ICS_93,080.20 SR EN 1338 STANDARD ROMAN Incios de cesicare H 32 Pavele de beton Conditii $i metode de incercari Concrete paving blocks. Requirements and test methods Pavés en béton. Prescriptions et méthodes d'essai APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 9 noiembrie 2004 Standardul european EN 1338:2003 are statutul unui standard roman Inlocuieste STAS 1137-68 CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN 1338:2003 This standard is identical with the European Standard EN 1338:2003 La presente norme est identique a la Norme europeénne EN 1338:2003 "ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa postala: str. Mendeleev 21-25, 010362, Bucuresti Directia generala: Tel. +40 21 211 32 96, Fax +40 21 210 08 33 Diroctia Standarcizare‘Tel. +40 21 310 43 08, +40 21 310-43 OSsau +40.21 312 47 44/Fax 440.21 31558 70 Directia Publcati - Serv. VanzériADonamente: Tel. +40 21 21277 25, +40 21 212 79 20, +40 21 312 94 88, +40 21 312 94 89, Fax +40 21 210 25 14, +40 21 212 76 20 @ASRO Reproduce sau ublzarea integral sau parilé @ prezenhit standard in orce publi gi pin rice frocodeu (electric, mocaiafopirs, microfimaro ec) ele itrzish Gach xed accra sca a SRO Ref: SR EN 1338:2004 Editia 1Preambul national ‘Acest standard reprezinta traducerea versiunii engleze a standardului european EN 1338:2003. Acest standard inlocuieste STAS 1137-68 . Pldci din beton pentru pavaje, Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire si standardele romane este urmatoarea’ EN 10083-2:1991 IDT — SREN 10083-3:1998 Oteluri pentru célire si revenire. Partea 3: Conditii tehnice de livrare pentru otelurile cu bor EN 13369:2001 IDT — SREN 13369:2002 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton EN ISO 4288:1997 IDT — ENISO 4288:2002 Specificalii geometrice pentru produse (GPS). Starea suprafe{el. Metoda profilulul. Reguli si proceduri pentru evaluarea stani suprafetei EN ISO 6506-1:1999 IDT — SRENISO 6506-1:2002 Materiale motalice. Incercarea de duritate Brinell. Partea 1: Metoda de incercare EN ISO 6506-2:1999 IDT — SRENISO 6506-2:2002 Materiale metalice. Incercarea de duritate Brinell. Partea 2: Verificarea si etalonarea aparatelor de incercare EN ISO 6506-3:1999 IDT — SRENISO 6506-3:2002 Maleriale metalice. Incercarea de duritale Brinell. Partea 3: Etalonarea mostrelor etalon 1S 48:1994 IDT — SRISO48:1996 Cauciuc vulcanizat sau termoptastic. Determinarea duritai (Guritate cuprinsa intro 10 IRHD si 100 IRHD) ISO 4662:1986 IDT — SRISO 4662:2001 Cauciuc. Determinarea rezilienfei de ricogare a vulcanizatelor ISO 7619:1977 IDT — SRISO7619:2001 Cauciuc. Determinarea duritétii de indentare folosind dispozitive portabile ISO 7873:1993 IDT — SRISO 7873:2000 Fise de control pentru media aritmetic cu limite de avertizare ISO 7966:1993, IDT — SRISO 7966:1999 Fise de control pentru acceptare ISO 8486-1:1990 IDT — SRISO 8466-1:1999 Calitatea apei. Etalonarea si evaluarea metodelor de analiza si estimarea caracteristicilor de performanté. Partea 1: Evaluarea statisticd a functiei liniare de etalonare Pentru aplicarea acestui standard se utlizeaza standardele europene $i internationale la care se face referinté (respectiv standardele rom&ne identice cu acestea). Simbolurile gradelor de echivalenta (IDT — identic, MOD - modificat), conform SR 10000-8. Standardele europene {i internationale citate oa referinta si care nu au fost adoptate ca standarde romaine pot fi consullate sau comandate la Asocialia de Standardizare din Romania.STANDARD EUROPEAN EN 1338 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Mai 2003 ICS 93,080.20 Versiunea romana Pavele de beton. Condi Concrete paving blocks.— Pavés en béton — Pfiastersteine aus Beton- Requirements and test Prescriptions et méthodes ‘Anforderungen und methods d essai Priifverfahren ‘Acest standard reprezinté versiunea romana a standardulul european EN 1338:2003.Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisia CEN. ‘Acest standard european a fost aprobat de CEN la 16 octombrie 2002. Membrii CEN sunt obligati s& respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaz’ conditile ‘in care prezentului standard european i se atribuie statutul de standard nalional, faré nici o modificare. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baza de cerere catre Secretariatul Central sau orice membru CEN. Prezentul standard european existé in trei versiuni oficiale (engleza, francez, germana). O versiune ‘in oricare alté limba, realizata prin traducerea sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa Nafionala si notificata Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Islanda, Luxemburg, Malla, Marea ‘Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceh, Slovacia, Spania, Suedia si Ungar CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee flr Normung ue de Stassart 36, B-1050 Brussels Secretariat Central: ‘© 2003 CEN — Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi In orice mod sunt rezervate membrilor nationali CEN Ref: EN 1338:2003 ROSR EN 1338:2004 Cuprins Pagina Preambul..... 5 1 Domeniu de aplicare 6 2 Referinte normative 6 3 Termeni si defini... 7 4 Conditii pentru materiale 9 44 Generali... Eeceeeeeeercrcrerre Eee creer sees @ 42 Azbest. 9 5 Condifi_ pentru produse eee eee 9 5.1 Generali 9 5.2 Formé si dimensiuni 10 5.24 Generali...» — Gere : ene i 5.2.2 Dimensiuni de fabricate. 10 5.23 Nervuride distantare, inclindri la unghi sau fete laterale profilate. 10 524 Abateri admise ........ 53 Caracteristici fzice si mecanice 53.1 Generaliti 5.3.2 _ Rezistenta la actiunea factorilor climatic... 533 _Resetonf la nindere prin despicre 5.34 Rezistenta la uzurd... 5.35 _Rezistenta la alunecare/derapare .. 5.36 Performanta la foc 5.3.7 Conductivitatea termica .. 5.4 Aspect vizual .. 5.4.1 Infatisare. 542 Texturd.... 54.3 Culoare. 6 Griterii de evaluare a conformitti.. 6.1 Generalitat. 6.1.1 Demonstrarea conformitati 6.4.2 Evaluarea conformitati 6.2 _Incercare tip a produsului 62.1 _Incercarea tip initial... 62.2 Incercarea tip ulterioaré 6.2.3 Esantionare, incercare si crterii de conformitate ... 6.3 Controlul productiei tn fabrica...... 63.1 Generalititi 6.3.2 Echipament . 6.3.3 Materi prime gi alte materiale intra. 6.3.4 Proces de productie. 63.5 Incercarea produsului 6.3.6 Marcarea, depozitarea $i livrarea produselor....... 6.3.7 Produse neconforme. 6.3.8 Criterii de conformitate a produsuli... 7 Mareare. 18 8 Raport de IncerCare «oso ose . conn 8 ‘Anexa A (informativa) Scheme de inspect... Ad Inspectia echipamentului..SR EN 1338:2004 A2 _Inspectia materialetor.. A3__Inspectia procesului de product. E eee ‘A _ Inspeclia produsului 22 AS — Reguli de intrerupere.... 23 ‘Anexa B (normativa) Procedura pentru incercarea de acceptare a livréri la expedite. 24 B41 Generalitat . = 24 B.2 — Procedurd de egantionare.snnnnnnnne ere : eae 24) B.3 — Criterii de conformitate. 25 26 ‘Anexa C (normativa) Masurarea dimensiu! C1 Pregattire.. ses 2 Dimensiuni in plan... 26 C3 Grosime .... : eee ; 26 C4 Planitate si curbura 26 C5 Tesiturd . . ee we OT C8 — Grosimea stratuiui de finisare ra C7 Exemplu de instrument de masurare. ca C8 Raport de incercare. 29 ‘Anoxa (norma) Detominarea rennin a Inghosezghet ou are de dezghot 30 Dat Principiu. : sonnnnees 30 D2 Epruveta an D3 Materiale, 30 D4 — Aparatura. - snnnnnnnnn soon 30 D5 Prepararea epruvetelor de incercat ... 34 D.6 Mod de lucru 33 D.7 —Calculul rezultatelor INCETCAII ns nnnnnnnnnnnnnnnsnninnnnsnnnnnnnnnnens 3B D.8 —_Raport de incercare, 35 ‘Anexa E (normativa) Determinarea absorbiiel totale de apa sennnnnnnnnnneesene 36 E41 Principiu 36 E2 — Epruveta 36 £3 Materiale ee oe 36 E4 — Aparatura 36 5 Prepararea epruvetelor de incercat 36 6 Mod de UCM sen snes snnnnnnnannnnnnes 36 7 — Calculul rezultatelor incercai 37 E8 — Raport de incercare 37 ‘Anexa F (normativa) Masurarea rezistenfel 38 FA Aparaturds 38 F.2— Pregatire.ssccscnossessnsonnensnnssnnnnnennsninsnnsenininanenninnnnennnnneeneneen 38 F.3° Mod de lucru 39 F.4 — Calculul rezultatelor incercéri 39 F.5 —_ Raport de incercare. 40 ‘Anexa G (normativa) Mésurarea rezistentel la uzuré a4 G1 Principiul incercéii la uzurd cu discul lat snninninnnnnnnannnnneeneel G2 Material abraziv. 44 G3 APALALUE. nnennnmnsnnnnninnnnnninnnnnninnnnnnnnsnnnnnsnnnnnnsee A G4 Etalonare 45 G5 Pregatirea epruvetel 45 G6 Mod de lucru 46 G7 Masurarea amprentei : ee 46) G8 Calculul rezultatelor incercai.. 47 G9 Raport de tncercare, fen 47 ‘Anexa H (normativa) Mésurarea uzurli conform cu Incercarea Bohme 48 HA Principiu 48 H.2 Material abraziv.. 48 H.3— Aparaturd. 48 H4 — Pregafirea epruvetelor..... 49SR EN 1338:2004 H.5 Mod de lucru... : . 50 H6 — Calculul rezultatelor incercéiri - vn seer 50 H.7 Raport de Incercare 50 ‘Anexa | (normativa) Metoda pentru determinarea valorii rezistentei la alunecare a materialului nepolizat (USRV). 51 14 Principiu, co : 51 12 Aparatura. 51 13 Etalonare 55 14 Egantionare. 56 15 Mod de lueru 56 16 Calculul rezultatelor incercaii.. 56 17 Raport de incercare..... ‘Anexa J (normativé) Verificarea aspectului vizual. 57 JA Prepararea.nnnnnnsnnnnnnsnnnnn : oe snes ST J2 Mod de lucru: 57 ‘Anexa K (informativa) Exemplu de aplicare a metodei de verificare a conformitati rezistentei la intindere prin despicare prin masurare (6.3.8.3.B) 58 K4 — Generaiitij 58 K2 Formula de baz... Sie On nnn: 5B K3 — Factori de acceptare. 58 K4 — Abaterea standard s 58 KS Aplicarea regulilor de intrerupere. . 59 K6 — Rezultate, 59 ‘Anoxa ZA (informativa) Articole ale acestui standard european referitoare la prevederile Diractivei UE Produse pentru Constructii(89/106/CEE) 61 ZA1_Domeniu de aplicare si caracteristicile relevante 61 ZA2 Atestarea conform... sssninnnninnntnninnnenn sve 82 ZA3_ Marcare CE si ambalare 63SR EN 1338:2004 Preambul Prezentul document (EN 1338:2003) a fost pregatit de cétre Comitetul Tehnic CEN /TC 178 ,Unitafi de pavaie si borduri, al carui secretariat este asigurat de BSI. Prezentul standard european trebuie sa primeasca statut de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cel tarziu in noiembrie 2003 si standardele nationale conflictuale trebuie retrase pana cel tarziu in februarie 2005. ‘Acest document a fost pregatit sub mandantul dat catre CEN de Comisia Europeand si Asociatia Europeand a Liberului Schimb si susfine cerinjele esentiale ale Directivei UE. Pentru relalia cu Directiva Produse pentru Constructii a se vedea Anexa ZA informativ’, care face parte integrantd din acest document . Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele nafionale de standardizare din urmatoarele fri sunt obligate s4 aplice acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Spania, Suedia si Ungaria. Nu existd nici un standard european care sa fie inlocuit. Anexele B, C, D, E, F,G, H, | si J sunt normative, iar anexele A, K si ZA sunt informative.SR EN 1338:2004 1 Domeniu de aplicare ‘Acest standard european specific’ materialele, caracteristicile, conditile si metodele de incercare pentru pavelele de beton pe baza de ciment, nearmate si accesoriilor complementare. El este aplicabil pavelelor din beton si accesorilor complementaro pentru utizare piotonala, utlizare @ vehiculelor si pentru invelitori de acoperis de exemplu pentru drumun pietonale, zone pietonale, piste de bicicete, parcéri, sosele, autostraz, spatii industrial (inclusiv docuri si portun), piste de avioane, stati de autobuz, benzinarii. In cazul utilizarii regulate de pneuri cu cui sunt necesare uneori unele conditii suplimentare. ‘Acest standard nu se referd la perceptia vizualé sau tactilé a pavelelor si nici la pavele permeable, ‘Acest standard prevede marcarea produselor si evaluarea conformitati conform acestui standard european 2. Referinte normative ‘Acest standard european cuprinde, prin referinte datate sau nedatate, prevederi din alte publi ‘Aceste referinfo normative sunt citate in locurile corespunzitoare, tn text, iar publicati enumerate mai jos. Pentru referintele datate, modificdrile sau revizuirile aduse ulterior publicatilor respective, se aplic& prezentului standard european numai daca acestea sunt introduse prin modificare sau revizuire. Pentru referintele nedatate se aplicd ultima editie a publicatiel la care se face referire (inclusiv amendamentele) EN 1083-2 ~ Quenched and tempered stools - Part a 2-2 : Technical delivery conditions for unalloyed quality steels EN 13369, Common rules for precast concrete products EN ISO 4288, Geometric product specification (GPS) - Surface texture: Profile method —Rules and procedures for the assesments of surface texture (ISO 4288: 1996) EN ISO 6506 -1; Metallic materials — Brinell hardness test — Part 2 : Verification and calibration of testing machines ( ISO 6506-3 : 1999). EN ISO 6506-2, Metallic materials -Brinell hardness test — Part 2: Verification and calibration of testing machines EN ISO 6506-3, Metallic materials -Brinell hardness test- Part 3: Calibration of reference blocks. EN ISO 48,Rubber, vulcaniyed or thermoplastic - Determination of hardness (hardness between 10 IRHD $i 10 OIRHD) ISO 4662, Rubber- Determination of rebound resilience of vulcanized. ISO 7619, Rubber — Determination of indentation hardness by means of pocket hardness meters ISO 7873, Control charts for arithmetic average with waming limits 1SO 7966, Acceptance control charts ISO 8486-1, Bond abrazives - Determination and designation of grain size distribution - Macrogrits FA to F22SR EN 1338:2004 3. Termeni si defini Pentru scopuirile acestul standard european, se aplica urmatori termeni si defini 34 muchie parte a blocului unde se Intalnesc doua fefe. Ea poate fl oblic&, rotunjta, tesit8, In forma de raz sau evazata. 3.2 pavela de beton element de beton tumat utilzat ca material de finisare care satisface urmatoarele condifi = {a0 distant de 50 mm de orice margine, orice sectiune transversald nu prezinta o dimensiune mai mic& decat 50 mm; — _lungimea totala divizata prin grosimea sa este mai mica sau egala cu patru. NOTA Aceste dous condi nu sunt apicabile accesorilor complementare 3.3 accesoriu complementar element , uneori 0 parte a unel pavele, care este utllizaté pentru a umple si a permite ca 0 suprafata Sd fie complet finisata. 34 pavela permeabila din beton bloc destinat prin structura sa sa permita trecerea apei prin el 35 lungime totald marginea mai lung a unui patrulater cu cea mai micé arie care sé permit cuprinderea pavelei cu exceptia nervurilor de distantare, 3.6 latime totala marginea mai scurté a unui patrulater dreptunghic, cu cea mai mica arie care s_permita cuprinderea blocului_ cu exceptia oricaror nervuri de distantare 37 grosime distanta dintro fata superioara si fata de la baza bloculul 3.8 nervuri de distantare profile mici ce ies in afara pe marginea fefei unui bloc 39 fata superioara suprafata ce se intentioneaza a fi vazuta cand se utiizeazé 3.10 fata de strat suprafala in general paralelé cu fata superioara si in contact cu stratul de baza pe care este asezaté, 3.11 strat de finisare strat de beton aplicat de pe fata superioara a unei pavele alcatuita din materiale si/sau cu caracteristici diferite fata de corpul principal sau fata de substrat.SR EN 1338:2004 NOTA - A se distinge de barbotind, care este stratul fin de mortar de ciment sau past, aplicat pe suprafata pavelei 3.12 iinclinare la unghi Lunghi prevazut intre fafa lateralé si planul vertical pe toaté indiimea unei pavele asa cum se indica tn figura 4 Legenda 4 Tesiturs 2 Grosime «1 Inclinare fa unghi Figura 1 - Exemplu de tegitura gi inclinare la unghi 3.13 tesitura colt tosit, aga cum se indica in figura 1 3.14 dimensiune de fabricatie orice imensiune a unei pavele specificate pentru care, la fabricarea sa, dimensiunea realé trebuie sa se incadreze in abaterile specificate permise. 3.15 prelucrare secundara ‘ratament pentru texturarea tn intregime a unei pavele sau a oricdrei suprafete, efectuat dupa fabricarea de baz sau dupa intarire 3.16 dimensiune real dimensiunea masurat a unei pavele 3.17 fata laterala profilata marginea fefei unei pavele de beton, ce are un profil cu adancituri, 3.18 rezistenta la derapare caracteristica a unel fefe de circulajje a pavelei de beton de a mentinere aderenfa pneurilor unul vehiculSR EN 1338:2004 3.19 rezistenf la alunecare caracteristica a unei fele circulare a pavelei de beton de a mentinere aderenta piciorului unui pieton, 3.20 format dimensiune de fabricatie a unei pavele, specificat’ pentru lungimea, lstimea si grosimea total 3.24 barbotina strat fin de mortar sau past de ciment aplicat pe suprafata elementelor. 4 Conditii pentru materiale 4.1 Generalitati La fabricarea pavelelor de beton trebule utilizate numai materialele a c&ror aptitudine de utlizare a fost stabiité in termeni de proprietai si performante. Conditiile necesare pentru materiale trebuie indicate in documentalia de control al productiei a producatorului. Dac& caracteristicile si performantele materialelor au fost demonstrate prin conformitate cu specificatile relevante, nu sunt necesare Incercéirile suplimentare. O schema de referinta pentru inspectia materialelor este indicat tn anexa A. 4.2 Azbest ‘Azbestul sau materialele continand azbest nu trebule utiizate, 5 Conditii pentru produse 5.1, Generalitati Conditile de indeplinit pentru pavele de beton sunt definite prin clase care sunt asociate cu notarile marcairilor. Pavelele pot fi produse din acelasi_beton sau din betoane diferite pentru stratul de acoperire $i stratul de baz. Daca pavelele sunt produse cu un strat de finisare trebule s& aiba o grosime minima de 4 mm peste suprafata deciarata de cétre producator, c&nd masurarea este in acord cu anexa C. Particulele izolate de agregat care patrund prin stratul de finisare trebuie ignorate. Stratul de finisare trebuie sa faca parte integrantd din pavelé. © muchie descrisa ca patrat’ poate fi oblicd sau rotunjta, dimensiunile sale orizontale sau verticale nu trebuie s& depseasca 2 mm. © muchie oblica care depageste 2 mm nu trebuie descrisé ca tesitura. Dimensiunile sale trebuie deciarate de catre producator. incluse in Pavelele pot fi produse cu profile funcfionale si /sau decorative, care nu treb dimensiunile de fabricatie ale unoi pavele. ‘Suprafafa unei pavele poate fi texturata, prelucrata secundar sau tratatd chimic; aceste finisdri sau tratamente trebuie descrise $I declarate de ciitre producator.SR EN 1338:2004 5.2 Forma si 5.24 Generali Toate referinfele la dimensiuni din acest articol sunt dimensiuni de fabricatie. Criterile de conformitate corespunzaitoare fiecdrei condi luate separat sunt indicate in 6.3.8.1 ‘Aceste dimensiuni si abateri rebuie masurate in acord cu anexa C. 5.22 Dimensi de fabricati Dimensiunil de fabricatie trebuie stabilite de catre producaitor. 5.2.3 Nervuri de distanfare, inclinarl la unghi sau fefe laterale profilate Pavelele pot fi produse cu nervuri de distantare, inclinare la unghi, inrdmate sau cu fefe laterale profilate. Cénd acestea sunt furnizate, producatorul trebuie 4 declare dimensiunile de fabricatie NOTA - Marimea spajulialocat pavele rebuies8 includa spajul pentru imbinar i abate 5.2.4 Abateri admise Abaterile de la dimensiunile de fabricatie permise deciarate de catre producator sunt indicate in tabelele 1, 2 si 3. Tabelul 1 —Abateri admise Grosime pavelé Tungime Lajime Grosime = 100 22 22 23 2100 23 23 24 Diferenta dinire oricare dowd masurar ale grosimliunel singure pavele Wrebuie sa fie <3 mm, Pentru pavele neregulate abaterile altor dimensiuni trebuie dectarate de catre producator. ‘Atunci cénd lungimea diagonaletor este mai mare de 300 mm, diferentele maxime admise dintre masurle celor doud diagonale ale pavelei rectangulare sunt indicate in tabelul 2. Tabelul 2 — Diferente maxime Clasé | Mareare Diferonja maxima 1 J 5 2 K 3 Cand dimensiunea maxima a pavelei este mai mare de 300 mm, abaterile de la planitate si Incovoierea indicat In tabelul 3 trebuie aplicaté la fata superioaré preconizat’ sé fie plana. Atunci cénd fafa superioara nu se intenjioneaza a fi plana, producdtorul trebuie s8 fumizeze informatille referitoare la abateri. Tabelul 3 - Abaterile de la planitate i curbura Lungimea calibrutui Convexitate maxima Concavitate maxima 300) 15 10 400 20 15 NOTA. Pent aplicai speciale cum sunt aeroporture, pot i necesare alte abeteri. 10SR EN 1338:2004 5.3 Caracteristicl fizice gi mecanice ti Payelele trebuie s8 fle conforme cu urmatoarele conditi la momentul dectararil lor ca apte pentru ulilizarea de catre producator. 5.3.1 General Cand accesorile complementare nu pot fi incercate conform acestui standard, ele sunt considerate In conformitate cu acest standard, cu conditia sa ait cel putin aceeasi calitate care se conformeaza acestui standard 5.3.2. Rezistenfé la acfiunea factorilor climatici 5.3.2.1 Metoda de Incercare Pavelele trebuie sa fie conforme cu cerinfele din tabelul 4.1 sau tabelul 4.2. Rezistenta la acfiunea factorilor climatici este determinata prin incercdri in conformitate cu anexa D pentru rezistenfa la inghe{ - dezghe{ sau anexa E pentru absorbjia de api in conformitate de la 63.8.2. 5.32.2 Performanta si clase Recomandarile privind clasa de rezistenfa la actiunea factorilor climatic! necesare pentru a asigura durabilitatea pardoselii pentru acea far’, pentru ullizarea preconizaté pentru care produsul este introdus pe pial, poate fi stabilita la nivel national Tabelul 4.1 - Absorbfie de apa ‘Absorbfie de apa % din mas Nici parformana masurati $6 ca medic Daca exista conditii specificate , cum ar fi un contact frecvent al suprafetelor cu sarurile de dezghet in conditi de inghet, pot fi indeplinite conditjile definite in tabelul 4.2 Tabelul 4.2 — Rezistenta la inghet- dezghet cu sdruri de dezghet Clash Wareare Masa plordutii dupa incercare Ia inghef- dezghot kg/ me z D 2,0) ca medio cu rico valoare individual > 1.5 5.3.3 Rezistenfa la intindere prin despicare 5.3.3.1 Metoda de incercare Rozistonta caracteristicd la intindere prin despicare T trebuie determinata prin incercare conform anoxei F gi conform criterllor indicate in la 6.3.8.3. 5.3.3.2 Performanta Rezistenta caracteristicd la Intindere prin despicare T trebuie sA nu fie mai mica de 3,6 MPa. Nici un rezultat individual nu trebuie sé fie mai mic de 2,9 MPa, si nici sd aiba o Incarcare de rupere mai micé do 250 N/mm a lungimii de despicare. In condiji normale de expunere in care sunt ulizate pavelele din beton prefabricat vor continua s& furnizeze rezistente corespunzatoare, cU condija ca s8 se conformeze la 5.3.3.2 5 88 fie supuse unei Tntrtineri normale normale. "1‘SR EN 1338:2004 5.3.4 Rezistenta la uzuré 5.3.4.1 Metoda de incercare Rezistenta la uzura este determinata prin Incercarea de uzutd cu disc lat (a se vedea anexa G) sau ca altemnativa prin incercarea Bohme (a se vedea anexa H). Incercarea de abraziune cu disc lat este incercarea de referint 5.3.4.2 Performanfa si clase Conaitile pentru rezistenta la abraziune sunt indicate in tabelul 5. Nici un rezultat individual nu trebuie sa fie mai mare decat valoarea ceruté. Tabelul 5 - Clasele de rezistenfa la abraziune Condit Clasa | Marcare [—Msurare conform metodel de ‘Masurare alterna conform metodei de Incercare descrisé in anexa G Incercare descrisé in anexa H 7 F | Nicio performanta masurata Nici o performangé masuratt 3 H 23mm '$ 20 000 mm’? 5000 mm? 4 1 20mm $18,000 mm? / 5000 mm * 5.3.5 Rezistenta la alunecare / derapare 5.3.5.1 Conditii Pavelele de boton au o reziston{a la alunecare! derapare corespunzéitoare cu condita ca intreaga sa suprafaté superioard s& nu fie maruntité si/sau polizata pentru a produce o suprafata foarte neteds. 5.3.5.2 Metoda de incercare Daca intr-un caz exceptional este necesard o valoare pentru rezistenta la alunecare/ derapare, trebuie ullizat metoda de incercare descris’ in anexa | si trebuie deciarata o valoare minima pentru rezistenta la alunecare/derapare. Daca suprafata unei pavele confine coame, caneluri sau alte forme de suprafefe care impiedica la ‘ncercarea cu aparatul cu pendul cu frictiune, produsul este considerat c& satisface cerintele acestui standard fara incercare. Dacd pavela este prea micd s8 poata fi incercata pe suprafala, producatorul ‘rebuie s& incerce o paveld mai mare avand acelasi tip de finisare a suprafetel. NOTA - Valoarea rezstenei a alunecare! derapare se refer la paveei ca produs fabriat gi ajuté sé se asigure 0 rezistenta adecvata la instalare. 5.3.5.3 Durabilitatea rezistenfel la alunecare/derapare in conditi normale de utlizare pavelele de beton prefabricat funizeaza o rezistenta la alunecare/ derapare pe durata de viatd a produsului, cu condita ca acestea sé fie supuse unei inrefineri normale in afara de cazul Tn care o proporiie majoré de agregate care sunt finisato excesiv au fost expuse pe fata superioara de uzura. NOTA - Elaborarea unei metode de tincercare bazata pe performanté pentru durabilitatea rezistentel la alunecare/derapare este in lucru la grupa WG4 a TC 178 WG4. 5.3.6 Performanta la foc 5.3.6.1 Reactie la foc Pavelele de beton sunt Clasa A1 dupa reactia la foc fara incercare” . " Referinla se face la Decizia nr 96/603/EC a comisiei, amendata 12SR EN 1338:2004 5.3.6.2 Performanta la foc exterior Pavelele de beton utlizate ca materiale de acoperire se considera cé satisfac conditile pentru performanta la foc exterior fara a necesita incercarea ”) 5.3.7 Conductivitate termica Daca se intentioneaza ca blocurile de beton s& contribuie la performanta termica a unui element, atunci producatorul trebuie s4 declare conductivitatea termica utlizand datele de proiectare din EN 13369, 5.4 Aspect vizual 5.4.1 Infatigare Felele superioare ale pavelelor de beton nu trebuie s& prezinte defecte cum sunt fisurarile sau exfolierile, atunci cand sunt examinate conform EN 13369. In cazul pavelelor cu doud straturi, cand sunt exar 0 delaminare (de exemplu separare) Intre stratur ‘ate conform cu anexa J, nu trebuie s8 existe NOTA - Cand apare eflorescenta, aceasta nu deterioreaza performantele bordurilor in utlizare si nu se considera semnnificativa, 5.4.2 Textura jin cazul pavelelor produse cu suprafata texturaté speciald, textura trebuie descrisi de catre producditor. Daca se examineaza conform cu anexa J, trebuie stabilit dac& nu sunt diferenfe semnificative in textura comparativ cu esantioanele furnizate de catre producator si aprobate NOTA - Variatile in consecventa texturl pavelolor pot fi cauzate de variaile inevitable in caracerisile materilor prime. side variafile intr i nu Sunt considerate sermifcative 5.4.3 Culoare Culorile pot fi prevazute, la alegerea producatorului, pe un strat de suprafata sau pe tot corpul pavelelor. Daca se examineaza conform cu anexa J, conformitatea trebuie stabilité daca nu este nici o diferenta semnificativa in culoarea oricarui esantion furnizat de catre producator si aprobat de cumparator. NOTA - Variaile in culoarea consistenta a blocurilor poate fi cauzala prin varialiinevitabile la umbra si proprietati ale materilor prime i prin varia in greutate gi nu sunt considerate semnificative. 6 Criteriile de evaluare a conformitati fi In vederea tncercdri, producdtorul poate grupa produsele in famill, dacd se considera cé valoarea caracteristicilor selectate este aceeasi pentru intreaga familie. Astfel de familii sunt : 6.1 Generalitat 1) familie de rezistenta: pavelele fabricate utilizand acelasi tip de materiale si metode de fabricatie, indiferent de dimensiune gi culoare ; NOTA —Incarcarea de rupere depinde de grosimea blocurilor. 2) familie de suprafefe: blocurile cu fete mixte avand acelasi tip principal de agregate utllizat in amestec (de exemplu pietris natural, granit concasat, porfir, bazalt sau calcar) si acelasi ‘ratament de suprafata al produsului fini, indiferent de dimensiune si culoare. 2) Ase vedea decizia comisiel 200/553/EEC 13,SR EN 1338:2004 6.1.1 Demonstrarea conformit Producdtorul trebuie sa demonstreze conformitatea produsului sau cu cerinfele acestui standard si cu valorile dectarate (niveluri sau clase) pentru caracteristicle produsulul prin efectuarea ambelor Ineere’rl = Incercarea de tip a produsului (a se vedea 6.2); = controlul productiel in fabrica (a se vedea 6.3), inclusiv incercarea produsulul 6.1.2 Evaluarea conformitatil In plus, conformitatea produsului cu acest standard poate fi evaluat’ = fie cu ajutorul inspecfiei de catre o terld parte care face Incercarea tip a producdtorulul si procedurile de control a. product in fabric& — fle prin incercéir de acceplare, receptie la vrare (de exemplu in caz de iiglu, a se vedea anexa B). 6.2. incercare de tip a produsului 6.2.1. Incercare de tip initial Incercarea de tip iniialé trebuie efectuaté pentru demonstrarea conformitatii cu acest standard, a ‘inceputul fabricarii unui nou tip de produs sau familie de tipuri de produse, sau la pornirea unei noi lini de productie, pentru a confirma ca proprietatile obtinute ale produsului indeplinesc cerintole acestui standard si valorile deciarate de cétre producator. Daca produsul a fost incercat anterior conform cu acest standard (acelagi produs, aceleasi caracterstci, aceleasi sau mai multe metode de incercare cerute si proceduri de esantionare), rezultatul poate fi utilizat pentru a satisface incercarile initiale de tip. 6.22 Incercare de tip ulterioara Ori de cate ori intervin modifica in materile prime, ale proporteiutlizate sau instalaiei sau procesului de productie, care pot schimba semnificativ unele sau toate propretatile produsului fit, incercarle de tip trebuie repetate pentru caracteristica sau caractersticle alese NOTA - Exemple de schimibari majore: 1) schimbarea pietrigului natural de rau tn agregate de piatrd sparté sau schimbarea tipului sau clasei de ‘iment; 2) Inlocuirea partialé a cimentului prin adaosur. Pentru rezistenta la uzura i actiunea factorilor climatici, Incercarea de tip trebule repetata periodic cu frecventa indicata in tabelul 6 chiar si atunci cand nu intervine nici o schimbare. Tabelul 6 ~Incercarea de tip repetatd periodic Caract Frecventi ‘Uzur (numa clasele 3 gi 4) ‘Odatd pe an pentru familia de suprafata Rezistenja la actiunea factorior Gimatic (numral | Oda pe an pentru familia de suprafaa” clasa 3) ‘Daca pentru 0 familie de suprafalé rezultatul Incercaril de tip ( pierderea de masa este mai mica decat 60% din valoarea necesara frecventa incercéii_ poate fi eproduss la odatt la doi ari Daca pentru familia de produse suprafata, incercarea la absorbtia de apa la frecventa pentru clasa 2 de produse (a se vedea paragrafuil 6.3.8.2) este efectuatd pentru a demonstra coerenta cu pavelele supuse fezistenjei a Inghel/ dezghet, incercarea necesara poaie fi redusd la o frecvenla de odal’ la doi ani Daca sunt intunite ambele condi, incercarea poate fi redusa la oda la palru ani. 6.2.3. Egantionare, incercare gi criteril de conformitate Numérul pavelelor supuse incercéirii poate fi in acord cu tabelul 7 pentru caracteristicile selectionate. 14SR EN 1338:2004 ‘Tabelul 7 — Plan de egantionare gi criterii de conformitate pentru incercarea initiala si ulterioara de tip Caracteristica Cond | Metodi de] Numaral Criteriu de conformitate ile | incercare | _pavelelor ‘Aspect vizual 84 ‘Anexa J 20 ‘Nici un bloc nu trebule sa prezinte fisurari, exfolier sau delaminari ‘Grosimea stratulul de 3a ce e Fiecare bloc trebuie 88 indeplineasca finisare corinjele, Forma si dimensiuni 32 | Anexa e Fiecare bloc (rebule 68 Tndeplineasca Cofinjele pentru clasele deciarate Rezistenja la inlindere prin | 6.33 | AnexaF e ‘Nici o pavela nu trebuie s8 aibé despicare si sarcina de rezistenta la Intindere mai mic de 3,6 Tncdrcare MPa, nici incércarea de rupere mai mica’ de 250Nimm Rezistenja la uzuri 334 | AnexaG 3 Fiecare pavela trebuie s4 (numai clasele 3 gi 4) sau H TIndeplineased cerinfele pentru clasele deciarate Rezistenja la alunocarel | 535 | Anoxal 5 Va declarata valoarea media & derapare ( numai unde cinci pavele este incercata) Reristenja la acjunea Nici un bloc nu Webuie s& abs factorilor climatici absorbtia de apd mai mare de 6% din - dasa 2 532 | AnexaE 3 mas clasa 3 532 | AnoxaD 3 ‘Media color trel pavele nu trebule s& fie mai mare de 1,0 kg/m” eu nici un rezultat individual mai mare de 4,5 kal? ‘Acesie biocut pot ff uilizate pentru incercar ullerioare. 21.6 este aplicat numai pentru pavelele cu strat de finisare Incercdtile de tip trebuie efectuate conform cu metodele de incercare de referint& mentionate in acest standard. Incerearile de sunt in mod normal efectuate cu ajutorul unei aparaturi de incercare Rezultatele incercarilor trebuie inregistrate, 6.3 Controlul productiei in fabricd 6.3.1 Generalitati Producatorul trebuie sa stabileascd, s& documenteze si s4 mentina un sistem de control al productiei, astfel inc&t s& asigure cd produsele introduse pe pialé vor fi conforme cu valorile specificate sau declarate. Sistemul de control al productiei tn fabric& trebuie sé constea in proceduri, inspectii regulate si ‘incercéri si utlizarea rezuitatelor pentru a controla materile prime si alte materiale de intrare, echipamentele, procesul de productie si produsul Un exemplu de schema de inspectie adecvatd pentru controlul produstiei in fabric& este indicat in anexa A. Rezuttatele actiunit inspector cerute si rezultatele incercérilor trebuie inregistrate. Acjiunile ce se impun a fi luate cAnd valorile de control sau criterile nu sunt tndeplinite, trebuie Inregistrat 6.3.2. Echipament Toate instrumentele de cAntarit, masurare si aparatura de Incercare trebuie etalonate si inspectate regulat conform cu documentele de proceduré, frecventele gi crterile de conformitate. (O schema de inspectie pentru ochipament este indicaté in A.1 15‘SR EN 1338:2004 6.3.3 Materii prime gi alte materiale de intrare Specificatile tuturor materialelor trebuie documentate. O schema de inspectie pentru materile prime este indicaté in A.2 6.3.4 Proces de productie Caracteristicile relevante ale fabricii si procesului de productie trebuie definite prin frecventa inspectilor si incercarilor, Impreuna cu crterile necesare atat pentru echipamente si pentru activitatea curenta. O schema a inspectiei pentru procesul de productie este indicaté in A.3. 6.35 Incercérl pe produs ‘Trebuie pregatit si implementat un plan de esantionare si un plan de incercare a produselor. Esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru productic. incercarile trebuie efectuate conform cu metodele descrise tn acest standard sau prin metode aplicate alternativ cu o corelatie verificabila prin metodele standardului. Rezultatele incercarii trebuie s4 tndeplineasca crterille de conformitate specificate (a se vedea 6.3.8) sis fie disponibile. Un exemplu al unei scheme de inspectie pentru incercarea produsului este indicat in A.4.1 Reguli de intrerupere pentru incerearea produsului sunt indicate in 5. 6.3.6 Marcarea, depozitarea gi livrarea produselor Marcarea, depozitarea si_controlul livrari, Impreuné cu procedurile pentru tratarea produselor neconforme (a se vedea 6.3.7). trebuie documentate. Produsele pot fi introduse pe piafa tnainte ca rezultatele finale ale Incercéiril de control a productiel in fabricd sa fie primite, daca acestea sunt supuse unei proceduri reconsiderate pozitive. Un exemplu al unei scheme de inspectie pentru marcare, stocare si distributie este indicat in A.4.2. 6.3.7. Produse neconforme Dacéi rezultatele incercarilor pe produs sunt nesatistécdtoare, producdtorul trebuie s& realizeze actiunile corective necesare pentru remedierea deficiontei Produsele care nu corespund cerintelor trebuie izolate si marcata corespunzaitor. Clientul trebuie s& fle ingtiintat asupra oricérei neconformitéti a produsului descoperité dupa livrare. 6.3.8 Criterii de conformitate a produsului Daca criterlle de conformitate din acest articol pot fi considerate fie prin atribute, fle prin mésurari, metoda aplicata trebuie sa fie lsat la discretia producatorulul 6.3.8.1 Forme gi dimensiuni A. Atribute Conformitatea productiei cu 5.2 trebuie evaluat pentru fiecare linie de fabricatie pe o perioada de producti de o zi (a se vedea egantionarea conform A.4.1.3). Trebuie consideraté separat fiecare conditie din 5.2. 16SR EN 1338:2004 a) Dacé esantionul consté din mai putin de opt biocuri (a se vedea regulile de intrerupere de la A.5) si fiecare dintre conciile de la 5.2 pentru ciasa deciarata este satisfacuta pentru toate blocurile, alunci egantionul si productia corespondenta trebuie acceptate. Dac nu, acest esantion poate fi crescut pana la opt blocur’ si trebuie aplicaté procedura indicata in b). b) Dacé egantionul consta din opt blocuri si nu mai mult decat unul dintre ele nu este conform cu oricare dintre conditile de la 5.2. considerate separat pentru clasele declarate, esantionul acceptat lotul si productia corespondenta trebuie acceptate. Daca nu, acest egantion trebuie crescut la 46 blocuri si trebuie aplicat’ procedura indicata in c). ©) Daca egantionul consta din 16 blocuri si nu mai mult decat doug dintre ele nu sunt conforme cu oricare dintre cerinfe de la 5.2 considerate separat pentru clasele deciarate, esantionul si productia corespondenta trebuie acceptate. Daca mai mult de doua blocuri nu sunt conforme cu ‘oricare dintre cerinle considerate separat pentru clasele dectarate, esantionul si productia corespondent nu se accepta si se trebuie aplicate 6.3 7. B. Masurari Cand abaterea standard a liniei de fabricatie este cunoscuté si verificata regulat, conformitatea productiei cu 5.2 trebuie evaluata pentru fiecare linie de fabricatie pe zi sau productie consecutiv ce nu depagesc cinci zile (a se vedea egantionarea conform cu A .4) Fiecare din conditile de la 5.2 considerate soparat. Conformitatea este evaluat pentru o fractila de 10%. ‘Acceptabiltatea egantioanelor considerate trebuie verificata utiiznd un grafic de control conform fie cu ISO 7966, fie cu ISO 7873 gi se ia In considerare data conform descrieri din paragraful 5.2, cu conditia ca probabilitatea de acceptare sé fie echivalenta cu cea rezultata din evaluarea prin atribute, 6.3.8.2 Rezistenfa la acfiunea factorilor climatic! (clasa 2~ absorbfia de apa) Conformitatea productiei cu paragraful 5.3.2 (clasa 2) trebuie evaluat prin fiecare familie si pentru cinci zile de producjie, sau mai multe conform cu regulile de intrerupere (a se vedea esantionarea conform cu A.4.1.6). a) Dacéi egantionul const din trei pané la gase blocuri (a se vedea regulile de intrerupere de la A.5) si cerintele din 5.3.2 (clasa 2) sunt indeplinite, esantionul si productia corespondent’ trebuie acceptate. Daca nu, acest lot trebuie crescut la noua blocuni si se aplica procedura indicat in paragraful b). b) Dacé lotul consté din noua blocurl si cerinjele de la 5.3.2 (clasa 2) sunt indeplinite, egantionul si producjia corespondent trebuie acceptale. Dac’ nu, esantionul si productia corespondenta nu sunt acceptate gi se aplica 6.3.7. 6.3.8.3 Rezistenfa la Intindere prin despicare A Atribue Conformitatea productiei cu 5.3.3 trebuie evaluat pentru fiecare linie de fabricatie pe zi de productie (@ se vedea egantionarea conform A.4.1.4), a) Daca egantionul consta din opt pavele sau mai pufine (a se vedea regulle de intrerupere de la AS) si rezistenta T a fiecdreia dintre pavele nu este mai mica decdt 3,6 Mpa si sarcina de rupere ‘nu este mai mic de 250 Nimm, esantionul si productia corespondent trebule acceptate. Dacd ‘nu, acest egantion trebuie crescut pand la 16 pavele si se aplica procedura datd tn b) b) Dacé esantionul consta din 16 pavele si rezistenta Ta_nu mai mult de una dintre pavele este mai mid de 3,6 MPa, dar nu mai mica de 2,9 MPa si sarcina de incarcare este mai mica de ©) 250 N/ mm, egantionul si productia corespondenta trebule acceptate. Daca lotul si productia corespondenta nu sunt acceptate se aplicd 6.3.7. 7‘SR EN 1338:2004 B. Masurdir Cand abaterea standard pentru linia de fabricatie cunoscuta si verificaté regulat, conformitatea producjia cu 5.3.3 trebule evaluaté pentru flecare linia de fabricatie pe producfia ziinic’ sau pe produotile zlnice consecutive nu depageste cinci (a se vedea esantionarea conform anexel A.4). Conformitatea este evaluata pentru o fractilé de 5%. ‘Acceptabiltatea esantioanelor considerate trebuie verificata utlizand un grafic de control care corespunde fie cu ISO 7966 sau cu ISO 7873 si luand In considerare 5.3.3, cu conditia ca probabiltatea de acceptare este echivalent cu acel rezultat din incerc&ri prin atribute (a se vedea anexa K). Daca egantionul si productia corespondent& nu sunt acceptate, se aplic 6.3.7. 6.3.8.4 Aspect vizual Conformitatea productiei cu 5.4 trebuie evaluaté tn caz de dubiu (a se vedea egantionarea conform cu A4). Egantionul Incercat trebuie s& salisfacd cerinjele standardulul, Dac’ nu, egantionul gi productia corespondenta nu sunt acceplate si se aplicd 6.3 7. 7 Marcare Trebuie furnizate urmatoarele particularitati referitoare la pavele: Identificarea producatorului sau a fabrici identificarea datei de productie si, * sau" — daca distributia este efectuata mai devreme fal de data la care pavelele sunt deciarate apte pentru utlizare, trebuie identificata aceasta data + | + Identificarea clase’ (claselor) ia care se aplica (a se vedea mai jos) + | + Numérul acestui standard european. z |dentificarea produsului. 4: Pe nota de distributie sau pe factura sau pe declaratia furnizorului 2: Pe 0,5 % dintre pavele cu un minim de una marcata pe pachet sau chiar pe ambalaj dacé nu este posibil atfel. Clasele gi identifcarile lor Condit Marcare rezistenta la acfiunea factorilor climatici A,B sauD rezisten(a la abraziune F,Hsaul Diagonale JisauK Daca ZA.3 acopera aceeasi informalie ca in acest articol 7, cerinfele acestui artcol sunt indeplinite pentru produsele marcateCE. 8 Raport de incercare Urmatoarele particularitat trebuie furnizate tn raportul de Incercare (altele decat pentru tnoercarile de control al productiet in fabrica) 1) numele organizatiei care a efectuat incercarea : 2) numele persoanei care a efectuat incercarea; 183) 4) 5) 6) 0 8) 9) ‘SR EN 1338:2004 data incercarii; numele sursei de provenienta a egantionului ; egantionul de referinta incluzand data de productie; numele persoanei ce a efectuat egantionare; numérul relevant al acestui EN gi anexele; denumirea incercaii ; rezultatul incerc&ri ; 10) orice observatie pertinent despre esantion sau rezultatul incercéfi 19SR EN 1338:2004 Anexa A (informativa) Scheme de inspectie AAA Inspectia echipamentului Subject [Scop [Metoda [Frecventa ‘A.1.1 Echipament de incercare gi masurare Toate Tncercarile gi | Functionare corecia | Daca se face etalonarea, Ta (ejnsialare, dupa echipamentele de | si exactitate trasabiltatea la standardul national | reparalie majord sau 0 rmisurare {ald de care s-a ficutetalonarea —_| dat pe an ‘echipamentului, utiizat exclusiv Pentru acest scop, daca nu exist alle indicali in melodele de ineercare ‘A.1.2 Depozitare gi echipament de productie 1 Stocarea ‘Absenta Inspect vizualé sau ale metode ] La instalare materialelor | contaminarit adecvate - Siptimanal 2__| Echipament | Functionare corecta_| Inspectie vizwala Ziinie 3 | decantarire [Exactitate declarata | Echipament de elalonare La (ejnstalare saudozare | a producdtorului de | care a fost etalonat cu trasablitate la | - Cantarire: odala pe an volumetrica | pavele standardele najionale si este utlizat | - Volumetric, de dous ‘exclusiv acestul scop ori pean In caz de dubiu ‘4 | Malaxoare | Uzurd gifunctionare | Inspeciie vizuala ‘Saptamanal corecta 3 | Forme Curdjonie gistara | Inepedtie vizuala iris 20SR EN 1338:2004 A.2_ Inspectia materialelor Subiest [Scop [etoda [Frocventé ‘A.2.4 Toate materialele 1 | Toate Poninu a asigura co inspocia bonului de ivrare gi] Fiocare ivrare materalole | lvrarea este in ordine si | /sau a etchetel pe pachot ‘ provine din surs& aratdnd conformitatea cu corect comanda ‘A.2.2 Materiale care nu sunt supuse evaluarii de conformitate inaintea expedifi 7 ent sialie | Conformitatea cu condiile | Metod& de Incercare adecvata | Fiecare ivrare materiale pe | producatoruui de pavele baza de ciment 2 | Aaregate Conformitatea ou condiile | inspectio vizuala Fiecare ivrare producatoruui de pavole De exemplu 3 = Granulometrie Incercare prin cernere - Figcare livrare dela 0 noua sursa In caz de dubiu 70 data pe séptamana ~ Impuritai sau ‘contamina Metoda de incercare adecvati | - Prima ivrare de la 0 rrova sursa In caz de dubiu 7 | Adaos Conformitatea ou Inspecis vizvalé Fiecare ivare ‘nftigarea normal 5 Densitatea Meioda de fabrcajie a pavelel 6 | Adltwipiement! | Conformitatea cu inspectie vizualt Flecare Wvrare ‘nftigarea normal 7 Densitates (Metod8 de fabricate a bordurl @ | Apadin fara | Conformitatea Ga condile | Incercare conform slandardulut | ~ Prima ullizare @ unel sistemului | producatorulul de pavele nol surse public de distibuje ~ Apa curenté: de tei ori ean sau mai mult (depinzaind de concijile locale) Alt sursé: 0 daté pe In caz de dubiu 3 | Aparecilata | Veriicare pentru Viwal ‘Saplarmanal Cconjinutul de material _[ Metoda producatoruiuide | Tn caz de indovala 10 solid gialte contamindri___| pavele Majeriale neaudilate de catre producatorul de pavele sau de 6 Ter(d parle accaplald do acasta 2SR EN 1338:2004 3 Inspectia procesului de productie Subject Scop Metoda Frecvent + | Compoziia Conforitatea cu compozifa | - Viual sau cu Instrumente de] Zinc amostocuiui —_| Preconizati cantare (doza) in grevtate sau = Vericare dupa documentele volumetric) procesulu de fabricate 2 Conformitatea cu valorie dante | Analze pe beton proaspt | Lunar ale amestocuiui (numai dozaj volumetric) 3 | Beton proaspat | Amestec corect Coniro vieual “nic penis fiecare amestec | Produce Tonfornlatea cu procedurle | Aaiuni de contrat conform | Zinc documeniate din fabica aa A4 Inspectia produsul Subiect [Seep [Meteda Freeventa A4.1 Incercarea productie! 1 | Aspect ‘ee vedea 54 Control wizual Zine 2 | vizval ‘Anexa J Tn caz do dubia {gantion de 20 blocur) 3 | Forma gidimensunt | Ase vedea 52 freva C ‘Opt pavele pe tnie de productie, pentru patru Ze de productie @ | Rezistonfa la ‘Ree vedea 533 ‘nexa F ‘Opt pavele pe familie de Tatindere prin rezistenia, pe linie de espicare productc, pent patry ile de producte pe zi 5 | Grosimea svaiuui de | Ase vedea 5.7 rer © ‘Opt paveto pe familie de finisare rezistenta,pelinie de producto, p patru zi © | Rezisionja a actor’ | Ase vedea 532 fnew E ‘0 data pe famive de imatici ‘suprafata, pe cinci zile de (ourai casa 2) producte ‘RA2 Marcare, depozitare,livrare 7 | Marcare Marcarea produsulul Tonirolvizual Zine conform eu aticolul 7 2 | Depoaiare Segregarea produsul Conirolvizual Zine rnecontorm 3 | tvrare ‘Varela furizari corecie, | Control vizual Zine arcare si documente de incareare 2 » Incercare de tp Conform articolului 62 al acestu standard nu este indluss, ‘Se aplicd regulile de intrerupere (a se vedea A.5) ‘A se vedea 6.1 22SR EN 1338:2004 AS Reguli de intrerupere ‘5.1 Inspectie normals Frecvenia esanlionarii ar rebui sé fie conform cu A.1 ‘A.5.2 Inspectie de la normala la redusa Tnspectie redusa corespunzand unei jumatali din frecventa unei inspect normale, ‘Aceasta trebuie uilizata cAnd inspectia normala este efectiva si 10 esantioane succesive precedente au fost acceptate, © inspectie suplimentard redusa este permis dac Tn aceleasi condifji ca mai sus sunt indeplinite la o inspecfie redusa ‘Aceasta inspeciie suplimentar’ redus’ poate corespunde unel jumatall din frecvenfa inspectiel reduse. ‘A.5.3 De la inspecfie redusa la inspectie normala Cand inspeciia redusa sau inspectia suplimentard redusd este in curs, inspeciia normala poate fi reluaté daca sunt Indeplinte urmatoarele Un egantion nu este acceptal; ‘sau productia devine neregulaté sau Intarziats; ‘sau alte condi ustifica schimbarea la inspectia normal ‘A.54 Inspectie severa Cerinjele inspectiei severe necesita ca num@rul pavelelordin agantion 6 fe dublat ‘Trebuie utiizaté dacd fn timpul inspectiei normale doua din cinci egantioane succesive cedeaza, ‘A5.5 Inspectie de la severa la normal Inspoctia severd trebuie continuata pana cand sunt acceplate cinci esantioane succesive, ‘Atunel inspectia normala poate fi reluata, ‘A.5.6 Incetarea productiel Daca produclia ramane pe inspedie severd pentru ace eganlioane succesNe, linia de produce tebule considerata necontrolabila. si opt SSistemul de productio ar trebul revazut si trebuie efectuate orice schimbéiri necesare. ‘Avand corectat sistemul de producti, productia trebuie s& tnceap din nou cu inspectie sever ack rumBrul de pavelo din ogantion este par, reducerea webu efecluaws prin dvizarea numeri paveleior in dous In ate cazun, recventa esantonari rebvie ijumat 23SR EN 1338:2004 Anexa B (normativa) Procedura pentru incercarea de acceptare a livrarii la expeditie B.1 Generalitati Procedura de egantionare gi crteriul de conformitate pentru livrare la expedite distinge doua cazuri Cazul |: Produsul nu poate f supus unei evalu de conformitate de céire ter parte (a se veda 6.1.1); — Cazul I: Produsul poate fi supus unei evalua de conformitate de catre o terfa parte. Dacé se aplic vedea 6.1.2) azul Il, acceptarea incercarii nu este necesara, cu exceptia cazului unui ltigiu (a se Incercarea pentru aspecte vizuale trebuie sa se efectueze inaintea incercarilor pentru alte caracteristici. Incercarea trebuie s& fie indeplinité de cétre cumparator si producdtor intr-un loc acceptat prin acord Intre acestia, In mod normal tn cadrul fabrici Incercarile, cu excepiia aspectului vizual, trebuie efectuate de cétre un laborator agreat de catre cumparator si producator. Impreuna acestia trebuie s& ofere 0 oportunitate rezonabila de a asista la egantionari si incercari. Incercarile pot fi efectuate cu echipamentul de incercare etalonat asigurat de catre producator. In caz de ltigiu trebuie incercate numai caracteristica sau caracteristicle contestate, B.2 Procedura de esantionare B.2.1 Generalitati Numarul_necesar al pavelelor trebuie esantionat din flecare lot de livrare a pavelelor pana cand sunt realizate urmdtoarole cantitati in acord cu clasa dofinitd in B.1 = Cazull: 1000 m; = Cazul Il: depinde de circumstantele cazului de ltigiu pana la 2 000 m. Cu toate acestea, un lot partial din livre trebuie adéugat la lotul complet anterior, cand cantitatea partiala a lotului este mai mica deca jumaitate din cantitatile indicate mai sus. Pavelele pentru Incercéiri trebule selectate ca flind reprezentative pentru livrare $i trebule distribuite uniform prin livre. B.2.2 Numarul pavelelor de egantionat Numarul bordurilor de esantionat din fiecare lot trebuie sa fie conform cu tabelul B.1 24SR EN 1338:2004 B.2.3. Plan de egantionare Tabelul B.1 - Plan de egantionare Caracteristi Condifi Metodi de incercare | Caz Gazi ‘Aspect vival 54 ‘Anexa J 3” 4 (16) Grosimea strafului de fnisare 5 ‘Anexa C6 8 4 (16) Forma gi dimensiuni 52 ‘Anexa C7 at 4 (16)" Rezisienta la incovoiere prin 533 ‘Anexa F 8 4 (16)7 despicare g\incercare do rupere Rezistonta la uzura 534 ‘nora G sau A 3 3 (oumai lasele 3 i 4) Rezistonta la alunecare /derapare | 535 Tnexal av 3 (doar cand sunt incorcate) Rezistenta la factor cimatic ‘asa 2 532 Anexa E 3 30) casa 3 532 ‘Anexa D 3 3 ‘Aceste pavele pot fi utizale pentru incerc&rie uratoare. 2 C6 se aplicé numai pentru pavele cu strat de suprafata, ® Numérul dintre paranteze este numérul de esantionare pentru evitarea unei esantionari secundare din lot daca, pe baza criteriior de conformitate (a se vedea 8.3.2), pavelele suplimentare trebuie incercale pentru evaluarea conformitai B.3. Criterii de conformitate B.3.1 Aspect vizual ‘Atunci cénd sunt cerute conform cu 5.4, textura si culoarea egantionului nu trebuie sa arate nici o diferenta semnificativa fata de orice esantion de referinta furnizat de catre producator si aprobat de cumparator. Nici o pavela din esantionului incercat nu trebuie s& prezinte fisuréri sau exfolieri. Bordurile cu strat de finisare nu trebuie s& prezinte delimitare. B.3.2 Alte caracteristici Incazull, se aplica criteriul de conformitate pentru incercarea de tip din tabelul 7. incazul ll, se aplicd criteriul de conformitate pentru atributele din 6.3.8 pentru caracteristicile incluse. Pentru alte caracteristici, se aplicd criteriul de conformitate din tabelul 7. 25SR EN 1338:2004 Anexa C (normativa) Masurarea dimensiunilor unei singure pavele Metodele de Incercare alternativa, de exemplu calibre de trecere, pot fi considerate cf furnizeazéi cel pufin aceeasi exactitate ca cea realizata prin urmatoarele metode de incercare. C1. Pregatire Se indepéirteaza toate bavurile si resturile de pe element inainte de a fi masurat, €.2. Dimensiuni in plan C.2.4 Aparaturé Instrument de mésurare capabil de masurare cu o exactitate de 0,5 mm. €.2.2 Mod de lucru Se masoard dimensiunile de productie relevante in doua locuri diferite pentru fiecare dimensiune si se Inregistreaz& dimensiunea real obfinut&, rotunjité pana la cel mai apropiat numar intreg de milimetti Pentru 0 pavela rectangularé cu diagonala mai mare de 300 mm, se masoara diagonalele si se ‘Inregistreaza diferenta dintre doud masurar C.3 Grosime C.3.1 Aparatura Instrument de masurare capabil de masurare cu o exactitate de 0,5 mm. €.3.2. Mod de lucru ‘Se masoaré grosimea unei pavele pana la cel mai apropiat milimetru. Se iau masurile la patru puncte de pe parle opuse, la un minimum de 20 mm de marginea pavelei. Se Inregistreaza patru masurari si se calculeazd media grosimii pana la cel mai apropiat milimetru. Se calculeaza si se inregistreaza diferenta maxima dintre oricare doua citi, pana la cel mai apropiat milimetru. C.4 Planitate si curbura C.4.1 Aparatura Instrument de masurare capabil de masurare cu o exactitale de 0,1 mm peste lungimea speciicata de + 4 mm. NOTA De exemplu, un profil de unghi drept sun calibru, ambele consinite din ofl aga cur este ardat in figura C.4 C.4.2, Mod de lucru Abaterile maxime ale concavitati $i convexitatii trebuie determinate de-a lungul a doua axe diagonale de pe fata superioara pana la cel mai apropiat 0,1 mm, Se inregistreaza ambele rezultate. 26‘SR EN 1338:2004 C.5 Tesitura C.5.1. Aparatura Instrument de masurare capabil de masurare cu o exactitate de 0,5 mm. NOTA - A se vedea exempll indicat in figura .2. ©.5.2 Mod de lucru Se ia 0 masura pe fiecare margine a pavelei, cu un maxim de patru mésuréri pe pavela. Se calculeaz si se Inregistreazé dimensiunile verticale gi orizontale ale tesiturl pand la un numar intreg de milimetei Se noteaza conformitatea cu valorile de producatorulul C.6 Grosimea stratului de finisare C.6.1 Aparatura Instrument de masurare capabil de masurare cu 0 exactitate de 0,5 mm. €.6.2. Mod de lucru So ia 0 paveld care a fost despicata. ‘Se masoara grosimea stratului de finisare de pe fala despicatd la punctul unde, prin inspeotie vizuala, valoarea va fiminima. Se inregistreaza masurarea pana la cel mai apropiat milimetru. Grosimea stratului de finisare nu va fi masuraté pe tesiturd. Particulele izolate de agregate scoase afard de pe suprafata de finisare trebuie ignorate, C.7 Exemplu de instrument de masurare ©.7.1. Cutie de metal rectangular © cutie de metal rectangular destul de larga pentru a inchide 0 pavela. Se fixeaz’ baza plata orizontala si dou’ margini verticale. Celelalte doud margini verticale opuse sunt mobile pozitionate orizontal paralel cu fetele fixate. Distanta dintre perechile de fete paralele poate fi citi pe o scara pan la un numér intreg de milimetri. Constructia aparatului este astfel facutd incat exactitatea masurarilor obfinute pand la un numar intreg de milimetri poate fi justficatd 27SR EN 1338:2004 €.7.2 Profil de unghi drept si calibru Dimensiuni in milimetsi yy OF Calibru de pavela Figura C.1- Exemplu de profil de unghi drept si calibru ‘Tabelul C.1 — Dimensiuni ale profilului de unghi drept si ale calibrului Dimensiunea A Dimonsiunea X Dimensiunea ¥ 300 15 25 400 20 35 €.7.3. Echer gradat in milimetri pe marginile interioare Figura C.2 — Exemplu de echer gradat 28SR EN 1338:2004 C.8 Raport de incercare Raportul de Incercare trebule s includa toate masurarile efectuate. ‘Ase vedea de asemenea articolul 8. 29SR EN 1338:2004 Anexa D (normativa) Determinarea rezistentel la inghet - dezghet cu sare de dezghet D1 Principiu Esantionul este preconditionat si apoi este supus la 28 cicluri de inghet — dezghet in timp ce suprafata este acoperita cu 0 solutie de 3% NaCl. Materialul care se desprinde este colectat si cantarit si rezultatul este exprimat in kilograme pe metru patrat. D2 Epruveta Epruvela trebuio s& corporeze 0 fat de suprafala mai mare de 7500 mm?, dar mai mic& de 25 000 mm*, care trebuie s constitule suprafala de Tncercare si rebuie s& alba o grosime maxima de 403 mm, Daca epruveta este luata dintr-un element pentru a indeplini aceasta cerinta, ea trebuie luata la varste de cel putin 20 zile. D.3. Material D.3.1 Apa potabila D.3.2. Mediu de inghet, constand din 97% din masa apa potabild gi 3% din masa NaCl. D.3.3 Adeziv pentru lipirea foii cauciucate pe epruveta de beton. Adezivul trebuie sa reziste in mediul specificat NOTA - Adezivul de contact trebule sé fle corespunzator. D.3.4 Cauciuc siliconic sau alt tip de etanseizant pentru a fumiza o etangare intre epruveta si foaia de cauciuc si umplerea oricarei tesituri pe perimetrului epruvetei D4 Aparatura D.4.1. Ferdstraéu diamantat pentru taierea epruvetei de beton. D.4.2 Camera climatizata cu o temperatura de (20 + 2) $I 0 umiditate relativa de (65 + 10) %. In camera climatizat evaporarea de la suprafala a apellbere trebuie sa fie de (200 + 100) g/m? in (240 + 5) min, Evaporarea trebuie masurala int-un vas cu adéncimea de aproximativ 40 mm si cu 0 Secfune transversal a suprafetei de (22 500 # 2 500) mm’. Vasul trebuie umplut pana la (10 ¢ 1) mm de la margine. D.4.3_Foale de cauciuc cu grosime de (3,0 + 0,5) mm care trebuie sé fie rezistenté la solujia salina utilizata si suficient de elastica pana la o temperatura de - 20 °C, D.4.4 Termoizolatie, Polistiren cu 0 grosime de (20 + 1) mm conductivitate termica Intre 0,035 W /(mK) $i 0,04 W/ (mk) sau echivalentul altetizolati D.4.5 Strat polistirenic, cu 0,1 mm pana la 0,2 mm grosime. D.4.6 Camera de inghet cu timp de refrigerare reglabil si sistem de incalzire cu o capacitate gi circulatie a aerului astfel incat curba de temperatura - timp prezentaté in figura D.3 s& poata fi urmarita D.4.7_ Termocupluri sau un echivalent de temperatura cu mecanism de masurare, pentru masurarea temperaturi in mediul de inghet pe suprafata de incercare, cu o exacttate de + 0,5°C. 30SR EN 1338:2004 D.4.8 Vas, pentru colectare materialului decojit. Vasul trebuie s8 fie adecvat pentru o ulilizare pan la 120°C si va rezistent la atacul cu clorura de sodiu. D.4.9_ Hartie de filtru pentru colectarea materialului ramas. D.4.10 Pensula de pictura lung, de la 20 mm pana la 30 mm, cu {epi talafi la aproximativ 20 mm pentru perierea materialului care a fost decaf D.4.11. Pulverizator, confine apa potabila pentru spalarea materialului decojit si spalarea sarii de Pe materialul decojit. D.4.12. Incinta de uscare, capabilé de s& mentind o temperatura de (105 +5) °C. D.4.13 Balanté, cu o exactitate de + 0,059 D.4.14 Subler cu vernier, cu o exacitate de + 0,1 mm. D.5. Pregatirea epruvetelor de incercat La cel putin 28 zile cu exceptia inspectiei de receptie, la un termen de nu mai mult de 35 zile se Indeparteaza orice resturi si materiale desprinse si apoi epruvetele se conserva timp de (168 + 5) hin camera de climatizare la o temperatura de (20 4 2) °C, umiditate relativa de (65: 10) % si 0 viteza de evaporare in primele (240 + 5) min. de (200 4 100) g/m*, masurate conform cu D.4.2. In camera de climatizare trebule s& fie un spatiu minim de 50 mm intre epruvete. In timpul acesta placa de cauciuc este lipita pe toate suprafetele epruvetel, cu exceptia suprafefei de incorcare gi rémane lipite in timpul ‘neercéril, Cu ajutorul cauciuculuisiliconic sau altui adeziv de etangeizare se umple orice tesiturd de-a lungul perimetrului epruvetei si se realizeazé o etangare in jurul suprafetei de tncercat la limita dintre beton si placa de cauciuc, in vederea prevenirii patrunderii apei intre egantion si cauciuc. Marginea placii de cauciuc trebuie s8 depaseasca cu (2082) mm suprafata de incercat. NOTA - Adezivul este in mod normal Inins pe suprafejele de beton la fel de bine ca pe suprafelele de cauciuc. Maniera de lipire a foil de cauciuc ilustraté In figura D.1 este consideraté corespunzatoare, 31SR EN 1338:2004 5 w Legenda 1. Strat suprapus 4 Suprafata de incercat 2. Foaie de cauciue 5 Epruveta 3. Cordon de etangare Figura D.1—- Un exemplu de sectiune transversala a epruvetei cu foaia de cauciuc si cordonul de etangare (dreapta) si o epruveta vazuta de deasupra ( stanga) Suprafata de incercat A trebuie stabilit ca medie a trei masurari ale lungimii gi ltimii sale, pana la cel mai apropiat milimetru, Dup& conservare in camera climatizatd, apa polabilé cu o temperatura de (20 # 2) C trebuie turnata pe suprafata de incercat pand la o Inaltime de (5 + 2) mm. Aceasta trebuie mentinuta pentru (72 4 2) h la (20 2) °C si poate fi utilizata pentru evaluarea eficacitati legatur dintre epruveta si stratul protector. Tnainto de ciclul de inghot - dezghet toate suprafetele epruvetei, cu exceptia suprafotei de incercat, trebuie izolat’ termic. Aceasta poate fi efectuata in timpul conservari. Izolarea trebuie realizaté ca nda Inainte cu 15 min pana la 30 min ca epruvetole sa fie amplasate in camera de inghet, apa de pe suprafaja de Incercattrebule inlocuté cu un strat de (542) mm, masurat de la suprafata epruvetei, de © solutie de 3% NaCl in apa potabild. Aceasta trebuie s8 prevind evaporarea prin aplicarea unei placi orizontalo de polistilond ca coa arataté in figura D.2. Folia do polotilona trebuie s& ramana cat de plat posibil in timpul incercéri gi s& nu vind in contact cu mediul inghelat 32SR EN 1338:2004 p-8 5 6 Legenda 1 Suprafata de incercat 5. Foaie de cauciuc 2 Folie de politilena 6 Izolatie termica 3 Mediu de inghefare (apa sérata) 7 Dispozitiv de masurarea a temperaturi 4° Epruveta 8 Cordon de etangare Figura D.2 - Principiu de montare util pentru incercarea de Inghef- dezghet D.6 Mod de lucru Se amplaseaza epruvetele in camera de inghetare astel incét suprafata de incercat sé nu se abaté de la planul orizontal cu mai mult de 3 mmm in orice directie si se supune la cicluri de ‘inghet — dezghet. In timpul incercdri, ciclulul timp - temperaturé in mediul de inghet la centrul suprafefel tuturor epruvetele trebuie sa se situeze tn suprafafa haguratd din figura D.3. In schimb, temperatura trebuie s8 depéigeascé 0 °C in timpul fiecdrui ciclu pentru cel pujin 7 h, dar nu mai mult de 9h. Se inregistreaz& continuu temperatura in mediul de inghet la centrul suprafetei de incercat pentru cel putin 0 epruveta care trebuie localizaté intr-o pozitie reprezentativa in camera de inghel. Se ‘Inregistreazé temperatura aerului pe durata inghelului in timpul incerearii. Se incepe cronometrarea primului ciclu al incercarii pe epruveta in intervalul (0 + 30) min. din locatia de ta amplasarea el it camera de Inghet. Dac& ciclul este Intrerupt, se {ine epruveta in stare de Inghet Intre -16°C si -20°C. Daca aceasta Intrerupere este pentru mai mult de trei zile, incercarea trebuie abandonata. 33SR EN 1338:2004 FeOC Into oh Temperature, °C 3 T T T moms 4g % Time,h Figura D.3 - Ciclul timp - temperatura Punctele de Intrerupere specifice ariel hagurate sunt indicate In tabelul D.1 Tabelul D.1 - Coordonatele punctelor de intrerupere Limita superio: Limit inferioara Timp (h) ‘Temperatura (°C) Timp (h) “Temperatura (C) 0 24 0 16 5 2 3 4 2 14 2 20 16 16 16 20 8 o 20 o 22 24 24 16 Pentru oblinerea unui ciclu corect de temperaturé pentru toate epruvetele de asigura o circulatie bund a aerului in camera de inghet. Daca se incearcé numai céteva epruvete, se umple locurile goale din camera de inghet cu inlocuitori, doar daca nu s-a demonstrat cé ciciul de temperatura obfinut este corect fara ele. Dupa 7 cicluri gi 14 cicluri, in timpul perioadei de inghet se adauga suplimentar 3% NaCl in apa potabild daca este necesar in scopul mentineril unui strat de (5 + 2) mm pe suprafata epruvetelor. Dupa 28 de ciclur trebuie efectuata urmatoarea procedura pentru flecare epruvet a) Se colecteazd materialul care s-a decojt de pe suprafata de tncercare prin clétirea tn vas cu ajutorul pulverizatorului si se periaza in vas pana cand nu mai exist’ nici un material care s& se decojeasca; b) Se toamna lichidul si se trece materialul in vas cu gria printr-o hairtie de fit. Se spaldi materialul colectat _pe hartia de filtru cu minimum 1 | apa potabila pentru a inlatura orice urma de NaCl. Se usucé hartia de filtru si materialul colectat cel putin 24h la (105 + 5) °C. Se determina cu o 34SR EN 1338:2004 exactitate de pand la + 0,2 g masa uscaté a materialului decojt,Iuénd in considerare si masa hartiol de fitru D.7_Calculul rezultatelor incercarii Se calculeaz masa pierdutd pe unitatea de suprafata a epruvetel (L) In kilograme pe metru patrat, prin relatia: unde M este masa cantitati totale a materialul decojt dupa 28 ciclur, in kilograme; A este aria suprafetei de incercat in metri patrati D.8 Raport de incercare Raportul de incercare trebuie sa contind urmatoarele informati: a) —_ masa plerdutd pe unitatea de supratafa (L) In kilograme pe metru patrat; b) masa cantitii totale a materialului decojit dupa 28 cicluri, in miligrame; ©) aria suprafetei de Incercat in milimetri patrali Ase vedea $i articolul 8. 35SR EN 1338:2004 Anexa E (normativa) totale de apa E41 Principiu Dupa conditionarea epruvetei pana la (20 + 5) °C aceasta este imbibata pana la mas constanta si apoi se usucd In etuvé pana la mas& constantd. Pierderea de masé este exprimatd ca procent din masa epruvetei uscate. E.2 Epruveta Dac masa unel pavele este mal mare de 5,0 kg, aceasta trebuie tdiat’ pe Inaltime pentru a obtine o epruveta nu mai mare de 5,0 kg E.3. Materiale ‘Apa potabila. E.4 Aparaturd E.4.1_ Etuva ventilata avand un raport intre capacitatea tn lit si suprafata a canalelor de ventilatie mai mic de 2000, in care temperatura poate fi regiata pana la (105 + 5) °C. Ea trebuie s8 aiba un ‘volum de cel putin 2% ori mai mare decat volumul epruvetelor de uscat in orice moment. E.4.2 Vas cu baza plata avand o capacitate de cel putin 2% ori din volumul epruvetelor care se ‘imbiba gio inditime cu cel putin 50 mm mai mare dec&t inaitimea epruvetelor in pozitia in care ele vor fi inmuiate. 4.3. Balanfa cu ci grame si cu 0 exactitate de 0,1 % a citi E.4.4 Perie dura. E45 Carp’. E.5 Pregatirea epruvetelor de incercat So indeparteaza tot praful, resturile etc. cu o perie si se asiguré c3 acea epruveté se afid la o temperatura de (20 + 5) °C. E.6 Mod de lucru Se scufunda epruvetele in vasul cu ap potabild la o temperatura de (20 + 5) °C pana la masa constant M;. Se separa epruvetele una de alta prin cel putin 15 mm si se asigura un minimum de 20 mm apa deasupra lor. Perioada minima de Imersie trebule s& fie de trel zile gi masa constanta trebule considerata cand doua cAntariri efectuate la un interval de 25 h araté o diferent de mas a egantionului mai mic decat 0,1%. Inaintea fiecarei cantariri se sterge epruveta cu o c&rpa care este umezita si stoarsa pentru a ‘Indeparta orice exces de apa. Uscarea este corecta alunci cand suprafata betonului este mata. 36SR EN 1338:2004 ‘Se amplaseaza fiecare epruvetd in interiorul cuptorului astfel incat distanta dintre fiecare epruvetd s& fie de col putin 15 mm. Se usucd epruveta la o temperatura de (105 # 5) °C pana ce se atinge masa constant M,. Perioada minima de uscare trebuie sé fie de trei zile si masa constanta se considera atins’ cand doua cantiriri efectuate la un interval de 24 h araté o diferenta de masa a esantionului mai mica de 0,1%. Inainte de céntarire se lasa epruveta sa se réiceasca la temperatura camerei E.7 Calculul rezultatelor incercarii Se calculeazé absorbfja de apa W, a fiecdrei epruvete, ca procent de masa, cu relatia we. Me ro0% M. unde M, este masa initialé a epruvetei (9); unde M, este masa finalé a epruvetei (g) Se calculeaz’ valoarea medio ca rezultat al incercérii pentru element. E.8 Raport de incercare Raportul de incercare trebuie sa dea valorile absorbfiei de apa pentru fiecare dintre epruvete. A se vedea de asemenea $i articolul 8. 37SR EN 1338:2004 ‘Anexa F (normativa) Masurarea rezistentei FA Aparatura Magina de incercat trebuie s& aib’ o scard cu exactitatea de + 3% peste domeniul incer pentru incdrcare $i sé fie capabila de a creste incarcarea la vitezele specificate. anticipate Magina de incercat trebuie echipata cu un dispozitiv compus din doua reazeme rigide (a se vedea figura F.1) a céirei suprafata de contact are o raza de (75 + 5) mm. Cole dou’ reazeme trebuie mentinute in acelasi plan vertical cu o toleranfa de #1 mm la capatul barelor. Barele superioare necesita a fi rite in jurul axelor sale transversale. Doua benzi de incarcare trebuie sa fie de (15 + 1) mm latime (b), (4 + 1) mm grosime (a) si cel putin 10 mm mai lungi decat planul de rupere anticipat. Legenda 1 Benzi de incarcare 2 Pavela din beton 3. Reazeme ri Figura F.1 — Principiu de incercare Benzile de Incéircare trebuie alcdtuite dintr-un material ce Intruneste umatoarele crterli de rezistenis Cand egantioanele sunt supuse incercarii de gaurire cu ajutorul unei vergele cu sectiune transversal circulara tn cruce, avand un diametru de (16,0 + 0,5) mm si se aplicd 0 forfd cu o vitezi de (48 + 10) kN J min, cand forfa atinge (20 + 5) kN este realizata penetrarea instantanee ce trebuie sa fio egala cu (1,2 + 0,4) mm. F.2 Pregatire Se utlizeaz& pavele intregi si se indeparteaz’ orice bavuri, pete mari etc. Daca o fafa este brut’, texturatd sau curbaté, ea trebuie pregalité prin mérunfire sau finisare. Ultimele cantitti de material trebuie Indepartate pentru a obtine o suprafata plata. 38SR EN 1338:2004 Se imerseaza pavelele in apa la (20 + 5) °C pentru (24 + 3) h), se scot, se sterg pana se usucd si se ‘incearca imediat Alte metode de pregatire pot fi utiizate pentru incercarea de rutina cu conditia ca s& se dovedeasca a exist 0 corelatie intre rezultatele celor doua metode, de ex. ulilizarea pavelelor cu textura bruta sau pavelelor curbale in locul pavelelor turnate. F.3. Mod de lucru Se amplaseaz’ pavela in masina de incercat cu piasele ambalate pe fala superioara si pe fata do baz in contact cu reazemele. Se asiguré cA piesele ambalate $i axele reazemelor sunt in linie cu seotiunea pavelei Seofiunile de despicare a pavele trebuie alese conform cu urmatoarea ordine de prior a) Incercarea este efectuatd do-a lungul cele! mai lungl sectiuni de despicare a pavele, paralel si simetric cu marginile, astfel asigurandu-se c& urmstoarele condi sunt satisticute - Distanta sectiunii de despicare pe orice fala este de cel putin 0,5 ori grosimea pavelei peste cel putin 75% din suprafata ariei sectiunii de despicare. b) Daca condifile menfionate deasupra nu pot fi intrunite, incercarea este efectuati de-a lungul a doud sectiuni de despicare in cazul c& urmatoarea conditie este satisfacut’: = Distanta dintre o sectiune de despicare pana la alta sau pe orice fafa a pavelel este de cel putin 0,5 ori grosimea pavelei pe cel putin 75% din lungimea sectiunli de despicare considerate. ©) Dacé nici una dintre conditile mentionate mai sus nu pot fi intrunite, sectiunea de despicare trebuie aleasa astfel incét $8 se ob{ind cea mai mare lungime proportionala totalé a sectiunii salisfacdnd distanta ceruta d) Daca sectiunea pavelei este paitrat’, hexagonal sau circulard in plan, sectiunea de despicare trebuie aleasé astfal incat este coa mai scurt’ lungime s& treaca prin contrul suprafofel in plan. Se aplicd incarcarea lin si progresiv la o vitez care corespunde Ia 0 crestere a presiunii de (0.05 # 0,01) MPals. Se inregistreaza incarcarea de rupere, Se calculeaz aria incdrcaturii planului pavel incercate cu relatia S este aria incareaturii in milimetrii patrati; 1 este media a doud masuratori ale lungimil de incéircare, una spre partea superioara si una spre partea inferioard a pavelei, in milimetri t este grosimea pavelei la planul de incarcare in milimetri si media a trei masuratori; unul din mijlocul gi unul la capatul altuia, F.4 Calculul rezultatelor incercarii Daca incercarea este realizata de-a lungul a doua sectiuni de incercare transversale ale aceleiasi pavele este considerata media a doud rezultate individuale Se calculeaz’ rezistenta T tn megapascal a pavelel Incercate prin relatja: 39SR EN 1338:2004 P T= 0,637x kx Ss unde - T este rezistenta, in megapascali; P este sarcina derupere, in newtoni; k este factorul de corectie pentru grosimea pavelei determinata prin relatia k = 1,3-30 (0,18-1000) dacé 140 mm 180. mm sau: pentru ts 140mm determinat din tabelul F.1 Tabelul F.1 — Factorul de corectie k Tramp [40 [50607 oo PHO HOTA k w7i_[o.73 [oar [oss [100 [4064.14.15 [419 [423 [1.25 Se calculeazé sarcina de incarcare pe unitatea de lungime (F) in newtoni pe milimetru din relafia: Raportul de incercare trebuie sa includa urmatoarele informati: a) T, rezistena pavelei pana la cel mai apropiat 0,1 MPa; b)_F, sarcina de incrcare pe unitate de lungime a pavolei pana la col mai apropiat 10N/mm din lungimea de despicare Asse vedea $i articolul 8. 40SR EN 1338:2004 Anexa G (normativa) Masurarea rezistentel la uzurd G.1_ Principiul incercarii la uzura cu un disc lat Incercarea consta in uzarea felei superioare a pavelei cu un material abraziv in conditi standard. G.2 Material abraziv ‘Abrazivul necesar pentru aceasta incercare este reprezentat de un material ce contine alumina topité (Corindon) cu granulatia F80 conform ISO 8486 -1:1986. El nu trebuie sa fie utizat mai mult de trei or. G3. Aparatura Aparatul pentru incercare la uzurd (a se vedea figura G.1) este constituit in principal dintr-un disc lat de abraziune, cu o palnie de depozitare cu una sau doud valve pentru reglarea debitului materialului abraziv, 0 palnie de ghidare a alimentaiii, un dispozitiv mobil port-epruvetd gi o contragreutate. CAnd sistemul dispune de doua valve, una trebuio utilizata pentru reglarea debitului gi poate fi reglata permanent in timp ce cealaltd este folosit’ pentru deschiderea /inchiderea alimentéril aSR EN 1338:2004 Legenda 1 Dispozitiv mobil port - epruveta 8 Contragreutate 2 Surub de fixare 9 Canoluré 3 Epruvet’s 40 Sant 4 Valva de reglare 11. Debit de material abraziv 5 Painio de depozitare 12. Colector de material abraziv 6 Ghidare a curgeri 13 Pan’ 7 Disc lat de abraziune Figura G.1 - Prine de uzura Discul abraziv lat este fabricat din ofel conform EN 10083-2 si cu duritatea Brinnel cuprinsa Intre 203 HB si 245 HB (asa cum este descrisé in EN ISO 6506-1, EN ISO 6506-2 si EN ISO 6506-3). Diametrul siu trebuie s fie de (200 + 1) mm si latimea trebuie sé fie (70 + 1) mm. Acesta trebuie astfel potrivit pentru a efectua 75 rotatii In (60 + 3) s. Dispozitivul mobil port - epruvete este montat pe reazeme $i forfat a se deplasa cAtre 0 contragreutate. spatele discului de Pinia de alimentare contine materialul abraziv i alimenteaza o palnie de reglare a debitulul 42SR EN 1338:2004 Painia de ghidare a alimentarii poate fi cilindrica sau rectangulara si trebuie sa aiba un orificiu canelat Lungimea caneluri trebui sa fle de (45 + 1) mm, iar litimea trebuie 38 fie de (4 + 1) mm, Corpul painiei de reglare al alimentéii trebuie sé fie cel putin cu 10 mm mai mare tn toate directile decét canelura. In cazul unui painii rectangulare cu cel putin o parte inclinaté in sensul lungimii canelurii, nu sunt necesare aceste limitari dimensionale (@ se vedea figura G.2, exemplul 2). Dimensiuni in milimetri an 6 9 % B A abe> 10 Legenda A Partea vertical B Partea inclinaté Ase vedea figura 6.1 Figura G.2 - Pozifia caneluril la baza palniel de ghidare a curgeril Distanfa de cadero dintre canelurd si axul disculi lat de abraziune trebuie sa fie (100 + 5) mm si curgerea abrazivului trebule s& fie intre 1 mm gi 5 mm In spatele capaitului conducator al discului (a se vedea figura G.3) 43SR EN 1338:2004 imensiuni in milimetri a soos Vedere din fat Vedere din fata \Vedere in plan Vedere in pian Legenda Ase vedea figura G.1 Figura G.3— Poziia caneluril fata de discul lat de abraziune ‘Alimentarea cu material abraziv din palnia de ghidare trebuie reglata la cel putin 2,5 Vm, pe discul abraziv. Alimentarea cu abraziv trebuie s fie constanta si nivelul minim de abraziv In palnia de ghidare a alimentairiitrebuie sé fie de 25 mm (a se vedea figura G.3) Mijloacele de mésurare obignuite pentru masurarea rezultatelor sunt: O lupa, preferabil echipata cu o surs& de lumina, o rigld de ofel gi un subler digitalSR EN 1338:2004 G4 Etalonare Aparatul trebuie etalonat dupa realizarea a 400 amprentari sau la fiecare doua luni care dintre ele este mai mica i de fiecare dat cAnd este un nou operator, un lot nou de material abraziv sau un nou disc abraziv. Viteza de curgere @ abrazivului trebuie verificaté tumand materialul de la o tnéiltime de aproximativ 100 mm intr-un recipient rigid precantarit cu rama neteda, cu indltime de (90 + 10) mm si cu un volum cunoscut cénd este umplut total, acesta trebuie sé fie aproximativ 1 I. Vasul trebuie s fe astfel construit ‘net s& menfina iailimea de cddere de la aproximativ 100 mm tn timp ce recipientul este umplut. Dupa umplerea recipientului, suprafata trebuie netezita si recipientul cAntarit pentru a determina masa de abraziv pentru un volum cunoscut, adic& densitatea. Abrazivul trebuie tumat tn magina folosit’ la ‘Incercarea de uzura in (60 + 1) s si colectat deasupra discului abraziv intr-un recipient pre-c&ntérit, cu capacitatea de minimum 3 |. Recipientul umplut trebuie c&ntant si, pomind de la densitatea determinata ca mai sus, trebuie verificat debitul de abraziv ca find mai mare sau egal cu 2,5 Vmin, Aparatul trebuie etalonat cu materialul de referinté .Marmura de Boulonnais" urmand procedeul descris in anexa G.6 si avand contragreutatea ajustata pentru a se opri dupa 75 rotatii in (60 + 3) 5 lungimea amprentei realizate trebuie sa fie de (20,0 + 0,5) mm. Contragreutatea trebuie marité sau redusé pentru cresterea sau diminuarea lungimii amprentei respective. Ansamblul dispozitivului blocare/contragreutate trebuie verificat pentru gaisirea oricarei frecari anormale. Amprenta trebuie masurata utlizand procedeul descris in capitolul G.7, cu o exactitate de 0,1 mm si media a trei rezultate dau valoarea de etalonare. Pentru egantionul de referinta poate fi folosit un material alternativ, daca se stabileste 0 corelatie bund cu esantionul de referinta din marmura de Boulonnais", .armura de Boulonnais” este: Referinfa cu , . Lunel semictar", grosime: > 50 mm In tdieturd perpendiculara la foliatie, macinat cu granule de diamant de marime 100/120, rugozitate: Ra = (1.6 + 0,4) um cand este masurat cu ajutorul unui instrument de masura conform cu EN ISO 4288. La fiecare etalonare a aparatului trebuie verificaté perpendicularitatea suportului de epruvete. ‘Amprenta egantionului de referin{’ trebuie s& fle rectangulard, cu o diferent’ maxima de 0,5 mm a lungimii amprentei masuraté la fiecare extremitate. Este necesar sa se verifice daca: — esantionul este mentinut perpendicular pe disc; — _ dispozitivul de blocare gi canelura sistemului de reglare a alimentérii sunt paralele cu axul discului, — debitul de abraziv este acelasi pe toata lungimea caneluril; = dispozitvul de blocaj /contragreutate nu prezinta ficiune anormala: G.5_Pregitirea epruvetei Epruveta de incercat trebuie s& fie un produs intreg sau o bucat& t8iaté masurdnd cel putin 100 mm x 70 mm, incorporand fafa superioara a elementului gi cu o grosime de (60 + 10) mm. Epruveta trebuie s8 fie curdltata si uscata. Partea superioara a feel care trebule Incercatd, trebule s& fie plan cu o toleranj de + 1 mm masurata conform cu C.4 pe doud directii perpendiculare, dar peste 100 mm. Daca partea superioara a felel are o texturd rugoasa sau este In afara toleranfei trebule maruntita gor pentru a produce o suprafata pland find in toleranta admis8. 45SR EN 1338:2004 Imediat inaintea incercari, suprafala de incercat trebuie curdtatd cu o perie de par dura si coloraté Pentru a usura masurarea amprentei (de exemplu marcata cu cemeala care nu se poate sterge) G.6 Mod de lucru So umple cutia de alimentare cu abraziv uscat cu umiditate care s& nu depageasc’ 1,0%. Se ‘Indeparteaza dispozitivul port epruvete de discul abraziv. Se amplaseaz’ opruvota astfel incat amprenta produsd sé fie situaté la mai pulin de 1 mm de oricare margine a epruvetei si se fixeaz’ epruveta astfel incat sa lase abrazivul sd curga dedesubt. Se amplaseazé colectorul de abraziv sub discul lat de abraziune. Se aduce esantionul in contact cu discul lat de abraziune, se deschide vana si se porneste simultan motorul In aga fol incat discul s& ofectueze 75 rotalii in. (60 + 3) s. So vorific8 vizual regularitatea de curgere a abrazivului in timpul incercari. Dup& 75 de rotali ale discului se opreste curgerea abrazivului si discul. Pe cat este posibil, pentru fiecare epruveta trebuie realizate cate doua incercairi. G.7_Masurarea amprentei Se amplaseaza epruveta sub o lupa mare prezentand grosismentul de 2X si, de preferal, prevazuta cu © sursé de iluminare pentru usurarea masurérii amprentei Cu ajutorul unei rigle gi al unui creion cu mind de 0,5 mm si duritate 6H sau 7H, se traseazé limitele longitudinale externe (|; $i) ale amprentei (a se vedea figura G.4). Se traseaza linia (AB) pe mijlocul amprentei, perpendicular pe axa mediand a acesteia. Se pozitioneaza un subler in punctele A si B pand la marginea interioara a limitelor longitudinale (I; $i lo) ale amprentei si se Inregistreaza dimensiunile la cel mai apropiat + 0,1 mm. In caz de etalonare, se repeté masurérile la (10 + 1) mm de extremitatea amprentei (CD) pand la obtinerea a trei valori 46SR EN 1338:2004 Dimensiuni in milimetsi Legenda Ase vedea Figura G.1 Figura G.4 - Exemplu de epruveta incercat care prezinta o amprent& Unele suprafefe colorate pot fi inlaturate deasupra amprentei prin aciunea abrazivulul. Aceasta trebuie SA fie ignoratd tn realizarea liniei L1 care trebuie sa fie trasalé acolo unde suprafata este supusa abraziunii G8 Calculul rezultatelor incercarii Rezultatul este dimensiunea corectata cu un factor de etalonare si rotunjité la cel mai apropiat 0,5 mm. Factorul de etalonare este diferenta aritmeticd dintre 20,0 si valoarea inregistrata la etalonare. Daca au fost efectuate pe o epruveta doua amprentaii, trebuie luata in considerare cea mai mare valoare. NOTA - De exemplu, daca valoarea de etalonare este 19,6 mm gi dimensiunea masurata este 22,5 mm, rezulatul este 22,5 + (20,0 ~ 19,6) = 22,9 mm, rotunjt 23,0 mm. G.9_ Raport de incercare Raportul de incercare trebuie sa includa lungimile amprentei Ase vedea $i articolul 8. 47SR EN 1338:2004 Anexa H (normativa) Masurarea uzurii conform cu incercarea Bohme H1 Principiu ‘Se amplaseazé placi patrate sau cuburi pe discul abraziv Bohme, pe pista de incercare pe care este presarat un abraziv standard, discul find rotit si epruvetele supuse unei incarcani abrazive de (294 + 3) N pentru un numar indicat de cicluri (a se vedea H.5). Uzura abrazivului este determinata ca pierdere de masa tn volumul epruvetei H.2 Material abraziv Abrazivul standard utilizat trebuie sa fie alumina topita (corindon artificial)” proiectat s@ produc o uzurd de 1,10 mm pana la 1,30 mm cand se incearca epruvete din granit standard si 4,2 mm pana la 5,1 mm cénd se Incearca epruvete din calcar standard, Trebuie verificata conformitatea cu aceste cerinte, omogenitatea materialului si uniformitatea densitatatii aparente si gradul de maruntire a abrazivului H.3. Aparatura H.3.1. Dispozitiv de masurat grosimea. Pentru a stabili reducerea in grosime, trebuie utilizat un comparator al crui palpator trebuie sa aiba o deschidere sferica si o fat de contact inelara de 8 mm diametru exterior si 5 mm diametrul interior, ca si un tabel de incercare. H.3.2. Disc abraziv. Discul abraziv Bohme aga cum este prezentat in figura H.1 consta esential dintr-un disc rotativ cu pista de tncercare stabilta s& primeasca abrazivul, un dispozitv port - epruveta sin echipament de incarcare. H.3.3. Disc rotativ. Discul rotativ trebuie s& alba un diametru de aproximativ 750 mm si s& fie plan si pozitionat orizontal. Cand este incércat, viteza sa trebuie sa fie de (30 + 1) rotatii pe minut. Discul trebuie s& fle prevazut cu un numéréirtor de rotatil si un echipament care Intrerupe automat discul dupa 22 de rotati H.3.4 Pista de incercare. Pista de incercare trebuie si fle inelar’, cu un unghi interior de 120 mm si un unghi exterior de 320 mm (de ex. poate fi de 200 mm largime) si schimbabila, Pista trebuie 88 fie din fonta cu o structuré o structurd peritica, un confinut de fosfor care sé nu depaseasca 0,35% gi un continut de carbon mai mare de 3%. Pista trebuie s alba o duritate Brinoll de 190 pana la 220 HB 2,5/187,5 (asa cum este definité in EN ISO 6506-1, EN ISO 6506-2 si EN ISO 6506-3), determinata ca media masurdtorlor efectuate nu mai putin decat zece puncte de-a lungul margini piste Suprafata pistei este supusd uzurii de utiizare; rezultatul reducerii tn grosime trebuie sé nu depaseasca 0,3 mm si orice amprente nu trebuie S fie mai adanci de 0,2 mm. Daca aceste valor sunt depasite, pista trebuie inlocuitd sau refinisald. CAnd pista a fost refinisata de trei ori, duritatea trebuie determinata ca pentru una noua. ® Sursa de _aprovizionare si informatii se pot objine la: Materialsprifungsamt Nordrhein — Westfalen, Marsbruchstrae 186, 0-44287 Dortmund, Germany. 48SR EN 1338:2004 H.3.5 Dispozitiv port - epruveta. Dispozitivul port - epruveté trebuie sa fie realizat dintr-un cadru tn forma de U de aproximativ 40 mm tnaitime, cu 0 distanta clara de (5 + 1) mm de la pista de ‘incercat. Cadrul trebuie astfel pozitionat incat distanta centralé dintre epruveté si disc 88 fie de 220 mm $i coltul dispozitivului care sustine epruveta sa fie situat la 0 distant de (4 £1) mm deasupra discului. Montajul dispozitivului port - epruveté trebuie asigurat astfel incat sa nu existe vibratit in timpul incercai, H.3.6 Dispozitiv de inc&rcare. Dispozitivul de inc&rcare trebuie s& fle realizat dintr-o parghie cu doua brale de diferite lungimi, o greutate de incéircare si o contragreutate, parghia fiind pivotanta cu o cat mai mica frecare posibilé si pozitionaté cét mai vertical in timpul incercéiri. Sistemul trebuie proiectat s8 asigure c& incarcatura este transferata vertical spre centrul epruvetei prin intermediul unui piston. Greutatea proprie a parghiei este echilibraté de contragreutate si scala de primire a greutatii de incércare. Forta care actioneaza asupra epruvetei rezulta prin multiplicarea greutati de incarcare cu raportul dintre braful parghiei, masa incarcaturi find astfel aleasd Incat sa produca 0 forld de ‘Iincercare de (294 # 3) N (corespunztor la aproape 0,06 Nimm’), care trebuie verificata prin calcul Dimensiuni in milimetsi Legenda 1 Contragreutate 4 Dispozitiv port - epruvet 2 Pista de incercare 5 Epruveté 3 Greutale de incareare 6 Disc rotativ Figure H.1 — Principiul discului de uzura Béhme H.4 Pregatirea epruvetelor Ca epruvete se utllizeaz& plac! patrate sau cuburi cu o lungime a muchillor de (71,0 + 1,5) mm, Fala de contact si fata opusd a epruvetel trebuie s& fie paralele gi plane. Pentru determinarea reduceril grosimii descrise in H.6, fata opusa trebuie, eventual, s8 fie macinaté sau prelucraté pentru a asigura paralelismul in alte situatii decat cele descrise mai sus, epruvetele trebuie uscate pana la masé constanté la o temperaturé de (105 + 5) °C, fiind de obicei necesaré 0 prelucrare anterioara a fetei de contact prin patru cicluri (a se vedea H.5). In caz exceptional de incercare a epruvetei in conditii de umiditate sau de saturare in apa (a se vedea H.5), epruvetele trebuie scufundate pentru nu mai putin de sapte zile si sterse cu un burete med pana c&nd fiecare c&ntarire a epruvetelor prezinta umiditate egala. 49SR EN 1338:2004 Fiecare epruveta trebuie luatd din nu mai putin de trei egantioane diferite sau piese de acelasi tip. ‘nainte de incercare, se determina densitatea epruvetei, px, prin masurare, la cel mai apropiat milimetru, i prin céntarire, la cel mai apropiat 0,1 g, In cazul epruvetelor cu doua stratur, se determina densitatea pentru fiecare epruveté luaté separat din stratul de uzurd, astfel de epruvete fiind prelucrate, acolo unde este necesar, inainte de incercare. H.5 Mod de lucru Tnainte de incercarea la uzura si dupa flecare patru cicluri (a se vedea H.4), se c&ntareste epruvela cu o exactitate de 0,1 g Se pune 20 g de abraziv standard pe pista de Incercare. Se prinde epruveta In dispozitivul port — epruveta si, cu fafa de incercat pusa pe pistd, se aplicd central o incdrcare de (294 + 3) N. Se porneste discul avand griji ca abrazivul de pe pista s8 rémana distribuit uniform pe suprafata definita de latimea epruvetei Se Incearca epruveta timp de 16 cicluri, flecare constand din 22 rota Dupa fiecare ciclu, se curata si discul gi fata de contact, se roteste progresiv epruveta la 90" si se pune un nou abraziv pe pista de incercare aga cum este desciis in H.2. In caz de incercare a epruvetelor umede sau saturate cu apa, inainte de fiecare cicu se sterge pista cu un burete ugor umezit | apoi se umezeste Inainte de a pune abrazivul. De la Inceputul incercéi, apa trebuie potrivita inc&t s picure la un debit de 13 ml apa pe minut (corespunzator la un numar de 180 pana la 200 do picatur) po pisté, dint-un recipient cu o gura de furtun pivotanta ajustabild Picdturile trebuie s8 cada de la 0 distanfa de 100 mm de mijlocul piste la un punct situat la 30 mm in fata epruvetei. Cand se realizeaza incercarea conform cu aceasta metoda, trebuie avut grijd ca abrazivul sé réména continu pe suprafata uti a pistei (a se vedea H.3) H.6 Calculul rezultatelor incercarii Uzura se calculeaza dupa 16 cicluri ca medie a volumului pierdut AV, din ecuatia: Am Pe av unde AV este pierderea in volum dupa 16 cicluri, in metri cubi; Am este pierderea de masa dupa 16 cicluri, in grame; Px este densitatea epruvetei sau, in cazul unor epruvete multistrat, densitatea stratului de uzurd, in grame pe milimetru cub. H.7 Raport de incercare Se raporteazé uzura la cel mai apropiat numér intreg dintre 1.000 mm? / 5 000 mm’. Ase vedea $i articolul 8, 50SR EN 1338:2004 Anexa | (normativa) Metoda pentru determinarea valorii rezistentei la alunecare a materialului nepolizat (UsRV) 11 Principiu Masurarea USRV pe 0 epruveta se efectueazé utilizand un echipament de incercare care cuprinde un endul de frecare, pentru evaluarea proprietailor de frictiune ale suprafefei epruvetei, Echipamentul de incercare cu pendulul de fricfiune incorporeaza un cursor agezat pe un resort de cauciuc obignuit atagat la capatul pendululu. La balansul pendulului,forfa dintre cursor si suprafata de ‘ncercare este masurata prin reducerea in lungime a balansului utilzand 0 scaré gradata. 1.2 Aparatura 1.2.4 Pendul de frictiune 12.1.1. Echipamentul de incercare cu pendulul de frictiune trebuie realizat aga cum este prezentat In figura |.1. Toate reazemele si parfile in lucru trebuie inchise cat de mult posibil si toate materialele Uliizate trebuie tratate pentru a preveni coroziunea in conditi de umicitate. 51124.2 » 2 3) 4) SR EN 1338:2004 Legenda 4 Scara C (126mm lungime de alunecare) 6 Surub de reglare a pozifiei orizontale 2 Scara F (76 mm lungime de alunecare) 7 Epruveté de incercat 3 Acindicator 8 Niveld cu buld de aer 4 Pendul 9 Surub de reglare a pozitie verticale 5 Cursor de cauciue Figura 4 - Echipament de incercare cu pendul cu frictiune Aparatul cu pendul cu fricfiune trebuie sa aiba urmatoarea configura| Un cursor de cauciuc cu arc comprimat aga cum se specific’ in alineatele de la 1.2.1.4 pana la 1.2.1.10. El trebuie montat la capatul brafului pendulului, astfel incat marginea de alunecare s& fie de (510 + 1) mm de la axa de suspensie. Un mijloc de fixare a coloanei de sustinore vertical a aparatulul baz cu masa suficienta ca sa asigure verticalitatea aparatului in timpul incercéiri Un mijloc de ridicare si cobordre a axel de suspensie a bratulul pendululul, astfel incat cursorul s& poatai — s& balanseze liber pe suprafafa epruvetel; $1 52SR EN 1338:2004 — s& fle amplasat pentru a traversa peste o suprafafé cu lungimea fixaté de (126 + 1) mm, Este necesara 0 rigla etalonata care sA marcheze aceasta distanta, ca cea prezentatd in figura |.2. 5) _un milloc de blocare ¢i eliberare a bra{ulul pendululul astfel teat s4 se ridice liber din pozitie orizontala. Legenda 1 Rigid etalonata 2 Cursor 3 Margine de refering 4 Lungime de alunecare masurat& 5 Lungime de alunecare real Figura |.2 — Rigid etalonatd pentru lungimea de alunecare 6) Un ac indicator cu lungime nominalé de 300 mm, care balanseaza In jurul axei de suspensie, indicand pozitia bratului pendulului prin care balanseaza si se misc deasupra scariicirculare. Masa aculul indicator nu trebuie sa fie mai mare de 85 g: 53SR EN 1338:2004 7) Frecarea mecanismului acului indicator trebuie reglaté astfel incat bratul pendulului sa balanseze liber in pozitie orizontala, extremitatea exterioard a acului indicator poate fi adusé pe sensul de balans al brafului la pozitia (10 + 1) mm sub planul orizontal. Acesta este citirea zero; 8) © scara circulara C, etalonaté pentru o lungime de alunecare de 126 mm pe o suprafata plan&, marcatd de la 0 pnd la 160, in intervale de 5 unitafi 12.1.3 Masa bratului pendulului, inclusiv cursorul, trebuie 88 fie de (1,50 * 0,03) kg. Centrul de gravitate trebuie s8 fie pe axele brafulul la 0 distanta de (410 # 5) mm de la axa de suspensie. 12.1.4 Largimea cursorului const intr-un manson de cauciuc cu largimea de (76,2 + 0,5) mm; lungimea (in directia de balans) de (25,4 + 1,0) mm gi grosime de (6,4 # 0.5) mm, masa combinaté a cursorului gi bazei trebuie sé fie de (32 +5) g 1.2.4.5 Cursorultrebuie sf fie fixat pe 0 baz solid’ cu un centru pivotant in axa care poate fi montat la capatul brafului penduluul astfl incat, atunci cénd braful este la cel mai so&zut punct al balansul sau cu 4tul de frecare al cursorului in contact cu suprafata de incercat, planul de alunecare al cursorului este inclinat la (26 +3) °faté de orizontala. In aceasta configuralie, cursorul se poate invart in jurul axei sale far obstructie, urmarind denivelarile suprafelei epruvetei de incercat ca gi balansul pendulului 12.1.6 Cursorul trebuie s8 apese printr-un resort pe suprafata de Incercat. Cand este etalonat, fora staticd pe cursor aleasa prin procedura de etalonare a echipamentului trebuie sd fie (22 + 0,5) N in pozitia sa mediand. Schimbarea in forfa static’ pe cursor trebuie s& nu fie mai mare de 0,2 N pe milimetru, deformare a cursorului 12.1.7 Elasticitatea si duritatea inifiala @ cursorulul trebule sé fie conforme cu tabelul 1 gi trebule s& se prezinte un certificat de conformitate care s confina numele producatorului si data de fabricatie. Un cursor trebuie sa fie inlocuit atunci cand valoarea masurata a IRHD conform ISO 7619 nu mai corespunde cerinfelor din tabel, sau nu mai t€rziu de trei ani de la fabricarea sa, Tabelul 1 - Caracteristicile cursorulul de cauciuc Temperatura °C Propritata a 70 20 wo Ww Elastictate (%)" [Dela 43 Dela 58 Dela 66 Dela71 Dela 74 panala49 | pandia6s_| pana ia73 panala77 | pand ia 79 Duritate IRHD De la 53 pana la 65 " Tncercare de ricogare conform ISO 4662. Grade internationale de duritate a caucluculul conform ISO 48 12.1.8 Cursorul trebuie s& aib8 marginile {diate drept si curat, in forma de patrat, iar cauciucul nu ‘rebuie s& fie contaminat, de exemplu, cu abraziv sau ulel. Cursorul poate fi pastrat in depozit, la TIntuneric, la o temperaturd medie cuprinsa Intre 5 °C gi 20°C 12.4.9 Inaintea utilizérii unui cursor nou, acesta trebuie pregatit pentru a se obtine o grosime minima @ margin de lovire do 1 mm ca coa ardtatd fn figura 1.3. Aceasta trebuie s so realizeze prin setarea echipamentului de incercat si realizarea a cinci balansuri pe suprafata uscaté cu o valoare de fric{iune de 40 pe scara C, urmate de alte 20 de balansuri pe aceeasi suprafalé, dupa umezire.SR EN 1338:2004 oe Legenda 1 Cursor de Jolue 2. Spate de aluminiu 3 Muchie de lovire 4 Grosimea uzuril Figura |.3 - Ansamblu de pendul ilustrand uzura maxima sau muchia de atac 121.10 Cursorul trebuie s4 fie tnlocuit atunci cand grosimea muchiei de lovire asa cum este prezentatd in figura 1.3 depasegte 3 mm sau devine excesiv de crestaté sau bavuratd. Cursorul poate fl Tnlocuit pentru a expune o noua muchie, care are nevoie de a fi condifionata 1.2.2 Un recipient cu apa potabilé la (20 + 2) °C pentru umezirea suprafetei epruvetei de incercat si a cursorulu 13 Etalonare Aparatura trebuie etalonata cel putin anual 55SR EN 1338:2004 14 Egantionare Se obline un egantion reprezentativ format din cinci pavele ale aceleiasifamli de suprafata Fala de Incercat este aceea care se preconizeaz a fi supusd circulaliel si este ulllizaté tn pozitie orizontala. Fiecare pavela din esantion trebule s& permit 0 suprafata de incercare de 136 mm x 86 mm care este reprezentativa pentru intreaga paveld. Aceasta suprafal’ trebuie s& fie incercata ultlizand cursorul de 76 mm lérgime pe o lungime nominala de 126 mm, citirle find facute pe scara C. In cazul unei pavele mari, egantionul reprezentativ trebuie taiat din aceasta pentru incercare. 1.5 Mod de lucru Pentru mésurérl de laborator, se mentine aparatul de incercare cu frcjiune, cursorul si epruvetele Tntr-o camer lao temperaturd de (20 + 2) °C pentru cel putin 30 min tnaintea tnceperi incerc&i Imediat inaintea incercarii cu aperatul de frictiune, egantionul este imersat in apa la (20 + 2) °C pentru cel putin 30 min. Se amplaseaza dispozitivul de frictiune deasupra nivelului suprafeei de fixare si se regleazé suruburile de nivel astfel incat suportul pendulului s& fie vertical. Apoi se ridicd axa de suspensie a Pendulului astfel incat bratul sé balanseze liber si se regleazé friciunea in mecanismul acului indicator astfel incat atunci cand bratul pendulului si acul indicator sunt eliberate din pozitia orizontala, acul indicator s& revind la zero si s8 rémaina in aceasta pozilie pe scala de incercare. ‘Inaintea utilizarii unui nou cursor, acesta este conditionat utilizand metoda descrisé tn 1.2.1.9. Cursorul care nu Indeplineste cerintele indicate la |.2.1.10 se arunca. Se fixeaza rigid epruvetele de incercat cu dimensiunea mai mare asezatd pe glisiera pendulului si se centreaza cu grija cursorul de cauciue si axa de susponsie a pendulului. Se asigura c3 urma cursorului este paralela cu axa lungé a epruvetei peste distanta de alunecare. Se regleaz indil\imea brafulul pendulului astfel Incat traversand epruveta, cursorul de cauciuc s& fie In contact cu ea pe intreaga grosime si pe intreaga lungimea baleiaté. Se umezeste bine cu apa suprafetele esantionului si ale cursorului de cauciuc, atrgandu-se atentia c nu trebuie mutata pozitia ansamblului cursorului. Se elibereazé bratul pendulului si acul indicator din pozitia orizontald, inainte ca cursorul s& loveasca din nou suprafata de incercare. Se inregistreaza citirea indicat pe scara gradata (valoarea tncercsiii cu pendul). Se efectueaz’ aceast’ operatie de cinci or, reamplasand egantionul de fiecare data si se Inregistreaza ultimele trei citi. Se reamplaseaz& egantionul dupa efectuarea unei intoarceri de 180° gi se repet modul de lucru 6 Calculul rezultatelor incercari Cand este utilzata un cursor lat pe © lungime de baleiere de 126 mm, se calculeazé valoarea de fricfiune a fiecdrei epruvete ca find media a doua valori medii mAsurate in directii opuse, rotuniite la cea mai apropiata unitate a scalei C. USRYV este media valorilor de frictiune objinute pe cinci epruvete. 17 Raport de incercare Raportul de incercare trebuie s& cuprindé urmatoarele informatii supimentare: 1) valoarea incercérii de frictiune pentru fiecare epruvetd; 2) valoarea medie a USRV a probel ‘Ase vedea de asemenea articolul 8, 56SR EN 1338:2004 Anexa J (normativa) Verificarea aspectului vizual J. Pregatire Dup examinarea flecirel pavele pentru determinarea delimitarii, egantioanele se dispun Ia nivelul solului J.2_ Mod de lucru {in conditi de ituminare naturaté un observator trebuie s8 se ageze la o distanté de 2 m de fiecare cott al probelor si sa inregistreze orice crapaituri sau extolieri ale pavelelor. ‘Se comparé textura gi culoarea cu proba producdtorului 87SR EN 1338:2004 Anexa K (informativa) Exemplu de aplicare a metodei de verificare a conformitatii rezistentei la intindere prin despicare prin masurare (6.3.8.3.B.) K.1 Generalitati Pentru controlul productiei in fabrica de cétre producdtor, conformitatea se poate determina prin atribute sau prin masurare (a se vedea 6.3.8.3.B) Stabilité prin masurarea rezistentei la intindere prin despicare, schema (a se vedea figura K.1) indica ,cdile posibile: ori prin atribute, ori prin masurare; dar acesta incepe intotdeauna prin atribute, Geoarece calea masuraii are nevoie de suficient de multe rezultale pentru a calcula abaterea standard. Probabilitatea de acceptare este echivalent cu acea rezultaté din Incercarea prin ,Atribute” (63.83.A). K.2 Formula de bazi Formula de baz pentru a verifica conformitatea cu productia indi este Clasa 1: X,23,5+qxs (MPa) media probei de productie pentru n produse da = factor de acceptare $s _ = abaterea standard pentru linia de fabricate. K.3 Factori de acceptare Functie de numarul de egantioane, factorii de acceptare sunt: U=09 K.4 Abaterea standard s Se pot utiliza metode diferite pentru determinarea abaterii standard s depinzdnd de exactitatea necesara. Numarul minim de rezultate necesare pentru a determina abaterea standard depinde de stabilitatea procesului: in mod obisnuit sunt utilizate 30 de rezultate, dar daca este demonstrata stabilitatea este posibil ca 15 s& fie suficiente. Ar trebui ca acaste rezultate (30 sau 15) sa fie culese din incercarile dintr-o pericada de productie reprezentativa, de exemplu opt sau patru rezultate pe zi pentru patru zile de productie. ‘Abaterea standard trebuie verificata la intervale regulate. 58SR EN 1338:2004 K.5 Aplicarea regulilor de intrerupere Cand productia este sub control, numairul de probe Incercale scade. Aceasta este logic, deoarece scade probabilitatea de producere a defectelor. Regulile de intrerupere sunt indicate in A.5 K.6 Rezultate Dacé rezultatul ulilizarii formulei din K.2 este pozitiv si niciun rezultat individual T nu este sub valoarea 2,9 MPa, si nici un rezultat individual al Incercrii de rupere nu este sub 250 Nimm?, productia aferenté satisface condifile acestui standard, Dacd rezultatele nu indeplinesc cerinfele, se aplic’ 6.3.7. 59SR EN 1338:2004 Incercare de tip pe 8 elemente Fiecare > 3,6 Mpa Fiecare 2 250N/mm 2 Productie noua (calea masurérii) (calea atributelor) | Tncercarea controlului productiei ‘n fabricd a produsului 1 pavele/rezistentarfamilie/zi n=8, 16,4 sau2 tf Aplicarea regulllor Este cunoscut® oo neta abaterea standard | t si verificata Productia Fiecare = 3,5 MPa’ corespondenta Fiecare 2 250Nimm 2 acceptata Cresterea probei la 16 2 graficul d control gfiecare rezultat 2 2,9 MPa Tncercare eguata 2 250N/mm Produse neconforme 637 igura K.1 — Rezistenta la incovoiere prin despicare conform EN 1338 60SR EN 1338:2004 Anexa ZA (informativa) Articole ale acestui standard european referitoare la prevederile Directivei UE pentru Produsele pentru Constructii (89/106/CEE) ZA.1 Domeniu de aplicare si articole relevante ‘Acest standard european si anexa sa ZA au fost elaborate in cadrul mandatului M /119 ‘Pardoseli’ $i 1M/122 ‘Invelitoare pentruc aoperisuri, luminatoare, mansarde si accesori dat catre CEN de comisia Europeana si de Asociatia Europeand a Liberului Schimb, Articolele acestui standard european prezentat in anexé satisfac condifile acestor mandate date in acdrul Directivei UE ,Produse pentru Constructi” (89/106/CEE). Conformitatea cu aceasta anexé ZA confera prezumtia de aptitudine la utiizare a produselor pentru constructii acoperite prin acest standard european pentru utiizarea preconizata in tabelul ZA.1, referinfa trebuie facutd la informatie care insolesc marcajul CE. AVERTISMENT: Alte cerinte si Directive UE, care nu afecteaza aptitudinea la utilizarea preconizat, pot fi aplicabile produselor pentru construct acoperite prin domeniul de aplicare al acestui standard, jin plus fafa do articolul 4.2 referitor la substanfele periculoase, pot exista alte condiii aplicabile produselor acoperite de domeniul de aplicare a acestui standard (exemplu legislalie european transpus& si legistatia national, reglementéri si prevederi administrative). Pentru a salisface prevederile Directivei UE Produse pentru Construct, trebuie respectate si aceste cerinfe, acolo unde si alunci cdnd se aplica: NOTA - © baz de date informativa privind prevederie europene si nationale referitoare la substantele periculoase poate fi consulalé pe site-ul de Constructii EUROPA (CREATE, accesibil la adresa hitpiieuropa.eu.int) Produs de constructie: Pavele de beton prefabricat conform cu domeniul de aplicare al acestui standard Utilizare preconizata: Pavasri la interior gi exterior si/sau Invelitori de acoperis. 61SR EN 1338:2004 Tabelul ZA.1 — Caracteristici cerute Caracteristiel exenfiale ‘Aticote de Niveluri au] Note/Elemente Ualizare condifiidin | clase mandatate acest standard Reaciie fa foo 5361 Clasa At avai inlerioare Performan(a la foc exterior | 53.62 Niciuna Considerata ‘Reoparir corespunzatoare Emisie de azbest a2 Nu confine ‘Ase vedea 4.2 | Paviri gi acoperi interioare gi extorioare: Rezislen(a la rupere Saat Nina Pavan interioare gi exterioare Rezistenjé la alunecare 7 S551 Nieiuna Corespunzaioare | Pavan intericare §1 derapare oxterioare avai i acoperi 5352 Niciuna Doar penisu interioare si produsele a cdror | exterioare’ {ald superioara este granulata silsau polizata pentru a produce O supratata foarte neteda Canductivilale termica 3a7 Niciuna Pavan interioare Durabiltate™ 5533 Niciuna Pavan exterioare ayaa interioare si 5353 Niciuna eo * Acolo unde un sial membru doregie 64 slabileascd o relalle ire durabillale gi rezislenja la acjiunea faclorior climatic, se aplic’ 5.3.2 Cerinta privind 0 anumita caracteristicé nu este aplicabilé statelor membre (MS) in care nu exist reglementari pentru acea caracteristica pentru utlizarea preconizaté a produsului, in acest caz, produciitori care introduc produsele lor pe piata acestor state membre nu sunt obligali si determine Sau 88 dociare performanta produsolor lor In cova ce priveste aceasta caracteristicd si pot s& ullizoze mentiunea “performants nedeterminaté” (PND) in documentajia care Insoleste marcajul CE (a se vedea Z.A.3) Este permis utiizarea optiunii de performanté nedelerminata pentru caracteristica esentiala de rezisten{é la rupere. ZA.2 Atestarea conformitatii Sistemul de atestare a conformitatii pentru produsele indicate In tabelul ZA.1, conform cu Decizia Comisiei 97/608/CE si 98/436/CE, amendatd, asa cum este indicaté pentru aceasta familie de produse in anexa Ill a Mandatului M/119 si M/122, este prezentata tn tabelul ZA.2 pentru utilizarea preconizata indicata: 62SR EN 1338:2004 Tabelul Z.A.2 - Sistem de atestare a conformitatii Produs Utilizare proconizats Niveluri sau clase Pavele din beton | Pentru ulllzari exterioare gifinisai_| Azbest: nu conjine prefabricat de drumuri supuse circulafiel A pietonale si circulaiei vehiculotor, In exterior Pavele din Beton | Pentru utilizar a intaior,incluzand | Reacla la foo: AT™ i prefabrical incintele de circulajie publica ‘Azbest: nu conline avele ain Baton | Pentru acoperin Performanta la foc exterior prefabricat ‘considerat’ satisfacutd ** a ‘Aabest: nu contine ‘Sistem 4: A se vedea DPC Anexa Ill? (i), a tela posibiltate, * Materiale din Clasa At care nu sunt necesar de a fi Incercate pentru reactia la foc, conform cu Decizia 1996/603/CE amendata. ~* Ase vedea Decizia 2000/553/CE, amendati Tabelul Z.A.3 — Atribuirea sarcinilor ‘Sarcini pentru producitor ‘Confinutul sarcinilor ‘Articole de aplicat Theercarea inilialS de tip 62 Toate caracteristcle relevante din tabelul ZA.1 Controlul productiei in fabric’ 63 ZA.2.2 Declaratie de conformitate Producatorul sau reprezentantul su autorizat in EEA'” trebuie sa elaboreze si sa pastreze 0 deciaratie de conformitate care autorizeaz producdtorul sau agentul s& aplice marcajul CE. Aceasta deciaralje trebuie s8 includa = numele gi adresa producditorului sau a reprezentantului sau autorizat stabilit in EEA"” si locul de productie; - descrierea produsului (tip, identificare, utilizare) gi o copie a informatilor care insofesc simbolul de marcaj CE; ~ prevederile cérora trebuie s& se conformeze produsul (adic’ anexa ZA a acestui standard); - conditi speciale aplicabile in utiizarea produsului (daca este necesa = numele si functia persoanel Imputemicite s& semneze declaratja In numele producatorulul sau agentului su autorizat. Declaratia trebuie sa fie prezentata tn limba/limbile statului membru unde se utllizeaza produsul ZA.3 Marcare CE si etichetare Producatorul sau reprezentantul sau autorizat stabilit in Uniunea Europeand sau in EFTA™” este responsabil pentru aplicarea simbolului marci CE. ‘Aplicarea simbolului de marcare CE trebuie sa se faca conform cu Directiva 93/68/EC si trobuie s& fie ‘nsofitd de urmatoarele informati. Acestea trebule s8 apard pe ambalajul s/sau pe documentele comerciale insotitoare: SNOTA NATIONALA— A se cili Spafiul Economic European "2 NOTA NATIONALA ~ A se citi Asociaia Europeand a Liberului Schimb, 63SR EN 1338:2004 — _numele sau marca de identificare a producdtorulul; — _adresa deciarata a producatorului; — ultimele dou’ cifre ale anului tn care a fost aplicat marca; — _numérul acestui standard (EN 1340); — tipul produsului (de exemplu pavela de beton prefabricat) si utilizarea provazuta (utilizarile prevazute), de exemplu pavari la interior, pavaii la exterior si/sau invelitori de acoperiguri; gi — __informatii relative la caracteristicile mandatate/ valorile declarate. Pentru produsele destinate zonelor de circulate pietonala gi ale vehiculelor in exterior: — _rezistenta la rupere; — _rezistentai la alunecare / derapare; — — durabiltatea. Pentru produsele destinate pentru pavari la interior: — _reactie la foo; — __rezistenta la rupere; — _rezistenta la alunecare / derapare: — — durabiltate; — _conduetivitatea termicd (daca este cazul). Pentru produsele destinate inveliri acoperigurilor: — _performanta la foc exterior: considerata satisfacaitoare. Figurile ZA.1 si ZA2 indicd exemple de produse supuse rezistenfei durabiltati in termeni de rezisten{a si respectiv de factori climatici, referitori la informatille care se dau pe documentele comerciale sau pe ambalajSR EN 1338:2004 ‘Anyco Ltd, P.O. Box 21, B 1050 ot EN 1338 Pavela de beton prefabricat Utilizare preconizata: Pavarila interior | Pavarila Tnvelitori de exterior acoperis Emisie de azbest Conformé x x Rezistenta la rupere (MPa) Conforma| Conform’: x Rezistenta la alunecare/derapare Corespunzatoare | Corespunzatoare x Conductivitate termica 12 x x Performanta la foc exterior [Wi(mK)] x x Considerata corespunzatoare Durabilitate Corespunzatoare_| Corespunzatoare x Reactie la foc Al x x X= nu este relevant ‘Anyco Ltd, P.O. Box 21, 8 1050 04 EN 1338 Pavel de beton prefabricat Utilizare preconizata: Pavarila interior | _ Pavarila |__ exterior acoperig Emisie de azbest Conforms x Rezistenfa la rupere (MPa) Conforma Conform x Rezistenta la alunecare / derapare 45 45 x Conductivitate termica 42 x x Performanfa la foc exterior [WIimK)] x x Considerata corespunzatoare e Durabilitate Corespunzatoare | Corespunzatoare x Reactie la foc Al x Xx X= nu este relevant Figura ZA.2 - Exemplu informatii de marcare CE 65Standardul european EN 1338:2003 a fost acceptat ca standard roman de cétre comitetul tehnic CT 115 — Piatra naturala Membrii comitetului de lectura (CDL) care au verificat acest standard european EN 1338:2003: dl. Neculal. = CIORNEI Pregedinte al comitetulul tehnic CT 115- Piatra naturala dna. Silvina MARICA PROCEMAGEOLOGISA Secretar al comitetului tehnic CT 115- Piatra naturala dna. Ecaterina ARAMA Expert ASRO Versiunea romana a standardului a fost realizaté de dna. Valentina CETEAN de la PROCEMA GEOLOGI - membra a CT 115. Un standard roman nu conjine neaparat totalitatea provederiior necesare pentru contractare. Utiizatori standardului sunt rspunzaitori de aplicarea corect’ a acestuia. Este important ca utlizatorii standardelor romaine s& se asigure c& sunt in posesia ultimei editii i a tuturor modificarilor. Informatille referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane $i Buletinul Standardizairi.