Facultatea: Management Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Specializarea: Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism

Disciplina: MODELAREA SISTEMELOR AGRICOLE

MODELAREA SI SIMULAREA ACTIVITATILOR INTR-O EXPLOATATIE

AGRICOLA

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I :
1.1 Situaia exploataiei
1.2 Suprafaa agricol pe modul de folosin
1.3 Restricii
1.4 Rezultate previzibile
CAPITOLUL II: ntocmirea de variante logice multiple
2.1 ntocmirea de tabele ajuttoare
2.1.1 Consumul de Zo pe un Ha i pe o camer agroturistic
2.1.2 Rezultate economico-financiare pe 1 ha/1 camer
2.2 Construirea variantelor logice multiple
2.3 Consum de zile mecanizate pe un ha
CAPITOLUL III: Intocmirea unui model matematic de programare liniara
3.1 Construirea modelului
a) Activitati si resurse
b) Forma algebrica a modelului
CAPITOLUL IV : Concluzii Memoriu justificativ

Introducere
Intocmirea planului anual in cadrul unei ferme de productie este necesara, in primul rand
pentru cuantificarea evolutiei sau involutiei unor fenomene de natura economica, sociala sau
climatica, ceea ce determina in mod direct modul de functionare al exploatatiei.
Este important, deasemenea, sa cunoastem cerintele pe care cultura le impune: alegerea
unei zone cu un climat corespunzator, cu soluri si precipitatii medii anuale prielnice dezvoltarii
normale a culturii.
Cunoasterea costurilor,a necesarului de materii si materiale, ajuta la anticiparea unor
rezulate planificate si astfel exploatatia isi va putea asigura functionalitatea in conditii optime.

CAP 1. MEDIUL IN CARE ISI DESFASOARA ACTIVITATEA EXPLOATATIA

1.1. SITUATIA EXPLOATATIEI :
Mediul ales pentru desfasurarea activitatii exploatatiei il reprezinta comuna Corbu,
judetul Olt.
Comuna Corbu este situata la est de resedinta judetului la 48 km, la circa 13 km sud
de drumul european E 70, avnd ca vecini:
-nord - comuna Srbii-Magura;
-est - comunele Hrsesti si Brla, judetul Arges;
-sud - comuna Icoana;
-vest - comunele Icoana si Potcoava.
Suprafata :
Comuna este asezata la 195 m altitudine, predominnd formele usor nalte si luncile
rurilor Vedea si Plapcea. Rul Vedea strabate comuna de la nord la sud pe o distanta de 16 km,
iar Plapcea se varsa n Vedea chiar pe teritoriul comunei Corbu, fiind si hotar natural cu comuna
Icoana.
Suprafata totala este de 5032 ha, din care 445 ha intravilan. Comuna Corbu are n
componenta 5 sate: Corbu (sat de resedinta), Burdulesti, Buzesti, Ciuresti, Milcoveni. Prima
atestare documentara a comunei este n 25 aprilie 1531, pe vremea domnitorului Vlad necatul,
ntr-un hrisov n care se mentioneaza stabilirea unor hotare, martori fiind Pero si Dobrian din
Corbu. Rezonanta istorica are si satul Buzesti, pe tritoriul caruia se gaseau mosiile fratilor
Buzesti.
Clima:
Apartine tipului temperat continentala, umeda in anotimpurile reci si arida si chiar
caniculara in anotimpurile calde. Regimul termic al aerului este strans legat de conditiile
generale ale campiei romane. Temperatura medie anuala este vara de 25oC si iarna de -3oC.

Precipitatiile atmosferice prezinta aceiasi influenta continentala avand o medie anuala de

400ml/m2. Vanturile dominante sunt: crivatul din est iarna si austral vara din vest.
Hidrografia:
Este constituita din ape de suprafata respectiv Oltul
Solurile:
Sunt variate ca geneza: nisipoase si argiloase pe lunca si cernoziomice in campia
Boianului.
Vegetatia:
Se compune din flora spintata de stepa iar fauna este reprezentata prin specii de pasari de
lunca si mamifere mici de stepa.
PROFIL AGRICOL
La nivelul judetului Olt se cultiva o gama larga de cereale,plante furajere,plante
industriale si mentionez ca fiid cele mai reprezentative urmatoarele culturi:
- Grau cu o suprafata de 80.946 ha
- Porumb cu o suprafata de 77.108 ha
- Ovaz cu o suprafata de 12.985 ha
- Orz cu o suprafata de 1.581 ha
- Fanete cu o suprafata de 2.435 ha
- Floarea soarelui cu o suprafata de 1.184 ha
- Plante alimentare cu o suprafata de 1.702 ha
Suprafata totala de teren agricol este de 4362 ha la care se adauga 112 ha vie hibrida si
nobila si 303 ha pasune.
Societatile (agricole si comerciale) detin din totalul terenului agricol 3035 ha. O suprafata
de 1160 ha teren agricol este lucrat de particularii iar suprafata de 152 ha teren agricol apartinnd
domeniului privat al statului este concesionata.
Plantele agricole care se cultiva sunt:
-cerealiere: gru si orz n proportie de 80%, porumb reprezentnd 5% din total suprafata;
-plante tehnice-floarea soarelui +15% din totalul productiei agricole.

1.2.SUPRAFATA AGRICOLA PE MODURI DE FOLOSINTA SI CULTURI POSIBILE

Suprafata totala a societatii S.C. LCD S.R.L este de 75 ha din care:
-74,3 ha teren agricol
-0,7 ha teren neagricol: Contstructii-0.4ha, drumuri 0.3ha

Nr. Crt.
A
a
b
c
d
B
a
b
C
D

Suprafaa
Total
Agricol
Arabil
Vii
Pepiniere,pomi
Puni,fnee
Neagricol
Curi,contrucii
Ape i bli
Drumuri
Rpe,teren degradat

Hectare
75
74,3
73,8
0,5
0,
0
0,7
0,4
0,3
0

%
100
99.07
98,4
0,66
0
0
0,93
0,53
0,4
0

1.3. RESTRIII
Culturile alese pentru exploatatia agricola sunt urmatoarele:

Gru

Graul prezinta unele cerinte fata de rotatie cum ar fi :

ponderea insemnata a speciei in structura culturilor de camp ;
cerinte deosebite fata de pregatirea solului si fata de epoca de semanat ;
sensibilitatea mare a culturilor la imburuienare, la toate categoriile de buruieni ;
capacitatea redusa de valorificare a fertilitatii naturale a solului datorita sistemului
radicular slab dezvoltat ;
sensibilitate la un numar mare de boli foliare.
Fata de aceste multiple cerinte planta premergatoare pentru grau trebuie sa indeplineasca
unele conditii :
sa elibereze terenul cat mai devreme ;
sa lase terenul curat de buruieni, cu insusiri chimice si fizice imbunatatite, cu un
continut mare in substante organice si nutritive.

Cele mai bune premergatoare pentru grau sunt leguminoasele pentru boabe si furaj( mazare,
borceag, fasole, soia), rapita de toamna, coriandrul, mustarul, macul, inul, canepa, cartofii de
vara- toamna, sfecla, porumbul, floarea soarelui. Orice cultura cu recoltare timpurie cu
exceptia cerealelor paioase trebuie luate in considerare ca premergatoare pentru graul de
toamna. Culturile tarzii cele mai importante ca premergatoare pentru grau sunt porumbul si
floarea soarelui.
Porumbul pentru boabe este in general o premergatoare mediocra pentru grau deoarece in
general lasa solul sarac in apa si cu resturi vegetale. Desi mult timp floarea soarelui a fost
socotita o premergatoare rea pentru grau ultimele cercetari dovedesc contrariul :
elibereaza terenul inaintea porumbului,
il lasa mai curat de buruieni,
solul se pregateste mai bine decat dupa porumb,
nu sufera de boli comune graului.
Sunt neindicate ca premergatoare orzul, sorbul si iarba de Sudan (pentru ca lasa solul sarac in
apa), lucerna si monocultura mai mare de 2 ani.

Porumb

Datorit particularitilor biologice, porumbul nu este pretenios fa de planta

premergtoare, el putnd fi cultivat mai muli ani pe acelai teren fr s se manifeste fenomenul
de oboseal a solului.
Porumbul d totui producii mari dup diferite culturi cum sunt mazrea, soia, fasolea,
borceagurile, trifoiul etc.
Principala cultur dup care se seaman porumbul este grul de toamn, acesta elibereaz terenul
devreme, crnduse astfel condiii pentru lucrrile solului, combaterea buruienilor i acumulare
nitraiilor.
Producii bune se obin la porumb i dup pritoare; cartofi, sfecl, floarea soarelui etc. Sunt
neindicate ca premergtoare pentru porumb sorgul, iarba de sudan, sau meiul.
Porumbul are cerine mai sczute fa de plant premergtoare deoarece el valorific i
straturile mai profunde ale solului, este mai rezistent la secet, reacioneaz mai bine la
fertilizarea cu ngrminte fa de alte plante i valorific mai bine rezervele rmase de la planta
premergtoare.
Monocultura la porumb este des ntlnit, dac dorim s avem producii constant n fiecare an
atunci trebuie s se aplice ngrminte minerale i organice.
Este dovedit faptul c acolo unde se cultiv mulii ani producia de porumb scade, iar dac anul
urmtor vom semna porumbul dup alt plant producia realizat va fi simitor mai mare.

Floarea- soarelui

Floarea soarelui este pretenioas fa de rotaie datorit sensibilitii la boli i duntori

i consumul mare de ap i substane nutritive. Nu trebuie s revin pe acelai teren mai devreme
de 6 ani, iar monocultura este exclus, ea ducnd la nmulirea atacului de boli (putregaiul albSclerotina sclerotiorum, putregaiul cenuiu- Botrytis cinerea, mana- Plasmopara heliannthi), a
plantelor parazitare (lupoaie- orobanche cumana) i a duntorilor (grgria porumbuluiTanimecus dilaticolis, viermi srm- Agriotes sp.).
Pe msur ce se reduce numrul de ani n care floarea soarelui revine pe acelai teren crete
frecvena atacului de man i scade producia de semine.
Floarea soarelui este o bun premergtoare pentru culturile de primvar, dar i pentru cele de
toamn, dac se recolteaz mai timpuriu.
De asemenea, trebuie evitate ca premergtoare sau postmergtoare plantele parazitare de
lupoaie (tutunul i cnepa) i plantele atacate de boli comune (soia, fasolea, inul i rapia). Nu
sunt indicate nici plantele mari consumatoare de ap cu nrdcinare profund (lucern, sparceta,
sorgul, iarba de Sudan, sfecla pentru zahr).
Cele mai bune premergtoare pentru floarea soarelui sunt plantele care elibereaz terenul
devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrrile solului s se acumuleze i s se pstreze n sol o
cantitate ct mai mare de ap. De regul, cerealele pioase i n primul rnd grul de toamn
constituie premergtoare pentru floarea-soarelui, dar ea se cultiv cu bune rezultate i dup
porumb.

Fasolea

Mazrea

( Pisul sativum)

este o plant ierboas,cultivate.Face

parte

din familia

leguminoaselor,fiind dicotiledonat.Rdcina sa este pivotant,cu nodoziti.Tulpina este

aerian,ierboas i volubil,ns fr esut pe susinere.Mazrea nu este foarte pretenioas fa
de sol,dar fa de clim nu se poate spune acelai lucru,dac este secet nu se va ob ine aceea i
producie ca atunci cnd plou,deci este recomandat irigarea culturilor respective.Fructul este o
pstaie dehiscent,cu 3-7 semine globuloase,netede,de culoare galben,verzuie sau brun.

Restrictii

 Culturile de pioase nu trebuie s depeasc 50% din suprafaa total cultivat(odata la 2

ani).
Floarea soarelui nu trebuie s depeasc 20-25 % din suprafaa total cultivat(odat la 4
ani).
Porumbul nu trebuie s depeasc 33 % din suprafaa total cultivat( odata la 3 ani).
Plante cu sistem radicular profund, se cultiv dup plante cu sistem radicular artificial.
Plantele care mbogesc solul cu substane nutritive (leguminoase, furajere), dup plante
care srcesc solul de substane nutritive (plante tehnice).
Restricii pentru camerele agroturistice, amenajarea, suprafaa:
maximum 10 camere si maximum 30 de locuri in zonele rurale.
maximum 20 de camere in zonele urbane.
pensiunile pot funciona n casa proprietarului sau n cladiri independente care asigur
spaii de cazare adecvate i spaii pentru alimentaie pentru turiti.
pensiunile agroturistice trebuie s aiba capacitatea de a-i produce 30% din ingredientele
pentru mas.
amplasarea pensiunilor, att rurale ct i urbane, trebuie realizat n zone ferite de poluare
sau alte elemente care ar putea afecta viaa sau snatatea turitilor.
spaiile destinate turitilor vor fi n totalitate la dispoziia acestora.
depozitarea oricaror obiecte personale ale proprietarilor n camere sau n grupurile
sanitare (mbracaminte, ncalminte, alte obiecte personale care ar putea crea disconfort
pentru clieni) este interzis.
Rotatia culturilor pe 4 ani:
Ani de cultur

Culturi

Grau 32 Ha

II

Fl.Soarelui Mazre
Grau 30 Ha
15 Ha
9 Ha
Mazre Porumb 22 Ha
Fl.Soarelui 13
12 Ha
Ha
Grau 29 Ha
Mazare
Porumb 19 Ha
11 Ha

III
IV

Porumb 20 Ha

Fl.Soarelu
i 12 Ha

Mazare
9,8 Ha

Porumb 19,8 Ha
Grau 26,8 Ha
Fl.Soarelui
14,8 Ha

CAPITOLUL II
INTOCMIREA DE VARIANTE LOGICE MULTIPLE

2.1 ntocmirea de tabele ajuttoare

2.1.1 Consumul de Zo pe un Ha i pe o camer agroturistic
Activitate

II

GRAU

III

IV

0.1

VI

0.08

PORUMB

0.216

VII

0.16
3.03

VIII

0.12

IX

0.72

3.03

FL.
SOARELUI

0.43

3.03

3.06

MAZARE

0.357

0.08

0.08

1.39

XI

0.1

0.21

3.43

3.86

0.4

XII

TOTAL
1.49
13.566

0.1

7.02

0.1

2.007

CAMERA

0.4

2.2

1.4

3.2

1.4

2.4

0.6

16.6

TOTAL

0.5

1.787

5.606

4.43

9.53

2.91

2.12

5.63

6.57

0.6

40.683

ZILE
INCHIRIATE

11

16

10

12

83

2.1.2 Rezultate economico-financiare pe 1 ha/1 camer

Activitate

Productie
kg/ha

Pret
vanzare
lei/kg,cam

Venituri
lei/ha,camera

Cheltuieli
directe lei/ha

Cheltuieli
indirecte lei/ha

Cheltuieli
totale
lei/ha,cam

Profit productie fara

subventii

Profit
productie
cu
subventii

GRAU

4780

0.6

2868

2535.2

76.056

2611.256

256.744

871.124

PORUMB

6760

0.5

3380

3130.9

93.927

3224.827

155.173

769.553

FL.
SOARE

1870

1.55

2898.5

2570.7

77.121

2647.821

250.679

MAZARE

2100

112.974

3878.774

321.226

935.606

2490

1660

1992

CAMERA

50

4200
4150

2.2 Construirea variantelor logice multiple

3765.8

865.059

Varianta 1
Consum
ZO/ha,cam

Profit
Activitatea

Dimensiune
Lei/ha,cam

Lei/dim.

Luna
iunie

Total
an

Consum ZO/dim.

Disponibil ZO

Luna
iunie

Luna
iunie

Total an

Total
an

Disp. ZO,cons. ZO
Luna
iunie

Total an

GRAU

32

871.124

27875.97

0.16

1.49

5.12

47.68 X

PORUMB

20

769.553

15391.06

3.03

13.566

60.6

271.32 X

FL.SOARELUI

12

865.059

10380.71

3.06

7.02

36.72

84.24 X

MAZARE

9.8

935.606

9168.939

0.08

2.007

0.784

19.6686 X

CAMERA

1992

9960

3.2

16.6

16

83 X

73.8

5433.342

72776.67

TOTAL

Societatea foloseste un numar de 3 angajati timp de 19 z.l/luna.

Varianta 2

119.224

505.9086

57

513

-62.224

7.0914

Consum
ZO/ha,cam

Profit
Activitatea

Dimensiune

Luna
iunie

Total
an

Consum ZO/dim.

Disponibil ZO

Luna
iunie

Luna
iunie

Total
an

Luna
iunie

Lei/ha,cam

Lei/dim.

30

871.124

26133.72

0.16

1.49

4.8

44.7 X

19.8

769.553

15237.15

3.03

13.566

59.994

268.6068 X

15

865.059

12975.89

3.06

7.02

45.9

105.3 X

MAZARE

935.606

8420.454

0.08

2.007

0.72

18.063 X

CAMERA

1992

9960

3.2

16.6

16

83 X

73.8

5433.342

72727.21

GRAU
PORUMB
FL.SOARELUI

TOTAL

Varianta 3

127.414

Total an

Disp. ZO,cons. ZO

519.6698

57

513

-70.414

Total an

-6.6698

Consum
ZO/ha,cam

Profit
Activitatea

Dimensiune

Luna
iunie

Luna
iunie

Luna
iunie

Total
an

Disp. ZO,cons. ZO
Luna
iunie

Lei/dim.

26.8

871.124

23346.12

0.16

1.49

4.288

39.932 X

PORUMB

22

769.553

16930.17

3.03

13.566

66.66

298.452 X

FL.SOARELUI

13

865.059

11245.77

7.02

39.78

91.26 X

MAZARE

12

935.606

11227.27

0.08

2.007

0.96

24.084 X

CAMERA

1992

9960

3.2

16.6

16

83 X

73.8

5433.342

72709.33

TOTAL

Varianta 4

3.06

127.688

Total an

Disponibil ZO

Lei/ha,cam

GRAU

Total an

Consum ZO/dim.

536.728

57

513

-70.688

Total an

-23.728

Consum
ZO/ha,cam

Profit
Activitatea

Dimensiun
e

Lei/ha,ca
m

Lei/dim.

Luna
iunie

Total
an

Disponibil ZO

Disp. ZO,cons.
ZO

Luna
iunie

Luna
iunie

Consum ZO/dim.
Luna
iunie

Total
an

Total
an

Total
an

GRAU

29

871.124

25262.6

0.16

1.49

4.64

43.21 X

PORUMB

19

769.553

14621.51

3.03

13.566

57.57

257.754 X

14.8

865.059

12802.87

7.02

45.288

103.896 X

MAZARE

11

935.606

10291.67

0.08

2.007

0.88

22.077 X

CAMERA

1992

9960

3.2

16.6

16

83 X

73.8

5433.342

72938.64

FL.SOARELU
I

TOTAL

2.3 Consum de zile mecanizate pe un ha

3.06

124.378

509.937

57

513

-67.378

3.063

Activitate

II

GRAU

III

0.047

IV

0.046

PORUMB

0.39

0.04

VI

VII

0.113

0.305

VIII
0.065

0.062

FL.SOARELUI

0.324

0.055

0.109

MAZRE

0.279

0.046

0.069

1.124

0.603

0.537

0.353

1.429

IX

0.402

0.279

0.201

0.4

1.093

0.321

1.158

0.349

XI

XII

TOTAL
1.257

0.418

1.936

CAMERA
TOTAL
ZILE
INCHIRIATE

0.047

0.04

0.414

1.021

5.444

CAPITOLUL III
Intocmirea unui model matematic de programare liniara

3.1 Construirea modelului

a) Activitati si resurse
ACTIVITATI
DIMENSIUNE
PROFIT
CONSUM ZO
TOTAL
CONSUM ZM
TOTAL
RETRIBUTII

GRAU

PORUMB FL.SOARE MAZARE

CAMERA

X1

X2

X5

X3

X4

871.124

769.553

865.059

935.606

1992

1.5

13.556

7.02

2.007

16.6

1.257

1.093

1.158

1.936

62

565.6

290.4

82.9

b) Forma algebrica a modelului

FO 871.124*X1+769.553*X2+865.059*X3+935.606*X4+1992*X5
L1.X1+X2+X3+X4+X573.8
L2.X55
L3.X132
L4.X220
L5.X312
L6.X49.8
L7.1.5*X1+13.566*X2+7.02*X3+2.007*X4+16.6*X540.683
L8.1.257*X1+1.093*X2+1.158*X3+1.936*X45.444
L9.62*X1+565.6*X2+290.4*X3+82.9*X4+300*X516260
CNN.X1+X2+X3+X4+X50
c) Forma matriciala a modelului
FO.[871.124,769.553,865.059,935.606,1992]
L1.[1+1+1+1+0] 73.8
L2.[0,0,0,0,1] 5

300

L3.[1,0,0,0,0] 32
L4.[0,1,0,0,0] 20
L5.[0,0,1,0,0] 12
L6.[0,0,0,1,0] 9.8
L7.[1.5,13.566,7.02,2.007,16.6] 40.683
L8.[1.257,1.093,1.158,1.936] 5.444
L9.[62,565.6,290.4,82.9,300] 16260
CNN.[1+1+1+1+1]0

5.000,9.000,1.000,0.000,0.000
871.124,769.553,865.059,935.606,1992.000
2868.000,3380.000,2898.500,4200.000,4150.000
1.000,1.000,1.000,1.000,0.000
0.000,0.000,0.000,0.000,1.000
1.000,0.000,0.000,0.000,0.000
0.000,1.000,0.000,0.000,0.000
0.000,0.000,1.000,0.000,0.000
0.000,0.000,0.000,1.000,0.000
1.500,13.566,7.020,2.007,16.600
1.257,1.093,1.158,1.936,0.000
62.000,565.600,290.400,82.900,300.000
""
""
""
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"

"<"
0.000
0.000
0.000
73.800
5.000
32.000
20.000
12.000
9.800
40.683
5.444
16260.000
"Grau"
"Porumb"
"Fl.So"
"Mazare"
"Cam Agrot"
""
""
""
"suptot"
"Nr Cam"
"SUP Grau"
"SUP Pb"
"SUP Fl.So"
"Sup Mazare"
"ZO TOT"
"ZMEC TOT"
"RETRIBUTII"