Metoda elementului finit (MEF)

2 ore curs + 2 ore laborator

Prof.dr. ing. Adrian PASCU

Catedra Organe de maini i Tribologie

Curs MEF A. Pascu

Formarea notei:

Lucrri laborator:
Test final laborator:
Bonificaie prez. curs
Test final curs :

40%
20%
20%
20%

Curs MEF A. Pascu

Although the finite element method

can make a good engineer better, it
can make a poor engineer more
dangerous.
{n timp ce metoda elementului finit
poate face ca un inginer bun s` devin`
mai bun, ea poate face ca un inginer
slab s` devin` mai periculos.
Curs MEF A. Pascu

Bibliografie
Blumenfeld, M
Introducere [n metoda elementelor
Bathe, K.-J.:
finite
Finite-Elemente-Methoden.
Ed. Tehnica, 1995
Berlin, Heidelberg,New
York: Springer 1986
G@rbea , D.
Analiz` cu elemente finite
Zienkiewicz, O.C.:
Ed. Tehnic`, 1990
The Finite Element Method. Gafi\anu, M. ].a.
McGraw-Hill 1977
Elemente finite ]i de frontier` cu
aplica\ii la calculul organelor de
Huebner, H. K. :
ma]ini
The Finite Element Method
Ed. tehnic` , 1987
for Engineers
Pascariu, I.
John Willey & Sons 1975
Elemente finite Concepte-Aplica\ii
Ed. Militar` , 1985
Curs MEF A. Pascu

Scurt istoric
1940: Utilizarea metodelor matriciale [n calculul structurilor
(Hrennicoff -1941 ]i formulare varia\ional` R.Courant- 1943)
1950: Introducerea procedurilor de calcul bazate pe metoda
deplas`rilor ]i respectiv a rigidit`\ilor pentru calculul
structurilor complexe din avia\ie - formularea energetic` Argyris-1954)
1970: Utilizarea efectiv` ]i eficient` a MEF pentru calculul
structurilor [n industria aerospa\ial` (NASA) ]i apoi [n cea
constructoare de automobile ( NASA->NASTRAN)
1960: Impunerea termenului de element finit Finite
Element- R.Clough-1960
1980: Metoda c@]tig` teren ]i [n alte domenii: mecanica
fluidelor, electromagnetism etc.
1990: FEM se impune ca unealt` standard (numeric`)
pentru calculele inginere]ti
Curs MEF A. Pascu

Organigrama etapelor la realizarea unei piese mecanice

Concep\ie

Prototip

Modelare

Studiul comportamentului mecanic

Experimentare

Simulare numeric`
Optimizare
Validare

Produc\ie

Modific`ri
Curs MEF A. Pascu

 Proiectarea modern` trebuie s` fac` fa\` multor cerin\e

O sarcin` major` este determinarea comport`rii unei
structuri mecanice sau a unor elemente structurale sub
efectul ac\iunilor exterioare
Concret, intrebarea esen\ial` este : care este r`spunsul
structurii atunci c@nd este supus` ac\iunilor exterioare
(varia\ii de for\e, de temperaturi etc.)

Ac\iuni

R`spuns
Sistem

Curs MEF A. Pascu

STAREA GLOBAL~
A STRUCTURII (macro)
AC|IUNI MECANICE
(for\e, momente)

STAREA LOCAL~
A MATERIALULUI (micro)
TENSIUNI
(normale , tangen\iale)

DEPLAS~RI

(lineare, unghiulare)

DEFORMA|II
2

(specifice lineare, unghiulare)

Curs MEF A. Pascu

Rela\ii generale

Particularizare pentru o
bar` simpl` solicitat` axial

l {} = [D] * { }

l* = E *

2 {} = [B ] * {}

2* = (1/ L) l

3 { Fi} = [ K] * {i}

3* F = (E*A/ L) l

([n condi\iile accept`rii unei discretiz`ri

]i a unei func\ii predefinite pentru deplas`ri )

4 { } = [ D] * [B ] *{i}

F=ku
4* = F / A

([n condi\iile accept`rii unei discretiz`ri ]i a

unei func\ii predefinite pentru deplas`ri )

Curs MEF A. Pascu

Tensorul

tensiunilor
zy

z
zy

Direc\ia de ac\iune

zx

Direc\ia normalei la planul [n

care ac\ioneaz`

xy

xz

yx

yz

zx

zy

x

y

z

xy

xz
yz
Curs MEF A. Pascu

Rela\ia deforma\ii specifice-deplas`ri

u
x =
x
v
y=
y
w
z =
z

u v
xy = +
y x
u w
xz = +
z x
w v
yz =
+
y z

u, v, w , sunt componentele deplas`rii dup`

direc\iile x, y ]i z.

Curs MEF A. Pascu

Rela\ia deforma\ii specifice-deplas`ri

x
x 0

y
z 0
{ }= =
xy
y
xz
yz z
0

x
0

u
( x, y, z )

z v
( x, y, z )
0 w

x
y
z
(
,
,
)

Sub form` matricial`:

{ } = [B ]{ ( x , y , z ) }
Curs MEF A. Pascu

Rela\ia tensiuni-deforma\ii specifice

(legea lui Hooke generalizat`)
x d11

y
z
=

xy
xz

yz

d12
d 22

d13
d 23

d14
d 24

d15
d 25

d 33

d 34
d 44

d 35
d 45

sim

d 55

d16 x

d 26 y
d 36 z

d 46 xy
d 56 xz

d 66 yz

Sub form` matricial`:

{}=[D]{}
Curs MEF A. Pascu

Pentru materiale omogene, izotrope, cu

comportare linear`:

1
x

z
0
E
0
0
=

1
1
2
(
)(
)
xy

yz
0
0
0

zx

0
0
0

Not`: G =

1 2
2

1 2
2

0
x
0
y
0 z

xy
0 yz

zx

1 2

E
2(1 )
Curs MEF A. Pascu

Pentru starea plan` de tensiuni:

z = 0 z = ( x + y ) se neglijeaza
E
rezult`:

1
x

E

1
y =
2
(1 )
xy
0 0

0
0
1
2

x

y

xy

Curs MEF A. Pascu

Pentru starea plan` de deforma\ii:

z= 0

E
(1 ) x + y
z=
(1+ )(12 )

se neglijeaza

x
1
E

y =

(
1

)
(
1
2

)

0
xy

1
0

0 x

0
y

1 2
xy
2
Curs MEF A. Pascu

- Rela\ii analitice directe se pot ob\ine numai pentru cazuri

particulare simple, cum sunt structurile tip bar` supuse la
solicit`ri simple. Cel mai simplu exemplu este bara solicitat`
axial:
L = u
L

E, A

L + L

=E

E A
u
F=
L

F
=
A

F = k u

L 1
= u
=
L L
Curs MEF A. Pascu

Metode de calcul numeric

Programe matematice generale: Mathcad, Mathematica,

Maple, Matlab

Programe speciale care prelucreaz` ]i adapteaz`

formulele de calcul
de ex. metodologii de calcul standardizate, nomograme
Metode numerice
Metoda diferen\elor finite
Metoda elementelor de frontier`
Metoda elementelor finite (MEF) (FEM)
Curs MEF A. Pascu

Principiul de baz` al procedurilor

numerice
Ecua\iile diferen\iale descriu comportarea structurii la nivelul
unei particule infinitezimale
pt. probleme de rezisten\`
> Teoria elasticit`\ii
pt. mecanica fluidelor
> Ecua\iile Navier-Stokes
pt. c@mpuri magnetice
> Ecua\iile Maxwell
pt. transfer de c`ldur` [n solide
> Ecua\ia Fourier
Func\ia pe care o descrie ecua\ia diferen\ial` este o m`rime
caracteristic`:
pt. probleme de rezisten\`
> deplasarea
pt. mecanica fluidelor
> viteza, presiunea
pt. c@mpuri magnetice
> poten\ialul magnetic
pt. transfer de c`ldur`
> temperatura
Curs MEF A. Pascu

Principiul de baz` al procedurilor

numerice
Scopul este s` ob\in` solu\ia pentru aceast` func\ie.
Celelalte m`rimi rezult` din prelucrarea func\iei
Pentru solu\ionarea ecua\iilor diferen\iale se stabile]te o
reprezentare aproximativ` pentru func\ia necunoscut`.
Prin procedurile specifice metodelor de rezolvare
numeric` (Utilizarea diferen\elor, a dezvolt`rilor [n serie
etc.- care implic` discretizarea) problema descris` de
ecua\ia diferen\ial` se transform` [ntr-un sistem de
ecua\ii algebrice.
Prin solu\ionarea sistemului de ecua\ii se determin`
valorile m`rimii caracteristice [ntr-un num`r finit de
puncte ]i respectiv coeficien\ii care permit definirea
concret` a func\iei de aproximare.
Curs MEF A. Pascu

Metoda Elementului Finit (MEF)

Discretizarea - Func\ia de define]te numai pentru domenii
mici. Aceasta permite ca pentru descrierea comport`rii ei
[n interiorul domeniului s` se poat` alege func\ii de form`
simple, de ordin inferior.
Func\ia de aproximare pentru [ntreaga structur` rezult` din
asamblarea func\iilor domeniilor individuale, par\iale, mici.
Aceste domenii individuale sunt denumite elemente.
Punctele [n care se realizeaz` leg`tura dintre elemente sunt
denumite noduri.
1

Curs MEF A. Pascu

Metoda Elementului Finit (MEF)

O analogie: determinarea ariei unui cerc, consider@nd c`
se cunoa]te numai formula de calcul a ariei unui triunghi:
n

Atr = b h/2

Acerc =

A
i =1

tr i

de re\inut:
- utilizarea unei aproxim`ri bazat` pe folosirea de
elemente mai simple, pentru care avem la dispozi\ie o
solu\ie;
- sporirea exactit`\ii calculului prin rafinarea discretiz`rii
Curs MEF A. Pascu

Metoda Elementului Finit (MEF)

Se pot analiza astfel structruri cu forme mai complexe

Curs MEF A. Pascu

Entit`\ile cu care opereaz` Metoda elementului

finit sunt nodurile ]i elementele
M`rimea fizic` urm`rit` pentru calculul structurilor mecanice
este deplasarea. - [n urma discretiz`rii : deplasarea
nodurilor.
Pentru un nod, ca ]i pentru un corp exist`
6 deplas`ri posibile, denumite ]i grade de
libertate (DOF): trei transla\ii, notate u,v,w
]i trei rotiri, notate rx,ry,rz. Pentru cazuri
particulare num`rul acestor deplas`ri este
mai redus.

Exemplu:
Pentru nodul unui element de
structur` solicitat uniaxial,
singura deplasare ce intervine
este u

Curs MEF A. Pascu

Pentru noduri care intervin [n condi\iile de frontier`:

Rezemarea simpl` (2D)

Y
X

Sunt permise rz ]i transla\ia u

v=0

{n plan preia for\e Fy, nu

preia momente ]i Fx

Articula\ia (2D)
Y
X

u=0; v=0

Este permis rz

Preia [n plan for\e

Fx ]i Fy, nu preia
momente
Curs MEF A. Pascu

{ncastrarea

X
u=0; v=0; rz =0

Nu permite nici o deplasare

{n plan preia for\e Fx ]i

Fy precum ]i momente

Ghidarea
Y

X
v=0; rz =0

Permite numai transla\ia u

{n plan preia for\e Fy ]i

precum ]i momente Mz

Curs MEF A. Pascu

Sprijinirea plan`
Y

X
v=0; rx =0;ry =0

Permite deplasarile u ]i v
precum ]i rota\ia ry

Preia for\e verticale

Fy ]i momente Mx,Mz

Articula\ia sferic`
Y
X

z
u=0; v=0; w=0

Permite toate rota\iile, nu

permite nici o deplasare

Preia for\e dup`

toate direc\iile, nu
preia momente
Curs MEF A. Pascu

Elementele se diferen\iaz`:
- dup` geometrie
- dup` tipul de [nc`rcare suportat
- legea de comportare a materialului
Exemple

Modelare element finit

Element cu 1
nod - mass

Mas` concentrat` (se abstractizeaz` cu un punct )

Structur` din bare articulate

( sunt abstractizate ca linii)

Element bar` cu 2 noduri

(tip linie) - truss
Curs MEF A. Pascu

y
x

Structur` din profile sudate ( se modeleaz`

cu grinzi, abstractizate ca linii)

Structur` plan` sub\ire, solicitat` [n

planul ei (se modeleaz` ca o suprafa\`)

Element grind` cu 2
noduri (tip linie) - beam

Element de stare plan`

de tensiuni cu trei noduri
(tip suprafa\` ) - triang
Curs MEF A. Pascu

p
Element de stare plan` de
deforma\ii cu 4 noduri (tip
suprafa\` ) - quad -Plane2D
Structur` cu l`\ime mare, pentru care se poate considera
c` deforma\ia ]i solicitarea este identic` [n toate
sec\iunile transversale (stare plan` de deforma\ii)

Solid de revolu\ie cu [nc`rcare simetric`

Element de solid de revolu\ie

cu [nc`rcare axial-simetric`
Element cu 4 noduri (tip
suprafa\` ) - quad -Plane2D

Curs MEF A. Pascu

Pies` din tabl` ( se modeleaz` ca o

suprafa\`)

Element de [nveli] shell (tip suprafa\`)

cu 3 noduri

Element de solid tetra (tip volum) cu

4 noduri
Pies` masiv` (se modeleaz` 3D)

Curs MEF A. Pascu

Metoda Elementului Finit (MEF)

Continuum

Discretizare
Material
Geometria
elementului
Condi\ii de
frontier`
{nc`rc`ri

{Fi} = [K] * {i}

Sistem de ecua\ii cu n necunoscute
[K] = Matricea de rigiditate a structurii
{i } = Vectorul deplas`rilor [n nodurile
structurii
{Fi } = Vectorul [nc`rc`rilor structurii
( aplicate [n noduri)
Curs MEF A. Pascu

Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`

bxhxL = 20x10x100 [mm];

E= 2,1105 [MPa];

F = 100 [N]

Variante de abstractizare
]i discretizare
Elemente de plac` cu grosimea h
- shell
120 elemente 147 noduri
Elemente de stare plan` de deforma\ii
Plane2D- 100 elemente 127 noduri
Elemente tip linie, de grind` solicitat`
la [ncovoiere, (caracterizat` de I = bh3/12)
beam - 20 elemente 21 noduri
Elemente paralelipipedice de volum
solid- 600 elemente 1175 noduri
Curs MEF A. Pascu

Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`

Rezultate pentru deplas`ri

Solu\ia analitic` corespunz`toare

teoriei de bar`:

FL3
f max =
=
3 EI
100 1003 12
=
= 0,0952 [mm]
5
3
3 2,1 10 20 10
Curs MEF A. Pascu

Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`

Rezultate pentru
tensiunile x

Solu\ia analitic` corespunz`toare

teoriei de bar`:

FL
M
max =
= 2 =
W bh /6
100 100 6
=
= 30 [MPa]
2
20 10
Curs MEF A. Pascu

Simularea [nc`rc`rii
]asiului pe un banc de
prob` (50.000 nodes)

* FE-Kongress Baden-Baden, 1998

Curs MEF A. Pascu

Static Load Transfer

Curs MEF A. Pascu

Limit`ri: de exemplu la analiza tensiunilor

Persist` probleme pentru
analiza modelelelor de tip
solid: un exemplu concret arborele cotit
m`rimea modelului : chiar ]i
1.000.000 noduri se dovedesc a
fi o discretizare prea grosier`
pentru zonele cu concentratori
de tensiuni - de exemplu zona
racord`rii marcat` [n medalion

Curs MEF A. Pascu

Astfel de aspecte pot fi tratate eficient pentru p`r\i ale modelului

Curs MEF A. Pascu

Curs MEF A. Pascu

Modelul original PATRAN/NASTRAN

pentru aceasta caroserie a fost citit
de translatorul de date NASTRAN ADINA ]i convertit [n modelul
prezentat [n figur`.

Curs MEF A. Pascu

Curs MEF A. Pascu

Compara\ie a rezultatelor experimentale cu datele

furnizate de ADINA, pentru modelul analizat

Curs MEF A. Pascu