DECORATIA trator de colegiu®, era vecin eu prictenul siu, locotenentul Ledentov®. In dimineata Anului Nou, Pusteakov se infiinté la. nga acestuia. — Uite ce e, Grisa, ii spuse el dup’ obisnuitele urfiri, n-ag fi yenit si te supar, dacd nu m-as gsi intr-o situatie foarte neplacuti. Imprumuti-mi, rogu-te, pentru astizi .Stanislav“-ul_ tu. Sint poitit a mast la Spicikin’, Tw fl stii pe piciitorul asta de negustor: © mort dup’ decoratii si, dac& cineva am poarté agitat la git saw pe piept: aga cova, aproape c& nici nu-l bag in seam. Unde mai puti ch are si dou fete... Pe Nastia si pe Zifta... Cred ch mit intelegi, dragul men?! Iti vorbese ca unui prieten... Aga cit di-mi decoratia, fi-mi serviciul asta! Pusteakoy ingiim’ toate-acestea rosind si privind mereu cu un aer ineureat spre ugk. Locotenentul trase o injuritura, dar se invoi, La ceasurile dowk dupi-amiazi, Pusteakov na o birja si porni spre locuinta lui Spicikin. Pe dram, ‘si destéicea din eind in cind suba gi isi admira pieptul pe care stréluceau aurul si smalful ,,Sta- nislay*-wlui_ imprumutat. ee ite simti alt om. cind ai asa cova‘, se gindea profesorul tusind usor. In fond e un fleac, o nimica toati, nu costa decit vreo cinci © ruble, si totusi ii d& gata pe toti!* ‘Ajuns Ja locuinta lui Spicikin, cobori din birji, isi desftiew suba si pliti pe indelete trisura. I se piiru e& birjarul rémAsese eu gura cliscati vizindwi epoletii, nasturii de metal si,,Stanislav‘ul. ‘Tusi incintat si intr’ in casi. In timp ce-si scotea suba in antret, aruned 0 privire spre salonul cel mare, unde. vreo cincisprezece persoane sedeau in jurul unei mese Iungi si mincau. Vocile mesenilor ameste- cate cu clinchetul tacimurilor ajungeau pin’ la ei. — Cine a sunat? — intreb’ gazda, A, Ley Nikolaici! Poftim, poftim. Ai cam intirziat, dar n-are a face... Abia ne-am agezat la - mast. Pusteakov isi scoase pieptul inainte, indlt& capul si, frecindu-si- miinile, intra in salon. Aici insd ii fu dat s& vada un lueru ingrozi- tor. La masi, aliituri de Zina, sedea colegul lui, Tremblant®, profe- sorul de francez’. S& se arate frantuzului cu ,,Stanislav“-ul insemna si stirneased o serie de fntrebiri din cele mai neplicute, sit se fact L* PUSTEAKOV!, profesor Ja gimnaziul militar si regis- 27 i ;de rusine pe toath viafa si s ajungh de risul lumii... Primul lui gind fu si-si smulgi din piept decoratia sau si fugiis dar fuga nu mai era ew putinta, iar decoratia fusese bine eusutk Acoperindu-si »Stanislav“-ul cu mina dreaptit, Pusteakoy se Cocos, salut cw stingticie pe toati Iumea si, firk s& intinds niminut mina, se lisi * greol pe un scatin liber, drept tn fata colegului stu. pSe vedo treaba eli biut!"— si spuse Spicikin, vizindu-l atit_ de ineureat. 1 se puse in faf& 0 farfurie ew sup’; Pusteakov apuch lingura cu mina stingi, dar, adueindu-si aminto cX futr-o societate aleast mu se cade si maninci cu stinga, declaré ei nase masa sicd ii era peste putin prinzease%, din now. — Vedefi.. eu... am minest. Merei... Bolborosi el. Mam dus sh fac o vizit& unchiului meu, protoiereul Wleiey®, care ma rhgat si... 8% ian masa en el, Si Pusteakov se simfi coplesit de un amestec de jale, eiudi si chiar minie, edei supa rispindea un miros nespus de imbiefor, iar rasolul de nisetru ficea pur gi simplu si lase gura apa. Incerck si-s libereze mina dreapta si s& acopere decoratia ou stinga, dar In eelo din wma renunti. »Or sit bage de seam... Cum si stan cu bratul intins aga, de-n curmezisul pieptului, de parc m-ag pregiti si cint? Nu se poate... Doamne, de s-ar isprivi odati eu masa asta, eh de mincat! am a minine Ia birt. Dupi felul al treilea Pusteakov ridici sfios ochii spre fran(uz, Din cine stie ce pricing Tremblant triigea si cl en ochitl la colegul Siu, cu un aer tot atit de incureat si niei el nu minea, Dupi ce se Corcetar’i unul.pe altul, chioris, se fisticira si mai tare si iyi coborira, amindoi privirile in farfuriile’ goale. »Mi-a viizut decoratia, nemernicul, isi spuse Pusteakov. Simt dupt mutra hui e% mi-a vieut-o! Iar dobitocul asta 0 catia si Jumitate. Mare Tucru si nu mi pirase% directorului!* Gazdele si oaspefii isprivira felul al patrulea, apoi, ev voia hui Dumnezeu, gi pe al cincilea... Un domn inalt, cu nari largi, piroase, cu nas coroiat si ochi pe jumiitate acoperiti de pleoape grele, se ridied in picioare. isi netezi cu palma érestetul si rosti cu glas risuntitor: ~ E... ¢... eu propun si bem pentru prosperitatea doamnelor aci prezente. Toti se ridicaré eu 2gomot si tnaljari eupele, Un ,ura‘ puternie isan prin toate odiile. Doanmele st domnisoarele zimbire siintin- Sera paharele sh eiocnieascd. Pusteakoy se seul si el gi rides paharal eu mina sting’. 1 } a eas— Loy Nikolaici, fii bun si di-i acest pahar Nastasiei Timofeey- na! — il rug& undomn, intinzindwi paharul. Fi-o si bea! Spro marea lui groazi, Pusteakov fu nevoit s& se foloseasct gi de mina dreapti. ,,Stanislav"-ul, cu panglicuta rosie, mototoliti, ‘izu, tn sfirgit, lumina zilei si prinse a luei, Profesorul se ingiilbeni, lis eapul in ‘jos gi arunci o privire deankdajduité spre frantuz. ‘Acesta se uiti la el cu ochi mirati, intrebiitori, Apoi un. zimbet sitet i se ivi po buze gi stinghereala i se sterse incet-ineet de pe fat’, — Inli Avgustovici, se adresti gazda franfuzului, trece, te rog, stickata asta mai departe! : Tremblant intinse goyaind mina dreapt% spre sticlé gi... 0, foricire! Pusteakov ziiri gi pe pieptul lui o decoratie. Si ce deco- ratie! Nu un Stanislav’, et 0 eoscogeamite Anna“?! Asadar, fran- tnaul ficuse gi el acceasl smecherie! De hucurie Pusteakoy fneepu sii rid si se trinti pe scaun... Acum nu mai avea de ce si-si ascundit , Stanislay-ul! Amindoi erau la fel de vinovati gi deci n-avea cine 2h denunte gi s& fact de ris pe celilalt... ... mugi Spicikin, zirind decoratia pe pieptul profeso- ral — Cindat, nu-i aga? — se adres Pusteakov franfuaului. Cind te gindesti, Tuli Avgustovici, putine propuncri pentru decorare s-au fheut la noi inainte de sirbiitori! Sintem atit de numerosi si totugi Ja institutia noastr’a numai dumneata gi cu mine am fost decorati. Poar-te cindat! 4 ‘Tromblant incuviinté vesel din cap si tsi bomb’ pieptul; pe reverul sting al hainci strilucea in toati frumusetea ci o ,,Sfint& ‘Anna clasa a IIL-a. i Dupi-mas& Pusteakoy s¢ plimb& piin toate odaile ariitindu-lo domuigoarelor decoratiz. Tse Iuase 0 piatr’ de pe ini’ si se simtea in largul lui, cu toate e& fi eam chiortiau matele de foame. Dact as fi stint, isi zicea e), uitindu-se cw invidie la Tremblant care diseuta eu Spicikin despre: decoratii, mi-ag fi trintit pe piept am ¢Viadimir>’, Cum naiba de nu mi-a dat prin cap? Era singurul Jucru care-1 mai sictia, Incolo, se simfea pe deplin fericit.