~

,
O inflor;rea ~;
decaderea constituie
un bun exemplu al
unei ilustra,ii
ambigue, care poate
fi perceputa fie ca un
craniu de om, fie ca
doi oameni in fa,a
unei deschizaturi de
forma arcuita.
Ambele interpretari
sunt logice ~i sunt
greu de observat
simultan.

De~i sistemulfolosit de creier

pentru a interpreta informatiile primite de la ochi este
foarte complex, perceptia
noastrtl asupra lumii poate fi
uneori fn~eliitoare.
~

mina care ajunge la ochi ~i este apoi

transmisa sub forma de semnale codifi-

ate la creier este insuficienta. Nici un fel

de informatie nu ajunge la creier fara sa treaca
mai lntai "prin recepto.rii senzoriali. Avem
nevoie de acest sistem de interpretare a semnalelor, pentru a reactiona corespun-zator )a
acestea. Procedeul prin care facem acest luciu
-obtinem
cuno~tinte asupra lumii lnconjuratoare din informatia colectata prin intermediul ochilor -este cunoscut sub numele de
perceptie.
Creierul uman recunoa~te imediat orice
obiect familiar, din orice unghi ~i de la orice ~
distanta. De exemplu, o carte arata ca o carte ~
fie ca o vedem a~ezata In pozitie orizontala, ~
verticala sau pe o margine. Totu~i, forma ~i
marimea imaginii pe care cartea o provoaca
asupra retinei ochiului variaza foarte mult. De
exemplu, daca tinem o carte lnchisa aproape
de ochi, imaginea pe care o produce se
reduce treptat, fund mult mai lngusta In spate
decat In fata. insa, li putem observa forma
dreptunghiulara, deoarece creierul se adapteaza automat variatelor imagini pe care
cartea le poate produce. Acest fenomen
poarta denumirea de constanta perceptiva.
Modul prin care creierul dobande~te aceasta
constanta perceptiva nu este lnteles pe
deplin, lnsa procesul recunoa~terii obiectelor
QUnoscute are loc probabilln partea inferioara
a lobului temporal Cportiunea creierului care
poate fi stimulata la oameni con~tienti pentru
a produce halucinatii).

O O alta imagine
ambigua celebra.
Acesta poate
reprezenta un pahar .
sau doua profiluri.
Cele doua figuri
alterneaza in percep,ia noastra. chiar
daca informa,ia
introdusa prin intermediul ochilor nu
variaza.

ce ~tie ca seafla acolo. O carte, indiferent din

ce unghi este priviti1, va fi desenatasub forma
de dreptunghi. Pentru a percepe obiectele in
intregime, indiferent de modul in care sunt
prezentate pe retina, este nevoie de antrenament. Pentru a dobandi aceasta constanta in
perceptia obiectelor tridimensionale, creierul
necesita inforrnatii referitoare la distanta fata
de obiecte. Aceste inforrnatii sunt dobandite
prin rnijloace variate, numite indicatori vizuali.
Unul dintre cei rnai importanti indicatori
este inegalitatea binocular:l -diferenta dintre
vederea celor doi ochi. Paralaxa de mi~care
este un alt indicator de profunzime. Daca ca,.
pul este mi~cat dintr-o parte in alta, obiectele
din apropiere se mi~ca la o distanta rnai mare
in fata imaginii din retina, decat cele

Indicatori
vizuali
Ceea ce cunoa~temeste faptul ca percepem In
mod automat adevarata forma ~i marime a
obiectelor. Acest lucru reiese din desenele
copiilor mici, care sunt lipsite de perspectiva;
un copil nu deseneaza ceea ce vede, ci ceea

~,
10;;?\

~
O Contextul este foarte important pentru
percep,ie. Formele identice sunt percepute ca
literele H ~i A. Creierul selecteaza combina'ia
cea mai probabila ~i le respinge pe altele,
cum ar fi TAE CHT.

...
../

Perceptia este o
forma de rezolvare a
problemelor. insa
uneori, ca $i in cazul
acestui obiect
"imposibil",
problema nu are
solutie. Diferite parti
ale obiectului pot fi
interpretate, insa
dupa cum sunt
dispuse liniile
desenului. ipotezele
noastre perceptive se
dovedesc a fi
incompatibile.
197

PERCEPTIA

~I ILUZIA

Indep(lrtate. Un alt factor puternic este interpozitionarea. Dac(l un obiect umbre~te partial
pe altul, vom ~ti c(l este mai aproape de noi.
Alte informatii importante provin din indicatiile de perspeciiv(l. Perspectiva functioneaz(l In mediul nostru natural. Majoritatea
suprafetelor naturale -paji~~i, plaje cu nisip,
trunchiuri de copaci -sunt texturate. Dispozitiile texturii, cum ar fi mic~orarea treptat(1 a
nisipurilor pe m~surn ce se Indep(lrteaz(l, asigur(l un "cadru de referint(l" prin care putem
percepe distanta oric(lrui obiect aflat In cadru.
In mediile construite de oameni, convergenta
liniilor paralele, pe m(lsurn ce acestea se Indep(lrteaz(l (de exemplu, liniile de cale ferat(l),
este cea care ne d(l impresia de adancime.
Indicatorii perceptivi sunt In mod normal
eficienti, chiar ~i atunci cand sunt In esent~
ambigui. Dac(l liniile de cale ferat(1 formeaz~ a
convergent(l pe imaginea retinei, le "interpre!i1m" ca pe ni~te linii paralele "convergente".
Ins(l, interpret(1m destul de diferit aceea~i imagine a retinei, cand este produs~ de drepte convergente v(lzute de jos In sus -conturul turnului unei biserici de exemplu. Rar suntem con~tienti de asemenea interpret(lri alternative.
Mecanismele de perceptie ale creierului preiau
indicatia de la ochi ~i a interpreteaz(l adecvat.
Interpret(lrile alese adeseori de mecanismele de perceptie ale creierului, sunt cele
care prezint(1 unghiuri drepte ~i linii drepte.
La acest nivel se pot crea iluziile. Prin crearea
catorva modele desemnate s(l dea aceea~i
imagine a retinei ca obiecte familiare, de~i de
forme foarte diferite, Adelbert Ames, un psihologamerican, a creat cateva rezultate vizu-

"
~
~
:
i
~

O Forma unghiulara bizara a camerei

lui Ames produce
aceea~i perspectiva
ca ~i cea a unei
incaperi dreptunghiulare norma le. in
consecin\a, femeile
din imagine sunt
percepute in mod
gre~it, ca situanduse la aceea~i distan\a
fa\a de privitor .
Creierul nu
detecteaza
marimea
feme ii din stanga,
aceasta parand astfel
mai mica.

ale surprinz~toare. Camera lui Ames este una

deformat~, care pare normal~ dintr-un anumit
punct, Ins~ In interiorul acesteia m~rimea
obiectelor ~i oamenilo( apare deformat~.
In unele cazuri mai speciale, putem
deduce dou~ lucruri, aparent la fel de valide,
din acela~imodel senzorial. Un binecunoscut
exemplu este figura reprezentand o cup~,
care poate fi de asemenea v~zut~ ca dou~
chipuri umane. Cele dou~ imagini djferite par
s~ alterneze In perceptia noastr~, Intr-un fel
asupra c~ruia nu putem exercita nici un control con~tient, chiar dac~ informatia "introdus~" prin intermediul ochilor nu variaz~.
O dat~ ce creierul ~i-a format o interpretare preliminar~ a informatiei pe care
simturile i-o ofer~, acestfapt determin~ modul
In care va fi interpretat Intregul model senzorial. O dat~ ce camera lui Ames este perceput~ ca fiind dreptunghiular~, cele dou~
colturi ale peretelui din spate trebuie s~ apara
la aceea~i distan~ de cel care prive~te, jar
iluzia este astfel reu~it~. Acest lucru se
Intampl~ deoarece nu interpret~m un object
doar din informatia furnizat~ de propriul s~u
model senzorial, dar ~i din ceea ce 111nconjoara. Ceea ce vom percepe este obiectul a~a
cum 11cunoa~temdin experient~.
Percep~ia
~i experien~a
.

O Creierele noastre
interpreteaza obiectul alb, rotund, de
pe cer, ca fiind luna.
insa, dupa cum arata
acest desen, percep'ia omului (~i a
girafei) poate fi uneori in~elatoare. Arta
reprezenta,ionala
poate crea impresia
de obiecte reale,
folosind modele
foarte simple.

Modul In care reu~im s~ interpret~m informatia senzorial~Intr-un mod atat de efjcient a

constituit subiectul multor discutii Intre filozofj ~i psihologi. Nativi~tii considera c~ abilitatea de a percepe este Inn~scu~. Empiri~tii
sunt de p~rere c~ toate cuno~tintele omului se
dobandesc cu ajutorul simturilor.
Unele cerce~ri sprijin~ abordareaempiric~.
S-ademonstratc~ Inv~tareaperceptiv~esteposibil~ ~i c~ experienta 1ndelunga~1n realizarea
unor distinctii perceptive subtile li permite
unui expert s~aib~ un disce~mant corect. De
exemplu, un naturalist experimentat poate s~
identjfjce o specie de p~s~ri doar aruncand o
privire rapida asupra acesteia,1n timp ce un
1ncep~tornu poate s~ o recunoasc~deloc.
lnc~ din copil~rie, oamenii Inva~ .s~ interpreteze diferitele sernnale pe care ochii le
transmit creierului. In perceperea obiectelor,
clasjfic~m imaginile de pe retin~ sub fo~ de
farfurii, ce~ti, mese sau c~rti, jar apoi
action~m In functie de aceast~clasjfjcare.

_Corpul

Omenes~ 8- AC11VITATI ALE CREIERULUII