Disciplina:

Reactoare Chimice (cu aplicatii in Industria

Organica de Sinteza, Petrochimie si Carbochimie)

Semestrul 1 : 2 h/saptamana curs + 2 h/ saptamana aplicatii

Evaluarea cunostintelor prin examen
(50 % raspuns examen si 50 % notarea activitatii
din timpul semestrului).

Semestrul 2: 1 h/saptamana curs + 1 h/ saptamana proiect de an

Evaluarea cunostintelor prin notarea activitatii din
timpul semestrului (verificare pe parcurs);
Proiectul se noteaza separat !

BIBLIOGRAFIE
a) Lucrari publicate in Romania
1. Mihail R., Reactoare chimice. Analiza si dimensionare, vol.I, Litografia
Inst. Politehnic Bucuresti, 1972.
2. Mihail R., Crloganu C., Reactoare n Industria Chimica, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1963.
3. Mihail R., Modelarea Reactoarelor Chimice, Ed. Tehnica, Bucuresti,
1976.
4. Mihail R., Muntean O., Reactoare chimice, Ed. Didactica si Pedagogica,
Buc., 1983.
5. Muntean O., Woinaroschy A., Bozga G., Aplicatii la calculul reactoarelor
chimice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1983.
6. Muntean O. et al., Culegere de Probleme de Reactoare Chimice, vol. 1
si 2, Litografia Inst. Politehnic Bucuresti, 1981.
7. Bozga G., Muntean O., Reactoare Chimice, vol 1 si 2, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 2002

b) Lucrari publicate pe plan international

8. Levenspiel O., Chemical Reaction Engineering. An introduction to the
design of chemical reactors, John Wiley & Sons, N. Y.,1962, 1972, 1999.
9. Froment G. F., Bischoff K., Chemical Reactor Analysis and Design, John
Wiley & Sons, N. Y., 1979, 1990.
10. Fogler H. S., Elements of Chemical Reaction Engineering, Prentice Hall,
N. Y., 1992.
11. Westerterp K. R., Van Swaaij W. P. M., Beenackers A.A.C.M., Chemical
Reactor Design and Operation, John Wiley & Sons, N. Y.,1984.
12. Smith J. M., Chemical Engineering Kinetics, Mc Graw Hill, N.Y., 1956,
1970, 1975.
13. Trambouze P., Van Landeghem H., Wauquier J. P., Les Reacteurs
Chimiques. Conception/ Calcul/ Mise en oeuvre, Technip, Paris, 1984.
14. Villermaux J., Genie de la Reaction Chimique. Conception et
fonctionnement des reacteurs, TecDoc, Paris, 1981, 1992.

1.

Obiectul disciplinei Reactoare Chimice:

Structura generala a unui proces tehnologic, specific industriei chimice:

Materii
prime

1. Operatii
pregatitoare

2. Transformari
chimice

3. Separarea/
conditionarea
produsilor

Produsi

Reactanti netransformati; solventi

Etapele 1 si 3 sunt de natura fizica si se studiaza pe principiul operatiilor

unitare.
In etapa a 2-a au loc transformari de natura chimica (schimbari ale
structurilor moleculare) ale substantelor. Din substantele supuse
transformarii (reactanti) se obtin substante noi, cu valoare mai ridicata
(produsii de reactie). Utilajele in care au loc aceste transformari sunt
denumite reactoare chimice.
Reactorul chimic- utilajul in care au loc transformari chimice, inglobate
intr-un proces tehnologic, destinat obtinerii unuor produse de interes
comercial.

Rolul reactorului in instalatia chimica:

(i) de cele mai multe ori influenteaza in mod determinant performantele globale ale
instalatiei;
(ii) inglobeaza, de regula, factorii majori de risc in operarea instalatiilor chimice
(sursa potentiala de accidente).

Importanta proiectarii si operarii corecte a reactoarelor chimice.

Etapele proiectarii unui reactor chimic industrial (proces chimic nou):
1. Studiul experimental al
transformarii (reactiei) chimice la
scara redusa (laborator si pilot)

2. Date stoechiometrice,
cinetice si termodinamice
Tehnologie
Chimica, Chimie
Fizica

3. Principii/metode de realizare a transformarii

la scara industriala (transpunerea procesului la
scara industriala): stabilirea conditiilor de
reactie, selectia tipului de reactor,
dimensionarea si stabilirea regulilor de operare
a reactorului.
Disciplina Reactoare Chimice

Obiectul disciplinei: Studiul principiilor i metodelor ce intervin n

transpunerea i exploatarea transformarilor chimice la scar
comercial.

Disciplina asigura competente in:

- Cunoasterea particularitatilor functionale si constructive ale
diferitelor tipuri de reactoare chimice;
- Selectarea tipului de reactor cel mai adecvat unei transformari
chimice date;
- Dimensionarea tehnologica a reactoarelor chimice;
- Analiza si optimizarea regimurilor de operare ale reactoarelor.

2. Elemente recapitulative referitoare la transformarea (reactia)

chimic
2.1. Clasificari ale reaciilor chimice:
Criteriul de clasificare

Tipuri de reacii

Exemple

stoechiometria

a)Singulare
(unilaterale)
b)Multiple
(complexe)

a) CH3COOH + C4H9OH CH3COOC4H9 + H2O

b) C3H8 C3H6 + H2
C3H8 C2H4 + CH4

sensul de desfurare

a) Ireversibile
b) Reversibile
(opuse)

a) C2H4 + Cl2 C2H4Cl2

b) C4H10 C4H8 + H2

efectul termic

a) exoterme
b) endoterme

a) C6H6 + C3H6 C6H5-C3H7

b) C3H8 C2H4 + CH4

complexitatea

a) elementare
b) neelementare

a) Cl2 2 Cl
b) C2H4Cl2 C2H3Cl + HCl

numrul fazelor
existente n amestecul
de reacie

molecularitatea

a) omogene
b) neomogene

a) cracarea termic a hidrocarburilor (faz

gazoas)
b) sinteza acidului sulfuric, prin reacia SO3
cu apa (SO3 gazos este pus n contact cu apa
lichid )

a)
monomoleculare
b) bimoleculare

a) C3H8 C2H4 + CH4

b) C2H4 + Cl2 C2H4Cl2
c) 2NO + O 2 NO

2.2. Elemente de stoechiometrie utilizate in analiza reactoarelor chimice

2.2.1 Ecuatia chimica. Exprimare generalizata
i) Reactii singulare

1' A1 '2 A 2 ... 'M A M M 1 A M 1 ... s A s

(1a)

1' ,..., 'M , M 1,..., s - coeficienti stoechiometrici pozitivi;

s

sau:

jA j 0
j1

M- numar de reactanti;
s - numrul de specii chimice participante la reacie.

j = - 'j 0

pentru j 1, ..., M

Exemplu: CH4 + H2O CO + 3H2

poate fi exprimat n forma echivalent:
- A1 - A2 + A3 + 3A4 = 0 , n care:
A1 = CH4 ; A2 = H2O ; A3 = CO ; A4 = H2
.

(1b)

ii) Reactii multiple

s

ij A j 0
j1

i=1,2,..r

r numarul de reactii chimice

Matricea coeficientilor stoechiometrici:

11 12 13 ... 1s

...

23
2 s
21 22
31 32 33 ... 3 s ij

...
...
...
...
...

r1 r 2 r 3 ... rs

(2)

Exemplu: Reactiile ce au loc la sinteza metanolului din CO si CO2

CO + 2H2 CH3OH
(i)
CO2 + H2 CO + H2O
(ii)
CO2+ 3H2 CH3OH + H2O
(iii)
Introducnd notaiile:
A1 = CH3OH ; A2 = CO ; A3 = H2 ; A4 = CO2 ; A5 = H2O
ecuaiile (1) i (2) pot fi transcrise n forma:
A1 - A2 - 2A3 0
A2 - A3 - A4 + A5 0
A1-3A3- A4 +A5 = 0
1 1 2 0 0
Matricea coeficienilor :
0 1 1 1 1
1 0 3 1 1
Observatie: ecuatiile chimice (i), (ii) si (iii) sunt liniar dependente. In calculele stoechiometrice se
recomanda utilizarea unor sisteme de ecuatii chimice liniar dependente. In exemplul de mai sus,
eliminand una din ecuatii, rezulta un sistem de ecuatii independente, corespunzand unei matrici a
coeficientilor, cu doua linii. Daca, de exemplu, se elimina ecuatia (iii):

1 1 2 0

0 1 1 1

0
1

iii) Descrierea simplificata a compozitiei amestecurilor complexe,

utilizand reprezentari virtuale prin pseudocomponenti
- utilizata uneori in calcule ce implica transformari ale fractiunilor petroliere.
Spre exemplu, Weekman i Nace (1970) au descris, in mod simplificat,

procesul de cracare catalitic a motorinei, prin ecuaiile:

A1 12A2 + 13 A3
A1 24 A4
n care au fost introduse reprezentrile globale ale componentilor
amestecului prin substantele fictive sau pseudocomponentii:
A1 motorina ; A2 - benzine; A3 - hidrocarburi C1 - C4 i A4- cocs.
Pentru fiecare pseudocomponent, Aj, se deduce formula globala CxHy
utilizand date experimentale (masa molara medie, continutul de carbon si
respectiv continutul de hidrogen).
Coeficienii (selectivitile) ij se determin din conditii de conservare a
atomilor de C si H.
Exemplu de mase molare medii pseudocomponenti : M1=333 kg/kmol;
M2=106,7 kg/kmol; M3=40 kg/kmol; M4=14,4 (Ahari et al., Petroleum & Coal
50 (2), 15-24, 2008).

2.2.2. Marimi utilizate in caracterizarea cantitativa a transformarii in

reactorul chimic
A. Gradul molar de avansare a reactiei (avansarea reactiei)

i) Reactii singulare
Gradul molar de avansare a reactiei descrisa prin ecuatia (1a) este definit prin
relatia:

n1,0 n1

1'

n2,0 n2

2'

...

nM ,0 nM

M'

nM 1 nM 1,0

M 1

...

variatia numarului de moli de Aj datorita reactiei

coeficientul stoechiometric al lui A j

ns ns,0

(3)

n j n j0

, j =1,...,s

(4)

nj0 - numrul de moli de component Aj, n amestecul de reacie la momentul initial;

nj- numrul de moli de component Aj , n amestecul de reacie la momentul curent.

0 n;

n j ,0
n min '
j

j 1,K , M

(5)

Observatie: Formularile de mai sus sunt specifice sistemelor de reactie (reactoarelor)

discontinue. Pentru sistemele continue se aplica aceleasi relatii de calcul, in care n j
reprezinta debite molare ale componentilor (kmol/s), avand de asemenea dimensiuni de
debit molar.

Din relatia (4) se obtine:

n j =n j,0 + j ,

j=1,2,...s

(6)

ii) Reactii multiple

s

ij A j 0

i = 1, 2, ..., r

(7)

j 1

Se definete un grad de avansare pentru fiecare reacie, prin relaia:

,i = 1, 2, ... r,
(8)
j = 1, 2, ...,
ij
s
nj nj,0 ij i - contribuia reaciei i la variaia numrului de moli de
i
specie Aj din amestec

nj nj,0

Din relatia (8) se poate deduce:

nj nj,0

ij i
i 1

, j = 1, 2, ..., s

(9)

B. Conversia, selectivitatea si randamentul transformarii chimice

Conversia unui reactant reprezinta fractia de reactant care s-a transformat:
Xj

cantitatea de reactant A j transformat

cantitatea de reactant A j supusa transformarii

n j ,0 n j
n j ,0

0 X j 1 (10)

In cazul reactiilor multiple, pentru a caracteriza cantitativ modul n care are loc
transformarea se utilizeaz noiunile de selectivitate i randament.
Selectivitatea transformrii reactantului A1 n produsul Ak , k/1, se definete prin
relaia:
n1,k
cantitatea de A1 transformat in A k
k /1

(11)
cantitatea totala de A1 transformat n1,0 n1
Randamentul transformrii reactantului A1 n produdul Ak , k/1, se definete
prin relaia:
k/1 =

cantitatea de A1 transformat in A k
cantitatea de A1 supusa transformarii

n1,k
n 1,0

(12)

Din relatiile de definitie (10), (11) si (12), rezulta:

k /1 k /1 X1

(13)

Nota: pentru o reacie singular k/1 =1 i k/1 =X1.

Aplicatie: La nitrarea n anumite condiii a clorbenzenului n vederea obinerii
paranitro-clorbenzenului, se obine un amestec organic ce conine izomerii nitroclorbenzenului n concentraiile (% masice): 33% orto, 64% para, 0,4% meta,
alturi de 0,6% dinitro-clorbenzen i restul de 2% clorbenzen netransformat. Se
cere caracterizarea transformrii clorbenzenului n acest proces. Amestecul initial
contine numai clobenzen si acid azotic.
Rezolvare
Se noteaz:

A1 C6H5Cl ; A2 HNO3 ; A3 o-C6H4(NO2)Cl ; A4 m- C6H4(NO2)Cl;

A5 p-C6H4(NO2)Cl; A6 C6H3(NO2)2 Cl ; A7 H2O.

Ecuaiile chimice ce pot fi scrise sunt urmtoarele:

A1 + A2 A3 + A7
(i)
A1 + A2 A4 + A7
(ii)
A1 + A2 A5 + A7
(iii)
A3 + A2 A6 + A7
(iv)
A5 + A2 A6 + A7
(v)
A1 + 2A2 A6 + 2A7
(vi)
Analiznd acest sistem de ecuaii chimice, se poate constata c include ecuatii liniar dependente (de
exemplu (iv) i (v) pot fi obinute scznd (i) i (iii) din (vi)). Transformarea poate fi caracterizat din
punct de vedere stoechiometric utiliznd patru din cele ase ecuaii, de exemplu (i), (ii), (iii) i (vi), care
alcatuiesc un sistem de ecuatii liniar independente.
Calculul se efectueaz n raport cu o mas oarecare, m f, de amestec organic de produi de reacie.
Masele molare:

M1 = 112,5; M3 = M4 = M5 = 157,5; M6 = 202,5.

Cantitile de substane existente n amestecul final:

n1 = 0,02 mf /112,5 = 1,77810-4 mf kmoli;

n3 = 0,33 mf /157,5 = 20,95210-4 mf kmoli
n4= 0,004 mf /157,5 = 0,25410-4 mf kmoli
n5 = 0,64 mf /157,5 = 40,63510-4 mf kmoli
n6 = 0,006 mf /202,5 = 0,29610-4 mf kmoli
n1,0= n1+n3+n4+n5+n6= 63,91510- 4 mf kmoli

- conversia clorbenzenului:
n1, 0 n1 63,915 10 4 mf 1,778 10 4 mf
X1

0,9722
4
n1, 0
63,915 10 mf

- selectivitatea transformrii clorbenzenului n izomerul para:

5/ 1

n1,5

n5

40,635 10

mf

n1,0 n1 n1, 0 n1 63,915 10 4 m 1,778 10 4 m

f
f

0,6539

- selectivitatea transformrii clorbenzenului n izomerul orto:

n13
n3
20,952 104mf
3/1

0,3372
n10 n1 n10 n1 63915
,
104mf 1778
,
104mf

- randamentul transformrii clorbenzenului n izomerul para:

n
n
5/1 15 5 5/1 X1 0,6357
n10 n10
Semnificaiile rezultatelor obinute:
97,22% din cantitatea de A1 supus transformrii (iniial) a reacionat;
din cantitatea de A1 reacionat, 65,39% s-a transformat n izomerul para
i 33,72% n izomerul orto;
din cantitatea de A1 iniial, 63,57% s-a transformat n izomerul para.

2.2.3. Exprimarea compozitiei amestecurilor de reactie

Este avantajos sa se faca in raport cu un numar minim de marimi, ale caror valori sunt
direct legate de evolutia transformarii chimice, denumite variabile de compozitie. Numarul
acestora este egal cu numarul ecuatiilor chimice care descriu stoechiometria transformarii
(exceptand anumite procese in regimuri tranzitorii, mai rar intalnite).

A. Reactii singulare
Exprimarea compozitiei este posibila in raport cu o singura variabila (de regula X1 sau ).

1'
X1 =
n1,0

Din (4) i (10), se obin relaiile:

sau

n1,0 X1

Combinand cu relatia (6) rezulta:

n j =n j,0 +
rj1

nj,0
n1,0

n1,0 X1 =n1,0 rj1 + ' X1 ,

'
1

'
1

j=1, 2,...,s

- raportul molar n care se afl speciile chimice Aj i A1 n

amestecul supus transformrii.

A1- reactant de referinta - reactantul in raport cu care se exprima compozitia.

(14)

(15)

i) Exprimarea fractiilor molare functie de X1 si

- numarul total de moli din amestec:
nt nI

nj nI

j1

nj,0

j1

n1,0 X1
1'

j n0

n1,0 X1
1'

j1

(16)

j - variaia numrului de moli n reacia chimic

j1

- Expresia fractiei molare a speciei Aj:

yj

nj
nt

y r

n1,0 rj1 j X1 / 1'

n0

n1,0 X1
1'

1,0 j1

j X1 / 1'

1 y1,0 X1

/ 1'

(17)

Se introduce notatia:

1 y1,0

1'

(18)

Expresia (17) devine:

j X1

y1,0 rj1
'
1

yj
1 1 X1
Pentru inert :

yI
n0

nI
n1,0 X1
1'

; j = 1, 2, ..., s
n1,0

n0 1 1 X1

y1,0
1 1 X1

(19)

(20)

nI
=
= rI1 -factor de dilutie
n1,0
n mod asemntor, folosind gradul molar de avansare a reaciei se obine:

yj

nj
nt

nj,0 j
n0

n
n0

y j,0 j n
1 n

- gradul molar de avansare raportat la numrul de

moli din amestecul iniial

(21)

ii) Exprimarea concentraiei molare volumice a speciei Aj functie de X1 si

- Pentru amestecurile de reacie cu densitate constant:

Cj=

nj

nj
V
0

=C j,0 +

j
'
1

C1,0 X1 =C1,0 rj1 +

respectiv:

nj,0 j

Cj

C j,0 j v

, unde

j
'
1

X1

v
V

(22)

(23)

- Pentru amestecurile de reacie cu densitate variabila:

Cj=

nj
V

nj
V0

-este necesara o expresie de dependenta V(X1) sau V()

De exemplu, pentru amestecuri de reactie gazoase cu comportare ideala:

R GT
V= n t
=
p

R GT
R G T

(24)
n
+n
X
=
1+y
X
n
=V
1+
X

0 1,0 1 '

1
1,0
0
0
1 1
'
p

Dac transformarea are loc n condiii izobare i izoterme (p = p0 ;T = T0):

Cj=

nj
V

Cj=

n1,0 rj1 + j X1 /1'

V0 (1+1 X1 )

C1,0 rj1 + j X1 /1'

1+1 X1

C1,0 rj1 + j X1 /1'

(25)

1+1 X1

; j = 1, 2, ..., s

(26)

In mod asemanator, se obtine:

V nt

R GT
R T
n0 G V0 (1 n )
p
p

(27)

si de asemenea:

nj

n j,0 + j

y j,0+ j n

n0
Cj =
=
=C 0
; C0 = = C j,0
V V0 (1+ n )
1+ n
V0

(28)

La amestecuri cu densitate variabila, este mai avantajoasa utilizarea

concentratiei molare masice:

nj
g j= =
m

sau:

n1,0 rj1 +

j
X
1' 1

X1

(29)

n j,0 + j

g j=
= g j,0 + j m ; m =
m
m

(30)

=g1,0 rj1 +

j
'
1

(in reactoarele discontinue sau in cele continue in regim stationar, m= constant)

B Reactii multiple. Exprimarea compoziiei functie de gradele

molare de avansare
Se pleaca de la relatia (9):
r

n j =n j,0 + ij
i=1

, j = 1, 2, ..., s

(9)

Numarul total de moli din amestec:

s

n t = n j = n 0 +
=n ij + i
j=1

=n ij + i 0

j=1 i=1

i=1 j=1

i=1

ij

j=1

Notand:

i = ij

- variatia nr. de moli in reactia i

j=1

n t =n 0 +

(31)

i=1

- fractiile molare ale speciilor chimice in amestec:

r

n j,0 + ij iy +j,0 ij
i=1
i=1
yj= =
=
r
r
nt
n 0 +
i i 1+
i
nj

i=1

ni

ni i / n 0
, j = 1, 2, ..., s

(32)

ni

i=1

Nota: In utilizarea expresiilor de mai sus, cele s specii chimice includ si eventuale
componente inerte, pentru care se introduc coeficienti stoechiometrici
nuli.

- concentratii molare raportate la unitatea de masa de amestec:

r
+

n
j,0
ij i
r
j
i=1
g = =
=g + ;
j m
j,0
ij mi
m
i=1
0
n

=
mi

i
m

- concentratiile molare volumice (amestecuri cu densitate constanta):

Cj

nj
V

nj,0

ij i
i 1

V0

C j,0

ij vi
i 1

Aplicatie: Reactia de descompunere a NO2 are loc n faza gazoasa n conditii izoterme, izobare,
conform ecuatiei:
sau A1 2A2
N 2O4 2NO2
Sa se exprime evolutia compozitiei amestecului de reactie functie de conversia reactantului A 1 si respectiv
gradul de avansare a reactiei, n ipoteza comportarii ideale a amestecului.

Solutie
a) Se supun transformarii n1,0 kmoli A1 pur.
Aplicnd relatiile (22) si (23), cantitatile (n moli) de A1 si A2 sunt:
sau
n1 n10
n1 n10
,
, (1 X1)

n2 2n10
, X1
De asemenea:

sau

n2 2

1 = y1,0

= y1,0 =1
1'

Fractiile molare rezulta din (19)- (21) :

y1

1 X1 ;
1 X1

respectiv:

y1

y2

y10
, n
1 n

2X1
1 X1

y2

2 n
1 n

Volumul ocupat de amestecul de reactie:

V=V0 1+1 X1 = V0 1+X1

Concentratiile molare:

C1 C1,0

C1 =

1 X1
1 X1

C2

2C1,0X1
1 X1

1- n
1- n
p 1- n
= C0
= C10
RT 1+ n
1+ n
1+ n

respectiv:

p 2 n 2 C10 n
C2 =
=
RT 1+ n
1+ n

Concentratiile molare raportate la unitatea de masa, se obtin de asemenea din (29) si (30):

g1 g1,01 X1

sau:

g2 2g1,0X1

g1 g1,0 m ; g 2 2 m

b) Se supune transformarii un amestec format din n 1,0 kmoli reactant A1 si nI kmoli inert I

n 0 =n1,0 +n I =n1,0 (1+); =

n1,0

1
y1,0 =
=
;
n1,0 +n I 1+

nI
n1,0

1 = y1,0

1
=
y
=
1,0
1'
1+

Fractiile molare:

y1 = y1,0
Sau:

1-X1
1-X1
=
1+1 X1 1++X1 ;

y1 =

y1,0 - n
1+ n

y2 =

2 y1,0 X1
1+1 X1

2 n
y
=
; 2
;
1+ n

yI =

2 X1
;
1++X1

y1,0
1+ n

yI =

y1,0
1+1 X1

1++X1

1+ n 1+

Concentratiile molare:

C1 =C1,0

C 1+ 1-X1
1-X1
= 1,0
1+1X1
1++X1

; C2 =

2 C1,0 1+ X1
1++X1

Aplicatie numerica: n1,0 = 100 moli; nI = 10 moli; M1= 92;

CI =

C1,0 1+
1+ +X 1

MI = 28; X1= 0,75; T= 400 K; p=1 bar;

Teme
1) Reactia de oxidare a metanolului

are loc n faza gazoasa, cu oxigen din aer,

n conditii izoterme, izobare, conform ecuatiei:

CH 3OH 0,5O2 CH 2O H 2O
Din motive de selectivitate a transformarii, se lucreaza cu un exces de 25 % al
metanolului fata de oxigenul stoechiometric necesar.
a) Sa se exprime evolutia compozitiei amestecului de reactie (fractii molare si
respectiv concentratii molare volumice) functie de conversia oxigenului si respectiv
gradul de avansare a reactiei, n ipoteza comportarii ideale a amestecului.
b) Sa se calculeze valoarea maxima a conversiei metanolului ce se poate realiza in
aceste conditii.
c) Calculati valorile fractiilor molare ale componentilor amestecului in conditiile de la
punctul anterior.
Comportarea amestecului se considera ideala, iar compozitia aerului se
aproximeaza a fi 20 % O2 si 80 % N2 (molar).

2) Pentru reacia chimic, la densitate constant a mediului de reacie,

descris prin ecuaia:
A + 2B P + R,
prezentai expresiile de dependen n raport cu conversia lui A, ale
concentraiilor molare i respectiv fraciilor molare ale speciilor A, B, P i
R. Incercati sa formulati o aplicatie numerica referitoare la nitrarea
benzenului (A) cu acid azotic (B), la dinitroderivat (P).

3)

ntr-un reactor continuu, are loc cracarea termic (piroliza) propanului, n

prezena aburului, la 1023 K i 1,5 atm. Admind c singurele reacii care
au loc sunt:
C3H8 CH4 + C2H4
(1)
C3H8 C3H6 + H2
(2)
i cunoscnd compoziia amestecului rezultat din reacie (% molare): 6,75%
C3H6, 15% C2H4, 54% H2O, restul fiind format din C3H8, H2 i CH4, s
se calculeze:
a) Gradele molare de avansare raportate la unitatea de mas de amestec,
ale celor dou reacii;
b) Conversia i randamentul transformrii propanului n eten;
c) Debitele de propan i abur necesare obinerii a 560 kg/h etilen la
randamentul de la punctul anterior.

4)

La sinteza CH3OH din CO si CO2 au loc reactiile independente:

CO + 2H2 CH3OH
(i)
CO2 + H2 CO + H2O
(ii)
Intr-un reactor continuu se alimenteaza un amestec format din 10 mol/s
CO, 20 mol/s CO2, 68 mol/s H2, 1 mol/s CH3OH si 1 mol/s H2O.
La iesirea din reactor se obtine un amestec format din 11 mol/s H2O si 6
mol/s CO. Sa se calculeze:
a) Gradele molare de avansare ale celor doua reactii;
b) Conversiile CO si respectiv CO2, realizate in reactor;
c) Fractiile molare si respectiv masice ale componentilor la iesirea din
reactor.

5) ntr-un un reactor de cracare termica, se alimenteaza 3000 kg / h

amestec format din etan si abur, n raportul de dilutie abur : etan = 0,6 (kg /
kg). Amestecul la iesirea din reactor are temperatura de 850C, presiunea
de 1,5 atm si compozitia (% masice): 27% C2H6; 29,4% C2H4; 2,4% CH4;
0,325% C2H2 , restul fiind format din hidrogen, hidrocarburi cu peste 4
atomi de carbon (C4+) si abur. Pentru descrierea transformarilor chimice ce
au loc n reactor, se utilizeaza ecuatiile chimice:

C2 H6 C2 H4 + H2
C2 H6 CH4 + 1/2C2 H4
C2 H4 C2 H2 + H2
C2 H4 (C4+ )
Cunoscnd ca masa molara medie a fractiunii reprezentata prin
formula globala (C4+) este 70 si comportarea amestecului gazos este
ideala, se cer:
a) valorile gradelor molare de avansare extensive si respectiv valorile
gradelor molare de avansare raportate la unitatea de masa, ale
reactiilor chimice;
b) coeficientul si fractia masica globala a hidrocarburilor (C4+) din
amestec;
c) concentratia hidrogenului n amestecul de iesire (% masa si
respectiv kmol/m3);
d) conversia etanului, randamentul si respectiv selectivitatea
transformarii etanului n etilena;
e) debitele molare ale speciilor chimice la iesirea din reactor.