Cortaderia selloana

COMMON NAMES (English only)

Pampas grass
Silver pampas gras
Uruguayan pampas grass
SINONIME Arundo selloana Schult. & Schult. f. Cortaderia argentea (Nees) Stapf Cortaderia
dioica Spreng.
CLASIFICAREA
Regnul

Plantae

Diviziune

Magnoliophyta

Clasa

Liliopsida

Ordinul

Cyperales

Familia

Poaceae

Sub-familia

Danthonioideae

Genul

Cortaderia

BOILOGIE I ECOLOGIE .Mecanisme de dispersie

Seminele sunt n primul rnd dispersate de vnt . Semine de femeie au prul lung i sunt
capabile de a ajunge distane de pn la 30 km.

REPRODUCE
Avnd flori bisexuale pe unele plante si doar flori de sex feminin pe alte plante din aceeai
specie. Plantele de sex feminin produce un numr mare de semine ( pn la 106 / individual) .
Semine viabile sunt produse fr polenizare.
DESCRIERE
Iarba peren , pn la 2-4 metri nlime . Ea are nallime ( 1-3 metri ) , verde intens ,
atenueaz frunze cu margini zemate . Inflorescena const din mai multe panicule mari,pufoase
in vrf . i nfloresc din august-decembrie .
INTRODUCERE
Aceast iarb peren a fost pe larg plantat ca o ornamental . n Europa , a fost introdus pentru
prima dat n cultivare n Irlanda i Frana ; a fost , de asemenea, introdus pentru controlul
eroziunii . Ea are o valoare recunoscut ca furaj i este ideal pentru barier sau protecie
mpotriva vntului.
PRDTORI CUNOSCUTE / ERBIVORE
Este un furaj bun pentru vite.
REZISTEN ( semine , spori etc. )
Semine din plante de sex feminin sunt mai persistente . Plantele rezist stresului de ap , prin
dezvoltarea unui sistem extensiv rdcin i prin reducerea la minimum creterea biomasei
deasupra solului .
HABITAT NATIV
Iarba crete pe soluri umede , nisipoase de-a lungul rurilor.
HABITAT ESTE OCUPAT N AREALE INVADATE ( cod EUNIS )
B1 : dune de coast i nisip habitatelor , C : interioare Habitate de ap de suprafa , E : pajiti i
forb nalt habitatelor , G5 :Linii de copaci , pduri mici antropice , recent tiat pduri , n stadiu
incipient pdure i crng , J4 : reele de transport i alte zone greu aprut - construite , J6 :
depozite de deseuri .
CERINE DE HABITAT
Se tolereaz o gam larg de condiii de mediu : intensitatea luminii mare , stresul de ap , ierni
aspre i temperaturi ridicate vara . Cu toate acestea , ea prefera solurile joase ,nisipoase pH-ului.
DISTRUBUIA NATIVA A AREALULUI
Brazilia, Argentina , Chile i Uruguay
INTRODUCEREA IN AREAL
Europa de Sud , Insulele Macaronezia , Africa de Sud , Australia , Noua Zeelanda , insulele
Hawaii si coasta Pacificului din SUA
TENDINA
Creterea n domenii vechi spaniole i mlatini aproape de zonele urbanizate . MAP ( distribuie
european )

IMPACT ASUPRA ECOSISTEMELOR

Este o plant foarte invaziv , formnd dens , de multe ori impenetrabil , standuri . Si poate avea
un impact asupara pasrilor din pereferie si a cuiburilor lor. Iarba Pampas creste densitatea sa i
colonizeaz zonele semi-naturale ntr-o perioad scurt de timp , fiind o ameninare pentru
diversitatea nativ .
SNTATE I IMPACTUL LUI SOCIAL
Riscurile pentru sntatea uman sunt mici . Frunzele pot produce butai superficiale i flori pot
provoca alergii n timpul verii
IMPACTUL ECONOMIC
C. selloana poate crete riscul de incendiu , terenurile de punat i daune, afecteaz vizibilitatea
pe drumuri .
PREVENIREA.MANAGEMENT
Trebuie de evitat plantarea si ca un scop ornamental , n special plante femele . Detectarea
precoce a habitatelor invadate.
MECANIC
Plante mici i material sditor pot fi mn trase cu mnui de protecie , datorit marginile
zimate de frunze . Plante mai mari pot fi de asemenea ndeprtate mecanic . Este adesea necesar
pentru a elimina o parte din frunzele cazute din jurul plantei folosind o macet . Pentru infestri
scar larg , alte metode mecanice ar putea implica utilizarea de echipamente grele (de exemplu,
buldozere ) . Mutri ar trebui efectuate nainte de nflorire , pentru a evita mprtierea
seminelor .
CHIMIC
Uneori , eficiena controlului plantei poate fi mbuntit dac ndeprtarea mecanic a
frunzelor poate fi combinat cu aplicare de erbicide . Breviar i Rodeo , cu glifosat ingredient
activ , au fost erbicide cele mai utilizate pe scar larg i cu succes .

Coscinodiscus wailesii

Regnul

Chromalveolata

ncrengtura:

Heterokontophyta

Subncrengtura : Bacillariophyceae
Clasa :

Coscinodiscophyceae

Subclasa :

Coscinodiscales

Familie :

Coscinodiscaceae

DESCRIERE SUCCINT
Diatomee centric este foarte mare , de obicei 175-500 pm n diametru , este un productor
primar n apele salmastre i marine .
BIOLOGIE / ECOLOGIE
Mecanisme de dispersie cureni de ap .reproducere
Cele mai multe celule finaliza diviziunea celular lor primul termen de 48 de ore . Ei apoi
continua s se inmuleasca prin diviziune binar . n marea o dublare a biomasei a fost estimat
la 70 de ore . n condiii de nflorit o biomas de 1.400 pg carbon l - 1 poate fi atins . Ciclul
sezonier n Marea Nordului include cele mai mari abundena n aprilie i septembrie-octombrie .
Cu toate acestea , anual abundena oscileaz .
Prdtori cunoscute / erbivore
Celulele sunt prea mari pentru a fi uor de punat de zooplancton .
Etape rezistente ( semine , spori etc. )
Celulele de odihn sunt cunoscute pentru a supravieui condiii de ntuneric pentru perioade lungi
de timp ( cel puin 15 luni) i pot fi gsite n sedimente . Aceste celule de odihn pot intineri
rapid n lumin favorabil , temperatura i condiiile de nutrieni .

HABITAT nativ ( cod EUNIS )

A7 : coloana de ap pelagic. Ocup straturile superioare de ap n apele de coast i , de
asemenea, larg . Habitat ocupat n gama invadat ( cod EUNIS )
A7 : coloana de ap pelagic. Ocup straturile superioare de ap n apele de coast i , de
asemenea, larg .
Cerine de Habitat
Aceasta indic o toleran mare pentru a temperaturii ( 0-32 C ) , salinitate ( 10-35 PSU ) i
substane nutritive .
DISTRIBUTION Native a Arealului
Diatomee este originar din Pacificul de Nord.
Introducerea n Areal
Acesta a fost detectat pentru prima dat n Europa n apropierea Plymouth n 1977. Acesta a
ajuns pe coasta atlantic a Franei i Marea Irlandei de 1978 i Norvegia prin 1979. Prima
nregistrare din( vest ) Marea Baltic a avut loc anul 1983. Astzi se observ de pe coasta
atlantic a Frana Norvegiei.
Tendina ne cunoscuta
MAP (European distribution)

INTRODUCERE
Acesta a fost introdus probabil cu evacuarea apelor de balast . Celulele sale de odihn au fost
gsite n probele de sedimente de la tancurile de balast . Un alt vector posibil introducere este
micri crustacee . Celulele pot fi efectuate n cadrul intestinale / pseudofaeces de crustacee .

IMPACT SUPRA ECOSISTEMELOR

Aceast specie non- toxic este considerat ca o pacoste ca aceasta face flori dense care produc
cantiti mari de mucilagiu si datorita dimensiunilor sale mari , este necomestibile de cel mai
punat zooplancton . Infloreste pot s apar cu cele mai mari abundena din sudul zona Mrii
Nordului i Skagerrak . Pe parcursul flori specia pot forma pn la 90% din biomasa total a
algelor. Mai ales n situaii de organisme bentonice nflorit sunt ameninate . Prejudiciul este
cauzat de mucilagiului copios , care poate agrega , chiuveta si acopere fundul mrii . Decderea
o floare este de natur s determine afeciuni anoxice . De asemenea, poate concura cu specii de
fitoplancton i macroalgelor pentru spaiu i nutrieni . Sntate i Social Impact necunoscut .
Impactul economic
Impactul asupra pescuitului i acvaculturii este cunoscut ca mucilagiului provoac colmatarea
extins de plase de pescuit , cutile i alte echipamente.
MANAGEMENT
Prevenirea necunoscut .
Mecanic necunoscut .
Chimic necunoscut .
Biologic necunoscut.

Crassostrea gigas

Regnul

Animalia

ncrengtura Mollusca
Clasa

Bivalvia

Subclasa

Pteriomorphia

Familie

Ostreidae

Specia

Crassostrea gigas

DESCRIERE SUCCINT
Stridiile Pacifice este un filtru de alimentare consumatoare de fitoplancton i detritus n salmastr
de coast i apele marine . Cele dou supape alungite sunt variabile n forma i mrimea cu
persoane fizice de decantare slbatice cimentate cu o supap pentru un substrat firm . Supapa
stnga tinde s fie uor convexe i cupa n form de supap dreapta . Cojile arat falduri radiale
neregulate . Scoici sunt de obicei 80200 mm lungime . Cea mai mare Individul gsit n Marea
Wadden a fost de 310 mm , dei specimene mai mari au fost raportate n alt parte .
Mecanisme de dispersie BIOLOGIE / ECOLOGICE
Larvele pelagice sunt dispersate de curentii de ap .
Reproducere
Stridiile au sexe separate cu fertilizare extern . Depune icre n mod normal are loc la
temperaturi de 18-26 C, ntr-un interval de saliniti de 20-35 alimentatorului . Fiecare individ
poate elibera la fel de mult ca 100 de milioane de ou .
Larvele rezolva dupa 11 la 30 de zile , la o lungime coaj de ~ 290 pm , pe suprafee dure la care
devin cimentat . Ei se maturizeaz dup 1 an i poate tri pn la 10 ani .

Prdtori cunoscute / erbivore

Larvele sunt consumate de alimentare filtru biotei i de cnidarian . Minorii sunt e de o gam
larg de specii , inclusiv Vierme lat Pseudostylochus ostreophagus , decapode , melcii de prad ,
stelele de mare i peti . Acest stridie este gazd la o gam larg de duntori i parazii , inclusiv
Haplosporidium nelsoni provoaca boala MSX .
Rezistena ( semine , spori etc. )
Adultii pot supravieui cteva zile, n aer , n condiii de umezeal i rece
HABITAT nativ ( coduri de EUNIS )
A1 : piatra Litoral i alte substraturi grele , A3 : piatra Sublitoral i alte substraturi grele . Zon
Littoral , delimitate de maree mai mici de sublitoral.
Habitat ocupat n gama invadata ( coduri de EUNIS )
A1 : piatra Littoral i alte substraturi grele , A3 : piatra Sublittoral i alte substraturi grele . Zona
Littoral ( ~ adncime de 3 m) pe substraturi dure n zone mici pn la moderat expunerea la
valuri , poate s apar la 40m . Adesea se gseste cimentate de substraturi artificiale dure n
porturi.
Cerine de Habitat
Eurihalin ( 12-42 PSU, interval optim de 20-30 alimentatorului ) i tolerant de o temperatur
inalte ( 3-35 C ) i pH ( 6-9.2 ) . Poate supravieui n ap cu concentraii de oxigen se dureaz
la 2,9 pg / l .
DISTRIBUia Nativ Gama NW a Pacificului .Introdusa in areal
Primul a fost introdus n Portugalia ca C. angulata de ~ 16-lea i, ulterior, n anii 1960 i 1970 .
Apare prezent pe toate coastele atlantice europene , Marea Mediteran i Marea Neagr.
TENDINA
n Europa de Nord localiti slbatice apar acum n cazul n care , nainte de populaiile lor au
fost susinute de producie incubator.
MAP (European distribution)

INTRODUCERE
Introducerea deliberat de stoc slbatic a fost din Japonia n Frana n anii 1960 pentru cultivare ,
i din Canada n Marea Britanie prin carantin . Acesta a fost nregistrat i ataat la coca navelor
i n apa de balast . Este un stridie larg cultivat n peste 40 de ri din ntreaga lume .
IMPACT ASUPRA ECOSISTEMELOR
Stridii Pacifice a fsot introduse direct din slbticie au fost o surs de mai multe boli criptice ,
duntori de stridii i alte specii . Aezri extinse poate duce la concuren cu biota nativ att
pentru hran i spaiu . Recrutare recente n sudul Mrii Nordului , care rezult din creterea
temperaturilor de var, a condus la schimbri de habitat . Exist unele preocupri pentru
cultivare midii din cauza decontare grele i cretere rapid , cu o concuren pentru hran i
spaiu . n America de Nord s-a constatat la hibridizeaz cu C. virginica , cu toate acestea, puini
supravieui la metamorfoza . Sntate i impactului social
Monitorizarea regulat a stridiilor cultivate este necesar ca dezvoltarea algelor toxice pot face
stridii nevandabile . Recolte necontrolate de stridii contaminate cu microbiota poate duce la boli
la om . n zonele turistice aezri slbatice agare scri pot sfia picioarele amatorilor de
scldat .
Impactul economic
O specie responsabil de biomasa principa de producie molute din Europa cultivate i de
pescuit .
MANAGEMENT
Prevenirea necunoscut .
Mecanic necunoscut .
Chimic necunoscut .
Biologic
Dei duntori specifici , parazii i boli au avut un impact asupra produciei , un agent eficient
de control biologic nu a fost identificat .

Crassula helmsii

Regnul:

Plantae

ncrengtura: Magnoliophyta
Clasa:

Magnoliopsida

Ordin:

Saxifragales

Familia:

Crassulaceae

Genul:

Crassula

Speciea:

C. Helmsii

DESCRIERE SUCCINT
Un perene mic, nflorire suculent , care crete rapid , pentru a forma un luxuriant verde " covor
", detaliate care plutete pe ap dulce sau poate fi scufundat . Cretere poate extinde de la
margenele a corpurilor de apa protejate pentru a acoperi complet suprafaa apei cu incurcaturile
de tulpini i lstari . Plantele pot varia de la 10-130cm n lungime .
n ap mai adnc , plantele sunt mai alungit i au frunze nguste . Florile sunt < 4mm i alb la
roz pal .
Mecanisme de dispersie BIOLOGICE / ECOLOGICE
Fragmente de plante sau uteaz plutitoare ( turions ) purtate de psri i mamifere , micri aval
i de inundaii . Poate fi , de asemenea, mutate cu noroi . Fragmentele pot fi , mutate cu noroi .
Seminele sunt ca 0.5mm , dar nu seminele sunt cunoscute a fi produse n nordul Europei .
REPRODUCEREA
Se poate propaga de la fragmente mici care conin un nod , de la < 5mm , i are o rat de cretere
ridicat . Reproduce principal de reproducere vegetativ de fragmente cu stem mic. Crete
pentru cea mai mare parte a anului , fr iarn grave mor - spate . Seminele nu sunt cunoscute a
fi produse n Europa.

Prdtori cunoscui / ierbivore Nus, animale care se pasc specific.

Etape rezistente ( semine, spori etc.) pot ierna.
HABITAT nativ ( cod EUNIS )
C1 : apele de suprafa stttoare, C3 : litoralul de corpuri de apa interioare de suprafa . ncet
curge apa , iazuri , anuri , canale, rezervoare , lacuri i zone umede .
Habitat ocupat n gama invadat ( cod EUNIS )
C1 : apele de suprafa stttoare , C3 : litoralul de corpuri de apa interioare de suprafa . Un
dulce perene acvatice suculent care apare pe un teren umed sau ca o plant marginal sau
scufundat la ~ 3m .
Cerine Habitatului
Acid la alcalin bogat - corpurile de ap de nutrieni . Tolereaza temperaturi -6-30 C .
DISTRIBUTIA AREALULUI NATIV
Australia, Tasmania i Noua Zeeland .
INTRODUCEREA N AREAL
Apare n mare parte din Europa , Rusia , iar n sud - estul Statelor Unite . Introdus n Europa n
1911 de la Tasmania .
Tendina Rspndirea .
MAP (European distribution)

Sntate i impactului social

Covoare plutitoare pot fi confundate cu pmnt uscat .

Impactul economic
Reduce oportuniti pentru pescuitul cu undia i interfereaz cu navigaie .
MANAGEMENTUL/ Prevenirea
Sunt necesare Legislaie i inspecii de plante ornamentale , pentru a preveni vnzarea acesteia n
regiuni vulnerabile .
MECANIC
Rezultatele fizice de ndeprtare n multe fragmente mici viabile fiind lsat n ap , care pot
rspndi planta n aval sau n alt parte n lacuri i rezervoare . Preluarea poate fi practic pentru
mici - corpurile de ap . Umbrire cu folie de plastic de culoare nchis a avut succes .
CHIMIC
Acesta a fost dovedit a fi rezistente la multe erbicide disponibile . Eficacitatea depinde de
densitatea plantelor s fie administrate . ndeprtarea mecanic urmat de tratamente chimice
care folosesc diquat s-au dovedit a fi eficiente . Aplicarea diquat este cel mai eficient n toamna
i iarna cu temperatura apei > 12C , sub absorbia 8 C este slab . Pentru plantele emergente
glycophosphate pot fi folosite , dar ar putea fi un pericol pentru punatul animalelor . Mai mult
de o cerere ar putea fi necesare spaiate vreo trei sptmni. Eradicarea complet este adesea
dificil . Exist reglementri privind utilizarea substanelor chimice n multe ri . Necunoscut
biologic .

Crepidula fornicata

Regnul:

Animalia

ncrengtura: Mollusca
Clasa :

Gastropoda

( NeEvaluat ) : clasa Caenogastropoda

Clasa

Hypsogastropoda

Subclasa

Littorinimorpha

Subfamilia :

Calyptraeoidea

Familia :

Calyptraeidae

Genul :

Crepidula

Specia:

C. Fornicata

DESCRIERE SUCCINT
Papuc de lipitoare este un melc cu o cochilie asimetric cu un raft interior . Se poate atinge 5 cm .
Este un filtru de alimentare care apar n golfuri de coast protejate i , uneori, n ap mai
adnc . Se ataeaz ferm la obiecte cu piciorul musculos . Persoanele fizice pot ataa unul de
altul pentru a forma " lanuri "
Mecanisme de dispersie BIOLOGICE / ECOLOGICE
Disperseaz local prin liber - not larv . Etape stabilit poate fi dispersat cu rmie care plutesc
sau transportate ataat la crustacee i molute ratacite . Poate fi , de asemenea, trt prin ataarea
alge n zone cu cureni .
Reproducerea

Femelele pot produce anual 200.000 de ou n mai mult de un puiet din nordul Europei .
Capsulele conin ou sunt stabilite la inceputul verii ,de care larvele crap dup ~ 3 sptmni i
au o durat larvar planktotrophic similare . Oamenii au stabilit masculul cuta o femeie s se
ataeze la ea i apoi acioneaz ca un brbat de aproximativ doi ani . Alte masculi ataai pentru a
forma lanuri de pn la doisprezece indivizi cu cea mai veche de lipitoare la baza. Indivizii
solitare pot deveni auto- fertil .
Prdtori cunoscui
Crabi, pesti si pasari .
Rezistena ( semine , spori etc. )
Se poate supravieui expunere aerian n condiii de umezeal rece timp de mai multe zile, dar nu
are nici o etap rezistent.
HABITAT nativ ( cod EUNIS )
A3 : piatra Sublittoral i alte substraturi grele , sedimente A4 Sublittoral . Ca i n interval
invadat .
Habitat ocupat n arealul l invadat ( cod EUNIS )
A3 : piatra Sublittoral i alte substraturi grele, sedimente A4 Sublittoral . Ea apare mai ales n
eneregie superfeciala joasa , protejate fluviu , golfuri i canale de ap sczut la ~ 30m adncime ,
60m excepional , pe sedimente noroioase i nisip cu scoici , pietre i roci .
Cerine de Habitat
Se poate supravieui la ngheurile uoare i la temperaturi de pn la ~ 30 C , i poate suporta
ap tulbure i srat.
DISTRIBUTIa Nativ a Arealului
De pe malurile nord Mexico , Nord America
Introducerea n areale
Coasta America de Nord Pacific , Japonia , Europa de Nord , sudul Franei , Sicilia , Uruguay .
TENDINA
Se extinde treptat arealul i pot fi capabile s colonizeze alte regiuni climatice temperate i
mediteraneene .

MAP (European distribution)

INTRODUCERE
Acvacultura , ulterior rspndit cu miscari de stridii , cu nave ca coca murdrirea i asupra
structurilor plutitoare mutat i prin dispersarea naturale .
IMPACTUL ASUPRA ECOSISTEMELOR
Pot s apar la densiti mai mari de 1700 m - 2 i atinge o biomas umed de 10 kg m - 2 care
rezult n competiie trofic n regiunile de coast i provocnd o cretere redus a bivalve
comerciale n unele golfuri nchise . Abundena lor se poate schimba sedimente la depozitele de
nmol de fecale , pseudofaeces i galerii coaj . Astfel de sedimente acumulate pe paturi maerl
reduce diversitatea i abundena de plante vii . Poate reduce , de asemenea, recrutarea unor peti
comerciale bentonice . Scoici pot prevedea un refugiu pentru prdtori .
Sntate i impactului social
Dei este abundent i poate atinge 50mm x 25mm , dup 4-5 ani de cretere economic , aceasta
nu a fost dezvoltat cu succes ca un produs alimentar . Impactul economic.De multe ori asociate
cu stridii i scoici Saint-Jacques pe paturi . Limpets Papuci de cas trebuie s fie ndeprtate
nainte de comercializare . Acesta faulteaz asemenea structuri artificiale n regiunile ale
porturilor.
MANAGEMENT. Prevenirea
Prin regulament i monitorizarea regulat a transferurilor de stridii i midii, n special, utilizat
pentru stocarea zone neinfectate. Mecanic.Cultivarea de stridii in saci stabilite pe capre reduce
impactul limpets papuci ca mici devin de multe ori zdrobit. Limpets Papuci de cas pe motive
deschise pot concura cu stridii de alimente, cu excepia cazului dragat. Acestea ar trebui s fie
eliminate din bivalve utilizate pentru stocarea sectii din afara gamei actuale, dar cel mai bine este
sa nu faca nici o astfel de transferuri. Dac eliminate din navele sau alte structuri plutitoare din
docul uscat, toate biota ancrasare ndeprtat ar trebui s fie distruse i nu a revenit la ap.
Chimice Necunoscute.
Biologic Necunoscute.

Diabrotica virgifera virgifera

Regn:

Animalia

ncrengtur: Arthropoda
Clas:

Insecta

Ordin:

Coleoptera

Familie:

Chrysomelidae

Subfamilie:

Galerucinae

Trib:

Luperini

Gen:

Diabrotica

DESCRIERE SUCCINT
Gndac mic , 5-6 mm lungime , cu un verde pal de baz este coloratie corp galben . Larvele sunt
ifonate , alb-glbuie , cu o capsul cap maro . Este un duntor cultur major asupra
porumbului ( Zea mays ) . Acesta a fost introdus n mod repetat pentru Europa din America de
Nord la inceputul anilor 1990 si se raspandeste rapid .
Mecanisme de dispersie BIOLOGICE / ECOLOGECE
Dispersarea local de aduli de zbor (20-100 km pe an); dispersarea intercontinental prin
transferul de bunuri.
REPRODUCEREA
Pn la 1000 de oua pe femeie n timpul vieii lor, de preferin n sol la baza de plante de
porumb.Larvele se dezvolta i pe rdcinile plantei alimentare; aduli muta n sus i se hrnesc
pe plant la rata de o generaie pe an.

Prdtori cunoscute / erbivore

Dei are mai multe dumani naturali n intervalul nativ (ageni patogeni, nematode, prdtori i
parazitoizi), n intervalul introdus sunt doar animale de prad polifage.
Etape rezistente (semine, spori etc.) de iernare ou n diapauz.
HABITA NATIV Pajiti.
Habitat ocupat n arealul invadat (cod EUNIS)
I: habitatelor agricole, horticole i interne cultivate cu regularitate sau recent, I1: arabile grdini
teren i de pia.
Cerine pentru Habitat
Temperatura influeneaz nu numai dezvoltarea larvelor, dar declanseaza, de asemenea,
activitatea de zbor (iniiere i durata), care reglementeaz rata de mprtiere. Diversitate
Creterea habitat incetineste rata de rspndire.
DISTRIBUTI AREALELOR Native
Probabil c n zonele tropicale si subtropicale ale Mezoamerica (Mexic, America Central).
INTRODECEREA IN AREALE
Primele nregistrri n afara datei arealului nativ n urma descrierii iniial a speciei (1868) din
partea de vest a central-nordic Statele Unite ale Americii (Colorado, Kansas, Nebraska); de la
sfritul anilor 1940 sa rspndit peste nord-est i America de atingerea Canada (Ontario),
precum i pe coasta atlantic.
Arealele din Europa
Austria (2002), Belgia (2003), Bosnia i Heregovina (1997), Bulgaria (1998), Croaia (1995),
Cehia Republica (2002), Frana (2002), Ungaria (1995), Italia (1998), Muntenegru (1998),
Olanda (2003), Polonia (2005), Romnia (1996), Serbia (1992), Slovacia (2000), Slovenia
(2003), Elveia (2000), Ucraina (2001), Marea Britanie (2003).
Tendin
Date Genetice ofera dovezi pentru introducerea repetat din America. Rspndirea n Europa
continu i speciile este de ateptat s colonizeze toate rile productoare de porumb n Eurasia.
MAP (distribuie european)

INTRODUCERE
n mod repetat, transportat prin vehicule (avioane, ci ferate, nave), mpreun cu bunuri i
materiale, sol, plante, etc.
IMPACT ASUPRA ECOSISTEMELOR
Efecte secundare asupra speciilor nevizate, ca o consecin a tratamentului insecticid sau de
control biologic sunt posibile, dar nu a demonstrat.
Sntate i Social Impact Economic
Aceast specie este considerat ca fiind una dintre speciile de parazii cele mai grave de porumb
din SUA i deteriorarea acesteia culturilor i sumele de control chimic la 1 miliard de dolari pe
an. Pagube economice actuale din Europa este limitat la anumite ri, dar exist n mod clar o
ntrziere de mai muli ani ntre prima nregistrare i daune economice. Modelele predictive
prognoza un impact economic de circa 500 de milioane / an n Europa.
MANAGEMENT. Prevenirea
Rotaia culturilor este msura preventiv cea mai fezabil, dei variante vierme de rdcin de
rezistente de rotaie a culturilor sunt deja cunoscute n Statele Unite ale Americii. Monitorizarea
rspndirea aduli, prin intermediul feromoni-capcane este folosit ca un predictor de deteriorare
i continuarea tratamentului n sezonul urmtor.
Nici unul mecanic.
Chimic
Mai multe substane toxice sunt aplicate ca insecticide de sol granulate mpotriva larvelor i
pulverizarea ca aerian mpotriva adulilor (aceasta din urm nu este permis n majoritatea
rilor europene);
Biologic
Utilizarea de inamici naturali (n special mute tachinid) este n prezent n curs de investigare.

Dikerogammarus villosus

Regnul:

Animalia

ncrengtura:

Arthropoda

Subncrengtura:

Crustaceele

Clasa:

Malacostraca

Subclasa

Amphipoda

Familia:

Gammaridae

Genul:

Dikerogammarus

Specii:

D. Villosus

DESCRIERE SUCCINT
Crevetele uciga este un prdtor omnivor. Se poate alimenta pe o varietate de
macronevertebrate, inclusiv alte specii gammarid, i prezint un important potenial plasticitate i
ecologic biotice.
Mecanisme de dispersie BIOLOGICE / ECOLOGICE
Necunoscut, probabil prin activitatea de transport maritim.
REPRODUCEREA
Femelele sunt mature sexual la 6 mm lungime, atunci cnd ating vechi 4 pn la 8 sptmni. Ei
poate reproduce atunci cnd temperatura apei este peste 13 C, cu o fecunditate medie de 27,3
ou pe femeie. Lungimea incubaie este de aproximativ 1,8 mm.
Prdtori cunoscute / erbivore
Mai multe specii de peti se hrnesc cu aceast crevei, dar nu specii de nevertebrate este
cunoscut s-l anterioare.

Etape rezistente (semine, spori etc.) Nu exist.

HABITAT nativ (coduri de EUNIS)
A1: piatra Littoral i alte substraturi grele, A2: sedimente Littoral, A3: piatra Sublittoral i alte
substraturi grele, A4: sedimente Sublittoral, B1: dune de coast i nisip habitate, B3: stnci,
margini i rmuri, inclusiv supralittoral, C1 : apele de suprafa stttoare,C2: ape curgtoare de
suprafa, C3: litoralul de corpuri de apa interioare de suprafa. Hard substrat, macrofite.
Habitat ocupat de areale invadate (coduri de EUNIS)
A1: piatra Littoral i alte substraturi grele, A2: sedimente Littoral, A3: piatra Sublittoral i alte
substraturi grele, A4: sedimente Sublittoral, B1: dune de coast i nisip habitate, B3: R stnci,
margini i rmuri, inclusiv supralittoral, C1: apele de suprafa sttptoare, C2: ape curgtoare de
suprafa, C3: litoralul de corpuri de apa interioare de suprafa. Hard substrat, macrofite.
Cerine de Habitat
Speciile prezint o gam larg de toleran mediu. Se poate tri ntr-un spectru larg de
temperaturi (0 pn la 30 C) i salinitate (pn la 12 ), i poate ocupa orice substrat, cu
excepia nisip. Specia este prezent doar n zonele cu viteza curentului redus.
zonele cu viteza curentului redus.
DISTRIBUIA
Bazin nativ arealul ponto-caspic
INTRODUCEREA N AREAL
Aproape toat Europa de Vest, ruri mari (Rhne, Loire, Seine, Moselle, Meuse, Rin, Main,
Danude) i balticebazin mare
Tendina. Rspndirea. MAP (European distribution)

INTRODUCERE
Vectorul introducere este cel mai probabil e de transport maritim (apa de balast i coca ancrasare
a navelor). Colonizarea de vest Hydrosystems europene, probabil, a avut loc prin coridorul sudic,
prin intermediul Dunrii i Rinului.
IMPACT ASUPRA ECOSISTEMELOR
Se elimina la nivel local alte specii gammarid printr-o concuren i ruinare. Au existat unele
observaii ale speciilor manca icre de pete sau ataca pesti mici.
Sntate i Social ca Impact necunoscut.
Economic ca impact este Necunoscut
Prevenirea MANAGEMENT
De tratare a apei de balast pentru dispersie transcontinental. Nu exist o soluie eficient a fost
propus pentru dispersie intracontinental.
Mecanic necunoscut.
Chimice Necunoscut. biologic
Necunoscut. Controlul Biotic (de parazii i / sau specii de prdtori) rmn slab
documentate.