Critici postmoderni ai Bibliei i arheologia recent

Michael G. Hasel, doctor n filozofie

ncepnd cu zorile cercetrilor arheologice din Orientul Apropiat, din anul 1799, 1. nicio alt disciplin
nu a oferit mai multe date cu privire la personajele, locurile i evenimentele din Biblie. Sfera arheologiei
cuprinde ntregul glob i scopul ei este nelegerea culturilor i a stilurilor de via din Antichitate, printr-un studiu
al rmielor materiale din trecut, care au impact att asupra felului n care nelegem originile ct i, n
fond,asupra a ceea ce suntem astzi. Acest pod dintre ce am fost i ce am devenit continu s-i fascineze pe
gnditorii din ntreaga lume, care i pun ntrebri profunde: Cine sunt? De unde vin? De ce sunt aici? Astzi,
dup moartea modernismului, postmodernismul a devenit principalul element care st la baza noilor concepii
despre lume. 2. Dei prin nsi premiza ei filozofic sfideaz definiia, Os Guiness a oferit acest rezumat:
Unde modernismul a fost un manifest al autoaprecierii i al ncrederii n sine a omului, postmodernismul este o
mrturisire a modestiei, dac nu chiar a disperrii. Nu exist niciun adevr, doar adevruri. Nu exist niciun
motiv mre, ci doar motive. Nu exist nicio civilizaie (sau cultur, credin, norm i stil) privilegiat, ci doar o
multitudine de culturi, credine, norme i stiluri. Nu exist niciun fel de dreptate universal, doar interese i
competiie ntre grupurile de interese.
3. n cele din urm, scrie Alister McGrath, profesor de teologie la Oxford, aceast dezamgire
provocat de modernismul Iluminismului a dus la o filozofie n care adevrul este acolo unde nu exist niciun
adevr. 4. Aceast premiz major a dus la o reinterpretare radical a Bibliei, care a avut ca rezultat, n ce
privete istoria biblic, un nou nivel de critic.
Niels Peter Lemche, de la Universitatea din Copenhaga, scrie c adevratele amintiriistorice cu privire
la istoria timpurie a Israelului nu se gsesc n naraiunile din Vechiul Testament, de aceea, nu putem salva
istoria biblic a Israelului timpuriu. 5. ntr-o alt colecie de eseuri, recent publicat, numit Poate fi scris o
Istorie a Israelului?, Hans M. Barstad concluzioneaz: Dac adevrul (verificabil) ar fi singura noastr
preocupare, istoria Israelului nu doar c ar trebui s fie foarte scurt (cam zece pagini), dar ar fi i extrem de
plictisitoare. 6. Cineva ar putea s resping aceste discuii, trimindu-le la turnul de filde al tiinei, i s se
ntrebe care este impactul direct pe care l au asupra gndirii populare. Dar presa a acordat o mare atenie
acestor reinterpretri. n U.S. News i World Report a aprut chiar un articol intitulat Lupta pentru Istorie. 7.
Conform unei cri populare, care poate fi gsit n marile librrii, Bible Unearthed (Biblia dezgropat), de Israel
Finkelstein i Neil Asher Silberman, noua viziune cu privire la vechiul Israel ne spune c saga istoric din Biblie
de la ntlnirea lui Avraam cu Dumnezeu ... pn la ridicarea i cderea mpriilor lui Israel i Iuda nu a
fost o revelaie miraculoas, ci o producie inteligent a imaginaiei umane. 8. Recentul thriller bestseller Codul
lui Da Vinci i-a determinat pe muli oameni din ntreaga Biblie s se ntrebe dac Biblia nu este cumva o simpl
neltorie religioas. Aceti oameni se confrunt cu ntrebri majore, care lovesc la esena problemelor cu
privire la credibilitatea Bibliei. 9. Sau, aa cum ntreab titlul unui bestseller, Is the Bible True? (Este Biblia
Adevrat?). 10. Pentru cretintate, deoarece pretinde viabilitate ntr-o lume care se schimb cu repeziciune,
rspunsurile la aceste ntrebri sunt eseniale.
William G. Dever, unul dintre arheologii cei mai de seama ai Orientului Apropiat, vorbete despre aceste
puncte de vedere ntr-o carte recent, intitulat Ce au tiut scriitorii Bibliei i cnd au tiut asta?. El scrie:
Ironia este c n ultima vreme majoritatea atacurilor letaleaduse Bibliei i veracitii ei, att n privina teologiei
ct i n cea a istoricitii ei, vin nu din partea dumanilor tradiionali atei, sceptici sau chiar acei comuniti
fr Dumnezeu, de care se temeau credincioii pn nu demult ci de la prietenii bine intenionai ai Biblie. 11.
Arheologia este una din disciplinele cele mai de seam, care ne permite s ne aprm mpotriva
revizionismuluipostmodernist, deoarece n fiecare an sute de arheologi sap pentru a dezvlui trecutul.
Descoperirile din ultimii 15 ani au oferit rspunsuri serioase, sprijinite de dovezi concrete mpotriva criticismului
postmodernist. Vom examina cteva din aceste domenii ntr-un scurt eseu.
Personaje: David i Goliat
De-a lungul secolelor relatarea despre David i Goliat a fascinat imaginaia celor care studiaz Biblia.
Este vorba de credina unui tnr nepregtit din punct de vedere militar, care nfrunt un lupttor filistean
narmat. Este istoria unei armate israelite, care d napoi n Valea Terebinilor, n timp ce filistenii i bat joc de ei
i de Dumnezeul lor. Cinci pietricele mpotriva scutului de fier, a coifului i a sbiei. Dar care este istoria din
spatele povestirii? Au existat Goliat i David?
n 1992 Philip Davies, profesor de studii biblice la Universitatea Sheffield, apelnd al arheologie, scria:
Imperiul biblic al lui David i Solomon nu are nc nici cel mai slab ecou n rapoartele istorice. 12. El a
tras concluzia c David i Solomon nu sunt mai istorici dect Regele Arthur al Mesei Rotunde. Dar argumentul
su este bazat pe tcere. n opinia lui Davies i a altor cercettorimoderni, personajele i povestirile din Biblie
trebuie s aib un echivalent n istorie (arheologie). Dac nu se face asta, nu poate exista nicio baz real
pentru a susine c Israelul biblic are vreo relaie cu istoria. 13. Pn la proba contrarie, Biblia nu este
adevrat. 14. Dar aceste argumente, bazate pe tcere, sunt periculoase n orice tiin. n arheologie, unde
sute de arheologi lucreaz astzi n Orientul Mijlociu, pot fi devastatoare.
Anul urmtor, n iulie 1993, arheologii de la Tel Dan, din nordul Israelului, au fcut o descoperire
remarcabil. n afara porilor oraului, a fost descoperit, ntr-un zid, o piatr de bazalt ntr-un zid. ntorcnd-o,

un voluntar a descoperit o inscripie. Cel care spase i lingvistul au publicat mai tarziu textul, care vorbea
despre o alt victorie a regelui aramaic Ben-Hadad, care se luda c a nvins casa lui David i casa lui
Israel. Pe baza scrierii, nscripia este datat n anul 850 .d.Hr. 15. Importana acestei inscripii const n faptul
c menioneaz pentru prima dat numele David. Este folosit n contextul menionrii casei lui David, numele
dinastic folosit uneori n Biblie pentru Iuda (1Regi 12:26; 14:8; 2Regi 17:21). Ideea este c nu are nicio logic
s numeti o dinastie dup numele cuiva care nu a existat.
n vara anului 2005 a fost fcut o descoperire arheologic nemaipomenit, care arunc i mai mult
lumin asupra povestirii cu David i Goliat. Conform Bibliei, Goliat venea din Gat (1Samuel 17:4), unul din cele
cinci orae ale filistenilor. n timpul spturilor moderne de la Gat (Tel-es-Safi), conduse de Aren Maier, de la
Universitatea Bar-Illan, din Tel Aviv, s-a descoperit o bucat dintr-un vas de ceramic, pe care era o inscripie.
Conform doctorului Maier, n expunerea sa de la American Schools of Oriental Research, din Philadelphia,
noiembrie 2005, 16. literele aparin unei scrieri proto-canaanite (caractere semitice). Literele, scrise fr vocale,
sunt: ALWT i WLT. Totui, n timp ce scrierea este semitic, limba este indo-european. Astfel, construite,
numele ar putea fi: Wylattes sau Alyattes. Pentru un israelit, ar suna Wylattes WLT Goliat. C numele sunt
scrise ntr-o limb indo-european, ntr-o scriere semitic, este un fapt semnificativ. Indo-europeana arat ctre
o origine egeean (greac), Biblia declarnd c asta e originea filistenilor (Geneza 10:14). Faptul c este
folosit scrierea semitic indic nite adaptri ale limbajului n form scris, de la mediul local canaanit, unde sau stabilit filistenii.
Unde s-a gsit inscripia? Pe msur ce arheologii descoper strat cu strat oraele antice, ei pot data
vestigii n acele straturi. Aceast inscripie a fost gsit sub rmiele masive ale oraului pe care arheologii leau identificat cu campania militar a lui Hazael din Siria (2 Regi 12:17). Inscripia este pecetluit ntr-un context
stratigrafic i poate fi datat n secolul X-IX .d.Hr, n jurul anului 950 .d.Hr., dar nu mai trziu de anul 880 .d.Hr.
Cadrul este important, deoarece stabilete c numele Goliat era cunoscut n oraul filistean Gat cu
aproximativ 70 de ani dup ce a fost relatat n 1Samuel 17 ntlnirea dintre David i Goliat. Doctorul Maier, un
arheolog respectat, care este n momentul de fa director la Institutul Arheologic de la Universitatea Bar-Ilan,
concluzioneaz c n timp ce s-ar putea ca inscripia s nu fac referire direct la personajul Goliat din Biblie,
ea se refer la numele unui Goliat sau dou nume asemntoare cu acesta. Prin asta declar c aceste nume
erau folosite n oraul filistin Gat, civa ani dup relatarea biblic a conflictului dintre David i Goliat.
Locuri orae: Haor, Ghezer i Monarhia Unit
Conform cu 1Regi 9:15, 16 Solomon a ntrit oraele Haor, Meghido, Ghezer i Ierusalim. Ce dovezi
arheologice exist cu privire la aceasta? n anii 50 ai secolului trecut, cnd arheologii lucrau la Hazor, ei au
descoperit o piatr monumental, care data de pe vremea lui Solomon. Yigael Yadin, arheolog de la
Universitatea Ebraic, a prezis c pori asemntoare vor fi descoperite n alte locuri menionate n textul biblic.
Ipoteza lui a fost confirmat. La sfritul deceniului al VII-lea al secolului trecut, spturile fcute la Gezer au
dezvluit o piatr care avea aceeai arhitectur i care a fost datat de arheologi n secolul al X-lea, pe vremea
lui Solomon. Textele gsite n cele dou locuri confirm identificarea cu Haor i Ghezer. Dar criticii postmoderni
au nceput s pun la ndoial aceast corelare cu activitile lui Solomon, declarnd c poarta ar trebui datat
mai trziu.
17. n 1990 am avut privilegiul s particip la spturile rennoite de la Ghezer. n aceast perioad,
lucrnd cu profesorul William G. Dever, de la Universitatea din Arizona, am descoperit dovezile necesare pentru
a plasa poarta n secolul al X-lea. 18. Aceast dat a fost reconfirmat de noile spturi de la Gezer, din anul
2006. n ultimele trei veri (2003-2006), Southern Adventist University a fost implicat n spturile rennoite de
la Haor, cea mai mare aezarvechi-testamentar din Israel. 19. Aceste dou aezri au oferit dovezi
impresionante pentru perioada lui Solomon. Porile acestor orae i zonele din jur au produs ceramica roiatic
i lustruit din secolul al X-lea. Arhitectura ambelor pori consta din pietre cioplite fin, care amintesc de
paragraful biblic n care sunt descrii muncitorii fenicieni talentai, care au fost angajai de Solomon pentru a-i
ncheia lucrarea. Astzi arheologii continu s dezgroape dovezi care confirm descrierile biblice din secolul al
X-lea.
Politic Culturi: Canaan i Filistia
Niels Peter Lemche a declarat cu ndrzneal c nici Canaanul, nici canaaniii nu erau prea bine definii
n al doilea mileniu .d.Hr. n cartea sa: Canaanul i ara lor, el scrie: Evident, locuitorii aa-zisului teritoriu
canaan, din Asia de Vest, nu aveau nicio ideea clarcu privie la mrimea actual a Canaanului, nici nu tiau
exact unde era situat acesta. 20. n esen, canaaniii din Orientul Apropiat antic nu aveau identitate de sine.
21. Concluziile lui Lemche au fost puse sub semnul ntrebrii, 22. ns el nu i-a schimbat interpretarea surselor
istorice, pe care le numete imprecise i ambigue.
Aceast istorie revizionist a Canaanului i a canaaniilor pur i simplu nu gsete suport n dovezile
arheologice disponibile. Termenul canaan apare pentru prima dat n textele din Orientul Apropiat i baznduse pe aceste dovezi au definit majoritatea cercettorilor aceast regiune. Textele din oraul antic Ebla, localizat
n Siria (n jurul anului 2400 .d.Hr.) menioneaz pentru prima dat Canaanul, ca pe o ar sau o regiune.
Arhive ale textelor antice cuneiforme de la Alalakh i Mari indic de asemenea c oamenii din aceast regiune
erau cunoscui sub numele de canaanii i se face o distincie clar ntre acetia i alte grupuri. Scrisorile de la

Amarna, gsite n Egipt, ofer documente folositoare cu privire la organizarea politic a Canaanului din jurul
anului 1400 .d.Hr. Aici, sintagme cum ar fi tot Canaanul, oraele Canaanului, regiunile Canaanului i ara
Canaanului exprim o entitate geografic i teritorial, cu anumite granie menionate, care constituie provincia
egiptean din vestul Asiei.
23. Egiptenii se refer la Canaan i la canaanii de 15 ori n rapoartele campaniilor militare din regiune.
n aceste descrieri, locuitorii nu sunt doar descrii, ci i pictai pe zidurile templelor din Egipt. Aceste desene
indic faptul c ara Canaanului avea multe orae i locuitori i se ntindea de la Gaza, n sud, pn la prile
sudice ale Lebanonului modern. 24. Cu siguran c din aceste texte spate de arheologi sunt multe care
arunc lumin asupra acestui teritoriu antic la care se face referire n Scriptur.
Biblia i descrie pe filisteni ca pe un grup al crui strmo a fost Caftor sau Crete (Geneza 10:14;
Ieremia 47:4; Amos 9:7). n 1992, Tomas L. Thompson scria: Opinia c filstenii au fost o populaie strin care
au imigrat n Palestina trebuie cu siguran respins. 25. El a pretins c dovezile arheologice sunt superficiale
i a declarat c ceramica filistin nu reflect poporul filistean. i c nu este nicio justificare pentru a considera
c olarii acetia reflect o sintez a tradiiilor ceramice a mai mult de un grup de populaii. 26. Din nefericire,
acest ipotez cu privire la ceramic i alt cultur material nu s-a dezvoltat, lsndu-i pe arheologi s se
ntrebe ce a vrut s spun Thompson. Dar n ultimii 20 de ani arheologia a aruncat mult lumin cu privire la
filistenii din Biblie.
Bazndu-se pe texte i ceramic egiptean (pictat cu aceleai motive ca la Micene i alte rzboaie
egeene), opinia tradiional este c filistenii nu au fost un grup indigen de popoare, ci fie invadatori, fie un grup
care a migrat din lumea egeean. Sculpturile egiptene ale lui Ramses III, la Medinet Habu, i descriu pe aceti
oameni ai mrii ajungnd cu corbii i care. Papyrus Harris I susine c egiptenii spuneau: filistenii au fost
fcui cenu, referindu-se faptul c ei au distrus puterea militar a Egiptului.
27. Pentru a susine aceast reconstrucie pot fi citate rapoarte arheologice. Devastarea multor locuri
din sudul Levantului, n timpul tranziiei dintre era trzie a bronzului i era timpurie a fierului, a fost atribuit
acestor grupuri disperate a oamenilor mrii, din lumea egeean (greac.) Aceste coleciide ceramic din
oraele filistine, cum ar fi Akelon, Adod, Tel Migne-Ekron i Tel Qasile, au produs articole de olrit remarcabil
de noi, cu influenele egeene care au urmat acestor distrugeri, 28 iar analiza activat cu neutron a confirmat c
acest ceramic este mai degrab local dect importat. Noi tipuri de arhitectur, care indic influena egen,
includ: (1) vetre la EKron i Qasile, cu paralele la Pylos, Micene i Tiryns, Grecia; i (2) trsturi ale
megaronului egenian (cea mai mare ncpere dintr-o cas), evident la Ekron. Mai mult chiar, influenele cultice
i sunt atribuite statueteiAshdoda, cu paralele din Micene. Spturile din aceste locuri i din altele sugereaz
c filistenii aveau o cultur sofisticat i avansat, n comparaie cu israeliii contemporani. 29. Nu e de mirare
c Samson a fost tentat s mearg la filisteni (Judectori 14:1).
Concluzie
Arheologia reprezint una din disciplinele care are de-a face exclusiv cu realia vestigii, cldiri, orae i
ri fapte tangibile, tridimensionale sau chiar evenimente din trecut. Pe msur ce aceste monumente
continu s fie descoperite an de an, lumea biblic iese la lumin tot mai mult, oferindu-ne o imagine a bogatei
i variatei ei sfere. Este nevoie tot mai mare de cercetri arheologice minuioase n Orientul Mijlociu.
Cercettorii i istoricii biblici, confruntai cu provocrile postmodernismului, se ndreapt tot mai des ctre
domeniul arheologiei ca surs primar de informaii cu privire la istoria biblic. Dei arheologia se afl nc n
stadiul de pruncie, ncepe s umple detaliile marii povestiri biblice din cele mai ndeprtate nceputuri ale ei. n
aceast cutare, rapoartele oferite de pietrele din Orientul Mijlociu continu s pun sub semnul ntrebrii
preteniile revizioniste ale postmodernismului.
Nota autorului
Michael G. Hassel (Doctor n filozofie la Universitatea din Arizona) pred Studii i Arheologie din
Orientul Apropiat, la Southern Adventist University, unde este i directorul Institutului de Arheologie i custodeal
Muzeului Arheologic Lynn H. Wood. n 2005 a fost savant eminentla Institutul American de Cercetri
Arheologice din Nicosia, din Cipru. Adresa sa de e-mail este: mhasle@sputhern.edu. Acest articol a aprut
pentru prima dat n revista College and University Dialogue, 18:2 (2006).
Adventists Affirm - Cu permisiune
Traducere. Monica Constantinescu

Osemintele lui Isus gasite?

De Marvin Moore si Miguel Valdivia
Articol prelevat Din Semnele Timpului, Iunie 2007
Traducere: Mihaela Raceala

-------------------------------------------------------------------------------Au descoperit oare arheologii mormantul si osemintele lui Isus? Miguel Valdivia si Marvin Moore vor examina
dovezile.
Se pare ca moartea si ingroparea lui Isus au devenit, peste noapte subiecte de prima actualitate. Cine s-ar fi
gandit, acum un an in urma, ca pana si scepticii vor fi peste masura de interesati? Sa nu va ganditi ca acest
eveniment ar fi constituit un motiv pentru ei sa creada in Isus Dimpotriva, descoperisera un nou argument
pentru a NU crede.
Pe data de 4 Martie 2007, canalul Discovery prezenta in premiera documentarul intitulat Mormantul Pierdut al
lui Isus. Filmul, care l-a avut ca director pe Simcha Jacobovici si ca producator, premiatul cu Oscar, James
Cameron, sustinea ca mai multe osuare (constructii tip lada/sicriu din calcar in care sunt depuse osemintele
rezultate din deshumari), descoperite intr-un mormant excavat in 1980 in suburbia Talpiot a Ierusalimului, ar fi
continut osemintele lui Isus din Nazaret si ale familiei Sale. Acest documentar a reusit sa atraga cea mai mare
audienta vizuala dintr-o perioada de sase luni de la data aceea.
Acest documentar a ridicat numeroase intrebari din partea Crestinilor, deoarece conform Noului Testament, Isus
a inviat trei zile dupa crucificarea Sa pe Golgota. Dar, daca oasele Lui se aflau, intr-adevar, printre cele gasite in
osuarele de la Talpiot?

Care sunt dovezile?

Haideti sa analizam dovezile din punctul de vedere al ambelor parti. Iata cateva realitati despre recenta
descoperire:

In 1980, au fost gasite zece osuare datand din primul secol, dupa Hristos.
Se pare ca osuarele fusesera mormantul unei familii de clasa sociala mijlocie.
Sase din aceste osuare erau inscriptionate cu nume similare acelora lui Isus si rudelor Sale: Yeshua
(Isus) fiul lui Iosif, Maria, Mariamene e Mara, Matei, si Iuda fiul lui Yeshua (Isus).
Analiza genetica a materiei organice apartinand osuarelor lui Yeshua si Mariamenei e Mara a rezultat
ca aceasta apartinea unor persoane diferite, individuale, fapt care lasa sa se inteleaga ca ocupantii
acelor osuare ar fi fost sot si sotie si ca ar fi avut un copil.

De-asemeni, documentarul canalului Discovery sugera ca numele Mariamene e Mara se referea la Maria
Magdalena, si ca ea si Isus ar fi avut un copil pe nume Iuda.
Nu numai ca aceasta concluzie este total lipsita de fundament atat biblic cat si istoric, dar nu dovedeste
absolute cu nimic si nici macar nu sugereaza ca arheologii ar fi gasit intradevar ramasitele lui Isus din
Nazaret.
Un numar mare de oameni de stiinta au gasit lipsuri si deficiente in interpretarea faptelor prezentate in
documentar:

Morminte cu osuare reprezenta un lucru des intalnit in lumea Iudaica a primului secol de dupa Hristos.
Dr. Craig Evans, care a participat la excavarea initiala a cutiilor cu oseminte ale lui Isus, spunea ca
aceste osuare contineau fragmente de oase la cel putin 35 de persoane. 1
Cateva din inscriptiile de pe osuare erau scrise in limba Aramaica, unele in Evreieste, iar altele erau
scrise in Greaca. Aceasta sugereaza ca ele au apartinut unor perioade istorice diferite.
Nu se stie sigur ca numele Isus ar aparea intr-adevar pe osuare. Scrierile vechi Semitice sunt extrem
de greu de citit. Dr. Evans crede ca inscriptia s-ar traduce de fapt, Hanun.
Documentarul presupune ca numele Mariamene e Mara ar fi un alt nume pentru Maria Magdalena.
Exista putine dovezi care sa sugereze acest lucru. Nici un scriitor al Bibliei si nici un manuscris datand
din primul secol nu face referire la Maria Magdalena in acest fel.
Amon Kloner, un fost arheoloh din cadrul Departamentului Israelian de Antichitati, care a monitorizat
escavarea initiala a locului, a afirmat ca idea ca osuarele de la Talpiot sa contina osemintele lui Isus
constituie o poveste spectaculoasa pentru un film de televiziune. Dar e imposibil! E o prostie! 2

Raspunzand intrebarii daca mormantul lui Isus a fost gasit, Institututul Arheologic din Statele Unite a spus:
O privire consistenta si logica asupra dovezilor, si nu asupra circului din media, aduce raspunsul clar ca NU!
De-asemeni, Institutul Arheologic califica documentarul canalului Discovery drept bataie de joc la adresa
arheologilor profesionisti si un deserviciu adus publicului. 3

Alte probleme
Referindu-se la posibilitatea ca osuarele in discutie sa contina osemintele lui Isus si a Mariei Magdalena, Tal
Ilan, autorul cartii Lexicon de Nume Evreiesti din Antichitate, a spus: Cercetarile mele stiintifice dovedesc
tocmai opusul. Acestea sunt cele mai des folosite nume pe care le-ai putea gasi oriunde. 4 Lexiconul acestui

autor listeaza 2,509 de nume de pe diferite osuare, din documente antice si din alte surse, si
arata faptul ca numele Maria si Isus erau foarte des folosite: 1 din 3 femei avea numele
de Maria si pe 1 din 20 de barbati il chema Isus. Este evident ca Isus si Maria Magdalena nu
sunt singurii candidati pentru numele osuarelor gasite in suburbia Talpiot.
Cei care au afirmat ca ramasitele lui Isus din Nazaret s-ar fi gasit in cutiile cu oseminte de la Talpiot au
presupus ca familia lui Isus au cumparat un mormant in Ierusalim, in timp ce oamenii din primul secol, in mod
tipic, erau inmormantati in orasul lor de bastina.
Exista de-asemeni o logica aparenta, lipsita insa de fundament in realitate, in modul in care producatorii
documentarului manipuleaza documentele biblice. Ei sustin ca Biblia a fost corecta in faptul ca ne-a lasat pe
paginile ei numele lui Isus, a familiei Sale si a Mariei Magdalena, dar, in acelasi timp, resping raportul biblic
asupra invierii lui Isus.
In incheiere, producatorii au preluat dovezi neconcludente dintr-o descoperire arheologica si le-au folosit pentru
a contrazice validitatea unui document care a reusit sa reziste de-a lungul istoriei.

Dar ce spune Biblia?

Conform Bibliei, Isus a murit vinerea, ziua de dinaintea sarbatorii Pastelui (Ioan 19:14). Trupul, dupa ce a fost
luat de pe cruce, a fost pus intr-un mormant pazit de 16 soldati romani, care si-ar fi dat viata in caz ca cineva
neautorizat ar fi incercat sa patrunda in mormant. O piatra grea, estimata la o greutate de doua tone, a fost
rostogolita la intrarea in mormant si pecetluita cu un sigiliu roman. Doua zile mai tarziu, totusi, mormantul
devine gol deoarece, conform Bibliei, Isus invie din morti!
Scepticii pun in discutie Invierea datorita naturii miraculoase pe care o are. In orice caz, exista puternice dovezi
istorice ca sa ateste autenticitatea ei. In primul rand, conform Noului Testament, cateva sute de oameni L-au
vazut pe Isus in viata dupa invierea Sa, iar unii dintre ei, la inceput nici nu au crezut in El. Maria Magdalena L-a
vazut pe Isus in gradina, langa mormantul unde fusese ingropat. Aceeasi zi, dar mai tarziu, Isus se arata la
zece din ucenicii Sai, ca la o saptamana mai tarziu, sa se arate la toti unsprezece ucenici (Ioan 20:1-21:1; Iuda
ne mai fiind in viata la acel timp). De-asemeni, conform apostolului Pavel, in 1 Corinteni 15: 3-6, Isus, dupa
inviere, se arata la peste cinci sute de credinciosi.
Pentru a justifica de ce mormantul era gol, conducatorii religiosi, care pusesera la cale crucificarea lui Isus, au
venit cu explicatia ca ucenicii Sai venisera noaptea si I-au furat trupul (Matei 28:11-13). Dar, ca ucenicii sa
poata face acest lucru, trebuiau mai intai sa distruga sigiliul roman, sa rostogoleasca piatra care cantarea
aproape doua tone, si mai mult, trebuiau sa faca toate acestea atat de incet incat sa nu trezeasca garda
romana!
Daca liderii Iudeilor chiar ar fi crezut ca ucenicii lui Isus Ii furasera trupul din mormant, tot ce trebuiau sa faca
era sa-i aresteze si sa le ceara sa dezvaluie unde ascunsesera corpul neinsufletit. Pe urma, puteau sa faca
parada cu trupul lui Isus in jurul Ierusalimului pentru a arata cat de falsa era pretentia ucenicilor ca Isus
inviase. Si cu siguranta ca ar fi predat pe ucenici autoritatilor romane pentru indrazneala crasa de a distruge
sigiliul de pe mormantul lui Isus fapta care, pe vremea aceea, era pedepsita cu moartea! Dar nu exista nici o
marturie sau document istoric care sa confirme asa ceva!

Este Biblia exacta din punct de vedere istoric?

Evenimentele istorice nu pot fi dovedite sau sprijinite de argumente de catre oamenii de stiinta lucrand in
laboratoare, cu eprubeta sau arzatoare de tip Bunsen. Stim ca anumite lucruri s-au intamplat in trecut deoarece
oamenilor carora li s-au intamplat aceste lucruri au scris despre ele iar noi putem sa le citim fie din documentele
originale sau din transcrierile acestora. Stim, de exemplu, ca Iulius Cezar a fost intr-adevar un imparat roman
pentru ca anumite documente istorice confirma acest lucru.
Cativa scriitori ai Bibliei sustin ca fie au vazut pe Isus in viata dupa ce a fost crucificat, fie au vorbit cu persoane
care L-au vazut viu. Printre acestia au fost cativa care au pus la indoiala relatarea invierii Sale atunci cand li s-a
spus prima data despre ea.

Pe vremea aceea, femeile nu erau considerate a fi persoane pe marturia carora te puteai baza, fapt care
explica de ce toti ucenicii lui Isus au refuzat s-o creada pe Maria Magdalena atunci cand aceasta le-a adus
stirea ca Isus era viu. Au crezut doar atunci cand, in seara aceea, Isus a aparut in mijlocul lor. Toma, care
lipsise de la intalnirea cu Isus din prima seara, a refuzat sa creada marturia tovarasilor sai de credinta, ca la o
saptamana mai tarziu, dupa ce L-a vazut pe Isus cu ochii lui, sa exclame: Domnul meu si Dumnezeul meu
(Ioan 20:28).
Intrebarea aici este daca marturiile biblice sunt valabile si justificate din punct de vedere istoric. Scepticii sustin
sa istoria invierii lui Isus este un mit fabricat de oameni care au avut inchipuiri si prea multa fantezie. Cu toate
acestea, aceeasi sceptici accepta validitatea rapoartelor istorice cu privire la Iulius Cezar. Sa fie cumva istoria
biblica mai putin demna de incredere decat dovezile istorice despre Iulius Cezar? Argumentele istorice care
sustin invierea lui Isus sunt atat de puternice si clare incat au convins unii sceptici sa creada in validitatea
acestora. C. S. Lewis s-a opus multi ani Crestinismului. Cu toate acestea, dovezile cu privire la caracterul istoric
al Scripturilor, incluzand istoria Invierii, l-au convins in final sa creada si astfel a ajuns unul din cei mai talentati
filozofi crestini ai secolului XX. De-asemeni, doi autori evrei, Joseph Klausner si Pinchas Lapide, dupa ce au
examinat dovezile cu privire la Inviere, au acceptat-o ca pe un eveniment istoric. 5
Deci, ce concluzie putem trage din materialul documentarului de pe canalul Discovery, care sugereza ca
osemintele lui Isus s-ar fi gasit intr-un vechi osuar evreiesc? Recunosc ca evenimentul invierii lui Isus sfideaza
ceea ce stiinta astazi poate verifica despre posibilitatea intamplarii unui astfel de eveniment. Cu toate acestea,
dovezile istorice, care sustin teoria cutiei cu oseminte ale lui Isus, sunt bazate pe fapte neconcludente si
presupuneri false. Pe de alta parte, deoarece cred in Dumnezeu si pentru ca gasesc dovezile istorice ca fiind
foarte puternice in favoarea invierii lui Isus, accept acest eveniment ca pe unul autentic din punct de vedere
istoric. Din aceasta cauza, de-asemenea accept afirmatiile Bibliei cu privire la semnificatia vietii lui Isus, al mortii
si al invierii Lui ca m-a salvat din trecutul meu plin de pacate si ca-mi ofera viata vesnica Acasa, in Imparatia
Sa eterna!

Expediie de spturi arheologice la Haor - Israel

Organizarea expediiei
Programul de spturi arheologice la Haor este organizat de Universitatea Ebraic din Ierusalim i Universidad
Complutense de Madrid n cooperare cu Israel Exploration Society i funcioneaz pe baz de voluntariat (fiecare
participant trebuie s-i plteasc cheltuielile pe care le presupun transportul n Israel, masa, cazarea i vizitarea celorlalte
situri arheologice pentru documentare).
Haorul este cel mai mare sit arheologic din Israel i este localizat n partea de nord a Galileii.
Coordonatorul antierului arheologic de la Haor este profesorul Amnon Ben Tor, de la Institutul de Arheologie al
Universitii Ebraice. Profesorul Traian Aldea, cadru didactic la Institutul Teologic Adventist Cernica, este organizatorul
echipei romneti, din care face parte i cea a Institutului Teologic Penticostal din Bucureti. (De organizarea echipei
arheologice a Institutului Teologic Penticostal din Bucureti este responsabil Asist. drd. Romulus Ganea. )
Echipa ITPB a participat de dou ori la acest program de spturi, n anii 2004 i 2005. De asemenea, pentru anul 2007 se
plnuiete o nou participare.
Scopul expediiei
Scopul expediiei este reprezentat de participarea la spturile arheologice de pe perimetrul anticei ceti a Haorului i la
cursurile i seminarile de arheologie predate de ctre profesorul Amnon Ben Tor i asistenii si. De asemenea, prin
intermediul acestui program, participanilor le este facilitat vizitarea pentru documentare i a altor vechi ceti israelite cu
rezonan biblic la care se lucreaz n prezent.

Atac nuclear n Biblie?

4 martie 2007

Localizate de arheologi undeva n adancurile Mrii Moarte, cele dou orae biblice care au suferit pedeapsa
divin, Sodoma i Gomora au fost terse de pe faa pmantului cu ajutorul unei bombe atomice. Cel puin
aa consider cercettorii americani care au fcut scufundri n cutarea unor urme de radioactivitate care
s confirme o teorie mai mult decat ndrznea.
Ideea c Sodoma i Gomora au fost "lovite din cer" de o bomb atomic este nuanat atat n textul biblic
cat i n scrierile sumeriene, noteaz cercettorul Heide M. Cullen. Acesta a fost punctul de plecare n
activitatea de cercetare a unei ntregi echipe de arheologi, chimiti i scafandri profesioniti care au
nceput la jumtatea secolului XX s cerceteze adancurile Mrii Moarte.
Conform textului biblic, dup ce Avraam eueaz n tentativa de a-I demonstra Lui Dumnezeu c n cele
dou orae mai exist oameni cu fric de El, Sodoma i Gomora au fost terse de pe faa pmantului de
un foc imens venit din cer. Puterea cu care a lovit a fcut s se cutremure ntreg pmantul i s-l crape
pan n adancuri, eliberand astfel o mare srat care a inundat locul unde au fost cele dou orae ale
pierzaniei.
Conform studiilor, dup aceast explozie "clima planetei s-a schimbat", ducand la o ariditate sever n
Mesopotamia, fenomen care a durat peste 300 de ani. Acest lucru se ntampla n anul 4025 .H., fapt
confirmat i de testul cu Carbon 14. Atat "mingea de foc" care a ras de pe suprafaa pmantului cele dou
civilizaii, cat i efectele naturale care au urmat au dus la concluzia c "este vorba de un veritabil rzboi
nuclear" care a avut loc cu mult timp naintea erei noastre.
Misiunea arheologic ntreprins de echipa de arheologi americani urmrete s descopere "urme de
radioactivitate" n zonele din Marea Moart unde se presupune c n urm cu aproape ase milenii se aflau
Sodoma i Gomora. Aceastea ar confirma, o dat pentru totdeauna, faptul c pedeapsa divin a constat
de fapt ntr-o bomb nuclear. Cercettorii susin c, n urma studierii catorva fotografii din satelit, s-au
putut observa cateva puncte de radioactivitate n dou zone diferite, fapt ce urmeaz a fi studiat
ndeaproape cu ajutorul scafandrilor profesioniti.
Ce zice Vechiul Testament
"Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma i Gomora ploaie de pucioas i foc din cer de la Domnul. i a
stricat cetile acestea, toate mprejurimile lor, pe toi locuitorii cetilor i toate plantele inutului aceluia.
(...) i, cutand spre Sodoma i Gomora i spre toate mprejurimile lor, a vzut ridicandu-se de la pmant
fumegare, ca fumul dintr-un cuptor."
Atac al unor extrateretri sau pedeaps divin?
Au fost oare extrateretrii cei care au pedepsit pcatele svarite n cele dou orae? A fost vorba de o
civilizaie omeneasc, ntoars din viitor pentru a corecta istoria? Sau nu a fost vorba decat de un
experiment al unei societi superioare? Toate aceste scenarii au starnit interesul comunitii tiinifice
avide de noi informaii legate de tragicul episod biblic, se arat pe site-ul www.unexplained-mysteries.