Lecia 1: Activitati n echipa

Acesta prima lectie din cursul Idei creative pentru copii se refera la unul din cele mai vechi si
valoroase elemente educative, povestirea. Ofera diferite exercitii practice pentru a ajuta
coordonatorul grupului sa foloseasca povestirea ca baza pentru o multitudine de activitati creative
n care toti copiii participa n egala masura si au ocazia sa-si dezvolte personalitatea n cadrul
grupului.
Scopul povestirilor de tipul pildelor nu este de a da explicatii logice in ceea ce priveste
comportamentul uman. n plus, nici nu exista o modalitate corecta de interpretare a lor. Mesajul
ascuns n subtext al acestui tip de povestiri ramne n memorie sau chiar n subconstient mult
timp dupa ce au fost spuse. n multe cazuri, ascultatorul nu devine constient de semnificatia
povestii dect atunci cnd un eveniment din viata lui nu-l pune n paralel cu aceasta.
Cnd lucrati cu un grup, comentariile trebuie sa ramna individuale - parerile cuiva sa nu fie
discutate de alte persoane. Toate reactiile personale sunt pretioase pentru persoana la care ele
apar.
O poveste spusa de la nceput pna la sfrsit pe acelasi ton nu va implica emotional nici un
ascultator. Momentele cu intensitate mare trebuie sa alterneze cu cele mai putin intensive pentru
ca auditoriul sa-si poata trage rasuflarea. De exemplu, o povestire violenta pe tot parcursul ei
devine monotona si chiar plictisitoare daca nu exista o parte linistita.
Folositi informatiile din aceasta lectie pentru a dezvolta si pentru a
pune in relatie activitatile prezentate n celelalte lectii: Machiajul fetei,
Constructii din carton, Mastile, Costumele, Teatrul de papusi.
1.1. Crearea povestilor ca activitate de grup
Luati o coala mare de hrtie si desenati orizontal linii pentru fiecare copil,
apoi ndoiti-o de doua ori pentru a obtine trei coloane egale.
ndoiti coala astfel nct sa ramna vizibila doar o parte. Scrieti ca titlu
"Substantive" si cereti fiecarui copil, pe rnd, sa spuna un substantiv.
Explicati-le ca acestea sunt cuvinte care denumesc obiecte, lucruri, fiinte ca:
floare, broasca, munte, casa, avion, pestera, baiat, nghetata, banana etc.
ndoiti din nou coala fara ca substantivele sa se observe; puneti titlul
"Adjective". Cautati fiecare cte un adjectiv si faceti o alta lista. Explicati
copiilor mai mici ca un adjectiv este un cuvnt care descrie nsusiri ale
obiectelor, cum ar fi: urias, purpuriu, ntunecat, vesel, gustos, alunecos, inteligent etc.
Pe a treia coloana scrieti "Verbe". Mai ales copiilor mici, explicati-le ce sugereaza verbele si
cereti-le exemple.
Este foarte important ca fiecare copil sa participe si sa fie ncurajat sa se gndesca la cele mai
fantastice si originale cuvinte. Pentru copiii foarte mici sau cu dificultati n nvatare
coordonatorul poate oferi o lista scurta de cuvinte din care acestia sa aleaga.
Desfaceti coala si veti avea cele trei liste una lnga alta. Acum ncepe distractia. Nu vom mai
privi coloanele de cuvinte fara nici o legatura, ci sirurile orizontale care formeaza baza povestii
noastre. Din fiecare sir orizontal realizam o propozitie scurta. Cu ct mai bizare si mai incredibile
sunt propozitiile, cu att mai amuzanta va fi povestea. De exemplu:
Floare uria alearg

FLOARE

URIAS

ALEARGA

O floare uriasa alerga.

BROASCA PURPURIU MANNCA
Broasca purpurie mnca...
CASA
NSPAIMNTATOR PRIVESTE
...fara sa stie ca este privita de catre Casa nspaimntatoare...
MUNTE
NTUNECAT CAUTA
...de pe Muntele ntunecat.
Alaturati frazele si veti obtine schema unei povesti.
Dezvoltati-o punnd ntrebari de genul:
- Unde/de unde alerga FLOAREA URIASA?
- FLOAREA URIASA s-a ntlnit cu (a evitat-o, a placut-o pe) BROASCA PURPURIE?
- Ce/pe cine mnca BROASCA PURPURIE?
- Unde se afla CASA NSPAIMNTATOARE? La ce priveste casa (ce cauta casa)?
- Ce trebuie sa se gaseasca pe MUNTELE NTUNECAT?
Asigurati-va ca fiecare copil contribuie la alcatuirea povestii. Dupa ce se dezvolta primele
siruri, copiii nu vor mai avea nevoie de ncurajare.
Povestea ar putea incepe n felul urmator:
A fost odata ca niciodata o FLOARE URIASA care statea
la soare cnd, deodata, din departare, se auzi un tipat
groaznic.
- Sper ca BROASCA PURPURIE nu a patit nimic..., spuse
FLOAREA URIASA care si lua radacinile si alerga ct
putu ea de repede spre prietena sa, BROASCA
PURPURIE. Alerga, alerga, alerga de-si dadu sufletul
pna ajunse lnga prietena sa, care mnca mamaliga pe
malul baltii.
- Salut, FLOAREO!... spuse broasca.
- Nu ai auzit tipatul acela nfiorator? spuse FLOAREA
URIASA.
- Nu, eram prea ocupata, mncam, a spus BROASCA
PURPURIE.
...Si habar n-aveau de CASA NSPAIMNTATOARE care-i
privea de pe MUNTELE NTUNECAT!...

1.2. Punerea n scena a unei povestiri

Filmele, piesele de teatru si spectacolele de televiziune va prezinta foarte detaliat si exact cum
arata eroul principal, lumea n care traieste, dusmanii nesuferiti pe care trebuie sa i nfrunte etc.
Fiecare spectator vizioneaza aceleasi imagini, aude aceleasi voci, fara a fi nevoie sa si
foloseasca imaginatia proprie - el asista pasiv la evenimentele ce se deruleaza n fata lui.
n ceea ce priveste povestirile, unul dintre aspectele extraordinare este ca ascultatorul poate crea
o lume fantastica, populata de creaturi fantastice si de oameni, toate acestea fiind unice, asa
cum unic este si individul care le-a imaginat. Ascultatorul trebuie sa gndeasca activ, sa
inventeze, sa-si foloseasca imaginatia. Astfel nct, el ajunge sa fie adevaratul autor, regizor si
scenograf.
Din pacate, daca grupul dumneavoastra intentioneaza sa puna n scena o povestire, minunata
unicitate ce caracterizeaza fiecare persoana, cu imaginatia respectiva, poate deveni o problema:

fiecare va avea propria versiune pentru eroul principal, pentru raufacator, pentru printesa,
pentru castel, pentru padurea fermecata etc.
n continuare va oferim o modalitate prin care un grup poate sa determine personalitatea,
portretul, felul de a fi, dimensiunile si chiar mirosul fiecarui personaj si ale fiecarei scene din
povestire; este o modalitate prin care grupul poate "sa dea viata povestirii".
Scopul urmarit: Acela ca ntreg grupul sa contribuie egal la crearea personajelor povestirii si a
ambientului n care se desfasoara aceasta.
1. Cititi povestirea copiilor
2. Alegeti un personaj sau un loc din aceasta povestire, de exemplu: Floarea cea uriasa sau
Muntele ntunecat.
3. Puneti cte o ntrebare, pe rnd, fiecarui copil, prin care acesta trebuie sa aleaga ntre doua
trasaturi opuse.
Exemplul 1: Fiecarui personaj i se poate atribui o personalitate foarte detaliata, complexa.
ntrebarea
Copilul
Raspunsul
coordonatorului
ntrebat
copilului
Tnara sau batrna?

Mihai

Tnara

Baiat sau fata?

Vlad

Fata

Grasa sau slaba?

Mirela

Grasa

Curajoasa sau fricoasa?

Ion

Curajoasa

Carmen

Puternica

Daniel

Urta

Ancuta

Proasta

Calma sau irascibila?

Bogdan

Irascibila

Blnda sau cruda?

Victoria

Blnda

Puternica sau fragila?

FLOAREA CEA URIASA
Urta sau frumoasa?
ESTE:
Desteapta sau proasta?

ndemnatica sau
Dalia
Nendemnatica
nendemnatica
Grupul a stabilit / identificat n Floarea cea uriasa urmatoarele caracteristici: fata tnara, grasa,
curajoasa, puternica, urta, proasta, irascibila, blnda si nendemnatica.
Exemplul 2: Orice lucru sau loc poate fi descris.
Copilul
Raspunsul
ntrebarea coordonatorului
ntrebat
copilului

MUNTELE
NTUNECAT:

Are cascade sau nu?

Mitica

Are o cascada.

Este stncos sau acoperit cu iarba?

Dana

Stncos.

Are copaci sau este plesuv?

Virgil

Are copaci.

Piscul este acoperit de gheata sau este

Elena
un vulcan fumegnd?

Vulcan fumegnd.

Exista o sosea catre vrf sau nu?

Sorin

Exista o sosea.

Are animale si pasari sau nu?

Evelina

Da.

Animalele/pasarile sunt dragalase sau

Mariana
nspaimntatoare?

nspaimntatoare.

Are pesteri si tuneluri sau nu?

Pesteri

Nicoleta

MUNTELE
NTUNECAT ESTE:

ntrebarea coordonatorului

Copilul
ntrebat

Raspunsul
copilului

nalt sau scund?

Marius

Scund.

Amenintator sau primitor?

Maria

Primitor.

Primejdios sau inofensiv?

Alex

Primejdios.

Se afla n apropiere sau la mare

distanta?

Florin

La mare
distanta.

Accesibil ascensiunii sau

inaccesibil?

Cristi

Inaccesibil.

Piscul se pierde n nori sau ntrun cer senin?

Nadia

n nori

n nori negri sau albi?

Laura
Negri.
Grupul a stabilit ca Muntele ntunecat este un loc periculos, dar atragator. Este situat undeva
departe, este solitar, acoperit de nori negri, iar piscul sau vulcanic fumega. Copacii sunt
presarati printre stnci si o cascada se napusteste asupra pantelor abrupte, inaccesibile.
Singura cale de a urca acest munte scund este o sosea ce trece peste un pod nalt, de piatra.
Exista si pesteri si pasari si animale nspaimntatoare.
Exemplul 3: Pot fi stabilite, de asemenea, ambianta, intervalul de timp si chiar conditiile
atmosferice.
Copilul
Raspunsul
ntrebarea coordonatorului
ntrebat
copilului

POVESTIREA ARE
LOC:

CADRUL:

n trecut sau n viitor?

Marian

n trecut.

n antichitate sau mai aproape de

zilele noastre?

Nicolae

n antichitate.

ntr-o lume reala sau fantastica?

Octavian

ntr-o lume reala.

n Romnia sau n strainatate?

Cristina

n strainatate.

ntrebarea coordonatorului

Copilul ntrebat

Raspunsul copilului

Este zi sau noapte?

Ioana

Zi.

Este dimineata sau seara?

Catalina

Dimineata.

Ploua sau este uscat?

Dorina

Nu ploua.

Este iarna sau vara?

Viorel

Vara.

Bate vntul sau nu?

Luiza

Bate vntul.

Este cald sau rece?

Doru
Este foarte f-r-r-r-ig.
1.3. Evitarea stereotipurilor
Cnd dam viata anumitor personaje este foarte usor sa folosim stereotipuri care limiteaza
mesajul povestii si care dauneaza chiar societatii ca ntreg ntruct lucrurile nvatate n copilarie
constituie baza principiilor si conceptelor dezvoltate pe parcursul vietii.
Iata cteva stereotipuri arhicunoscute: femeia este slaba de nger, pura, inocenta si are nevoie de
un barbat care sa o apere. Vrajitoarea cea rea este batrna, urta, mbracata n negru si
nemaritata.
Tipul care arata bine este totdeauna eroul, barbatul cel sarac puternic si inteligent pentru ca, de

fapt, era fiul unui nobil bogat (un taran nu ar putea avea vreodata asemenea calitati). Personajul
negativ este mereu un negru, un tigan, un strain sau, mai rau, un handicapat ori dereglat mental
etc...
Totusi, nu nseamna ca aceste genuri de personaje nu ar trebui sa apara ntr-o poveste. Sunt mii
de povesti frumoase care includ astfel de caractere si care formeaza baza multor traditii si valori
culturale; oricum, gradul de anticipare si superficialitate al personajelor tipice nu sugereaza asa
cum ar trebui viata adevarata si nu provoaca cititorul la meditatie, la a ghici, la a inventa sau
poate la a-si schimba parerile despre "raii si bunii".
Gnditi-va la ct de groaznic este pentru o fata care crede ca e prea
plinuta cnd fata cea grasa din poveste este totdeauna proasta,
invidioasa, lacoma si luata n rs de un print frumos care nu vrea sa o
sarute...

Metoda descrisa mai sus da nastere de obicei la trasaturi de caracter interesante, de exemplu o
persoana care este urta si buna la suflet, proasta si curajoasa sau un loc care este n acelasi timp
ademenitor si periculos; totusi este posibil sa cadeti n capacana copiilor de a impune trasaturi
arhicunoscute unui personaj. De exemplu, unii copii l vor vedea ntotdeauna pe print frumos, pe
monstru urt etc...
Acest lucru poate fi evitat punnd ntrebari grupului nainte de a le dezvalui personajele.
Scrieti numele personajelor pe foi separate, apoi ndoiti-le si puneti-le ntr-o
mapa. Apoi ...
Puneti membrilor grupului un numar de ntrebari despre personajul nr.1. Pe
urma o lista asemanatoare de ntrebari despre personajul nr.2, nr.3 si asa mai
departe.
Personajul nr. 1 este:
Curajos sau las?
Tnar sau batrn?
Urt sau frumos?
Destept sau prost?
i place baletul sau fotbalul?
Miroase a trandafiri sau a balegar?
Simplu sau sofisticat?
Razboinic sau pasnic?
etc.
Dupa ce raspunsurile la toate ntrebarile au fost notate, faceti o mica tombola n care copiii sa
extraga o foaie care sa dezvaluie ca personajul numarul 1 este... printul!
Veti obtine, deseori, povesti amuzante ntruct copiii s-ar putea sa aiba de-a face cu personaje ca
un print las, prost, dansator de balet care trebuie sa salveze o printesa razboinica, urta, batrna
din ghearele unui dragon inteligent, sofisticat caruia i place fotbalul si care miroase a trandafiri.
Daca lucrati cu un grup mai mare de copii exista riscul ca unii dintre ei sa se plictiseasca pna le
vine rndul. Pentru a evita acest lucru, coordonatorul trebuie sa nu dea prea mult timp de gndire
copiilor. Ei trebuie sa reia povestea de la nceput, sa descrie personajele si locurile unde are loc
actiunea.

O idee buna ar fi sa nu va gnditi prea mult pe parcursul unei singure sesiuni. De exemplu,
descrieti o singura scena si doar cteva, 2-3 personaje odata, apoi folositi informatia ca baza
pentru activitati creative, att la nivel individual, ct si la nivel de grup, cum ar fi:
desenarea scenelor si personajelor;
cautarea si colectionarea de materiale pentru realizarea de colaje;
croirea si chiar confectionarea costumelor personajelor;
realizarea unei harti a locului de desfasurare a actiunii;
realizarea de papusi si masti;
realizarea de modele din lut, plastilina, hrtie etc;
descrieri imaginative a scenelor sau personajelor;
interpretarea personajelor complexe, de exemplu, cum poate demonstra floarea gigantica
unui auditoriu ca este att urta, grasa si nendemnateca, ct si curajoasa si buna la
suflet.
Daca povestea se desfasoara n trecut, copiii mai mari pot sa mearga la biblioteca sa descopere
cum traiau oamenii n acea perioada, cel fel de haine purtau cu adevarat etc. Daca actiunea este
dusa n viitor, ei pot afla versiuni din nuvelele stiintifico-fantastice, filme, benzi desenate etc. sau
sa vada ce progrese tehnice s-au facut n ultima vreme.
Lecia 2: Machiajul
Oamenii au considerat tot timpul machiajul mai mult o gluma care nu merita sa fie luata n serios
si nu i-au acordat prea multa atentie. Nu-i luati n seama! De-a lungul istoriei, machiajul a jucat
un rol important n dezvoltarea culturilor si civilizatiilor. Machiajul a fost folosit de catre religii
n rituri, este necesar la festivaluri, n timp de pace si razboi. Nu e de mirare ca multor copii le
plac jocurile ce au ca tema pictatul fetei.
n continuare, va prezentam un ghid pentru organizatorii de jocuri cu tot ceea ce trebuie stiut
despre pictatul pe fata.
2.1. Cu ce ne machiem
Pentru nceput sa vedem ce fel de ustensile
pentru machiaj puteti folosi. Toate cele
prezentate mai jos ar trebui sa fie
inofensive pentru o piele normala si se pot
dizolva usor cu apa si sapun.
a.
creioanele
pentru
machiaj
Arata exact ca niste creioane de ceara.
Avantaje:
- sunt foarte usor de folosit. Pur si simplu
desenati pe fata. Chiar si copiii de sub cinci
ani pot sa-si deseneze unul altuia fetele;
- sunt non-toxice si nu produc nici un fel de probleme de sanatate (chiar daca sunt mncate din
ntmplare).
Dezavantaje:
- se procura mai greu.
Pe ambalajul produsului, urmariti neaparat specificatia "non-toxic".
b. machiajul clasic
Puteti folosi rujuri obisnuite, creioane dermatografe si farduri pentru ochi. Tot ceea ce ramne de
la parinti sau de la firmele de cosmetice reprezinta materiale excelente pentru machiaj.
nainte de a folosi creioanele dermatografe, masati fata cu o crema de fata (lapte DOINA).
Avantaje:
- puteti colecta multe pe gratis;
- copiii recunosc toate acestea ca parte a "lumii adulte" si le pot folosi jucnd rolul celor mari.
Dezavantaje:
- exista acea abtinere de la acest fel de activitati a celor de sex opus, care nu se regasesc n

actiunile propuse. Mai precis, baietii nu vor dori sa se machieze iar fetele vor lua aceasta actiune
prea n serios;
- veti primi un sortiment limitat de culori care nu va permite extinderea actiunii.
c. colorant alimentar si lotiuni pentru nou-nascuti
Este o metoda simpla, eficace si ncercata de multe proiecte cu succes.
Reteta: ntr-un recipient de plastic amestecam cantitati egale de lotiune si colorant. Daca se
ngroasa prea tare adaugati putina apa. Se aplica usor cu o pensula sau cu un burete. Se pastreaza
usor de la o zi la alta. Nuantele sunt nelimitate si puternice, dar se pot usca pe piele si pot da un
pic de mncarime. Totusi, nu asta reprezinta marea problema...
d. amestecul de faina de gru
Este o metoda veche pe care toti o pot realiza singuri.
Reteta: -aveti nevoie de: apa, faina de gru, colorant alimentar si sampon pentru copii (ajuta la
dizolvarea culorii).
Amestecati faina cu putina apa si puneti-o pe foc pna se ngroasa. Adaugati sampon pna se
dizolva. Aveti grija sa nu se faca nici un cocolos! Lasati sa se raceasca, apoi mpartiti compozitia
n recipiente mici si adaugati colorant pentru a obtine culorile dorite.
Aplicarea:
- cu un burete mic, fin, muiat n vopsea pentru a acoperi ntreaga fata sau o portiune mai mare;
- cu o pensula subtire pentru detalii si portiuni mici.
2.2. Idei pentru machiaj
Scopul unui proiect de joc este sa stimulati imaginatia copilului si sa-l lasati sa-si dezvolte
propriile idei. Ultimul lucru de care ar fi nevoie este o carte cu sugestii pentru pictatul fetei.
Totusi iata cteva idei, foarte des ntlnite:
Clovni:
Fetele de clovni au o ntreaga istorie. Ideile
de baza sunt nasul rosu, gura mare, rosie,
sprncenele puternic arcuite. Unii clovni au
si fata alba.
Vrajitoare:
O fata verde este foarte impresionanta, dar o vrajitoare poate avea orice
culoare. Pentru o vrajitoare rea, aplicati cenusiu n jurul ochilor, linii si
riduri pe frunte si n jurul ochilor.
Animale:
Pisici, lei, soareci, tigri se obtin repede desennd un nas botic si mustati, dar cu
fond diferit colorat si urechi.

Vampiri si oameni rai:

Trebuie sa realizati o fata palida, livida, folosind alb-albastriu
sau violet. n jurul ochilor si sub pometii obrajilor, folositi
culori ntunecate. La un vampir este nevoie de sprncene
ascutite si colti. Oamenii rai au cicatrici, mustati si barbi
ciudate, un dinte nnegrit si eventual un petic peste un ochi (ca
piratii).

Super-eroii:
Uitati-va la cteva reviste cu benzi desenate. Omul-paianjen este foarte
complicat, n timp ce incredibilul Hulk este peste tot numai verde. Majoritatea
eroilor de benzi-desenate sunt arhi-cunoscuti, asa ca de ce nu inventati unul?

Extraterestrii si monstrii:
Aici nu exista limite. Cine stie ce fiinte mai exista? O idee buna ar fi
sa aplicati auriu si argintiu pentru roboti.

Traditii culturale:
Multe popoare din lume (indienii americani, africanii) si deseneaza
fetele. Va puteti inspira de la acestia, dar evitati stereotipurile
vechi, precum "indienii si cowboii".

Adevarata arta faciala:

n sfrsit, haideti sa uitam de toate aceste modele si sa facem
ceva special. Poate fi ceva simbolic sau pur si simplu o adevarata
opera de arta.

2.3. Sugestii
Lasati copiii sa-si picteze propriile fete sau sa picteze fetele unul altuia, dar i puteti ajuta atunci
cnd se gndesc la efectele pe care vor sa le creeze.
ncercati sa nu vopsiti parul si ochii. Cnd lucrati cu copiii mai mari atunci va puteti apropia mai
mult de ochi si gura. n ceea ce-i priveste pe cei mai mici, lasati un loc liber n jurul gurii si al
ochilor.
Sa aveti tot timpul cteva oglinzi n jur.
Sa aveti apa calduta si materiale cu care sa corectati greselile si sa
curatati pensulele.
Puteti sa pictati minile, gtul, orice parte a corpului, dar gnditi-va
ca veti avea mai mult de spalat.
n cazul n care realizati o masca de monstru, aplicati pe fata bucatele
de plastilina pentru a obtine efecte ct mai realiste.
Pentru demachiat, folositi apa calduta cu sapun, eventual o crema
hidratanta (lapte DOINA).
2.4. Tenul sensibil
Tenul sensibil este totdeauna o problema cnd lucrati cu copiii. Toate mastile descrise n aceste
pagini au fost experimentate, iar substantele folosite nu vor irita sau nu vor produce alte probleme
unui ten normal.
Oricum, totdeauna va exista o minoritate care este alergica la anumite ingrediente. Binenteles ca
nu trebuie pictati, dar exista doua variante: ei pot sa nu stie ca sunt sensibili la acele ingrediente
sau pot sti, dar nu vor spune pentru ca nu vor sa lipseasca de la activitate. Tot ceea ce puteti face
este sa luati masuri de precautie:
ntrebati copiii daca sunt sau nu alergici. Daca ei nu stiu, atunci ntrebati parintii;
folositi o vopsea inofensiva;

nu pictati pe cei care au o eczema sau rani pe fata;

luati apa lnga dumneavoastra pentru a putea nlatura vopseaua repede n caz ca copilul
reactioneaza ntr-un mod neasteptat;
evitati nemultumirile pastrnd totdeauna ceva pentru cei carora nu le place sa li se murdareasca
fata.