Sunteți pe pagina 1din 3

MOTIVATIA

1.
2.
3.
4.
5.

Definitie.
Forme ale motivatiei.
Clasificari ale fenomenelor motivationale.
Tipuri de motivatie.
Nivelul de aspiratie.

1. Motivatia reprezinta totalitatea cauzelor interne care pot determina conduita. Cele mai
importante functii ale motivatiei:
- de a declansa actiunea;
- de e determina directia conduitei de a orienta conduita spre un anumit scop;
- de a sustine energetic actiunea.
Toate scopurile umane au la baza vectorul motiv-scop. Motivul este cauza iar scopul este
anticiparea punctului final al actiunii. In cele mai multe cazuri motivatia nu orienteaza actiunea spre un
singur scop, ci spre o zona a scopurilor posibile. Alegerea efectiva a unui anumit scop depinde de
situatia in care se afla subiectul. Relatia dintre motiv si scop nu este unilaterala numai dinspre motiv
spre scop , ci si scopul poate influenta motivatia. Astfel, motivatia poate fi intarita prin formularea unor
scopuri precise, acceptabile si interiorizate de persoana. De exemplu, daca o persoana are o puternica
dorinta de afirmare, dar nu stie prin ce sa se afirme (nu are scop) atunci trece de la o activitate la alta,
darn u reuseste sa faca nimic important. Daca va gasi un scop care i se va potrivi, atunci si motivatia i
se va imbunatatii.
2. Trebuinta este forma de baza a motivatiei care semnalizeaza un dezechilibru fiziologic sau
psihologic. A avea o trebuinta inseamna a simti nevoia de a face o actiune sau de a avea un obiect. Noi
avem mai multe trebuinte in acelasi timp, unele sunt mai slabe si nu reusesc sa declanseze actiunea,
adica raman latente, altele devin mai intense si declanseaza actiunea. Despre aceste trebuinte spunem
ca se transforma intr-un motiv.
Nu toate trebuintele devin motive, dar motivele au intotdeauna la baza trebuintele. Motivele au
un rol energetic (asigura energia necesara pentru a actiona) si un rol bidirectinal, adica indica scopul
care satisface trebuinta.
Uneori trebuinta devine foarte intensa, produce o tensiune interna accentuata care se descarca
brusc (ex.: cand cineva este nervos). Aceste trebuinte foarte intense care se manifesta brusc prin actiuni
neasteptate se numesc impulsuri iar oamenii la acre exista astfel de impulsuri se numesc impulsivi.
Valenta reprezinta forta de atractie sau de respingere pe care o exercita un obiect, o persoana,
o actiune sau o situatie asupra unui subiect. Un stimul are o valenta pozitiva daca exercita o forta de
atractie asupra unei persoane. Un stimul are o valenta negativa daca creaza repulsie si omul incearca
sa-l evite. Valenta depinde in mare masura de experienta anterioara a persoanei, de cunostintele, de
asteptarile persoanei. In unele cazuri, o situatie poate avea pentru aceeasi persoana si in acelasi timp
valenta pozitiva cat si valenta negativa. La acea persoana spunem ca exista un conflict motivational si
ea este ambivalenta in raport cu situatia respectiva (ex.: vizita la stomatolog).
3. Clasificari ale fenomenelor motivationale.
Maslow stabileste 7 categorii de trebuinte , care in conceptia sa sunt organizate ierarhic si
formeaza o piramida a trebuintelor.
a. Trebuinte biologice - sunt cele care asigura mentinerea sanatatii si a vietii: de hrana, de apa etc.

b. Trebuinte de siguranta reprezinta nevoia de a evita pericolele externe si interne: agresiunile


fizice, amenintarile de natura fizica, bolile. Daca aceasta trebuinta este satisfacuta , adica omul
se simte in siguranta, atunci sansele sale de a-si mentine echilibrul fizic si psihic sunt mari.
Daca trebuinta nu este satisfacuta, daca omul se simte in pericol atunci ar putea sa apara
tulburari de natura afectiva: sentimente de nesiguranta, anxietate, depresie.
c. Trebuinte sociale reprezinta dorinta de a apartine unui grup social: familie, grupul de prieteni,
colectivul de munca, dorinta de acomunica cu cei din jur, trebuinta de a primi si de a da
afectiune. Nesatisfacerea acestei trebuinte determina sentimente de singuratate, izolare care
afecteaza echilibrul psihic si indirect poate sa afecteze si sanatatea psihica.
d. Trebuinta de a obtine aprecierea, stima. Aceasta trebuinat ests strans legata de dorinta fiecarui
om de a fi respectat si de a evita situatiile in care ar putea fi umilit sau in care ar putea sa para
ridicol.
e. Trebuinte cognitive de a obtine informatii, de a cunoste un domeniu, de a invata, de a cerceta.
f. Trebuinte estetice se refera la dorinta de a trai intrun mediu ordonat, frumos, de a avea
obiecte frumoase .
g. Trebuinta de autoactualizare - cea mai importanta trebuinta care se manifesta prin dorinta
omului de a-si valorifica aptitudinile, cunostintele, de a obtine rezultate deosebite intr-un
domeniu.
Maslow considera ca aceste trebuinte sunt aranjate intr-o ordine ierarhica. Cu cat o trebuinta se
afla mai spre baza pirmidei cu atat este mai importanta pentru mentinerea vietii si sanatatii dar este mai
putin specific umane. Cele care sunt mai spre varf sunt specific umane si se formeaza sub influenta
societatii si educatiei. Maslow sustine ca o trebuinta devine motiv, adica declanseaza actiunea numai
daca trebuintele aflate mai jos sunt satisfacute.
Maslow considera ca cele 4 trebuinte care se afla la baza piramidei sunt trebuinte de deficienta
care devin active daca ne lipseste ceva. Dupa ce au fost satisfacute, tensiunea interna se reduce si
organismul se reechilibreaza. Cele 3 trebuinte (cognitive, estetice si de autoactualizare) sunt trebuinte
de crestere sau de dezvoltare. Prezenta lor determina o stare de tensiune placuta pe care omul incearca
sa o mentina (ex. rezolvarea de rebusuri).
4. Tipuri de motivatie. Motivatia pozitiva si motivatia negativa. Prima este produsa de
stimularile premiale (lauda, incurajarea) si se soldeaza cu efecte benefice asupra activitatii sau relatiilor
interumane, cum ar fi apropierea activitatilor, angajarea in ele, preferarea persoanelor. Cea de-a doua
este produsa de folosirea unor stimuli aversivi (amenintarea, blamarea, pedepsirea) si se asociaza cu
efecte de abtinere, evitare, refuz.
Motivatia extrinseca si motivatia intrinseca. Daca comportamentul este determinat de
cauze/motive externe, atunci spunem ca motivatia este extrinseca sau indirecta. In ceste situatii,
motivul si scopul actiunii nu coincid, actiunea in sine nu produce satisfactie, dar duce la unele rezultate
dorite. Daca comportamentul este determinat de motive interne, atunci motivatia este intrinseca sau
directa. In acest caz motivul si scopul coincid si activitatea produce satisfactie. Rezultatele unei
activitati depind in mare masura de caracterul extrinsec sau intrinsec al motivatiei. Persoanele motivate
extrinsec au rezultate mai slabe decat persoanele motivate intrinsec.
Motivatia cognitiva si motivatia afectiva. Prima isi are originea in activitatea exploratorie, in
nevoia de a sti, de a cunoaste, forma ei tipica fiind curiozitatea pentru nou, complex, pentru schimbare.
Se numeste cognitiva deoarece actioneaza dinlauntrul proceselor cognitive (dinlauntrul gandirii,
memoriei, imaginatiei) stimuland activitatea intelectuala din aproape in aproape. Ea isi gaseste
satisfactia in nevoia de a intelege, a explica, rezolva un scop in sine. Motivatia afectiva este
determinata de nevoia omului de a obtine aprobare din partea altor persoane, de a se simti bine in
compania altora.

5. Nivelul de aspiratie este rezultatul pe care o persoana doreste sa-l obtina intr-o anumita
activitate. Nivelul de asipratie este in legatura cu trebuinta de autorealizare. Cercetatorii au incercat sa
afle prin ce se deosebesc persoanele cu un nivel de aspiratie ridicat de cele care au un nivel de aspiratie
scazut si au identificat urmatoarele deosebiri:
- Nivelul de aspiratie este in legatura cu constientizarea aptitudinilor. Daca un om stie ca
are aptitudini intr-un domeniu, el se astepata sa obtina rezultate bune in domeniul
respectiv, adica are un nivel de aspiratie ridicat.
- Cei care au un nivel de aspiratie ridicat sunt mai realisti atunci cand isi propun
scopurile. Ei isi propun scopuri de nivel inalt dar care sunt realizabile. Cei cu un nivel
redus de aspiratie, fie isi propun scopuri cu mult sub posibilitatile lor reale, fie scopuri
situate atat de sus incat nu pot fi atinse. Explicatia alegerii unor scopuri nerealizabile
este aceea ca nu vor putea fi acuzati ca nu le pot atinge.
- Daca au succes, cei cu nivel de aspiratie ridicat, atribuie succesul aptitudinilor lor, iar
cei cu nivel de aspiratie scazut il atribuie norocului. In caz de esec, cei cu nivel de
aspiratie inalt considera ca nu au muncit destul si de aceea incearca din nou , cei cu
nivel de aspiratie scazut renunta, pentru ca considera ca nu au aptitudinile necesare
pentru activitatea respectiva.
- Diferentele dintre cei cu nivel de aspiratie inalt si scazut se datoreaza in mare masura
atitudinilor educative din familie si scoala. S-a stabilit ca cei cu nivel de aspiratie ridicat
au fost incurajati mai mult de parinti si profesori si au fost orientat spre activitati in
care au obtinut succese. Succesele duc la cresterea increderii in sine si in posibilitatea de
a avea succes in viitor. Parintii care in loc sa incurajeze copiii, ii critica tot timpul , pun
in evidenta deficientele si insuccesele lor, contribuie la scaderea nivelului de aspiratie .
Acesti copii au impresia ca vor avea esecuri indiferent de eforturile pe care le vor
depune.