Cu ajutorul

calcu1atorului

un

muzician, poate reproduce

acorduri1e unei orchestre mari.
Dar nu este nimic mai fnciintiitor deciit audierea unei
compozitii muzica1e interpretate de o sutii de muzicieni,
fntr-o sala de concerte.
C

Uvantul "orkhestra" a fost folosit prima

data Ciegreci, pent1}l de!1umirea pa11ii din
fata scenei, In foriru1 de potcoava, unde l~i
aveau locul dansatorii ~i muzicantii. In Intelesul
de azi.. Qrchestra este grupul
mare -al
muzicienilor, care pentru interpretarea unei
compozitii
muzicale folosesc instrumente
muzicale cu coarde, de suflat, din lemn, ~i din
arama, de percutie. De obicei, rnai ales In
compartimentul instrumentelor cu coarde ~i
arCU-5,un fragment muzical e-5tecantat de rnai
multi instrumenti~ti. Orchestra moderna are 70100 membri ~i astfel devine apta sa interpreteze
cele rnai pretentioase compozitii muzicale simfoniile -sau
sa acompanieze soli~ti de
renume mondial,
In concerte de mare
amploare.
Instrumente
muzicale
noi
Initial
compozitorii
utilizau
instrumentele
muzicale dupa bunul lor plac. Stramo~ul orchestrei modeme a aparut In Italia secolului al
XVII-lea, pentru a acompania operele acestui
secol. Dupa 1750 structura marilor orchestre s-a
uniformizat, ~i se utilizau numai anumite
instrumente muzicale.
Instrumentele muzicale s-au , perfectionat,
calitatea sunetului s-a 1mbunatatit, iar tonalitatile
lor caracteristice au devenit tot rnar placute.
Foarte repede compozitorii au descoperit cum
sa exploateze
diferitele
tonalitati .ale
.
mstrumentelor pentru producerea efectelor
emotionale, pentru atingerea dispozitiei dorite,
cu tonu1 adanc, aproape melancolic al fagotului,
sau tonul suplu, gratios al flautului.
Structura
orchestrei
in jurul anului 1800, mari compozitori ca
Haydn, Mozart, Beethoven, au ridicat la perfectiune armonia acordurilor tuturor instrumentelor
muzicale uti1izate. Structura de baza a orch~strei
simfonice s-a fonnat In acea perioada. Pe
parcursul
secolului
al XIX-lea
tipurile
instrumentelor
muzicale
folosite
nu s-a
schimbat, s-a marit fh schimb numarul men1brilor orchestrei, ~i implicit numarul instrumentelor (rnai ales al viorilor) folosite.
Marimea orchestrelor era justificata ~i de
faptul ca muzica lor trebuia sa umple sali de
concerte rnari. De exemplu, sa1a de concerte
din Londra, Royal Albert Ha1l, a fost construita
pentru un public numeros, cotizator, care avea
sa schimbe protectoratul aristocratiei. In secolu1

xx moda marilor orchestre s-a diminuat, dar

ansamblurile simfonice modeme au un numar
apreciabil de membri. Orchestrele traditionale
contemporane sunt compuse din patru familii
de instrumente: instrumente cu coarde,
instrurnentede suflat din lelIin, instrumentede
suflat din arama ~i instrumentede percutie.
Compartimentul
instrumentelor
cu coarde
Cea mai mare grupa a orchestrei simfonice o
constituie instrumentelecu coarde. Dintre acestea cele mai multe -in general30 sau mai multe
-o formeazaviorile, care la randullor, se divid
~i ele in doua grupe, vioarile I ~i vioarile II. Pe

O Dirijorii. care sunt responsabili pentru interpretarea compozi~iei muzicale. pentru coordonarea orchestrei ~i pentru men~inerea ritmului. au
aparut la sfa~itul secolului al XIX-Iea. pana
atunci dirijorii avusesera un rol mai pu~in formal.

rasunetul comun, a1monia viorilor, violinelor,

violoncelelor ~i a contrabasurilor se bazeaz~
munca orchestrei. Prim violonistul (rnaestrul de
concert) este cel rnai irriportant membru al
orchestrei, este conduc~torul ei.
Cand vorbim despre instrumente cu coarde,
ne referim la acele instrumente muzicale la care
vibratiile sunt produse de- corzi actionate cu
arcu~, sau prin ciupituri, ~i sunetele sunt
345

O Vanessa Mae este o violonista

extraordinar de talentata. La varsta de 13
ani, mai tanara decat oricine inaintea ei, a
inregistrat pe disc Concertele pentru vioara
ale lui Ceaikovski ~i Beethoven.
Elementul principal al generarii sunetelor in
instrumentele de suflat din lernn este acoperirea unor gauri cu degetele sau cu ni.5te clape
de catre instrumentist, car~ astfel variazil
lungimea coloanei de ~er invibratie din tub,
astfel emitand sunete de diferite lnal1;imi.
Intonarea flautului sau a piculinei se face
prin gura de fluier, celelalte instrumente de
suflat din lernn contin "trestia" -o
ancie de
metal sau din trestle, pe care sufla instrumentlstul ~i care pune in vibratie aerul.
Instrumentele

compactate de efectul cutiei rezonante confectionate din lemn. Ciupirea corzilor cu degetele
de catre muzician este denumita in italian:l
pizzicato ("pi~cat"). inaltimea sunetului se
regleaza prin strangerea in anumite locuri a
corzii cu degetele mainii stangi, schimband
astfellungimea segmentului in vibratie. Exceptie
in aceasta grupa este harpa, care nu are cutie
rezonanta ~i corzile se ciupesc.
Soli~ti
renumi\i
Vioara ~i violoncelul, pe langa faptul ca determina sunetul de baza ai orchestrei, deseori se
folosesc ~i ca instrumente de solo. Produc up
sunet deosebit de expresiv, melodios. Construc:tia lor face posibil, ca un sunet sa poata fi
mentinut timp indelungat, cu o intensitate
crescatoare sau descresca~oare. Printre cei rnai
renumiti muzicieni se afla ~i marii ~ti
ai viorii,
ca Yehudi Menuhin ~i Nigel Kennedy, cunoscuti
in toata lumea pentru interpretari de mare
virtuozitate, cum sunt Concerlul pentru vioara $i
orchestra de Beethoven, sau Anotimpurile lui
Vivaldi. Violoncelul a avut ~i are ~i in prezent
virtuozii sai, ca Pablo Casals, Jaqueline Du Pre
~i Mstislav Rostropovici.
Instrumente
de suflat
in instrumentele de suf1at sunetul se produce
datorita faptului ca muzicantul sufla intr-un tub.
Acestea se divid la randullor in doua grupe: instrumente de suflat din lemn ~i din arama. Cele
din prima grupa sunt executate ~i in zilele noastre din lemn, cele din a doua grupa, din me~le. in momentul de fata sunt schimbari ~i aici,
deoarece se fabrica flaute din rnateriale metalice
~i clarinete din ebonita, dar acestea sunt considerate totli.5i instrumente de suflat din lemn.
i
:I:
~
O Ultima seara a seriei de Concerte
~
Promenada ("Proms"), este punctul culminant
al stagiunii muzicale britanice. Locul de
J
desfa~urare a concertului este Royal Albert
E
Hall, iar ultima piesa este intotdeauna
~
cantecul patriotic Land of Hope and Glory.
~4h

de suflat
din
lemn
Instrumentele de suflat din lernn au o istorie
lunga, au fost executate in mai multe forme ~i
de diferite dimensiuni. in afara flautului, au
intrat in componenta orchestrei destul de tarziu, doat in secolele XVII-XVIII. in orchestrele
lui Mozart ~i ale lui Beethoven erau doar 8
instrumente de suflat din lernn, cite doua din
fiecare: flaut, oboi, clarinet ~i fagot.
in secolul al XIX-lea, pentru a diversifica
tonalitatea orchestrei, s-au introdus in acest
compartiment instrumente noi, ca: piculina
(flautul mic), care are o voce mai Inalta decat
flautul, comul englez, care are vocea mai adanca decat ruda sa, oboiul, cat ~i clarinetul bas ~i
contrafagotul, care au o voce mai adanca decat
variantele lor "normale". Aceste 12 instrumente
constltuie compartimentul de instrumente de
suflat din lernn ale orchestrei modeme.
Instrumente

de suflat
din
arama
in afara instrumentelor de suflat din lernn,
instrumentele
de suflat din arama sunt
componente importante ale orchestrei, care
intaresc
armonia
acordurilor:
Ele sunt

interpretele tonalitatilor vesele, riguroase ~i

triumfale. Trompetele, goamele de vanatoare,
tromboanele ~i tubele sunt tuburi meta1ice, de
forma potirului sau a palni~i, avand la un capat
o ambu~ura, iar in inauntruI lor aeruI preia
mi~carile buzelor suf1atoruluiJ generand astfeI
sunetuI. Cu cat buzele sunt mai stranse, cuatat
sunetuI generat va fi mai malt.
Timp de secole, cu instrumentele de suf1at
din ararna s-a putut produce doar un nurnar
1imitat de sunete. Din secoluI aI XIX-Iea s-a
inceput introducerea clapelor, cu ajutoruI carora instrumentistuI poate regla vibratii1e produse
in tub. Un instrument aparte din aceasta familie
este trombonuI, care are o parte glisanta,
denumita culisa, cu care se poate obtine un
efect asemanator cu ceI obtinut cu ajutorul
clapelor la celelalte instrumente din arama.
Calitatea vocii instrumentelor de suf1at din
ararna este inf1uentata de diametruI intern aI
tubului, forma ~i dimensiunea corpului sau ale

cavit:!tii interioare (cilindric ~i conic), cat ~i de

deschirerea palniei.
Instrumente
de percu1ie
A patra grupa de instrumente ale orchestrei
.sunt instrumentele de perculie. Acestea sunt
actionateprin lovirea cu baghete.
Cele mai obi~nuite instrumente de perculie
sunt tobele, care sunt folosite in toate culturile
lumii. Dansul ~i ma~ul militar sunt inimaginabile fara ele.
,
Cel mai complicat tip de toba este timpanul,
care const:! dintr-o membrana de piele intinsa
pe un bazin emisfericdin arama.Forta de intindere a membranei se poate regIa cu o pedala,
obtinand astfel sunetede diferite inal:timi.Toba
mare are o constructie mai sirnpla decat

timpanul, vocea ei adanca, asemeneadetunaturii, este de mare erect. Este un instrument

fonnat dintr-un corp cnindric, plat, care are
Intinsa pe ambelecapetecate o membranasubtire de piele. Alte instrumente de percutie sunt:
talgerele, triunghiul, tamburin~le, gongurile,
castanietele,clopotele, etc.
Pianul,
instrumentul
solistic
Cu toate ca pianul nu este un instrument muzical de orchestra,multi compozitori ai secolului
nostru l-au utilizat In creatine lor. Printre
piani~tii renurniti se gasescmari compozitori ca
Beethoven, Chopin ~i Liszt, alaturi de zeci de
instrumenti~ti de muzica clasica. inaintea
inventarii discului ~i Inaintea raspandirii
concertelor pentru publicul larg, oamenii au

O Perfec~iunea se poate atinge doar prin

mult exerci,iu. Repeti,ia este o parte
importanta a vie,ii orchestrei. Fara public,
imbraca~i in haine civile, membrii orchestrei
se pot concentra asupra interpretarii.
347

ORCHESTRA

DIRIJORUL

O Evelyn Glennie canta la toate instrumentele de percu'ie, ca ~i la pian ~i clarinet.

Performan,a ei este remarcabila, deoarece
inca din copilarie este compl~t surda.

putut cunoa~te marile compozilii muzicale

pentru orchestre numai prin transcrierea lor
pentru pian, care astfel erau interpretabile ~i
acas~.
Predecesorul
pianului
pana: in secolul al XVIII-lea, cel mai ~spandit
instrument cu claviaturn a fost clavecinul. La
apa:sarea unei clape, o pana: mi$ca o coarda:.
i Pianul a apa:rut lainceputul secolului al XVIII' lea, functiona pe un principiu ase1rulrultor, dar

Dirijorul este cel mai important membru al orchestrei, el dirijeaza to,i instrumenti~tii. sta in fa,a pentru a putea fi
vazut de fiecare muzicant ~i de regula
,ine in mana o bagheta, cu ajutorul
careia indica tempoul
melodiei.
Cu
mi~carile mainilor ~i cu expresia fe,ei
indica orchestrei intensitatea sunetelor.
Compozitorul
Jean-Baptiste
Lully
( 1632-1687) lovea pamantul cu un baston, indicand astfel ritmul. Din pacate
intr-o zi ~i-a impuns un picior cu bastonul respectiv, rana s-a infectat ~i
maestrul a murit.
Bagheta a fost utilizata pentru prima
oara in 1820, de compozitorul german
Louis Spohr. Cu o genera,ie mai tarziu,
Hans von Bi.ilow a devenit primul dirijor
de profesie. Asemenea marilor dirijori
din deceniile urmatoare, a atras aten,ia
asupra sa prin interpretarea operelor
celor mai controversa,i compozitori ai
timpului sau, Liszt ~i Wagner.

348

i cu o diferenta: esentiala:: corzile nu sunt pi~cate,

i ci lovite de ni~te cioca:nele mici. Acest
~ mecanism nou, ala:turi de pedala care permitea
prelungirea ~i variatia puterii sunetelor emise, a
fa:cut din pian un instrument mai variat, mai
sonor ~i mai expresiv decat clavecinul. Pe langa:
gama larga: a sunetelor, pianul putea aborda ~i
tonalitlti fine ~i astfel la sfa~itul secolului
clavecinul a ie~it aproape total din uz.
Dirijorul
,
in prezent, datorit:l extinderii orchestrelor,
coordonarea muncii instrumenti~tilor devine o
activitate tot mai complicat:l, interpretarea unor
compozitii simfonice mari devine o proble1rul
tot mai grea ~i acestea sunt sarcini care li revin
dirijorului. pana: In secolul al XIX-lea nu a
existat o astfel de persoarul in cadrul orchestrelor. Dirijarea se limita doar la indicarea cu un
ba:t sau cu un suI de hartie de ca:tre
compozitorul piesei a ritmul~i.
Dirijorul indica: tempoul ~i coordoneaza:
munca instrumenti~tilor. Cu bagheta indica:
nu1rulrul ba:t:lilor ~i locullor in 1rulsur:l.
in secolul XX au fost reinviate instrumentele
muzicale uitate, ca de exemplu viola da gamba,
totodat:l au fost introduse instrumente noi, ca