MANEVRE SI NOTIUNI

DE BAZA IN
GINECOLOGIE
Dr. Anca RCU

Metodele de examinare n
ginecologie

1. Consultaia ginecologic
2. Examenul clinic
2.1. Examenul general
2.2. Examenul glandelor mamare
2.3. Examenul ginecologic special

3. Examinrile complementare n
ginecologie

Consultaia ginecologic
Interogatoriul (anamneza)
Mai nti de toate trebuie s concretizm vrsta,
contextul familial i mediul socio-economic al
pacientei.

Obiective:
1. Determinarea motivului/motivelor consultaiei
2. Concretizarea antecedentelor personale i familiale ale
pacientei
3. Descrierea simptomatologiei funcionale a pacientei

Motivele consultaiei
Sngerrile anormale i dereglrile ciclului
menstrual:
- hipomenoree sau hipermenoree
- oligomenoree: sngerare menstrual <3 zile
- polimenoree: sngerare menstrual >7 zile
- menoragii
- metroragii: sngerri patologice de origine uterin care
nu au legtur cu menstrele
Amenoreea : lipsa menstrelor 6 luni
Leucoreea: eliminri/secreii vaginale
Dureri pelviene sau abdominale acute sau cronice
Sterilitate primar sau secundar
Dereglri sexuale

Antecedentele personale
fiziologice

Pubertatea
Caracterul ciclurilor menstruale
Date despre funcia sexual
Contracepia
Premenopauza sau menopauza

Antecedente obstetricale
Numrul de sarcini, paritatea, numrul de
avorturi.
Patologia sarcinilor, naterilor, complicaii
dup avorturi i n perioada de luzie.

Antecedente personale
patologice (medicale i
chirurgicale)
Se precizeaz afeciunile preexistente

Atenie deosebit se atrage asupra

antecedentelor chirugicale ginecologice

Antecedente familiale
Afeciuni generale: diabet, HTA,
hipercolesterolemie familial, patologie
trmboembolic sau cardio-vascular.
Patologia tumoral: cancer de sn i
cancer pelvian
Patologie n raport cu o maladie familial
genetic

Istoricul bolii
- debutul i caracterul evoluiei afeciunii

- examinrile de laborator i tratamentele

efectuate

Examenul clinic
examenul general

examenul ginecologic special

Examenul general
tipului constituional
morfologia pacientei (talia i greutatea)
caracterul tegumentelor (coloraie,
prezena vergeturilor/cicatricelor)
gradul de dezvoltare i repartiia esutului
adipos subcutanat
tipul i gradul de pilozitate

Examenul glandelor mamare

Inspecia

disimetria snilor n mrime i form

anomalii de form i contur a snilor
anomalii cutanate (hiperemie, edem, retracie,
fenomenul numit coaj de portocal)
anomalii ale areolei: eroziuni areolare sau
mamelonare, mamelon ombilicat etc.

Palparea

noduli
zone inflamate
zone dureroase
secreii mamelonare

Examenul ginecologic special

Examenul organelor genitale externe
semnele impregnrii hormonale care regleaz troficitatea organelor
genitale externe i dezvoltarea caracterelor sexuale secundare:
pilozitate
pigmentare (regiunii vulvare)
gradul de dezvoltare a labiilor mari i a
clitorisului
(sub dependena androgenilor)
gradul de dezvoltare a labiilor mici
(sub dependena estrogenilor)

anomaliile congenitale: hipoplazie vulvar, hipertrofia clitorisului

Sechele obstetricale: rupturi de perineu, epiziotomie, fistule

Examenul cu specul / valve ginecologice

COLUL UTERIN

forma i mrimea
Poziia i orientarea colului uterin
Aspectul mucoasei exocolului
Zona de jonciune scuamo-cilindric ntre
mucoasa endo- i exocolului
Prezena unor leziuni patologice: eroziuni,
ulceraii, tumori, etc.
Prezena i aspectul glerei cervicale

VAGINUL

Culoarea i troficitatea mucoasei vaginale

prezena malformailor vaginale
prezena cicatricelor
tumori benigne sau maligne
fistule uro- sau recto-vaginale
leucoreea

TUEUL VAGINAL
- obinut prin inseria degetelor 2 i 3 de la
mna dreapt n vagin, cu palparea
organelor genitale interne feminine ntre
degetele introduse n vagin i mna stng
(palpare bimanual)

TUEUL VAGINAL
Colul uterin:
poziia i orientarea
consistena
volumul
forma
mobilitatea
starea orificiului /gradul de dilatare

TUEUL VAGINAL
Corpul uterin:
dimensiunile
forma
poziia uterului n excavaia pelvian
consistena
mobilitatea
sensibilitatea

TUEUL VAGINAL
Anexele:
n mod normal se palpeaz numai ovarele
prin fundurile de sac vaginale laterale.
Fornixurile vaginale:
n mod normal sunt suple, largi,
nedureroase.
Faa posterioar a vezicii urinare i uretra
terminal.

Examinrile complementare
n ginecologie
Examenul bacterioscopic
Scopul
diagnosticul afeciunilor inflamatorii ale
organelor genitale/depistarea agenilor
infecioi
verificarea eficienei tratamentului efectuat
Materialul examinat
coninutul vaginal
eliminrile din canalul cervical
eliminrile din uretr

Examenul bacterioscopic
Gradele de puritate a coninutului vaginal
Gradul I : reacia acid, bacili Doderlein i celule
epiteliale.
Gradul II: reacia acid, bacili Doderlein, celule
epiteliale pavimentoase, leucocite solitare
Gradul III: reacia slab alcalin, numr redus de
bacili Doderlein, coci, celule epiteliale i multe
leucocite
Gradul IV: reacia alcalin, bacili Doderlein
lipsesc, flora bacterian variat, leucocite n
cantitate mare

Examenul bacteriologic
- nsmnarea eliminrilor din tractul urogenital pe medii de cultur pentru depistarea
agenilor infecioi i determinarea
sensibilitii acestora la antibiotice.

Examinrile citohistologice
Testul citologic Babe-Papanicolau
RECOLTAREA

Vagin - de la nivelul fornixului posterior cu

trecere pe fornixurile vaginale laterale.
Exocol - Scopul este de a obine celule de la
nivelul zonei de jonciune dintre epiteliul
malpighian i glandular, locul unde iau natere
displaziile de col.
Endocol - Din interiorul endocolului se
recolteaz celulele glandulare i mucusul
endocervical

Testul citologic BabePapanicolau

Indicaii

Frotiurile cervico-vaginale trebuie s fie realizate

o dat cu debutul vieii sexuale. n aceast
perioad frotiurile trebuie s fie realizate anual
timp de 3 ani, iar apoi, dac acestea sunt
normale, vor fi efectuate la fiecare 2-3 ani n
funcie de factorii de risc. Orice anomalie de
tip displazie, constatat n frotiuri, trebuie s fie
confirmat prin biopsie.
Contraindicaii
infecia vaginal
hemoragia genital.

Testul citologic Babe-Papanicolau

Interpretare
Exist 5 clase de frotiuri citologice
I.
II.

celule normale
modificri celulare benigne (de tip
inflamator)
III. celule suspecte
IV. celule neoplazice solitare
V. celule maligne numeroase, izolate sau
grupate

Biopsia de col
Indicaii:
leziuni macroscopice ulcerative sau
tumorale
aspecte colposcopice suspecte
zone iod-negative
proliferri papilare
Contraindicaii:
sarcin
infecii locale supraadugate
procese inflamatorii acute utero-anexiale

Biopsia de endometru
Furnizeaz dou tipuri de informaii:

de ordin funcional cu semnificaie

diagnostic asupra funciei hormonale
ovariene.
de ordin lezional cu decelarea unor
leziuni endocavitare cum ar fi:
hiperplazie sau atrofie de
endometru
adenocarcinom de endometru
tuberculoza de endometru

Biopsia de endometru
Indicaii:
hemoragii uterine disfuncionale (metroragii)
sterilitate de origine hormonal (pentru
aprecierea maturizrii endometrului pe parcursul
ciclului)
tuberculoza genital
tumori uterine (fibromiom, cancer de corp uterin)
adenomioz

Contraindicaii:
sarcina sau suspiciunea acesteia
infecie genital nalt sau procese inflamatotii
acute utero-anexiale

Examinrile endoscopice
Colposcopia
inspecia poriunii vaginale a colului i vaginului
(mucoasei cervicale) cu ajutorul unui sistem
optic numit colposcop
Colposcopia direct simpl. Const n
examinarea colului fr o prealabil prelucrare.
Colposcopia lrgit:
acid acetic 3%
sol. Lugol (test Lahm Schiller)

Histeroscopia
Indicaii:

hemoragii uterine
sterilitatea de genez necunoscut
anomalii uterine
noduli miomatoi submucoi
endometrioza etc.

Contraindicaii:
sarcina
procese inflamatorii uterine sau anexiale acute
sau subacute
hemoragii abundente
grad III i IV de puritate a coninutului vaginal

Laparoscopia
Explorarea endoscopic
a cavitii abdomino-pelviene
prealabil destinse cu un
pneumoperitoneu artificial,
cu un sistem optic printr-un
orificiu n peretele
abdominal anterior.

Laparoscopia
Indicaiile laparoscopiei diagnostice:
PLANIFICAT
diagnosticul unei tumori pelviene de natur
nedeterminat
diagnosticul anomaliilor de dezvoltare a organelor
genitale interne
diagnosticul ovarelor polichistice
diagnosticul etiologic al durerilor pelviene
bilanul sterilitii tubare cu determinarea permeabilitii
tubare
DE URGEN
suspiciunea unei sarcini extra-uterine
suspiciunea perforrii uterului
suspiciunea perforrii unui chist ovarian
diagnostic diferenial al maladiilor acute ginecologice i
chirurgicale
ineficiena tratamentului antiinflamator conservativ timp
de 12-48 ore cu agravarea strii generale a pacientei

METODELE RADIOLOGICE
Histerosalpingografia
Explorarea radiologic (radiografia)
organelor genitale interne (col, istm, uter,
trompe) opacifiate prin injectarea n
interiorul cavitii (uterine) a unei
substane de contrast.

Histerosalpingografia
Indicaii:

diagnosticul malformaiilor uterine

sterilitate uterin sau tubar
decelarea tumorilor intrauterine, noduli miomatoi submucoi
adenomioza
tuberculoza genital
diagnosticul patologiei tubare (endometrioza etc)

Contraindicaii:

sarcina uterin
infecii genitale acute i subacute
intolerana la produsele/substanele iodate
hemoragii uterine abundente (chiagurile de snge acumulate n
cavitatea uterin fac imposibil interpretarea clieelor)

Examenul ecografic
Indicaii:

Patologia ovarian
bilanul unei tumori pelviene
diagnosticul sarcinii extrauterine
diagnosticul hidro/piosalpinxului
supravegherea creterii foliculare
malformaiilor aparatului genital feminin
patologiei endometrului (polipi, mioame
submucoase, hiperplaziei i atrofiei de
endometru)
diagnosticul adenomiozei
patologiei miometriale (fibromiomul uterin)

Ecografia unui uter normal

Sindroamele ginecologice:
hemoragia, durerea
pelvina, leucoreea.

Hemoragia

pierderea de sange pe cale vaginala

Clasificare :
I. Tulburarile ciclului menstrual
1.Tulburari in exces
- polimenoree
- hipermenoree primara/sec.
2.Tulburari in minus
-oligomenoree, spaniomenoree
-hipomenoree primara/sec.
-amenoree primara/sec.
II. Sangerari in afara ciclului menstrual - menoragii
- metroragii
III. Sindroamele legate de ciclul menstrual
1.Sdr. premenstrual
2.Sdr. intermenstrual
3.Dismenoreea

Perioada menstruala:

4-6 zile ( anormal < 2 sau > 7)

< 30 ml ( anormal > 80 ml)

24-35 zile

Polimenoreea cicluri menstruale foarte frecvente

Hipermenoreea cicluri menstruale foarte abundente

Oligomenoreea menstre rare

Hipomenoreea volum redus al menstrelor

Amenoreea absenta menstruatiei

Caractere sexuale
secundare
Absente

Prezente

Examinare fizica

Normal
Nivelul FSH

Crescut
Cariotip
-XX
-linia Y
_Turner (XO)

HCG( - )

HCG(+)

Primare

Sarcina

Uter absent
Deficit de 5 alfa reductaza
Deficit de 17-20 desmolaza
Deficit de 17 alfa hidroxilaza
(toate cu cariotip XY)

Normal
Sindrom Kallman
Intarziere fiziologica
Tulburari ale statusului
estrogenic redus care
survin inainte de pubertate

Nu

Da

Secundare (daca
Exista risc de
Examinare fizica
cicatrici endometriale
se recomanda hSG&
Anormala
culturi-( Asherman,
Stenoza cervicala,
Normala
Infectie)

TSH,PRL,FSH,
Evaluare clinica a
Statusului estrogenic

Anomalii mulleriene
Rezistenta la androgeni
Hermafroditism real

TSH normal
PRL normala

PRL crescuta

TSH anormal
Hipertiroidism
hipotiroidism

Hiperprolactinemie

FSH crescut
FSH normal

Nivel normal al
estrogenilor

Nivel crescut al
estrogenilor

Insuficienta ovariana
Cromozomiala
Iradiere
Chimioterapie
Infectioasa
Autoimuna
Galactozemie
Sdr. Savage
Idiopatica

Anovulatie cronica
PCOS
Idiopatica

Boala cronica
pulmonara
renala
hepatica
Diabet
Boala Addison

Neoplasm ovarian Tulburari de feedback Exam. Neurologic

Obezitate
Secretie androgenica
TC, RMN, EEG
Sdr. Cushing
a celulelor
Tum adrenale
granuloase
secretante de
androgeni
Hiperplazia adrenala
Normal
congenitala

Disfunctie
hipotalamica
Anorexie
indusa de efort
Stress
Pseudociezis
Malnutritie

Anormal
Hipofiza/hipotalamus
leziuni
tumori
infectii
infarcte
Insuficienta hipofizara
Sheehan
Vasculita diabetica
Intoxicatie cu Pb

Amenoreea neinsotita de caractere sexuale

secundare

1.
2.
3.
4.

5.

Cauze
Hipogonadismul hipergonadotropic
Hipogonadismul hipogonadotropic
Deficite enzimatice
Alte cauze de insuficienta ovariana primara: iradiere,
chimioterapie, galactozemia insuficienta ovariana autoimuna sau
datorata infectiilor
Alte disfunctii hipotalamo/hipofizare: malnutritie, malabsorbtie,
anorexie nervoasa, boli cronice, neoplazii, hipotiroidismul, sdr.
Cushing, hiperprolactinemia, afect. infiltrative ale SNC
Diagnostic

istoric si ex fizic
test initial de laborator FSH

Tratament:

insuficienta gonadala si hipogonadismul hipogonadotropic

terapie estrogenica ciclica combinata cu progesteron
initial 0,625 mg/zi estrogeni conjugati sau 1 mg de estradiol.
estrogenii zilnic sau 25 de zile
progesteronul (medroxiprogesteron acetat 5-10 mg) timp de
12-14 zile la fiecare 1-2 luni.
deficit de 17 alfa hidroxilaza confirmata
se adm. corticosteroizi, estrogeni si compusi progesteronici.
craniofaringioamele se rezeca
germinoamele sunt radiosensibile chirurgia fiind rareori indicata
prolactinoamele raspund frecvent la terapia cu bromocriptina
terapii specifice pt. malnutritie, malabsorbtie, anorexia nervoasa, boli cronic
pentru intarzierea fiziologica unicul tratament este consilierea pacientelor
Sdr.Kallaman, amenoreea de stres necesita terapie de substitutie estrogenica

Amenoreea insotita de prezenta caracterelor

sexuale secundare si anomalii anatomice

1.
2.
3.
4.
5.

Cauze
anomalii mulleriene: himen imperforat, sept vaginal transvers, sdr.
Mayer-Rokitanski-Kuster-Hauser
rezistenta la androgeni
hermafroditism real
absenta endometrului
sdr. Asherman
Diagnostic
- examen fizic
- echografia, CT, RMN, pielografie i.v.
- cariotip, studiu hormonal
- Histerosalpingografie, histeroscopie pt. sdr. Asherman
- culturi de la nivelul endometrului pt. suspiciunea de tuberculoza,
schistosomiaza

Tratament:

- himen imperforat - incizie in cruce

- sept transvers inlaturare chirurgicala

- histerectomia cu conservarea anexelor

- vagin absent sau scurtat - constructia unui neovagin
- rezistenta completa la androgeni- testiculele trebuie indepartate dupa
dezvoltarea pubertara pentru a preveni degenerarea maligna
- histeroscopie operatorie in sdr. Asherman

Amenoreea insotita de prezenta caracterelor

sexuale secundare si cauze non-anatomice

7.

Cauze:
insuficienta ovariana
leziuni hipotalamice/hipofizare
alterarea secretiei hipotalamice de GnRh
anorexia nervoasa
afectiuni induse de stres si de efort fizic
obezitatea
alte dezechilibre hormonale

Diagnostic:

1.
2.

3.
4.
5.
6.

- TIS
- TSH-ul seric
- prolactina serica
- nivel FSH
- statusul estrogenic
- evaluarea hipofizara si hipotalamica

Tratament:

1.

inlaturarea chirurgicala si/sau radioterapia pentru tumorile SNC

(cu exceptia prolacinoamelor)

2.

obezitatea, malnutritia/bolile cronice, sdr. Cushing si acromegalia

specific

3.

sarcina falsa, amenoreea de stres pot raspunde la psihoterapie

4.

hiperplazie suprarenaliana congenitala atenuata administrarea de

corticosteroizi este uneori utila

5.

anovulatia cronica sau sdr. ovarelor polichistice,

medroxiprogesteron acetat 10 mg 10 zile pe luna

Menoragiile sangerari in prelungirea ciclului menstrual (>10 zile)

Metroragiile sangerari intre menstre

etiologie
a. la fetita
b. la adolescente si femei adulte
c. in menopauza

Tratament
= chirurgical / non-chirurgical

Durerea

brusc intr-un eveniment peritoneal acut

progresiv
localizarea generalizata (iritatie peritoneala extensiva)
localizata epigastrica
caracter ritmica, colicativa
constanta
durata si recurenta
simptome asociate sangerarea (patologie genitala)
debut

febra si frisonul (infectie)

anorexie, greata, varsaturi

D. acuta intensa + instalare brusca + crestere rapida in intensitate + durata <

D. ciclica durerea ce poate fi asociata cu ciclul uterin
D. cronica durerea cu durata mai mare de 6 luni

Durerea acuta

frecvent asociata cu reflexe autonome profunde (greata, varsaturi,

diaforeza, anxietate )

asociata cu semne de inflamatie sau infectie

caracterul durerii acute poate fi util in stabilirea dg diferential:

- instalarea rapida - perforatia unui viscer sau proces ischemic
- durere colicativa (crampe severe) sunt asociate cu contractie
musculara sau obstructia unui viscer cavitar
- durere in intreg abdomenul - reactie generalizata la prezenta unui
fluid iritant in interiorul cavitatii peritoneale

stabilirea precoce a diagnosticului in durerea acuta morbiditatea si

mortalitatea

Diagnosticul diferential al durerii pelviene acute

Boli sau disfunctii ginecologice
Complicatiile

sarcinii
1. Sarcina ectopica rupta
2. Amenintarea de avort sau avortul incomplet
3. Degenerarea unui leiomiom in sarcina

Infectiile

acute
1. Endometrita
2. Boala inflamatorie pelviana
3. Abces tubo-ovarian

Afectiunile

anexiale
1. Chist ovarian hemoragic
2. Torsiune de ovar
3. Chist paraovarian torsionat
4. Ruptura de chist ovarian functional sau neoplazic

Durerea pelviana recurenta

Dismenoree primara
Dismenoree secundara
Durere ce apare la mijlocul
ciclului
Gastrointestinala
Gastroenterita
Apendicita
Obstructia intestinala
Diverticulita
Boala inflamatorie a
intestinului
Sindromul de intestin iritabil

Urogenitala
Cistita
Pielonefrita
Litiaza ureterala

Musculoscheletica
Hematom al peretelui
abdominal
Hernie
Altele
Porfiria acuta
Tromboflebita pelviana
Anevrism
Angor abdominal

Diagnosticul durerii pelviene acute

Istoricul & anamneza
Inclusiv in ortostatism
Semne vitale
Hemoleucograma completa inclusiv
formula leucocitara
VSH-ul,Sumar de urina, Test calitativ urinar sau seric hCG
Cultura cervicala sau studii directe ale antigenelor pentru
gonococ, chlamydia, sangerari oculte in scaun

Considerarea culdocentezei
Considerarea ultrasonografiei

Tratament
1. ruptura unui chist ovarian
2. torsiunea anexei tratament chirurgical
3. salpingo-ooforita tratament antibiotic antiinflamator
4. abcesul tubo-ovarian antibiotice i.v. si monitorizare
5. leiomioamele
6. endometrioza

Diagnosticul diferential al durerii pelviene cronice

Ginecologice
Non-ciclice
Aderente
Endometrioza
Salpingo-ooforita subacuta
Sindromul de ovar restant
Sindrom de congestie pelviana
(varicozitati)
Neoplasme ovariene
Relaxare pelviana

Ciclice
Dismenoree primara
Dismenoree secundara
- Himen imperforat
- Sept vaginal transvers
- Stenoza cervicala
- Malformatii uterine
- Sinechii intrauterine
- Polipi endometriali

- Leiomiom uterin
- Adenomioza
- Sindrom de congestie
pelviana (varicozitati)
- Endometrioza
Ciclica atipica
- Endometrioza
- Adenomioza
- Sindrom de ovar restant
- Formare de chist functional
cronic

Gastrointestinale
Sindrom de intestin iritabil
Colita ulcerativa
Boala Crohn
Carcinom
Diaree infectioasa
Obstructie partiala de intestin
subtire recurenta
Diverticulita
Hernie
Angor abdominal
Colica apendiculara recurenta

Urogenitale
Uretrito-cistita recurenta sau
recidivanta
Sindrom uretral
Cistita interstitiala
Diverticuli sau polipi uretrali
Carcinom al vezicii urinare
Obstructie ureterala
Rinichi actopic pelvin
Sindrom miofascial
Porfirie intermitenta acuta
Lupus eritematos sistemic
neurofibromatoza

Neurologice
Sindrom de incarcerare a
nervului
Neurinom
Musculoscheletice
Anomalii congenitale
Scolioza si cifoza
Spondiloza
Spondilolistezis
Traumatisme spinale
Inflamatii
Tumori
Osteoporoza
Modificari degenerative
Coccidinie

Tratament:

- endometrioza si aderentele sunt cele mai frecvente conditii ginecologice

- endometrioza trat. medical (antiinfl. nesteroid, contraceptive, danazol)
chirurgical
- aderentele
tratament chirurgical
- salpingo-ooforita cronica trat antibiotic + trat antiinflamator +/- chirurgical
- sindromul de ovar restant
danazol
compusi progesteronici
contraceptive orale

Durerea ciclica: dismenoreea primara si

secundara
primara
cateva ore inainte sau imediat dupa instalarea unei perioade menstruale
poate dura pana la 48-72 de ore
tratament: inhibitorii sintezei de prostaglandine, contraceptive orale,
acupunctura, chirurgical exceptional

secundara
1-2 saptamani inainte de menstruatie
persista timp de cateva zile dupa incetarea sangerarii
cauze: endometrioza, adenomioza si dispozitivele intrauterine

Leucoreea

cresterea cantitativa / modificarea calitativa a scurgerii vaginale fiziologice

Etiologie - factori:

1. endocrini

- hipersecretia glandelor ceervicale

- hiperestrogenia
2. infectiosi
- cervicite infectioase, displazii cervicale
- vaginite trichomoniazice, candidozice, gram negativi etc.
3. reactionali: dezinfectanti, cosmetice, lubrefianti

Dg. diferential: piometria, incontinenta urinara, fistule genito-urinare

Forme clinice
1. La femeia adulta:
a) Leziuni cervicale

- acute
- cronice
b) Leziuni vaginale
- Vaginita trichomoniazica
- Vaginita candidozica
- Vaginita microbiana
- Vaginita reactionala
2.La femeia gravida
- hidroree de sarcina
3.La fetite contaminare de la parinti
- leucoree prepubertara
4. La femeia in menopauza-in general infectioasa

Tratament

vaginita trichomoniazica - Metronidazol 2g doza unica/ 500mg de 2 ori pe

zi 7 zile
vaginita candidozica - compusi imidazolic
vaginoza bacteriana Metronidazol doza unica sau multidoza /
clindamicina 300mg de 2 ori pe zi 7 zile
vaginita atrofica topic estrogeni conjugati 1g pe zi timp de 1-2 saptamani
vaginita inflamatorie Clindamicin topic crema 2% un aplicator de 5g o
data pe zi 7 zile.

PUNCTIA VENOASA
PERIFERICA

DEFINITIE

Crearea

unei cai de acces ntr-o vena

periferica prin intermediul unui dispozitiv
special (fluturas, canula,braunula)

 Abordul

venos periferic poate s aib

dou scopuri:
- recoltarea de snge
- administrarea de medicamente sau
soluii perfuzabile

 Cnd

este necesar un abord venos de

scurt durat (recoltarea de snge),
acesta se poate realiza cu ajutorul unui ac
dup care acul este retras

 Dac

este necesar un abord venos mai

ndelungat acesta se va realiza prin
montarea unui cateter venos periferic
(CVP) :
canul de plastic cu mandren metalic care
va fi retras dup ptrunderea n ven,
rmnnd pe loc doar canula de plastic
canula poate fi meninut chiar i 2-3 zile
n anumite condiii (n funcie de calitatea
canulei: PVC, teflon, poliuretan) (Fig.1).

 CVP

pot fi de diferite dimensiuni existnd

un cod de culoare n funcie de grosimea
cateterului.
Dimensiunea canulei care urmeaz a fi
montat va fi corespunztoare calibrului
venei.

Locul punctiei
Cel

mai frecvent abord este la nivelul

membrelor superioare.
Abordul la nivelul membrelor inferioare
este utilizat n special la copil i mai rar la
adult datorit riscului de tromboflebit

venele de la pliul cotului(cefalica si

bazilica), in locul unde se formeaza un
"M" prin anastomozarea lor
venele antebratului
venele de pe fata dorsala a mainii
venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne
venele jugularei si epicraniene (de regula
se executa la sugar si copil mic)

 Un

abord deloc de neglijat i extrem de util

n urgen cnd nu se reuete canularea
venelor de la nivelul membrelor este cel
de la nivelul venei jugulare externe.
Poziia Trendelenburg crescnd
presiunea venoas n teritoriul cav
superior permite o mai bun vizualizare a
venelor jugulare externe (jugularele devin
turgescente).

nou-nscut abordul venos periferic se

poate face uor la nivelul venelor
epicraniene

La

Materiale necesare pentru

puncia venoas periferic
tampoane

sterile cu alcool sanitar;

garou;
ac

de puncie sau CVP, sterile;

benzi adezive pentru fixarea canulei;
ser heparinat pentru splarea cateterului
(10-20 ui heparin/ml ser fiziologic

Tehnica punciei venoase

periferice
pacientul

va fi poziionat n decubit dorsal;

medicul va fi echipat cu mnui sterile;
membrul ce urmeaz a fi puncionat va fi
poziionat decliv (gravitaia va accentua
staza venoas)

 se

aplic garoul aproape de locul punciei

plasarea garoului la distan face ca patul
venos n care se adun sngele s fie mai
mare i implicit venele care urmeaz a fi
puncionate vor fi mai puin umplute
Garoul va fi strns n aa fel nct va fi
ntrerupt doar circulaia venoas nu i
cea arterial (oprirea circulaiei arteriale va
face dificil umplerea venoas).

 dup

plasarea garoului pacientul este

rugat s nchid i s deschid pumnul de
mai multe ori ceea ce va duce la creterea
fluxului sanguin n membrul respectiv
cu o mai bun vizualizare a venelor;
se identific vena ce urmeaz a fi
puncionat;

 se

dezinfecteaz zona pe o suprafa

larg cu alcool;
se fixeaz pielea sub nivelul locului de
puncie cu policele minii stngi;
se ia acul sau CVP n mna dreapt fr a
atinge cu mna sau cu obiectele din jur
zona care urmeaz a fi introdus n ven.
Se ptrunde prin piele la un unghi de 10o15o pn n ven dup care naintm cu
acul sau CVP de-a lungul venei ;

 dup

ce vrful CVP a ajuns intravascular,

fapt marcat de apariia unei picturi de
snge la captul transparent al
mandrenului, acesta va fi meninut pe loc
mpingndu-se n continuare n ven doar
canula de plastic prin culisare pe mandren

 dup

ce canula de plastic a fost introdus

n totalitate intravenos se desface garoul,
mandrenul metalic va fi retras cu o mn,
n timp ce mna cealalt va comprima
vena pe canul pentru a evita
extravazarea de snge. Se spal canula
cu ser heparinat dup care se ataeaz
cpcelul, trusa de perfuzie sau seringa
cu medicaia care trebuie administrat

 Fixarea

CVP se va face cu benzi adezive

de leucoplast pe care se va nota data i
ora la care a fost montat canula

ntreinerea unui cateter venos

periferic
zona

n care este montat cateterul va fi

frecvent inspectat pentru a observa
eventual apariia inflamaiei (flebita) care
necesit extragerea imediat a cateterului;
dup terminarea administrrii medicaiei
sau soluiilor perfuzabile pe cateter acesta
va fi splat cu ser heparinat i nchis;

 un

cateter nefolosit se va spla cel puin

de dou ori pe zi cu ser heparinat;
murdrirea leucoplastului cu snge sau
udarea lui cu soluii perfuzabile face
obligatorie schimbarea lui

Riscuri:
punctionarea

unei artere (se recunoaste

prin pulsatii sau prin refluxul sangelui rosu,
cu presiune mai mare sau albirea la locul
punctiei in momentul injectarii solutiei
saline)
in aceasta situatie se retrage fluturasul
sau canula, existand riscul necrozei

COMPLICATII
hematom

perforarea

venei
spasm venos
flebita se verifica zilnic locul de punctie
calcificari subcutanate in cazul extravazarii
de solutii calcice sau lipidice
gangrena, in caz de infiltrari subcutanate
urmata de necroza

INJECTIA INTRAMUSCULARA
constituie

introducerea unor solutii

izotonice, uleioase sau a unei substante
coloidale in stratul muscular prin
intermediul unui ac atasat la seringa.

 Calea

intramusculara asigura un efect

sistemic rapid si absorbtia unui volum
mare din medicatie (p
na la 5 ml).
Datorita inervatiei senzoriale reduse a
tesutului muscular injectia intramusculara
permite administrarea chiar si a unor
substante iritante.

 Locul

administrarii IIM se alege

in functie
de starea generala a pacientului si scopul
injectiei.
IIM nu se administreaza i
n zonele
inflamate, cu infectii locale sau cicatrici.
IIM sunt contraindicate la pacientii cu
tulburari de coagulare.

Materiale necesare:
planul

terapeutic al pacientului
medicatia de administrat
o seringa de 5 ml
un ac gros (18 G) pentru umplerea
seringii

 un

ac pentru injectie (20-22 G)

manusi
alcool
tampoane sterile

Identificarea zonelor pentru

injectia intramusculara
muschiul

deltoid , folosit de obicei pt.

administrarea vaccinurilor

 regiunea

dorsogluteala
regiunea ventrogluteala

 cadranul

super extern fesier:

-rezulta din intretaierea unei linii
orizontale, care trece prin marginea
superioara a marelui trohanter, pana
deasupra santului interfesier, cu alta
verticala perpendiculara pe mijlocul celei
orizontale

 cand

pacientul e culcat se cauta ca repere

punctuale Smirnov si Barthelmy
punctul Smirnov este situat la un lat de
deget deasupra si inapoia marelui
trohanter
punctul Barthelmy este situat la unirea
treimii externe cu cele doua treimi
interne a unei linii care uneste splina
iliacaanteroposterioara cu extremitatea
santului interfesier

 cand

pacientul este in pozitie sezanda,

injectia se poate face in tota regiunea
fesiera, deasupra liniei de sprijin

Tehnica injectiei
explicati

pacientului procedura; asigurati

intimitatea
spalarea m
inilor
alegerea locului injectiei
badijonarea tegumentului cu alcool
introducerea acului la 90.
se aspira prin miscarea pistonului inapoi
pt. a verifica daca varful acului nu e intr-un
vas de sange

 se

introduce medicamentul in masa

musculara prin apasarea pistonului
se scoate acul
se aplica un tampon si se se apasa usor
seringa si acul se arunca intr-un container
pentru materiale ascutite

SONDAJUL URETRO-VEZICAL
Definitie: manevra de golire a vezicii urinare cu
ajutorul unei sonde.
Sonda: -tub din cauciuc, metal sau material
plastic
-prevazut cu un varf de forma cilindrica , in
continuarea corpului sondei, cu unul sau mai
multe orificii laterale
-pavilion in forma de palnie, mai gros decat
corpul, avand inscris pe el numarul sondei(la
sondele Foley este inscrisa i capacitatea
balonetului)

 Indicatii:
retentii acute de urina
interventii chirurgicale in micul bazin sau pe
orgnele genitale
Explorari endoscopice ale uretrei, vezicii i
ureterelor etc.

 Contraindicatii:
Infectii acute ale uretrei (risc de insamantare)
ruptura traumaticaa uretrei (creare de cai
false)
Stricturi uretrale stranse (cistostomie
temporara)

 Materiale necesare:
Sonde uretrale de diverse tipuri si dimensiuni (
Nelaton, Tieman, Foley)
Manusi sterile
Comprese sterile
Ulei de parafina (lubrifierea sondei)
Seringi pentru controlul permeabilitatii sondei si
umplerea balonetului sondei Foley

 Tehnica sondajului vezical:

Femeie (uretra mai scurta:5-7cm, fara curburi):
Bolnava asezata pe masa ginecologica sau pat cu
coapsele indepartate
Departarea labiilor cu degetele mainii stangi,
dezinfectarea cu mana dreapta
Introducerea sondei cu blandete in uretra pana la
exteriorizarea urinii