente si o ramura descendenta mai scurta 1-2
segmente. Dupa care fibrele revin in substanta cenusie.
Cordoul lateral al maduvei contine urmatoarele tracturi descendente:
a.Tractul cortico-spinal lateral [piramidal incrucisat]. Origiena sa este in celulele piramidale ale
scoartei. Axonii coboara pana la limita inferioara a bulbului unde se incruciseaza in proportie de
80% si se termina la neuronii strio-motori. Incrucisarea este numita decusatia piramidelor.
b.Tractul rubro-spinal isi are originea in nucleul rosu. Fibrele se incruciseaza, ajung la neuronii
strio-motori, controleaza miscarile automate si tonusul muscular.
c. Tractul oligo-spinal isi are originea in oliva bulbara. Se termina la neuronii strio-motori din
regiunea cervicala.
d. Tractul vestibulo-spinal lateral isi are originea in nucleii vestibulari ai puntii. Majoritatea
fibrelor nu se incruciseaza si contribuie la verificarea echilibrului.
e. Tractul vestibulo-reticular lateral isi are originea in subst reticulata. Fibrele se incruciseaza.
Controleaza tonusul muscular si reflexe complexe [stranut, voma etc.]
Tracturile ascendente
a.Tractul spino-cerebelos posterior isi are originea in nucleul toracic. Trece orizontal prin
substanta cenusie si ajunge in cordonul lateral de aceeasi parte unde devine ascendent, trece prin
pedunculul cerebelos inferior si ajunge in scoarta paleo-cerebelului. Vehiculeaza mesaje
proprioceptive.
b.Tractul spino-cerebelos anteror isi are originea in neuronii de la baza cornului posterior. Axonii
acestora se incruciseaza preependimar, ajung in cordonul lateral, devin ascendenti si prin
pedunculii cerebelosi superiori sjung la scoarta paleo-cerebelului. De asemenea vehiculeaza
mesaje proprioceptive.
c.Tractul spino-talamic lateral ia nastere din fibrele radacinilor posterioare ale nervilor spinali.
Trece prin capul cornului poterior, se incruciseaza retoroependimar apoi devine ascendent si
ajuns in bulb se alatura tractului spinno-talamic anteror cu care formeza leminscul spinal. Trece
prin talamus si ajunge in girusul post-central al scoartei cerebrale. Straturile spino-talamice
vehiculeaza sensibilitarea exteroceptiva protopatica:tactila termica si dureroasa.

d.Tractul spinotectal are originea in cornul posterior si ajunge la tuberculii cvadrigemei superiori
de partea opsusa.
Tracturi de asociatie
Este tractul intersegmental lateral profund. Fibrele sale ajung in tracturile spinotalamic anterior si
lateral.
Cordonul posterior al maduvei cuprinde urmatoarele tracturi ascendente:
-Tractul gracilis este alcatuit din fibre provenite din radacinile posterioare ale nervilor spinali
incepand cu partera inferioara a maduvei.
-Traiect ascendent face sinaspsa in nucleul Gracilis de aceeasi parte.
Axonii celulelor din nucleul gracilis se incruciseaza in decusatia piniforma si formeaza lemniscul
medial. Vehiculeaza sensibilitatea profunda.
-Tractul Cuneatus [Burdach] asemanator cu cel precedent dar originea este deasupra segmentului
T5.
Tracturi descendente
Fibrele acestor tracturi au caracter segmentar. In codonul posterior se gasesc fibre provenite din
radacinile posterioare ale nervilor spinali numite fibre exogene si fibre provenite din celulele
cordonale care sunt fibrele endogene. Acestea se impart intr-o ramura ascendenta si una
descendenta.
Dupa un anumit traiect acestea se intorc in substanta cenusie. Aceste fibre formeaza fascicule cu
o topografie sim o forma specifica.
Fibrele ascendente formeaza tractul anterior al cordonului posterior.
Fibrele descendente formeaza un tract care isi modifica pozitia si forma de la o regiune la alta.
In regiunea cervicala este numit fasciculul semilunar.
In regiunea toracala inferioara este numit bandeleta periferica.
In regiunea lombara este numit fasciculul septo-marginal.
In reginea sacrata este numit tractul triunghiular.
Nervii spinali data viitoare
By MOSS