PLANUL DE ASIGURARE AL CALITTII

Pentru lucrarea:
Modernizare drumuri de interes local , in comuna Letea Veche, judetul
Bacau
1.Prezentarea general a lucrrii
Investiia supus licitatiei const n lucrri de executie a proiectului de modernizare a
drumurilor de interes local , situate pe teritoriul administrativ al comunei Letea Veche , jud.Bacau.
Comuna Letea Veche este situata in partea nord est a judetului Bacau si se invecineaza la nord cu
comuna Saucesti, la sid-est cu comuna tamasi, la est cu comuna Buhoci, la sud-vest cu comuna
Nicolae Balcescu si la vest cu orasul Bacau.
Satele componente ale comunei Letea Veche sunt ; Letea Veche, Holt, Radomiresti, Rusi Ciutea si
Siretu.
Legaturile intre localitatile comunei precum si celelalte comune se face pe drumul national DN2F,
drumul judetean DJ207G si drumurile comunale DC86,DC87 sau drumurile de interes local.
Tronsoanele de drum ce fac obiectul acestui proiect sunt:
Sat Rusi Ciutea
1.Drum sat Rusi-Ciutea-poz.inv.5-1 are originea in DJ 207G( capat pod peste raul Bistrita) si
destinatia in dreptul proprietatii 69;
2.Drum sat Rusi-Ciutea-poz.inv.5-2 are originea in DJ 207G si destinatia in dreptul intersectiei de
Biserica Rusi-Ciutea si troita;
Sat Holt
3.Drum sat Holt-poz.inv.7-1 are originea in DC85( Magazinul numar postal 458) si destinatia in
DC85 in dreptul Bisericii Holt;
4.Drum sat Holt-poz.inv.7-2 are originea in Dc85( in dreptul proprietatii 138) si destinatia in dreptul
proprietatii 179 (rond, magazin,troita);
5.Drum sat Holt-poz.inv.7-3 are originea in dreptul proprietatii 179( rond, magazin,troita) si
destinatia in intersectia cu drumul local.
Lungimea drumurilor studiate in acest proiect este de 3000,00ml si apartin domeniului public al
comunei Letea Veche.
Modernizarea const n realizarea unei structuri rutiere avnd o mbrcminte din beton
asfaltic, corectarea profilului longitudinal si transversal, asigurarea si preluarea apelor pluviale,
asigurarea sigurantei circulatiei.

STRUCTURA RUTIERA
Structura rutiera s-a stabilit prin proiectul tehnic cu respectarea Normativului PD177/2001,
normativ ce se refera la dimensionarea structurii rutiere:
- intensitatea si componenta traficului de perspectiva
- functia drumului in reteaua rutiera a localitatii si perspectivele in viitor a unor valori
mai importante de trafic
- capacitatea portanta necesara complexului rutier
- capacitatea portanta la nivelul patului drumului
- materialele preponderente si caracteristicile fizico-mecanice ale acestora si ale
pamnturilor de fundatie
- necesitatea asigurarii structurii rutiere impotriva actiunii inghet-dezghet.
Astfel conform proiectului s-a stabilit:
4 cm
6 cm
15 cm
15 cm

Structura rutiera supla

BAPC16 strat de uzura din beton asfaltic
BADPC 25 - strat de legatura beton asfaltic
Strat superior de fundatie din piatra sparta
Balast

Acostamentele se vor consolida astfel : balast

SCURGEREA SI EVACUAREA APELOR se realizeaza prin intermediul unor rigole
Rigolele ce se vor realiza conform STAS 10796/1/ 77 si STAS 10796//2//79, vor avea sectiune
triunghiulara cu panta 2/3 dinspre platforma drumului si 1/1 spre zona de siguran.
Podetele tubulare vor asigura continuitatea rigolelor in lungul drumului comunal, si totodata
realizarea accesului la drumurile laterale. Acestea vor avea lungimea si sectiunea variabila
in functie de debitele de apa reiesite din calculele hidraulice ,dimensionate conform
Normativului P.D. 952002.
SIGURANTA CIRCULATIEI
Pentru siguranta circulatiei sunt prevazute :
marcaje rutiere
1. Marcaj intrerupt de delimitare a partii carosabile, conform STAS 18487:2004
2. Semnalizare rutiera in timpu executiei
3. Indicatoare rutiere dupa finalizarea lucrarilor
4. Marcaj longitudinal
5. Marcaje diverse

Lucrrile de modernizare a drumurilor satesti ,vor consta n lucrri pregtitoare, lucrri de

terasamente pentru aducerea patului drumului comunal la cotele proiectate n profilul longitudinal i
transversal.

Dupa executarea lucrarilor de terasamente, aternerea i verificarea calittii lucrrilor

substratului de balast cu rol anticapilar de 10 cm grosime, se asterne stratul inferior de fundaie din
balast cu grosimea de 15 cm.
Asternerea balastului se va face pe toata ltimea prtii carosabile, n straturi la ablon, cu
respectarea limii i pantei prevzute in proiect. Apa necesar asigurrii umidittii optime de
compactare se va stabili de laboratorul de santier, innd seama de umiditatea balastului. Stropirea va
fi uniform, evitndu-se supraumezirea local. Compactarea stratului de balast se va face n formaia
de utilaje stabilita pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta formatiei, viteza utilajelor
de compactare, tehnologia si intensitatea.
Dup receptta stratului de balast compactat se aterne stratul superior de fundaie din piatr
spart n grosime de 15 cm care se cilindreaz la uscat pn se asigur o bun nclestare a pietrei n
strat.
Dup cilindrarea la uscat se execut mpnarea scheletului mineral cu split sau criblur prin
asternerea ct mai uniform a cantittilor de materiale. Dup asternere se stropeste cu ap si se
cilindreaz la nceput cu rulouri usoare de 6-8 tone si apoi cu rulori compresoare mijlocii de 10-12
tone. Suprafata stratului trebuie s aib un aspect de mozaic.
Dup executarea receptiei stratului de piatra spart, receptie consemnat n Procesul Verbal
de Verificare a calittii lucrrilor ce devin ascunse, se va trecere la asternerea straturilor de mixturi
asfaltice pe toat lungimea drumului comunal, conform AND 605 din 2013.
Asternerea straturilor din mixturi asfaltice se va realiza numai cu repartizatoare mecanice, iar
compactarea si nivelarea betonului asfaltic, se va efectua cu ajutorul cilindrilor compactori.
2.Descrierea sistemului calitatii, inclusiv lista procedurilor aferente sistemului calitatii (P.S.)
aplicat la serviciile si lucrarile/tehnologia prevazuta/propusa
Prezentul program de asigurare a calittii realizeaz legtura ntre cerintele standardului SR
EN ISO 9001/2008, documentele sistemului calittii specifice societtii noastre si conditiile concrete
pentru realizarea lucrrii contractate. Programul de asigurare a calittii furnizeaz argumentele
necesare pentru realizarea proiectului n conformitate cu normele calittii specifice si implicite.
Prezentul program completeaz celelalte documente specifice sistemului calittii din societatea
noastr si realizeaz o cumulare sintetizat a tuturor documentelor specifice proiectului (lucrrii).
Programul de asigurare a calittii asigur faptul c societatea noastr si desfsoar activitatea n
concordant cu conditiile Legii 10/1995 precum si cu celelalte documente ale sistemului calittii.
Protectia mediului constituie o conditie fundamental a dezvoltrii durabile a societtii, un
obiectiv prioritar ce se realizeaz printr-un cadru institutional - administrativ, n conformitate cu

cerintele standardului SR EN ISO 14001:2005. n baza normelor legale societatea si controleaz

impactul propriilor activitti, produse si servicii asupra mediului, lundu-si n considerare politica si
obiectivele de mediu/OHSAS.
SC ROMCONSTRUCTOR SA are implementat un sistem de management al calittii n
conformitate cu SR EN ISO 9001:2008;
Societatea execut lucrrile de constructii care sunt cuprinse n statutul su de activitate ce
cuprinde domeniile :
- constructia, repararea, reabilitarea si modernizarea drumurilor si a lucrrilor de art aferente
lor.
Societatea are implementat un sistem de conducere si asigurare a calittii ce stabileste si
traduce n fapt politica n domeniul calittii definit n Declaratia conducerii societtii privind
politica n domeniul calittii prin activitti sistematice, destinate s previn noncalitatea, s asigure
realizarea si garantarea calittii cerute, ale obligatiilor contractuale, respectarea normelor si
normativelor n vigoare, ale standardelor nationale si internationale .
Sistemul propriu de conducere si asigurare a calittii descris n Manualul Calittii al SC
ROMCONSTRUCTOR SA mbin elemente legate de :
-datele de intrare, concretizate prin aprecieri tehnice si caiete de sarcini a cror analiz si
selectare se face n sfera de ofertare - contractare lucrare ;
-elemente principale de continut, concretizate n programe de asigurare a calittii, procedurile
de sistem calitate si organizarea aferent a compartimentului;
-documente tehnice, concretizate prin proceduri tehnice de executie, instructiuni de lucru,
planuri de control calitate si verificri, documente de atestare si nregistrare a calittii, aferente
lucrrilor de constructii;
si sintetizeaz responsabilittile personalului de conducere, pe diferite trepte ierarhice, a personalului
de executie a lucrrilor si a personalului de control referitoare la asigurarea calittii.
Cerintele Legii 10/95 privind calitatea n constructii si HGR 766/97 de aprobare a
regulamentelor:
-Regulament privind conducerea si asigurarea calittii;
-Regulament privind stabilirea categoriei de important a constructiilor;
-Regulament privind urmarirea comportrii n exploatare a investitiilor n timp si
postutilizarea constructiilor;
-Regulament privind activitatea de metrologie n constructii;

-Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi n

constructii;
-Regulament privind certificarea de conformitate a calittii produselor folosite n constructii,
ct si reglementrile SR EN ISO 9002/1995 si SR EN ISO 9004/1995 au condus la structurarea
compartimentelor distincte de Asigurarea Calittii (AQ) si Controlul Calittii (CQ) respectnduse astfel principiul unittii de comand, al competentei profesionale i al divizrii pe compartimente
funcionale .
Desfurarea proceselor privind execuia oricrei activiti de construcii se realizeaz
conform procedurii de sistem Organizarea procesului de construcii.
Neconformitile ivite n mod accidental n decursul execu iei se trateaz conform procedurii
specifice Tratarea produsului neconform, urmrit permanent pn la remedierea neconformitilor
de ctre personalul AQ-CQ la nivel de lucrare.
Eliminarea i prevenirea neconformitilor sesizate se face n conformitate cu procedura general
Aciuni corective i Aciuni preventive i mbuntire.
Procedurile specifice adoptate n cadrul sistemului calittii al SC ROMCONSTRUCTOR
S.A. sunt:

Analiza periodic a managementului;

RelaTia cu clientul;

Organizarea Si desfSurarea procesului de constructii;

Controlul procesului de constructii;

Satisfactia clientului;

Contractarea procesului de constructii;

Aprovizionarea;

tinerea sub control a mijloacelor de msurare;

ntretinerea echipamentelor si utilajelor pentru constructii;

Instruirea personalului,

Tratarea reclamatiilor si sesizrilor;

Procedurile generale adoptate n cadrul societtii sunt urmtoarele :

Controlul documentelor;

Controlul nregistrrilor;

Auditul intern;

Actiuni corective;

Actiuni preventive si mbunttire;

Tratarea produsului neconform;

Proceduri tehnice de executie:

Trasarea lucrarilor
Executia lucrrilor de terasamente;
Executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal;

Executia stratului de fundatie din piatr spart;

Executia podete tubulare;

Prepararea, asternerea si compactarea mixturilor asfaltice;

Executie acostamente din balast ;

Prepararea si punerea n oper a betoanelor de ciment;

Executie santuri, rigole;

Montarea indicatoarelor rutiere;

Executie marcaj rutier;

n cadrul SC ROMCONSTRUCTOR SA si SC CONEXTRUST SA, exist personal autorizat

intern si personal atestat M.L.P.T.L. pentru executia lucrrilor incluse n domeniile de activitate
prezentate.
Mixturile asfaltice se prepar n statia de asfalt , iar betoanele de ciment se prepar n statia
betoane de ciment..
Statia de preparare mixturi asfaltice este proprietatea societatii SC RUSTRANS Bacau si
statia betoane de ciment este proprietatea societtii SC ROMCONSTRUCTOR SA.
Societatea are contract cu laborator de drumuri autorizat grad II, pentru urmtoarele profile
de ncercri: MBM, MD, ANCFD, D, GTF.
De asemenea, pentru utilajele si echipamentele din dotare societatea detine rapoarte de
inspectie si msurarea parametrilor functionali, inclusiv buletine de analiz al nivelului de zgomot.
3.Sistemul de gestionare a documentatiei pentru executarea lucrarilor care va include atat pe
subcontractori cat si pe furnizorii antreprenorului.
Toate documentele i informaiile ce se refer la cerinele SMC, inclusiv documentele de
provenien extern, cum ar fi standardele, sunt meninute sub control.

Documentaia SMC este alctuit din:

Declaraia de politic in domeniul calitii, elaborata de catre managementul la varf al

organizatiei;

Obiective departamentale cuantificabile, derivate din Politica in domeniul calitatii stabilita

la nivelul managementului;

Manualul Managementului Calitii - cod MMC - 02;

proceduri documentate, prezentate in Matricea documentelor interne controlate, cod F(PG

4.2.3)05;
1. proceduri Generale PG,
2. proceduri de proces PP,
3. proceduri de organizare PO,

planurile de control ale calitii. Principalele procese care au loc n activitatea organizaiei
sunt planificate. Sunt prestabilite: modul n care decurge fiecare activitate, funciile
implicate, verificrile, modul de realizare a trasabilitii, nregistrrile i documentele care
intervin in fiecare etapa, dup caz.
nregistrri ale proceselor determinate de organizatie ca fiind necesare pentru planificarea,
operarea si controlul proceselor desfurate n organizaie; acestea sunt cuprinse in Lista
nregistrrilor calitatii n vigoare, cod F(PG 4.2.4)01.
Elaborarea procedurilor i instruciunilor se face conform procedurii generale Controlul
documentelor, cod PG 4.2.3.
Procedurile cuprind scopul i domeniul de aplicare al activitii descrise de procedura,
documentele de referin, definiii i prescurtri acolo unde este necesar, responsabilitile funciilor
implicate, descrierea amnunit a etapelor de lucru, a verificrilor, precum i a interfeelor ce intervin
n desfurarea activitii; de asemenea sunt enumerate nregistrrile i anexele aferente.
Sunt

precizate clar funciile abilitate cu elaborarea, verificarea, aprobarea i retragerea

documentelor. In cazul modificrii documentelor, elaborarea, verificarea i aprobarea se fac de ctre

aceleai funcii ca i n cazul documentului iniial.
Necesarul de documente privind acoperirea cerinelor din standardul internaional de referin,
SR EN ISO 9001:2008, este stabilit de ctre RMC i coordonatorii activitilor desfurate, prin
analiza cerinelor aplicabile din standard i este aprobat de Administrator. RMC elaboreaz si
actualizeaz lista acestor documente.

La stabilirea necesarului de documente se are in vedere prevenirea generrii unei birocraii excesive.
Formularele utilizate sunt stabilite i definite odata cu documentele sistemului de management al
calitii aplicabile.
Necesarul de reglementri, standarde si documentaie tehnic este stabilit de catre efii de
compartimente, cu consultarea dupa caz, a clientului sau a diferitelor instituii.
Identificarea documentelor de provenien intern elaborate se realizeaza printr-un cod care asigur
asocierea fiecrui document cu clauza referenialului, codul fiind alctuit dintr-o referin format din
mai multe litere care semnific tipul documentului i un numar care semnific ordinea n cadrul
tipului.
Documentele se pastreaz pe hartie format standard A4 sau pe suport informatic. Fiecare document
conine sigla firmei, titlul documentului, referina, numrul ediiei/reviziei mpreun cu data acesteia
i numarul paginii, prin care se asigur trasabilitatea documentului n timp la versiunea original i la
persoanele care au elaborat, verificat/avizat si aprobat documentul.
Documentele de provenien extern sunt acele documente identificate de organizatie ca fiind
necesare pentru planificarea si operararea SMC. Acestea pstreaz codificarea originala i se trateaza
n acelai mod ca cele de provenien intern.
Elaborarea Procedurilor i Instruciunilor
n mod sintetic fluxul de elaborare a unei proceduri este prezentat n Anexa 1.
Identificarea activitilor ce trebuie procedurate
Aceast etap const n identificarea tuturor proceselor existente n respectivul compartiment de
activitate i evaluarea acestor procese n raport cu SMC.
Documentarea i actualizarea datelor cu situaiile reale
Este faza de stabilire a datelor de intrare, care const n parcurgerea urmtoarelor etape:
Cunoaterea i listarea tuturor procedurilor existente ce descriu activitatea i sunt importante
pentru calitatea produselor/serviciilor;
Definirea scopului i domeniul de aplicare al fiecrei activiti ce trebuie descris;
Stabilirea compartimentelor i funciilor implicate n activitile procedurate i stabilirea
responsabilitilor pentru elaborarea procedurilor;
Descrierea rolului i relaiilor funcionale ntre compartimentele i persoanele implicate n
desfurarea activitilor procedurate.
Atunci cnd clientul descrie produsele solicitate prin documente altfel dect documentele utilizabile
n mod curent sau solicit alt tip de documente care descriu aceste produse, se asigur identificarea,

documentarea i analizarea acestora, precum i disponibilitatea documentelor la toate persoanele cu

responsabiliti din cadrul organizaiei.
Documentele privind caracteristicile/cerinele speciale ale produselor sunt marcate cu simboluri sau
notaii echivalente, pentru identificare i trasabilitate mai rapid. Implementarea documentelor
include i actualizarea corespunztoare a acestora.
4. Metodele de control aplicate cu privire la utilizarea in scopul executiei lucrarilor exclusiv a
documentelor validate si aprobate.
Documentele cerute de conformitatea SMC cu ISO 9001:2008 sunt inute sub control n
conformitate cu procedura documentat Controlul documentelor, cod PG 4.2.3, care precizeaz
regulile de:

aprobare, emitere;

analiz, actualizare, dac este cazul, reaprobare;

identificare a modificrilor i stadiului reviziei curente a documentelor;

asigurare c versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile la punctele de

utilizare;

asigurare c documentele rmn lizibile i identificabile cu uurin;

identificare i distribuie controlat a documentelor de provenien extern;

prevenire a utilizrii neintenionate a documentelor perimate i de aplicare a unei identificri

adecvate dac sunt pstrate pentru orice alt scop.

Descrierea procesului de control al documentelor

NR
CRT
1

ETAPA
PROCES
Elaborare

RESPONSABIL
Elaborator
(Reprezentantul
Managementului
/Comp/Consultant.)

DESCRIERE
Pentru procesele sau activitatile
reprezentative, care au un impact
deosebit asupra serviciilor furnizate de
organizatie sunt elaborate proceduri,
instructiuni, specificatii tehnice sau alte
tipuri de documente dupa cum este
stabilit de catre Responsabilul de
Proces.
Politica in domeniul calitatii, mediului,
sanatatii si securitatii ocupationale este
stabilita de catre Directorul General si
constituie parte integranta a Manualului
de Management Integrat.
Manualul de Management Integrat,
procedurile obligatorii cerute de
standardele SR EN ISO 9001: 2008, SR
EN ISO 14001: 2005 si OHSAS 18001 :
2004 sunt elaborate de Reprezentantul
Managementului sau de organisme

FORMULARE
Lista de control
sau rubrica
special stabilita
pe document

NR
CRT

ETAPA
PROCES

RESPONSABIL

DESCRIERE

FORMULARE

desemnate de Directorul General prin

contract sub stricta supraveghere a
Reprezentantului Magementului.
Metodologia de elaborare a
documentatiei SMI este descrisa in
procedura: Elaborarea procedurilor
SMI.

Verificare

Avizare

Sef Comp./ Reprezentantul

Managementului + Resp.
Proces

Reprezentantul
Managementului

Aprobare

Directorul General

Modificare

Elaborator

Formularele specifice documentatiei

SMI sunt codificate astfel: F 7.5 01,
Rev. 0, unde F = formular, 7.5 = cerinta
SMI la care se trateaza procesele descrise
in procedura, 01 = numarul de ordine, de
la 1n.
Documentele calitatii, mediului, sanatatii
si securitatii ocupationale sunt verificate
inainte de emitere de catre Sef Comp./
Reprezentantul Managementului/
Responsabilul de Proces pentru a se
vedea daca acestea corespund cerintelor
standardelor aplicabile, cerintelor, legale
si de reglementare in vigoare, procedurii
de elaborare a procedurilor, politicii si
obiectivelor organizatiei, daca sunt
identificate corect resursele necesare
realizarii procesului, functionalitatea.

Lista de control
sau rubrica
special stabilita
pe document

Daca documentul nu corespunde se

adnoteaza modificarile necesare pe Lista
de control sau rubrica special stabilita
pe document sau direct pe document cu o
alta culoare si se transmite documentul
elaboratorului pentru a fi efectuate
modificarile cerute.
Documentele calitatii, mediului, sanatatii
si securitatii ocupationale avizate inainte
de emitere de catre Reprezentantul
Managementului pentru a se vedea daca
acestea corespund cerintelor SMI.
Pentru orice modificari solicitate se
procedeaza conform punctului
precedent.
Toate documentele calitatii, mediului,
sanatatii si securitatii ocupaionale sunt
aprobate de catre Directorul General al
organizatiei.
Pentru asigurarea conformitii
documentelor interne: proceduri,
instruciuni (de lucru, sntate i
securitatea ocupationala etc.) cu
reglementrile legale privind calitatea
serviciilor furnizate, protecia mediului,
realizarea securitii ocupationale, dar i
a modului n care acestea respect
cerinele din documentele oficiale, se va
face revizuirea lor, ori de cte ori au loc
modificri n legislaia naional sau n

10

Lista de control
sau rubrica
special stabilita
pe document
Fia de
modificare

NR
CRT

ETAPA
PROCES

RESPONSABIL

DESCRIERE

FORMULARE

funcionarea propriu-zis a organizaiei

(modificri de tehnologie, ale obiectului
de activitate).
Cel ce face propunerea de modificare sau
de creare a unui nou document va trimite
Reprezentantului Managementului o
copie a noului document nsoit de Fia
de modificare, coninnd propunerea de
modificare mpreun cu precizarea
modificrilor.
Reprezentantul Managementului
analizeaz propunerea i nivelul (gradul)
de verificare-validare ce l implic.
Modificrile documentelor sunt
verificate, avizate si aprobate de ctre
aceleai funcii care le-au semnat iniial.
Dac sunt afectate alte documente ale
SMI, Reprezentantul Managementului
actualizeaz seciunile de eviden
(istorie) a modificrilor documentelor.
Atunci cnd se modific un capitol/
subcapitol al unei proceduri se va indica
acest lucru n noua revizie a procedurii
prin bararea cu o linie vertical a
ntregului capitol/ subcapitol modificat.
Documentele modificate implica
retragerea documentului initial de la toti
detinatorii in baza Listei de difuzare si
difuzarea noii versiuni cu identificarea
clara a stadiului reviziei.

Inregistrare

Reprezentantul
Managementului

Multiplicare

Emitent

Difuzare
controlata

Prin audituri interne se verifica daca la

punctele de utilizare sunt disponibile
ultimile revizii ale documentelor.
Inregistrarea tuturor documentelor
calitatii, mediului, sanatatii si securitatii
ocupationale se face de catre
Reprezentantul Managementului in
Lista documentelor SMI. Aceasta trebuie
actualizat ori de cate ori sunt elaborate
noi documente sau apare o noua
revizie/editie a unui document.
Multiplicarea documentelor SMI este
realizata de catre emitent in numarul de
exemplare stabilit in Lista de difuzare pe
fiecare pagina a documentului,
specificandu-se numarul exemplarului.
Multiplicarea i difuzarea documentelor
SMI este interzisa fr acordul S.C.
ROMCONSTRUCTORS SA.
Copii controlate
Documentele SMI sunt difuzate controlat
tuturor entitatilor functionale stabilite in
Lista de difuzare. Originalul cu toate

11

Lista
documentelor
SMI

Lista de difuzare

Lista de difuzare

NR
CRT

ETAPA
PROCES

RESPONSABIL

DESCRIERE

FORMULARE

avizele si validarile este pastrat la

Reprezentantul Managementului.

Reprezentantul
Managementului

Copii necontrolate
Copiile pentru care emitentul nu isi
asuma responsabilitatea actualizarii,
avand numai un caracter informativ, vor
fi identificate in acest sens: Copie
informativa
Copiile necontrolate pentru Manualul de
Management Integrat, procedurile
documentate ale SMI (marcate cu textul
COPIE INFORMATIV) pot fi emise i
distribuite numai de ctre
Reprezentantul Managementului.
Copiile realizate n regim necontrolat i
distribuite de ctre Reprezentantul
Managementului se nregistreaz ntr-o
list de distribuire pstrat de acesta.
Documente de origine externa
Documentele de origine externa sunt
inregistrate in Lista documentelor
externe aplicabile.
Retragerea documentelor se face in baza
Listei de difuzare de la toate punctele la
care documentul a fost difuzat initial.

10

Retragere

Arhivare

Reprezentantul
Managementului

Reprezentantul
Managementului

Documentele perimate sau iesite din uz

sunt marcate corespunzator iesit din
uz. Daca sunt destinate a fi mentinute
pentru scopuri juridice sunt transmise la
arhiva organizatiei.
Responsabilitatea distrugerii editiilor
perimate ii revine Reprezentantului
Managementului cu acordul prealabil al
Directorului General.
Originalele documentelor SMI se
pastreaza in arhiva SC
ROMCONSTRUCTOR SAnumai
ultimile trei editii, restul fiind eliminate
de catre Reprezentantul
Managementului.

Lista
documentelor
externe
aplicabile

Listei de difuzare

Registru arhiva

5.Metodele de inregistrare a modificarilor si completarilor la documentatie

nregistrrile sunt un tip special de documente care furnizeaza dovezi ale conformitatii cu
cerintele i trebuie inute sub control, conform cerinelor precizate de procedura documentat
Controlul nregistrrilor, cod PG 4.2.4, care definete controlul necesar pentru identificarea,
depozitarea, protejarea, regsirea, durata de pstrare i eliminarea nregistrrilor.

12

nregistrrile furnizeaz dovezi ale conformitii cu cerinele i a funcionrii eficace a SMC i de

aceea trebuie s rmn lizibile, identificabile i regsibile cu uurin. Forma acestora i modul de
utilizare sunt stabilite n proceduri, modelul formularelor fiind prezentat n anexele acestora.
nregistrrile calitii sunt definite prin intermediul MMC-02, procedurilor i instruciunilor care se
aplic n cadrul SMC adoptat de organizaie i sunt efectuate in concordanta cu cerintele stabilite
prin: reglementarile tehnice in vigoare, cerintele din contract, prevederile procedurilor si
instructiunilor SMC care documenteaza modul de aplicare al standardului de referinta.
Identificarea inregistrarilor calitatii se realizeaza printr-un cod care asigura asocierea la procedura/
instructiunea/ clauza standardului SR EN ISO 9001:2008 prin care sunt introduse.
Elaborarea, gestionarea, controlul nregistrrilor, arhivarea i durata de pastrare a acestora se face
n conformitate cu prevederile din documentele specifice SMC si ale legislatiei in vigoare. Dup
ncheierea perioadei de arhivare (care este stipulata in Nomenclatorul arhivistic), nregistrrile sunt
distruse sau predate organizatiilor abilitate.
nregistrrile minime cerute de SR EN ISO 9001:2008 se regsesc n proceduri si alte documente
care le activeaz i se refer la:
NUMARUL CLAUZEI I DENUMIREA CLAUZEI:
5.4 Planificare
5.5 Responsabilitate, autoritate si comunicare
5.6 Analiza efectuat de management
6.2 Resurse umane
6.3 Infrastructura
7.1 Planificarea realizrii produsului
7.2 Procese referitoare la relatia cu clientul
7.4 Aprovizionare
7.5 Productie si furnizare de servicii
7.6 Controlul EMM
8.2 Masurare si monitorizare
8.3 Controlul produsului neconform
8.4 Analiza datelor
8.5.2 Aciune corectiv
8.5.3 Aciune preventiv

13

nregistrrile calitii sunt listate n fiecare procedur n capitolul corespunzator nregistrrilor

i documentelor utilizate n cadrul acestor proceduri.
Formularele pentru nregistrri sunt elaborate de ctre personal responsabil, care face parte din
compartimentul n care se aplic procedurile aferente nregistrrilor. Personalul desemnat pentru
ntocmirea acestor formulare, ct i personalul care are dreptul de a emite aceste nregistrri, este
desemnat de ctre eful compartimentului respectiv i este documentat la capitolul Responsabiliti
al fiecrei proceduri.
RMC asigur conditiile corespunztoare pentru pstrarea nregistrrilor. n acest scop,
nregistrrile sunt grupate pe tipuri, ndosariate i opisate n bibliorafturi sau alte mijloace de pstrare,
pe suport magnetic, astfel nct s se permit o identificare rapid corespunzatoare, existenta unor
copii de siguranta si posibilitatea consultarii acestora ca urmare a modificarii programelor i sunt
pstrate n locuri protejate mpotriva distrugerii (foc, inundaii), pierderii sau deteriorrii lor (aciunea
factorilor de mediu).
Orice nregistrare privind calitatea care rezult ca urmare a aplicrii SMC este codificat.
Personalul care efectueaz nregistrri privind calitatea se asigur c acestea:
conin informaii clare i precise;
sunt complete i lizibile (fr tersturi sau modificri neautorizate);
sunt datate i nscrise pe formulare nregistrate i codificate;
sunt semnate de persoane responsabile.
Atunci cnd nu sunt stabilite prin legislaie perioade de pstrare, nregistrrile calitii se
pstreaz pe o perioad de 3 ani, iar cele pentru care exista prescriptii legislative se pastreaza pe
perioadele identificate, dupa care se distrug sau se predau.
nregistrrile calitii sunt inute la zi pentru demonstrarea conformitii cu condiiile
specificate i funcionarea eficace a SMC implementat.
nregistrrile calitii furnizeaz informaii:
asupra gradului de ndeplinire a obiectivelor calitii;
asupra nivelului de satisfacie sau insatisfacie produs de produs/serviciu oferit asupra
clientului;
despre rezultatele funcionrii SMC, pentru analiza i mbuntirea produsului/serviciului;
pentru analizele efectuate de management;
pentru aciunile corective i preventive i eficiena acestora;
asupra prestrilor corespunztoare ale furnizorilor;
asupra calificrii i instruirii personalului;

14

 asupra comparaiilor cu concurena.

Accesul la nregistrrile calitii este permis numai n conformitate cu regulamentele specifice
din organizaie.
Nu este permis nstrinarea nregistrrilor calitii, cu excepia celor prevzute contractual.
Responsabilitile pentru distribuirea diferitelor tipuri de nregistrri sunt menionate n
procedurile ce le genereaz.
nregistrrile calitii se analizeaz periodic de ctre RMC din punct de vedere al:
completitudinii datelor tehnice;
cerinelor de calitate prestabilite.
RMC evalueaz, prin intermediul auditurilor interne, modul de emitere, completare i pstrare
a nregistrrilor calitii.
Diagrama flux a procesului de control al inregistrarilor
NR
CR
T

ETAPA
PROCES

Stabilirea
inregistrarilor

RESPONSABIL

Reprezentant
Management
/Resp. Proces

Emitere

Resp. Proces

Identificare

Reprezentant
Management
/Resp. Proces

Arhivare

Resp. Proces

Protejare

Reprezentant
Management
/Resp. Proces

DESCRIERE
Inregistrarile necesare pentru demonstrarea
functionarii eficiente si eficace a SMI implementat
la nivelul intregii organizatii trebuie sa contina
informatii legate de:
formularele utilizate si/sau alte modalitati de
inregistrare (registre, baze de date etc.)
responsabilitatile emitentului, verificatorului,
celui care avizeaza sau aproba documentul
circuitul informatiilor;
modalitati de identificare si regsire
Emiterea controlat a nregistrrilor asigur c
acestea:
sunt corect identificate i indexate;
sunt concise i clare;
au referinele complete;
identific
responsabilitatea
ntocmirii,
verificrii i aprobrii;
sunt implementate aciunile corective;
nregistrrile provenite de la furnizori trebuie
s fie pertinente.
Tuturor nregistrrilor le sunt atribuite un cod,
nume, nr. de ordine sau dat pentru a le putea
distinge de altele cu aceeai identificare.
Originalele inregistrarilor SMI prezentate in cap
6.1
se
pastreaza
in
arhiva
SC
ROMCONSTRUCTOR SA
Spatiile destinate depozitarii inregistrarilor SMI
asigura conditiile minime de pastrare si conservare
a acestora (temperatura umiditate, etc), astfel nct
s se previn deteriorarea, distrugerea sau pierderea

15

FORMULARE

Matricea
documentelor i
nregistrrilor
SMI

Matricea
documentelor i
nregistrrilor
SMI
Registru Arhiv

NR
CR
T

ETAPA
PROCES

RESPONSABIL

DESCRIERE

FORMULARE

lor.

Regasire

Emitent

Durata de
pastrare

Reprezentant
Management

Eliminarea

Reprezentant
Management

Inregistrarile mentinute pe suport informatic sunt

protejate prin parolarea bazelor de date si prin
controlul accesului.
Regasirea inregistrarilor SMI se face cu usurinta
dupa codul, data, nr. de ordine si emitentul fiecarei
inregistrari.
5 ani, daca nu se specifica altfel.

Matricea
documentelor i
nregistrrilor
SMI

Inregistrarile SMI perimate sau iesite din uz sunt

marcate corespunzator iesit din uz. Daca sunt
destinate a fi mentinute pentru scopuri juridice sunt
transmise la arhiva organizatiei.
Responsabilitatea distrugerii editiilor perimate ii
revine Reprezentantului Managementului cu
acordul prealabil al Directorului General.

6.Metodele pentru managementul achizitiilor de materiale

Procesul de aprovizionare n SC ROMCONSTRUCTOR SA , dat

fiind specificul activitilor

organizaiei, se refera la:

1) materiale/ produse pentru realizarea produsului/serviciului:
-

echipamente si materiale aprovizionate necesare realizarii lucrarilor de executie , in vederea

asigurarii lor conforme si la termen ;

produse necesare desfasurarii activitatilor compartimentale.

2) servicii care, in general, reprezinta:

concepte: ( instruirea personalului, referentiale- standarde, literatura de specialitate)

alte servicii ale furnizorilor (ex. echipamente de calcul );

Selectarea furnizorilor pentru produsele/serviciile aprovizionate se face in conformitate cu

procedura de organizare, Aprovizionarea, cod PO 7.4.

Furnizorii potentiali si existenti sunt evaluati periodic si acceptati pe baza unor criterii de
evaluare prestabilite. Furnizorii acceptati sunt informati in detaliu asupra datelor despre produsul/
serviciul ce urmeaza a fi aprovizionat, prin intermediul

Cererilor de oferta sau a

Comenzilor/Contractelor de aprovizionare transmise de SC ROMCONSTRUCTOR SA in urma

negocierii preturilor si a termenelor de livrare.
Dupa emiterea Comenzilor/Contractelor de aprovizionare sunt urmarite livrarile si respectarea
termenelor prevazute.
n conformitate cu precizrile standardului SR EN ISO 9000 : 2006, pct. 3.4.2, prin produs se

16

nelege rezultatul unui proces (serviciu, software, hardware, materiale procesate).

inerea sub control a activitilor de aprovizionare a unui produs/serviciu se efectueaz
conform prevederilor prezentei proceduri, prin care SC ROMCONSTRUCTOR SA se asigur c
produsul/ serviciul aprovizionat este conform condiiilor de aprovizionare specificate.
Tipurile de produse si servicii care sunt aprovizionate de catre SC ROMCONSTRUCTOR SA
sunt :
-

produse necesare pentru executarea lucrrilor de constructii;

instruirea personalului ;

refereniale(standarde, literatur de specialitate ).

Tuturor furnizorilor de produse/servicii identificati, SC ROMCONSTRUCTOR SA

le

transmite Chestionarul de evaluare furnizori, formular cod F(PO 7.4)01, pentru completarea acestuia.
Prin aceast procedur, SC ROMCONSTRUCTOR SA se asigur c produsul este achizitionat de la
furnizori cu indice superior de clasificare si corespunde cerinelor solicitate prin contractul/comanda
de aprovizionare.
Evaluarea i selectarea furnizorilor
n baza propunerilor primite de la compartimentele interesate, RMC

trimite Chestionarul de

evaluare a furnizorului, fiecrui nou furnizor de produse/servicii aprovizionate.

Pe baza informaiilor din chestionare i a dovezilor obiective primite, cum ar fi certificri /
autorizri / acreditri emise de ctre organisme notificate, RMC efectueaz evaluarea din punct de
vedere al sistemului calitii.
Dac aceste dovezi nu exist i dac este cazul (funcie de tipul produsului/serviciului
aprovizionat), RMC planific efectuarea unui audit la organizaia respectiv.
n vederea clasificrii furnizorilor de produse/servicii, RMC transmite compartimentelor
interesate Chestionarul de evaluare a furnizorului, pentru completare.
Pe baza informaiilor din chestionare, RMC ntocmete Lista Furnizorilor Acceptai.
Aceasta se elaboreaz anual i se revizuiete ori de cte ori este cazul.
Lista Furnizorilor Acceptai, aprobat de Directorul General, se difuzeaz controlat la Resp.
Aprovizionare si celorlalte compartimente interesate.
Orice modificare a acestei liste urmeaz acelai circuit ca i documentul iniial.
Criterii pentru clasare a furnizorilor
Pentru evaluarea furnizorilor se folosesc urmtoarele criterii:
-

evaluare sistem calitate furnizor;

17

evaluare termene de livrare;

evaluare calitate produse;

evaluare relaii economice.

Atribuirea punctajelor de clasare

Furnizorii de produse, echipamente, componente, materiale i servicii sunt selectai, n mod
documentat, prin investigarea complet a capabilitii lor de a livra la nivelul cerinelor impuse de
organizaie.
Criteriile de acceptare, metodele de monitorizare i criteriile de ndeprtare a furnizorilor
nesatisfctori sunt stabilite clar i nregistrate.
Stabilirea specificaiilor corespunztoare pentru produsele aprovizionate i utilizarea numai a
furnizorilor care au capabilitatea s adere la aceste specificaii garanteaz faptul c nu se introduc
riscuri n proces de la o etap de nceput, n caz contrar, mai trziu, fiind necesar o etap a procesului
pentru a reduce acel risc la un nivel acceptabil.
In functie de criteriile stabilite, punctajele maxime se determina astfel:
-

Calitate - sistem de managementul calitatii:

- certificat 30 puncte
- implementat dar necertificat 15 puncte
- in curs de implementare, sau fara sistem, dar produse de calitate foarte buna 10 puncte
-

Pre 30 puncte;

Termene de livrare - 20 puncte

-

Modalitate plata/ diversitate produse 20 puncte;

Criteriul Calitate se refera la existena la furnizor a unui sistem al calitii, certificat de ctre
un organism acreditat i performane foarte bune n relaiile anterioare (calitate foarte bun a
produselor/serviciilor,
promptitudine n livrri, atenie deosebit acordat organizaiei) si presupune acordarea furnizorului
30 de puncte. Un punctaj inferior (15 puncte), presupune existena la furnizor a unui sistem al
calitii, implementat dar nc necertificat i performane foarte bune n relaiile anterioare, urmat de
un punctaj inferior (10 puncte) n cazul inexistenei la furnizor a unui sistem al calitii (sau doar n
faza de proiectare/ implementare), dar a unor performane bune n relaiile anterioare.

18

Punctajele cele mai mici (0 puncte) sunt acordate n cazul inexistenei la furnizor a unui sistem al
calitii i cu performane anterioare discutabile. De obicei este aplicabil furnizorilor unici de produse
i servicii pentru care controlul trebuie efectuat cu maxim atenie pentru a preveni introducerea pe
fluxul tehnologic a unor produse /
servicii care ar putea afecta calitatea serviciilor si implicit imaginea organizaiei. De asemenea,
mrirea gradului de severitate a controlului pentru aceste produse previne costurile generate de
eventualele aciuni corective ce ar trebui ntreprinse.
Criteriul pre se refer la nivelul preului oferit pentru un produs /serviciu comparativ cu ali
furnizori, cu raportare insa si la calitatea produselor oferite.
Criteriul termen de livrare se refera la disponibilitatea furnizarii produsului/ serviciului la
termenele solicitate.
Criteriul "modalitate de plata/ diversitate produse" se refera la acordarea facilitatilor la plata
(ex. plata la un numar de zile de la livrarea marfii) si este aplicabil in cazul firmelor de la care marfa
se achizitioneaza prin comanda sau contract, iar "diversitatea produselor" se aplica firmelor de la care
se face aprovizionare directa.
Cu acceptul furnizorului, poate fi efectuat audit pentru produsul/serviciului aprovizionat de
ctre o echip de evaluare numit de Directorul General n vederea evalurii datelor prezentate n
chestionarul de autoevaluare.
Lista furnizorilor acceptai
Prioritate la nregistrare n lista furnizorilor o au furnizorii unici i tradiionali.
Lista furnizorilor acceptai, formular cod F(PO 7.4)03, conine urmtoarele date: produsul/serviciul
aprovizionat, furnizorul, date de identificare ale acestuia (adres, telefon, fax, e-mail).
Selectarea furnizorilor
Totalizarea a minim 50 puncte determin nscrierea n lista furnizorilor, preferai fiind cei
care ntrunesc punctajul cel mai mare.
n funcie de punctajul obinut, RMC ntocmete lista furnizorilor acceptai pe care o
supune aprobrii Directorului General.
Datele cu privire la furnizorii de produse, materiale i de servicii precum i criteriile
pentru nscrierea sau tergerea numelor nregistrate sunt pstrate de RMC.

19

RMC monitorizeaz furnizorii periodic, de doua ori pe an, prin evaluarea performanelor
la nivelul standardelor n vigoare pstrnd nregistrrile cu privire la criteriile pentru nscrierea sau
tergerea numelor nregistrate.
Documentele de aprovizionare
Comenzile/contractele de aprovizionare sunt unic nregistrate de catre Resp. Aprovizionare.
Comenzile de aprovizionare, (nsoite de specificaii tehnice, dup caz) trebuie s cuprind
urmtoarele informaii:
- datele de identificare ale furnizorului (nume, adres, tel. /fax.);
- descrierea clar a produsului/serviciului cu toate datele de identificare (denumirea, tipul etc.);
- condiii privind validarea produsului aprovizionat, ncercrile i locul recepiei;
- nregistrrile calitii produsului, conform standardului de produs, specificaiei tehnice;
- condiii de supraveghere a calitii i verificare a produsului;
- condiii privind manipularea, conservarea, ambalarea, transportul i expedierea produselor;
- indicaii privind modul de rezolvare a eventualelor neconformiti;
- cantiti, termene de livrare;
- instruciuni privind transmiterea i pstrarea nregistrrilor calitii care constituie dovezile
obiective de calitate menionate n comand.
Pentru toate activitile de aprovizionare, comenzile si modificrile acestora sunt analizate
nainte de emitere de ctre Resp. Aprovizionare i aprobate de Directorul General.
Orice revizie sau completare a comenzii se efectueaz pe un document anexat, corelat cu
aceasta i este analizat n acelai mod ca i documentul iniial. n acest caz furnizorul este informat
prompt i primete toate documentele necesare.

Specificaiile de aprovizionare
Specificaiile tehnice de aprovizionare se ntocmesc de ctre Resp. Aprovizionare, n acele
cazuri n care nu exist reglementri (standarde de firm sau standarde naionale) sau exist cerine
deosebite fa de condiiile standard, astfel nct produsul/serviciul s fie n concordan cu cerinele
specificate.
Modificrile la specificaii sunt analizate n acelai mod ca i documentul iniial. n acest caz
furnizorul este informat prompt i primete toate documentele necesare.
Verificarea produsului aprovizionat

20

Aceasta etapa se desfasoara in concordanta cu prevederile procedurii de organizare

Aprovizionarea, cod PO 7.4 si este efectuata de catre Comisia de Receptie desemnata prin Decizie
interna de catre Managementul SC ROMCONSTRUCTOR SA .
Verificarea cantitativa se finalizeaza cu returnare, atunci cand se semnaleaza neconformitati.
Neconformitatile detectate in aceasta etapa se traduc prin notarea defavorabila a furnizorilor, ceea ce
conduce, in urma analizelor la nivel de management, la reevaluarea capabilitatii acestora

7.Modul de efectuare a controlului asupra materialelor si a fortei de munca si de abordare a

defectiunilor si remedierilor (inclusiv procedurile pentru actiuni corective).
Produsele ce urmeaz a fi prelucrate sau integrate pe fluxul de activitate sunt asigurate c nu
sunt afectate de o manipulare improprie, de condiii de depozitare i ambalare neadecvate, printr-un
control eficient din momentul n care intr n organizaie i pn cnd produsele sunt executate.
La sosirea in societate, Resp. Ofertare Contractare identifica produsele, numeste echipa de
incarcatori-descarcatori care efectueaz operatia de descarcare si convoca Comisia de Receptie.
Gestionarul, care face parte din Comisia de Receptie, executa urmatoarele operatii:

verifica daca marfurile au fost inscrise corect in documentele de expeditie;

verifica toate actele care insotesc marfa ( aviz de expeditie, certificat de calitate, alte
documente);

receptioneaza cantitativ si calitativ marfa;

semneaza documentul de intrare (NIR) si orice act intocmit cu aceasta ocazie. NIR ul se
intocmeste de gestionar si se semneaza de Comisie, dupa receptionarea produselor.

Dupa controlul Comisiilor de Receptie si Calitate se procedeaza astfel:

produsele acceptate se depoziteaz intr-o zona destinata numai produselor acceptate;
produsele

caror

situatie

trebuie

clarificata sunt etichetate

cu

eticheta PRODUS

NECONFORM nu se utilizeaza si se depoziteaz separat, pn la luarea unei decizii.

Produsele identificate ca rebuturi se depoziteaz in spatii separate de restul produselor,
pentru a preveni din neglijenta folosirea lor intmplatoare si li se aplica eticheta PRODUS
RESPINS .
Pentru produsele care au un anumit termen de garantie, se inscrie pe eticheta data la
care expira valabilitatea acestora.

21

Instruciunile de manipulare i transport stabilesc criteriile pentru echipamentele de

manipulare, personalul de execuie, modul de protejare a produsului n timpul acestei activiti.
Documentaia tehnologic menioneaz metodele de manipulare - care previn avarierea sau
deteriorarea, marcajele necesare, precum i procedurile aplicabile.
La efectuarea manipulrilor i transporturilor se respect prescripiile, criteriile luate n
considerare fiind:
- greutatea produsului/materialului;
- manevrabilitatea, prin asigurare de dispozitive de manipulare;
- necesitatea unor containere speciale pentru deplasarea materialelor;
- evitarea unor schimbri brute de temperatur;
- asigurarea c marcajul produsului nu este distrus n timpul manipulrii i c este uor de recunoscut,
pentru o identificare rapid;
- ntreinerea periodic a echipamentului de manipulare.
Procedurile specifice stabilesc modul de efectuare a verificrii materialelor perisabile i a
inspeciei periodice in timpul depozitrii i de eliberare a produselor, stipulnd metode pentru
autorizarea primirii i expedierii din aceast zon.
Depozitarea materialelor aprovizionate se face n spaii desemnate, pe sortimente, conform
cerinelor de execuie sau specificaiei tehnice.
n funcie de tipul materialelor, depozitarea se face astfel:
- n spaii nchise;
- n zone/ncperi protejate;
- pe platforme deschise
Depozitarea se face pe categorii de produse , astfel nct marcajele de identificare s fie uor
vizibile , iar scoaterea acestora in vederea utilizarii s se fac prin manipulri minime.
Spaiile de depozitare sunt organizate astfel nct primul reper intrat s fie primul ieit i
starea produsului s fie evaluat corespunztor. n spaiile de depozitare are acces numai personalul
autorizat.
Gestionarea evidenelor se face prin registre sau pe suport magnetic i evidentele contin
urmtoarele informaii: de la cine provin reperele destinate depozitrii, numrul, seria de fabricaie,
cod, calitatea materialului, cantitatea, data introducerii i scoaterii materialului .
Primirea spre depozitare se face pe baza Notei de Intrare Recepie, ntocmit de Comisia de
Recepie, gestionat i arhivat de gestionar, iar eliberarea produselor se face cu Bon de consum..

22

Pentru

produsele

pentru

care se constata ca

nu

au

fost

pastrate

in

conditii

corespunzatoare(temperatura, stivuire, etc.), gestionarul cere responsabilului cu pastrarea produsului

trecerea in carantina a acestora, pentru a se analiza posibilitatea de acceptare.
Produsele care au fost initial acceptate, dar dupa trecerea timpului nu indeplinesc
cerintele de calitate (expirarea termenului de garantie , deteriorare , etc. ) sunt separate in zonele
de carantina . Aceste produse sunt testate pentru a se determina daca mai pot fi sau nu
utilizate.
Produsele care nu mai pot fi utilizate sunt izolate si indepartate.
Conservarea urmrete protecia produselor depozitate, conform tehnologiei sau specificaiilor
contractuale, avnd n vedere evitarea nlturrii mijloacelor de identificare, n scopul asigurrii c nu
se deterioreaz calitativ n perioada de la aprovizionare pn la punerea n oper. Se are n vedere i
izolarea produsului prin metode adecvate.
Sunt luate msuri pentru protecia calitii produselor dup inspeciile i ncercrile finale.
Livrarea produselor executate sau aprovizionate se face n baza dispoziiei de livrare.
Transportul, pentru asigurarea c produsele sunt protejate calitativ i dup inspeciile i
ncercrile finale, se face cu mijloace de transport corespunztoare produselor livrate.
Fiecare produs este nsoit de documentul de certificare a calitii (certificat de calitate-copie),
care cuprinde urmtoarele specificaii:
- numrul documentului;
- data livrrii;
- denumirea i tipul produsului;
- denumirea unitii productoare;
- denumirea unitii beneficiare;
- felul, cantitatea i numrul de ambalaj.
Ambalajele sunt capabile s reziste tuturor manipulrilor i condiiilor pe durata transportului.
Toate aspectele legate de protecia produsului i sigurana livrrii sunt discutate n ntregime cu
utilizatorul, n scopul meninerii produsului la nivelul su specificat de calitate, pn cnd ajunge s
fie folosit de ctre acesta.
Identificarea produselor permite cunoaterea, localizarea, i individualizarea produselor n
raport cu altele similare. Identificarea se face n raport cu documentaia de baz, n cursul
aprovizionrii, pastrarii produsului.

23

RMC stabileste produsele ce trebuie s fie identificate, cerinele sistemului de

identificare/marcare, personalul ce rspunde de aplicarea acestui sistem.
Modalitatile de identificare sunt adaptate in functie de specificul produselor, lucrarilor sau
serviciilor si gradul de risc pe care absena acestora l poate reprezenta .
Planul calitii si procedurile stabilesc modul practic in care se realizeaza identificarea si
trasabilitatea tinand cont de specificul produsului ( lucrarii ).
Trasabilitatea produselor este sistemul ce permite asigurarea regsirii istoricului, utilizrii sau
realizrii unui produs, folosind nregistrrile de identificare ale principalelor operaii ale procesului,
prin intermediul Planului Calitii.
Toate aspectele asociate conditiilor de trasabilitate sunt specificate in mod clar, dupa caz, pe
baza:
- documentelor de insotire;
- duratelor de timp de punere in opera;
- alte elemente in functie de specificul lucrarilor .
Trasabilitatea si inregistrarile aplicabile sunt utilizate si in activitatea de control .
Inregistrarile si succesiunea acestora , care permite asigurarea trasabilitatii pentru activitatile
specificate desfasurate de SC ROMCONSTRUCTOR SA sunt prezentate in tabelul alturat :
ETAPE

Elemente de inregistrare care

asigura trasabilitatea

I. Comenzi
materiale

- furnizor materiale/servicii
- denumire material
- specificatii tehnice
- documente calitate
- furnizor
- denumire material
- specificatii tehnice
- documente calitate
- obiectul activitatii
- elemente cantitative
- termene
- conditii calitate receptie si
garantie
- identificare produse
- specificatii calitate
- data punerii in opera
- executanti
- responsabili de verificare
- denumire material
- date de identificare
- furnizor
- documente calitate

II. Aprovizionare

III. Contracte
servicii sau produse

IV. Flux

V. Masurare si
monitorizare

24

CLAUZA
REFERINTIALU
LUI
7.4.2

EXECUTANT
RESPONSABIL

VERIFICATOR

Resp.
Aprovizionare

Director
General

7.4.3

Resp.
Aprovizionare

Director
General

7.2

Resp. Ofertare
Contractare

Director
General

7.5.1

Resp.
lucrare

Director
General

8.2.4

RMC
Client

Director
General

VI. Controlul
produsului
neconform

- datele de identificare produs

( lucrare)
- documente calitate, raport
neconformitate

8.3

RMC
Resp. de proces

RMC

VII. Actiuni
preventive si
corective

- raport de actiune
corectiva/preventiva

8.5.2/ 8.5.3

RMC

RMC

Funcionarea compartimentelor (competenele pentru fiecare compartiment n parte, atribuii

i responsabiliti) ale SC ROMCONSTRUCTOR SA

este reglementat n Regulamentul de

Organizare i Funcionare (ROF) al organizaiei are un caracter general i este completat de fiele de
post, care cuprind atribuiile i obligaiile fiecrui angajat n parte. ROF este completat si de
Regulamentul Intern (RI), in care sunt precizate regulile generale ce coordoneaza relatia conducere
angajati.
Conducerea identific competena necesar pentru ntregul personal ce desfoar activiti
care influeneaz conformitatea cu cerintele referitoare la serviciile oferite clienilor. Instruirile i
evaluarea eficacitii aciunilor ntreprinse asigur contientizarea personalului asupra relevanei i
importanei activitilor desfurate i a modului n care contribuie la realizarea obiectivelor calitii.
Activitatea de instruire a personalului din SC ROMCONSTRUCTOR SA se desfoar n
baza planificrilor anuale ntocmite de Responsabilul Resurse Umane (instruiri cu tematic
profesional i instruiri n domeniul managementului calitii), conform necesitilor de instruire
exprimate de fiecare compartiment i include att cursuri desfurate n cadrul organizaiei, cu
personalul de execuie propriu, ct

i n exterior, prin participri la colarizri, cursuri de

perfecionare, conferine, simpozioane, informri, etc.

Programele de pregatire si instruire reprezinta cadrul necesar desfasurarii activitatilor de
ridicare a nivelului de calificare a personalului societatii.
Programele de pregatire, instruire si calificare a personalului necesar se intocmesc

in

conformitate cu obiectivele si strategia urmarita, avndu-se in vedere instruirea tehnica de

specialitate, experienta anterioara in domeniu, caracteristicile personale si gradul de pregatire al
fiecarei persoane in parte .
Cand intervin modificari in proceduri, tehnologii , produse/materiale , standarde, legislatie, se
organizeaz sedinte suplimentare de instruire a personalului in vederea informarii acestuia in timp util
si preventiv.
Descrierea procesului de instruire

25

Nr.
crt.

Etap proces

Responsabil

Descriere

Formular

Definirea necesitii de instruire este realizat la nivel

de :
management
- pentru instruiri ce vizeaz SMC + SMM
+ OHSAS din ntreaga organizaie;
- este realizat n cadrul analizelor
efectuate de management.
Compartiment

Identificarea

Management/

necesitiilor

Resp. Proces

de instruire
-

pentru instruiri ce au ca obiect

implementarea i meninerea SMC +
SMM + OHSAS la nivelul
compartimentului;
este realizat de ctre Seful
compartimentului.

Cerinele de competen sunt centralizate i supuse

spre aprobare Directorului General, n vederea
asigurrii resurselor necesare organizrii i efecturii
proceselor de instruire.
Pentru elaborarea planificrii instruirii sunt luate n
consideraie:

Planificarea
instruirii

Resurse Umane

obiectivele instruirii;
resursele financiare alocate i
infrastructura necesar desfurrii activitilor de
instruire;
condiiile de reglementare impuse prin lege;
cerinele politicii referitoare la calitate, mediu,
sanatate si securitatea ocupationala impuse de
organizaie;
disponibilitatea celor care vor fi instruii (n
termen de perioad), precum i a lectorilor;
selectarea lectorilor/furnizorilor ce presteaz
servicii de instruire pe baza capacitii lor
demonstrate care s corespund nevoilor i
exigenelor organizaiei;
ali factori.

Planificarea instruirii este elaborat pe baza

informatiilor provenite de la efii de compartimente din
cadrul organizaiei.
n Programul anual instruiri sunt specificate :

Director

temele de instruire;
cererile de instruire pe baza crora s-a elaborat
planificarea ;
lectorul sau organizaia care va susine cursul;
perioada;
costurile estimative.
Programul anual instruiri este supus analizei efectuat

General

de management i aprobat de Directorul General.

Aprobare

26

Programul
anual
instruiri

Nr.
crt.

Etap proces

Responsabil

Descriere

Formular

Dat fiind faptul c unele activiti necesit competene

specifice, este obligatorie efectuarea:
instruirilor iniiale nainte ca noul angajat s
nceap lucrul efectiv la locul de munc n care
este repartizat ;
instruirilor periodice realizate la interval de timp
determinat n vederea nlturrii oricror pierderi
materiale, accidente de munc sau alte situaii
nedorite.
Lectorii interni/externi desemnai efectueaz instruirea
planificat avnd ca suport informaiile relevante ce

Efectuarea

Lectori

instruirii

interni/externi

trebuie transmise cursanilor, sprijinte de materiale

i/sau echipamente specifice necesare pentru
ndeplinirea obiectivelor propuse.
Cursurile externe constau n participri la colarizri,
cursuri de perfecionare, conferine, simpozioane,
informri etc.
Pe partea de mediu, este instruit numai personalul care
ndeplinete sarcini ce pot avea impact semnificativ
asupra mediului. Toi membrii organizaiei trebuie s
fie contientizai privind importana strategic a
managementului de mediu.
Toti membrii organizatiei sunt instruiti privind normele

Evaluarea

Lectori

instruirii

interni/externi/
Organism
autorizat

PM/PSI.
Rezultatele instruirilor sunt consemnate n Rapoarte de
instruire care cuprind:

tema instruirii;
perioada instruirii;
lectorii ce susin cursurile;
metodele i materialele utilizate;
participanii la instruire;
locul unde se va desfura instruirea.

Evaluarea instruirii este efectuat:

pe termen scurt pe baza informaiilor provenite

de la participanii care demonstreaz c i-au
nsuit cunotinele i abilitile respective;
pe termen lung pe baza informaiilor legate de
mbuntirea performanelor de mediu i ale
calitii activitilor desfurate n cadrul
organizaiei.

Rapoartele de instruire vor fi supuse analizei

managementului.

27

Rapoarte de
instruire
Fise de
instructaj

Nr.
crt.

Etap proces

Responsabil

Descriere

Formular

In urma instruirii privind normele PM/PSI se

completeaza Fisele de instructaj.
n urma efecturii instruirilor vor fi modificate, dup
caz, listele personalului calificat, fiele personale ale

Evaluarea

Lectori

procesului de

interni/externi

instruire

Compartiment

angajailor care au fost instruii.

Evaluarea procesului de instruire se face:
pe termen scurt este obinut feed-back-ul de la
participani, referitor la metodele de instruire,
resursele utilizate, cunotinele i abilitile
ctigate ca rezultat al instruirii;
pe termen lung este evaluat mbuntirea
producivitii i performanei la locul de munc al
participantului.
Evaluarea acestui proces poate conduce la identificarea
unor noi necesiti de instruire.

8.Lista procedurilor tehnice de executie a tuturor obiectelor si categoriilor de lucrari care

urmeaza sa fie aplicate la realizarea obiectivului de investitii, precum si procedurile tehnice de
executie indicate in lista.
Descrierea procedurilor tehnice de executie a principalelor obiecte si categorii de lucrri, care
urmeaz s fie aplicate la realizarea obiectivului de investitii.
Executarea trasrii
Trasarea se ncepe prin materializarea pe teren a axei drumului, prin punctele ei determinante:
-nceputul i sfritul traseului;
-vrfurile de unghi;
-direcionali de traseu n cazul aliniamentelor foarte lungi.
Aceste puncte se materializeaz pe teren prin rui de lemn sau de metal.
ruii se bat la rasul pmntului, iar punctul matematic se materializeaz printr-un cui cu cap
rotund.
ntre reperele fixate pe teren care dau direcia aliniamentelor se bat rui n toate punctele n
care s-au executat profile transversale, cuprinse n proiect.
n aceti rui se noteaz cu vopsea cota de nivel pe care o va avea patul drumului n ax.
Trasarea curbelor pe teren
La trasarea unei curbe distana dintre puncte se msoar pe coard. Pentru trasarea curbelor
trebuie s se fixeze mai nti, n funcie de poziia aliniamentului, punctele lor principale, adic Ti, Te,
B.
Pe baza punctelor principale se trece apoi la trasarea curbelor prin puncte intermediare.

28

Executia lucrrilor de terasamente

nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri pregtitoare n
limita zonei expropriate :
-

Defrisri;

Curtirea terenului de frunze, crengi, iarb si buruieni (unde este cazul) ;

decaparea si depozitarea pmntului vegetal;

asanarea zonei drumului prin ndeprtarea apelor de suprafat si adncime ;

Curtirea terenului de frunze, crengi, iarb si buruieni si alte materiale se face pe intreaga

suprafas a amprizei.
Decaparea pmntului vegetal se face pe ntreaga suprafat a amprizei drumului si a gropilor de
mprumut.
Pmntul decapat si alte pmnturi care sunt improprii pentru umplutur vor fi transportate si
depozitate n depozite definitive, evitnd orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului.
Pamantul vegetal va fi pus ntr-un depozit provizoriu n vederea reutilizrii.
n portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului,
acestea trebuie dirijate prin santuri de gard care s colecteze si s evacueze apa n afara amprizei
drumului. n general, dac se impune, se vor executa lucrri de colectare, drenare si evacuare a apelor
din ampriza drumului.
Necesarul de pmnt care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de mprumut.
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectnd cotele n profil
n lung si n profil transversal, declivittile si ltimea prevzute n proiect.
n ceea ce priveste ltimea platformei si cotele de executie abaterile limit sunt:
- la ltimea platformei:
+/- 0,05 m, fat de ax
+/- 0,10 m, pe ntreaga ltime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fa de cotele de nivel ale proiectului.

Controlul calittii lucrrilor de terasamente const n :

29

verificarea trasrii axului, amprizei si a tuturor celorlalti reperi de trasare ale drumului ;

verificarea pregtirii terenului de fundatie( de sub rambleu);

verificarea calittii si strii pmntului utilizat pentru umpluturi;

verificarea grosimii straturilor asternute;

controlul compactrii terasamentului ;

controlul caracteristicilor platformei drumului ;

controlul capacitatii portante.

Executia stratului de fundatie din balast:

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime
este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm.
Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pna cnd stratul inferior nu a fost finisat
si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor
receptionate pna cnd acestea vor fi acoperite cu stratul superior.
Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau amestec optimal, cu granula maxima
de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative artate in tabelul:

CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI

Sort
Continutul de fractiuni , %
Sub 0.02mm
Sub 0.2mm
0-1mm
0-4mm
0-8mm
0-16mm
0-25mm

Amestec optim

Fundatii rutiere

0-63

0-63

Completarea
sistemului rutier la
inghet dezghet
Strat de forma
0-63

max 3
4-10
12-22
26-38
35-50
48-65
60-75

max 3
3-18
4-38
16-57
25-70
37-82
50-90

max 3
3-33
4-53
16-72
25-80
37-86
50-90

30

0-50mm
0-63mm
Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un), min
Echivalent de nisip (EN) min
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %
max.

85-92
100
Conform fig.2 SR
662
30
30

80-98
100
Conform fig.2 SR
662
15
30

80-98
100
Conform fig.2 SR 662

50

15
30
50

Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face
numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
Laboratorul constructorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si rigole
pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si vor fi
dimensionate in functie de cantitatea necesara si de ealonarea lucrrilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se
va face astfel inct sa se evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile
granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
La execuia stratului de fundaie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dup
recepionarea lucrrilor de terasamente, sau de strat de form, n conformitate cu prevederile caietului
de sarcini pentru realizarea acestor lucrri.
nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii n
oper a balastului sau balastului amestec optimal.
Pentru execuia stratului de fundaie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula
maxim de 63 mm.
Transportul balastului se face cu autobasculante, iar descrcarea se face n grmezi, pe jumtatea
platformei drumului, la distana care s asigure dup mprtiere grosimea de compactare a stratului.
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre
un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

31

Wopt P.M.

du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;

= umiditate optima de compactare, exprimata in %.

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul

sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de
fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurndu-se si masurile de evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari
de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru
verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa mentionata in
acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina
prin masuratori cu deflectometrul cu prghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru
determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu prghie - indicativ CD 3194.
Tabel 3

Determinarea, procedeul de verificare sau

caracteristica care se verifica

Incercare Proctor modificata

Frecvente minime la locul

de punere in opera

Fiecare studiu de compozitie pentru

balast optimal
-

32

Metode de
verificare conform
STAS

1913/13-83

Determinarea umiditatii de compactare

Determinarea grosimii stratului compact

Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumice in stare
uscata

4
5

Determinarea capacitatii portante la nivelul

superior al stratului de fundatie

minim 3 probe la o suprafata de 2.000

mp de strat
minim 3 probe la o suprafata de 2.000
mp de strat
zilnic
minim 3 puncte pentru suprafete <
2.000 mp si minim 5 puncte pentru
suprafete > 2.000 mp de strat
In cite doua puncte situate in profiluri
transversale la distante de 10 m unul de
altul pentru fiecare banda cu latime de
7,5m

1913/1-76
1913/15-75
Normativ
CD 31-94

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime

astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si
nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute in caietul de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei.

Executia stratului de fundatie din piatr spart:

La executarea fundatiei se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, in
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru aceste lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a straturilor de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor naturale din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatie: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordarile stratului la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest
scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la
autostrazi sau la drumuri la care drenarea apelor se face pritr-un strat drenant continuu, se va asigura
in prealabil posibilitatea evacuarii apelor, in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra
santului iar in cazul rambleelor deasupra terenului inconjurator.

33

In cazul ca sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se vor lua masuri sa
nu se amestece agregatele naturale respective si pentru delimitarea tronsoanelor de drum in functie de
sursa folosita, precizari ce vor fi consemnate in registrul de laborator.
Pentru fiecare sursa de aprovizionare cu balast sau piatra sparta ce urmeaza sa fie folosita la
executia fundatiilor, inainte de inceperea lucrarilor se va stabili grosimea maxima a fiecarui strat
elementar si numarul minim de treceri ale utilajului in functie de tipul de agregat natural folosit si de
performantele utilajului de compactare. In scopul determinarii grosimii maxime a stratului de fundatie
ce urmeaza a fi asternut si compactat si a numarului minim de treceri ale utilajului, se vor executa
tronsoane de incercare experimentale, pentru fiecare tip de agregat natural, avnd fiecare lungimea de
min. 50 m iar latimea de cel putin 3,50 m. Daca dupa o incercare de proba nu se reuseste obtinerea
gradului de compactare Proctor modificat se va realiza un nou tronson experimental aducnd in
prealabil modificari grosimii stratului elementar sau/si utilajului de compactare.
In cazul fundatiei de piatra sparta mare, experimentarea se va face separat pentru stratul
inferior din balast si stratul superior din piatra sparta.
In timpul executarii straturilor de fundatie din balast, refuz de ciur concasat si din piatra sparta
amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, determinarile si incercarile inscrise in
tabelul de mai jos :
Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristicale ce se verifica
Incercarea Proctor modificat:
-pentru balast;

Frecventa minima a verificarilor la

locul de punere in opera

Metode de
verificare

Conf. art. 3.14 din acest Caiet de

sarcini

STAS 1913/13

Minimum 3 probe la o suprafata de

2.000 m2

STAS 4606 si
6400

Minimum 3 probe la o suprafata de

2.000 m2

STAS 6400

-pentru piatra sparta amestec optimal

Determinarea umiditatii optim de compactare:
-pentru balast;
-pentru piatra sparta amestec optimal
Determinarea grosimii stratului compactat
-pentru toate tipurile de straturi
Verificarea realizarii intensitatii de compactare
Q/S:

Zilnic

-pentru toate tipurile de straturi

Determinarea gradului de compactare
-pentru stratul de balast;

Minimum 3 probe la o suprafata de

2.000 m2

STAS 1913/13

Minimum 3 probe la o suprafata de

Instr. 179-84

-pentru stratul de piatra sparta amestec optimal

Determinarea gradului de compact prin metoda
aruncarii a ctorva granule in fata

34

compresorului

2.000 m2

Determinarea capacitatii portante prin

masuratori deflectometrice

In cte doua puncte situate in

profiluri transv. la 10 m intre ele, pe
fiecare banda

Normativ CD
31-77

In cte doua puncte situate in

profiluri transv. la 10 m intre ele, pe
fiecare banda

Normativ CD
31-77 si STAS
8942/3

-pentru toate tipurile de straturi

Determinarea capacitatii portante prin masratori
cu placa
-pentru toate tipurile de straturi

Executantul va inscrie in registrul de laborator al santierului toate determinarile si incercarile

efectuate conf. tabelului de mai sus.
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3 m (sau cu un
dispozitiv inlocuiror):
-in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi
mai mari de 9 mm;
-in profil transversal verificarea se efectueaza in dreptul profilelor transversale din proiect si
nu pot fi mai mari de 5 mm.
In cazul constatarii de denivelari mai mari dect cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va
face corectarea suprafetei fundatiei.

Executia podetelor tubulare

Podeele tubulare au 3 pri distincte i anume:
- fundaia;
- tubul propriu-zis;
- racordarea cu terasamente.
Fundaia
Fundaia constituie elementul de legare la teren a podeului i ea trebuie s asigure:
a) Transmiterea la teren a sarcinilor provenite din umplutura de deasupra tubului i din
convoi de calcul, n aa fel ca presiunea admis pe terenul natural s nu fie depit.
b) Stabilitatea i nedeformabilitatea n lungul podeului. O execuie defectuas a
fundaiei podeului conduce la tasri neuniforme, care au ca efect fracturarea tubului,
permind astfel ptrunderea apei sub fundaie i scoaterea lui din funciune.
La execuia podeului se vor respecta ntocmai prevederile din proiectul tehnic, att n ceea ce
privete forma i dimensiunile, ct i natura i calitatea materialelor.

35

Patul pentru aternerea stratului de fundare se va cura de resturile materiale lemnoase,

vegetale sau alte materiale organice, astfel ca legtura s se fac direct ntre materialul stratului de
fundaie i terenul sntos din amplasament, acolo unde terenul prezint denivelri pronunate, n
lungul podeului i n zonele adncite, legtura cu terenul natural se face prin subzidiri de piatr brut
la stratul de fundare, acestea trebuie executate ntocmai prevederilor din proiect.
Tubul propriu-zis
Acesta este elementul care asigur scurgerea din anurile de colectare a apelor de pe
platforma drumului sau din praie i viroage. Tuburile utilizate sunt tip beton armat carosabil cu
diametre de 800 mm ; 600mm .
Tuburile care au suferit degradri minore ce se pot remedia (ciobiri la capete) se pot utiliza
dup remedierea acestora, care s le aduc la forma i calitatea iniial.
Tuburile care au suferit degradri majore: sprturi, crpturi, fracturi, etc. nu vor fi utilizate la
execuia podeului.
La podeele tubulare alctuite din mai multe tronsoane de tuburi, mbinarea se va face cu
multa grij prin etanarea rosturilor cu mortar de ciment i celochit.
Tuburile tip beton armat carosabil sunt livrate de productor . Lotul de tuburi va fi nsoit la
livrare de certificat de calitate.
ncrcarea, descrcarea i manipularea tuburilor se va face cu automacaraua. Transportul
tuburilor se va face cu mijloace de transport amenajate cu stelaje.
Se interzice transportul tuburilor pe antier prin tarare sau prin rostogolire.
Lansare tubului n amplasament se face numai cu automacaraua. Tuburile care au suferit
degradri majore (spturi, crpturi) n timpul transportului i manipulrii (ciobiri la capete) se pot
folosi dup remedierea deteriorrilor care s le aduc la calitatea i forma iniial.
Este cu desvrire interzis circulaia cu orice mijloace cu traciune mecanic sau animal
direct pe tuburile fr acoperire. Stratul minim de acoperire pentru protecia acestuia i repartizarea
sarcinii la care a fost dimensionat este de 50cm.
Racordarea cu terasamentele
Legtura podeului tubular cu terasamentele drumului, cu sursa de apa an i zona de
evacuare a apei se face prin lucrrile de racordare care sunt:
- timpane;
- camera de priz (sau de cdere);
Timpanele se utilizeaz, att la partea din amonte, ct i la partea din aval a podeului. Cele
din amonte se continu cu camera de cdere. Cele din aval au aripile normale pe timpan.

36

Camera de priza sau de cdere se utilizeaz n amonte n cazul n care podeul este ngropat
sub nivelul anului.
Pentru reducerea eroziunilor la ieirea apei din pode, s-a prevzut realizarea unui an de
descrcare ce va fi pereat pe lungimi conform datelor din proiect.
La execuie se vor respecta formele, dimensiunile i calitatea materialelor prevzute n
dispoziii generale de pe planurile cu profile transversale, pentru fiecare pode n parte.
Spturile pentru fundaiile timpanelor i camerelor de cdere se vor executa manual,
deoarece dimensiunile sunt reduse i nu permit mecanizarea.
Elevaiile din zidrie din beton vor respecta prevederile normativul C 140-86 pentru betoane.
Este obligatorie executarea conform prevederilor din proiect a canalului (an) de descrcare
din aval, pentru a se evita eroziunea albiei la ieirea apei din pode care poate duce la degradarea
timpanului, implicit a podeului i terenului nconjurtor.
Ordinea de execuie a podeului
- spturile pentru fundaia podeului;
- spturile pentru fundaia timpanelor;
- strat drenant din balast;
- fundaia podeelor;
- fundaia timpanelor;
- amplasarea tuburilor pe fundaie cu macaraua;
- mpnarea acestora pe fundaie;
- etanarea rosturilor de nndire;
- elevaia timpanelor care s nglobeze capetele tuburilor;
- camera de cdere i pereul din aval;
- aternerea umpluturii prin compactare manual;
- finisarea defectelor provenite din turnarea betoanelor sau executarea zidriilor;
- finisarea defectelor provenite din turnarea betoanelor sau executarea zidriilor
feelor vzute.
Controlul calitii execuiei i recepia lucrrilor
Se verific urmtoarele:
- amplasarea lucrrii conform prevederilor proiectului;
- execuia fundaiilor conform prevederilor proiectului;
-

calitatea corespunztoare i integritatea tubului pus n oper, respectarea lungimii

prevzute;

37

- execuia corect a mbinrilor i etaneizrilor tronsoanelor de tuburi;

- executarea racordrilor n conformitate cu prevederile proiectului (piese desenate);
- respectarea grosimii stratului de protecie a tubului prevzut n proiectul tehnic;
- respectarea pantei de scurgere a apei prin tub prevzute n proiect minim 1% si maxim 5% la
D= 800mm si 25% la D= 1000mm;
Executia podetelor din prefabricate
Infrastructura podului este reprezentata de fundatiile directe tip radier general atat pentru
corpul podetului cat si pentru amenajarile amonte-aval.
Fundaiile directe cu sptur in spaii deschise se realizeaz in dou faze distincte.
In prima faz se realizeaz gropile fundaiilor, prin sparea terenului natural. In majoritatea cazurilor
sptura se realizeaz cu ajutorul excavatoarelor cup intoars, de pe mal, capaciti de pan la 1 mc.
Sparea se poate realiza in taluz sau cu sprijinirea malurilor. De obicei, sprijinirea malurilor se
realizeaz pentru gropi mai adanci de doi metri. In multe cazuri, pentru aceeasi groap, se pot folosi
in combinaie, aceste dou soluii. De la suprafaa pmantului se realizeaz sptura cu mal in taluz,
apoi se realizeaz sprijiniri.
Panta taluzurilor in timpul spturii este in funcie de natura pmantului si trebuie aleas incat s se
asigure stabilitatea malurilor (in general este de 2/3). In timpul activitii de spare, pmantul rezultat
este incrcat in autobasculante si evacuat, sau se poate depozita in preajma, evacuarea, realizandu-se
mai tarziu. Sptura se realizeaz pan la cota de fundare, urmand apoi finisarea manual a fundului
gropii.
Dup finisare se realizeaz un strat de egalizare din beton, de aproximativ 10 cm. Cota de fundare se
consider de la nivelul stratului de beton. In cazul cand, in timpul spturii, sau in faze finale, gropile
sunt inundate de apele din panze freatice, lucrrile se realizeaz numai prin evacuarea continu a
apelor. Acest lucru se face cu ajutorul pompelor absorbante de debite mari.
In faza a doua se realizeaz fundaia propriu-zis. In general execuia ei const in cofrarea si turnarea
betonului in forma proiectat. In unele cazuri, atunci cand sunt condiii indeplinite privind stabilitatea
si gradul de finisare, malurile gropilor pot constitui, in totalitate, sau numai parial, suporturi pentru
meninerea betoanelor proaspete in formele proiectate ale fundaiilor.
Execuia fundaiilor directe cu sptur in spaii deschise prin cofrare cuprinde etapele:

trasarea spturii fundaiei;

execuia spturii fundaiei;

execuia cofrrii;

38

execuia betonrii.

Activitatea de cofrare a fundaiilor directe la podurile din beton armat, se realizeaz in

urmtoarele faze de execuie:

trasarea conturului fundaiei;

montarea elementelor de cofrare;

legarea si sprijinirea cofrajului;

tratarea cofrajului.

Activitatea de execuie a betonrii fundaiilor directe la podurile din beton armat, se realizeaz in
urmtoarele faze de execuie:

pregtirea betonrii;

betonarea;

tratarea betonului dup turnare;

decofrarea.

Realizarea umpluturii deasupra corp podet (sistem rutier)

Umplutura se realizeaza deasupra corpului podet prin mijloace mecanice si manuale.
Urmeaza executia casetei drumului, a sistemului rutier proiectat si a acostamentelor. Sistemul rutier
este alcatuit din aceleasi straturi ca si drumul satesc.
Executia mbracamintii bituminoase n strat de uzur si strat de legtur
Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi:
-

stratul superior( de uzura sau de rulare) ;

stratul inferior(de legatura) ;

In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur stratacesta poarta

denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.

Straturile bituminoase din prezentul proiect sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in
opera mecanizat.
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate
si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662 si SR 667.
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate
imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :

39

 agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza:

- nisip de concasare sort 0 4
agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare :
- nisip natural sort 0-4, conf SR 662
- nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si
impurificarii agregatelor.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform
tabelului:
STRAT de UZURA
N
r
.

STRAT de LEGATURA

TIPUL MIXTURII ASFALTICE

Fractiuni de
agregate naturale
din amstecul total

c
r
t
.

BA1
6
BA8
BA1
6m

BA1
6

BA1
6a

BAR16
BA2
5
BA2
5a

BAD25

BAR16
m

MA
SF8

MASF1
6

BAR16
a

BAD25
a

Filer si fractiuni din

nisipuri sub 0,1mm,
%

Filer si fractiunea
(0,14)mm,%

Cribluri cu
dimensiunea peste
4mm,%

22
45

34
.58

39
60

4761

45
60

Pietris concasat cu
dimensiunea peste
8mm,%

Pietris sortat cu
dimensiunea peste 8
mm,%

9
13

9
13

6
13

BAD25
m

BAPC1
6

10
14

11
14

911

BADPC25
BADPC25
a

BADP
S25
BADP
S25a

913

27

27

27

6375

5572

1834-

3958

3958

Diferenta pana la 100%

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica
(strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul de mai jos :
TIPUL MIXTURII ASFALTICE

Marimea ochiului
sitei (mm)

BA8

BA16

BA25

BAR16

BA16

BA16m

BA25a

BAR16m

BA16a

BAD25,BAD25m, BAD25a
MASF8

MASF
16

BAPC16

BAR16a

BADPC25, BADPC25a
BADPS25, BADPS25a

Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2

25 mm

90100

90100

16 mm

7290

90100

90100

95100

7390

8 mm

90
100

6685

5480

6174

95100

4459

6682

4261

4 mm

5678

4266

4061

3953

4055

2537

4266

2845

40

2 mm

3055

3055

3050

3042

1928

2025

30.55

2035

1 mm

2242

2242

2040

2131

1622

1622

2142

1432

0.63 mm

1835

1835

1535

1825

1320

1320

1835

1030

0.20 mm

1125

1125

825

1115

1216

1115

1125

520

0.10 mm

913

9.13

613

911

1114

1014

913

27

La betoanele asfaltice BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc

amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec va fi max:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25, BADPC25 si BADPS25;
- pentru BAR16 se foloseste doar nisip de concasaj.
La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 si BADPC25, se recomanda
adaugarea a 2% filer.
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul de mai jos pentru
imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza)

Nr.
crt

Tipul stratului

Strat de uzura

Continutul de liant din

masa mixturii asfaltice
%

Clasa tehnica a
drumului

MASF 8

6.77.5

I.V

MASF16

6.57.5

I.IV

BAR16m, BAR16a

5.76.2

I.III

BAR16

5.76.2

II.III

BA16m

6.07.0

I.II

6.37.3

III

6.07.0

II

6.3.7.3

III

6.57.5

IV.V

BA8,BA8a

6.57.5

IV.V

BA25,BA25a

5.5.7.0

IV.V

BAPC16, BAPC16a

6.07.5

IV.V

BAD25m

4.05.0

I.III

4.05.0

I.V

BADPC25,BADPC25a

4.05.0

III.V

BADPS25,BADPS25a

4.05.0

IV.V

Tipul mixturii asfaltice

BA16, BA16a

Strat de
legatura

BAD25,BAD225a

41

Raportul filer : liant recomandat pentru mbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de
uzura este conform tabel:
Nr.
Crt
.

Tipul stratului

Raport filer :liant

Tipul mixturii asfaltice

( recomandat)

Betoane asfaltice rugoase

1

Strat de uzura

1.6.1.8

Betoane asfaltice bogate in criblura :

Strat de legatura

-cu dim.max.granula de 16mm

1.3.1.8

-cu dim.max.granula de25mm

1.1..1.8

Beton asfaltic cu pietris concasat

1.6.1.8

Betoane asfaltice deschise BAD25,

BADPC31, BADPS31

0.5.1.4

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul

studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele de mai jos:
Nr.
Crt
.

Tipul mixturii
asfaltice
BA8
BA25
BA8a
BA25a

BA16
BA16a

BAR16
BAR16a
BAPC 16
BAPC16a

BAD 25
BAD 25a

BADPC 25
BADPC 25 a

Nr.
crt
1

BADPS25
BADPS25a

Tipul Bitumului

D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a

Clasa
tehnica a
drumului

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitatea
(S)la600C,

Indice de
curgere (I),
mm

Raport S/I,
KN/mm

IV...V

6.0

1.5...4.5

1.3...4.0

IV...V

5.5

1.5...4.5

1.2...3.6

II
III
IV...V
II
III
IV...V
I
II
III
I...II
III

8.5
7.5
6.5
8.0
7.0
6.0
9.0
8.5
8.0
8.5
7.5

1.5...3.5
1.5...4.0
1.5...4.5
1.5...4.0
1.5...4.0
1.5...4.5
1.5...3.0
1.5...3.0
1.5...3.0
1.5...4.0
1.5...4.0

2.4...5.6
1.8...5.0
1.4...4.3
2.0...5.3
1.7...4.6
1.3...4.0
3.0...6.0
2.8...5.6
2.6...5.3
2.1...5.6
1.8...5.0

IVV

6,0

1.54.5

IVV

5.5

1.54.5

1.13.3

IV

5.0

1.54.5

1.13.3

IV

4.5

1.54.5

1.03.0

IIIV

4.5

1.54.5

1.03.0

IIIV

4.0

1.54.5

0.92.6

IVV

4.5

1.54.5

1.03.0

IVV

4.0

1.54.5

0.92.6

1.34.0

Densitate
aparenta,
min.,kg/m3

Absorbtie
de apa ,%
vol.

2300

2...5

2300

2...5

2300

3...5

2300

25

2250

25

2250

25

2250

25

Tipul mixturii asfaltice

BAR 16, BAR16a,
BAD25, BAD25A,
BA16,BA16a,BA8,
BADPC25, BADPC25A,
BA8a, BA25,Ba25A
BADPS 25,BADPS25A

Caracteristica
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de
compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max.
- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max.

5.0
-

42

9.5

Rezistenta la deformatii permanente:

Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10-4 mm,max.
Modulul de elasticitate la 15C, Mpa,min:
-zona climaterica calda
-zona climaterica rece
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la
15C,min.

7600

4200
3600

3600
3000

4x10-5

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall

din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la
malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).
Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii
preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si
Normelor tehnice specifice in vigoare.
Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de
0.3%
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor
bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile
SR 174-1-2002.
Mixturile asfaltice vor fi produse in statie de prepararea mixturilor asfaltice si vor supuse
incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie.
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene
metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu
avem intreruperi.
Autobasculantele sunt echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare
ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul,
apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:
-

se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;

se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ;

43

se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se

rezolva problemele privind drenarea apelor ;

se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama

autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.

se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu
emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu
autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor
prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
-

strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;

strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta
timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum

pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
Asternerea
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de
a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
-

temperatura mixturii asfaltice la asternere ;

grosimea constanta a stratului asternut ;

parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform

44

documentatiei de executie
-

senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca

inainte de inceperea lucrului

incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min.
inainte de inceperea turnarii).

trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se

afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in
perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,

temperaturile conform tabelului de mai jos:
Tipul
liantului

Temperatura mixturii
asfaltice la asternere, o C

D60/80

Temperaturile minime la compactare in o C

Inceput

Sfarsit

145

140

110

D80/100

140

135

100

D100/120

135

130

100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a
obtine compactarea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a
unei pene.

Grosimea stratului de asternere

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

45

In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la
cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de
mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat
conform cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
stratul de uzura intr-o singura asternere;
stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de
asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;

Punerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet
de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu palpator si
sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei
benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie
si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si
inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu
lopata, in fata esalonului de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se
evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau
in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

46

Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat
sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50
cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea
benzii noi.

Compactarea
Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri
continut in masa materialului pus in opera.
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si
gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un
sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de
performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .
Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva,
utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile
efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o
compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de
numarul punctelor de asternere.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori
optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni
caracteristice).
Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri
netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la
inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas
cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar
15-20 cm pe asfaltul cald si continnd progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca
15-20 cm pe asfaltul vechi.

47

Compactoarele

trebuie

sa

lucreze

fara

socuri,

pentru

se putea

evita

valurirea

imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe

suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se
indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate
mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in
urmatoarele:
Bitum
penetratia la 25 oC STAS 42-68
punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69;
ductilitatea la 250 C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II )
Criblura
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea STAS 730, SR 667
forma granulelor STAS 4606-80;
determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667
Pietris
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea STAS 730, SR 662
forma granulelor STAS 730, SR 662
parte levigabila STAS 4606-80;
Nisip natural
natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662:
parte levigabila STAS 4606-80;
continut de impuritati corpuri straine;
humus STAS 4606-80;
mica libera;
echivalent de nisip STAS 730-89;
Nisip de concasaj
natura petrografica si mineralogica:
STAS 6200/4-81 (pentru roca);
STAS 9110-87 (pentru produse);
granulozitatea:
STAS 730-89;
STAS 4606-80;
continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80
continut de impuritati corpuri straine STAS 4606-80;
coeficient de activitate STAS 730-89;

48

Filer
continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72
umiditate STAS 539-79;
granulozitate STAS 539-79;
coeficient de hidrofolie STAS 539-79;
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice
inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune in apa
dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
Certificatele de conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,
amestecuri etc.).
Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau
prin prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare
7000 m2 de suprafata executata].
Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la
aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
-

masurarea grosimii stratului;

determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;

determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici

fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.

Execuie acostamente din balast

Pentru execuia acostamentelor se va utiliza balast, cu granula maxim de 63 mm.
Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau nghe, nu trebuie s
conin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Agregatul (balast) se va aproviziona din timp n depozit pentru a se asigura omogenitatea i
constanta calitii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n opera se va face numai dup ce
analizele de laborator au artat c este corespunztor.

49

Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitii balastului sau balastului optimal astfel:
- ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate avnd pante i rigole pentru
evacuare a apelor.
n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea acestora
se va face astfel nct s se evite amestecarea balasturilor.
n cazul n care la verificarea calitii balastului aprovizionat, granulozitatea acestuia nu
corespunde prevederilor, aceasta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru
ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
Apa necesara compactrii stratului de balast poate s provin din reteaua publica sau din alte
surse, dar n acest din urma caz nu trebuie s contin nici un fel de particule n suspensie i trebuie s
ndeplineasc condiiile prevzute n SR EN 1008-2003 Apa de preparare pentru beton.
Specificaii pentru prelevare, ncercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor
recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap de preparare pentru beton.
n cazul n care apa utilizat este apa potabil aceast ap este considerat corespunztoare i
nu necesit nici o ncercare pentru determinarea calitii. Apa care se conformeaz Directivei
Europene 98/893/EC este ap potabil i prin urmare considerat corespunztoare pentru utilizare n
beton.
Ap recuperat din procese (tehnologice) din industria betonului poate fi corespunztoare pentru
utilizare n beton, dar trebuie s se conformeze cerinelor anexei A din SR EN 1008-2003.
Apa recuperat din procese tehnologice din industria betonului cuprinde:
- ap care a fost o parte excedentar a unui beton;
- ap folosit pentru a cura interiorul malaxoarelor fixe, benelor de amestecare ale camioanelor
malaxoare sau agitatoarelor i pompelor de beton;
- ap tehnologic de la debitarea cu ferstrul, mcinarea i insuflarea cu ap a betonului ntrit; ap
extras din betonul proaspt n timpul fabricrii betonului.
Apa poate fi luat din:
- bazine prevzute cu utilaje corespunztoare care distribuie substanele solide uniform n toat apa;
- bazine de sedimentare sau instalaii similare, cu condiia ca apa s rmn n bazin un timp suficient
pentru a permite solidelor s se depun n mod corespunztor.
Apa uzat nu este corespunztoare pentru utilizare.

50

Balastul se niveleaz ntr-unul sau mai multe straturi n funcie de grosimea prevzut n
proiect i grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Aternerea i nivelarea se face la ablon cu respectarea limii i pantei prevzute n proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditii optime de compactare se stabilete de
laboratorul de antier innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
Compactarea acostamentelor se face n atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia i
intensitatea Q/S de compactare.
Denivelrile care se produc n timpul compactrii acostamentelor sau care rmn dup
compactare se corecteaz cu materiale de aport i se recilindreaz. Suprafeele cu denivelri mai mari
de 2 cm se completeaz, se reniveleaz i apoi se compacteaz din nou.
Este interzisa execuia cu balast ngheat.

Prepararea, transportul si punerea n oper a betonului de ciment

1 Lucrri pregtitoare.
Prepararea betoanelor de ciment incepe numai dup:

stabilirea sursei si verificarea caracteristicilor agregatelor si cimentului, prezentarea

documentelor de calitate si acceptarea de ctre Consultanta a acestora;

stabilirea de ctre laboratorul autorizat a dozajului de preparare pentru fiecare clasa de beton

ce urmeaz a fi preparata si care trebuie acceptata de Consultanta;

afiarea la staia de betoane a dozajului

2 Prepararea betonului de ciment

2.1 Dozarea materialelor

Mijloacele de dozare se verifica metrologic o data pe an si ori de cate ori este necesar; La dozarea

materialelor componente ale betonului se admit urmtoarele tolerante:

- pentru agregate 3 %
- pentru ciment si apa 2%
- pentru aditivi 5%

Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se face conform crtii tehnice a

instalaiei, dar incepand cu sortul de agregate avnd granula cea mai mare.

51

2.2 Amestecarea betonului si ncrcarea in mijlocul de transport

Pentru preparare si transport se vor respecta condiiile impuse de NE 012-1 / 2001.

Betonul se prepara conform reetelor elaborate de ctre laborator.

Compoziia betonului proiectat se stabilete pe baza de incercari preliminare, folosindu-se

materialele aprovizionate recepionate. Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, adaosurilor, etc.

se admite numai cu aprobarea beneficiarului si tinand cont de prevederile Codului de practica pentru
betoane NE 012-1 1002.

La adaptarea reetei la staia de betoane se va tine seama de capacitatea betonierei, de umiditatea

agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a

betonului. Umiditatea agregatelor se verifica la laborator zilnic, precum si dup fiecare schimbare de
stare atmosferica. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face gravimetric.

Pentru amestecarea betonului se folosesc betoniere cu amestecare fortata sau betonier cu cdere

libera.

Durata de amestecare a betonului va respecta prevederile crtii tehnice a instalaiei, dar va fi de

minim 45 secunde de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se majoreaz dup

caz pentru:
- utilizarea de aditivi si/sau cenua;
- perioade de timp friguros;
- utilizarea de agregate cu dimensiunea mai mare de 31 mm;
- betoane de lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 5 cm); Durata de incarcare in mijlocul de
transport va fi maxim 20 minute.

In cazul intreruperii preparrii betonului pe o durata > 1 ora si la terminarea schimbului, este

obligatorie splarea tobei betonierei cu jet puternic de apa sau apa amestecata cu pietri si imediat
apoi golita.

Descrcarea betonului se face direct in bena, in buncarele pompelor de beton sau in jgheabul de

turnare directa.
Transportul

betonului

se efectueaz astfel

incat sa se

evite segregarea,

pierderea

componenilor sau contaminarea betonului.

Transportul betonului se realizeaz cu mijloace de transport etane pentru a nu permite
pierderea laptelui de ciment.

52

Transportul se face cu autoagitatoare; local, se pot folosi bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi. Durata maxima posibila de transport depinde in special de compoziia betonului si
condiiile atmosferice; valorile orientative ale duratei de transport sunt prezentate in tabelul nr. 1.

Tabel 1. Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.

Temperatura amestecului de beton
(C)
10<t<30
t<10

Durata maxima de transport fmin.)

Cimenturi de clasa 32,5 Cimenturi de clasa >42,5
50
35
70
50

Se recomanda in general ca durata maxima de transport sa fie stabilita astfel incat temperatura
betonului proaspt inainte de turnare sa fie cuprinsa intre (5 - 30)C.
La intreruperea lucrului, autoagitatoarele se curata cu apa; Se umple cu cea 1 mc de apa si se rotesc la
viteza maxima cea 5 minute, dup care se golesc complet de apa.
Etapele principale de punere in opera a betonului sunt:
1. Lucrri pregtitoare.
1.1 Realizarea cofrajelor si a susinerilor
Se monteaz cofrajele conform prevederilor din proiect.
Cofrajele si susinerile trebuie sa asigure obinerea formei, dimensiunilor si gradului de
finisare prevzute in proiect pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respactandu-se inscrierea in
tolerantele admisibile. Cofrajele trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea
tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea portanta.
1.2 Pregtirea turnrii betonului, consta din:
- aprovizionarea cu materiale si verificarea acestora
- receptionarea calitativa a lucrrilor de spaturi, cofraje si armaturi
- in cazul fundaiilor, sunt prevzute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii,
astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaz a se betona
- sunt asigurate condiiile necesare recoltrii probelor la locul de punere in opera si efecturii
determinrilor.
- armarea betonului

53

- se va realiza cu bare de armatura, plase sudate, carcase prefabricate srme trase si plase
sudate conform standardelor de produs in vigoare. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie
depozitate separat pe tipuri si diametre in,spatii amenajate si dotate corespunztor.
2. Lucrri curente.
2.1. Punerea in opera a betonului
Betonul se pune in opera in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Betoanele
curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescripiilor tehnice. La turnarea
betonului se vor respecta urmtoarele condiii:
- cofrajele - care vor veni in contact cu betonul proaspt - vor fi udate cu apa cu 2...3 ore
inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa rmasa in denivelri va fi inlaturata.
- din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi
tramnsportoare, jgheaburi sau direct in lucrare; inaltimea de cdere libera a betonului nu trebuie sa fie
mai mare de 3,00 m pentru elementele cu latime de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m in
celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaa (placi, fundaii).
- betonul se va rspndi uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de max. 50 cm. inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat
anterior.
- se va evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziia prevzuta
- betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevzute in proiectul de execuie;
se va urmri inglobarea completa a armaturilor in beton, respectandu-se stratul de acoperire cu beton.
- betonul va fi compactat astfel incat sa conin o cantitate minima de aer onclus.
- compactarea se poate realiza mecanic prin vibrare sau manual cu maiul, vergele sipci in
paralel cu ciocanirea cofrajelor (mai ales in zonele cu armaturi dese). Este interzisa aezarea
vibratorului pe armaturi; in general, durata optima de vibrare este intre 5 si 30 de sec.
- betonul trebuie compactat numai atta timp cat este lucrabil.
- se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se execuia astfel incat betonarea sa se fac fara
intrerupere sau intre doua rosturi de dilatatie
- temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depeasc 35C
- dup terminarea prizei, suprafeele de beton se trateaz prin stropire cu apa
- este interzisa circulaia pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspt.
2.2. Decofrarea

54

Elementele de construcii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o anumita rezistenta
suficienta pentru a prelua integral sau parial sarcinile pentru care au fost proiectate. Se recomanda
urmtoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:
- prile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dup ce betonul a atins o rezistenta de minim
2,5 N/mm2 astfel incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate
- cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta atunci cnd rezistenta betonului
a atins fata de clsa, urmtoarele procente:
o 70% pentru elemente cu deschideri de max. 6 m o 85% pentru elemente cu deschideri mai mari
de 6 m
Executia santurilor pereate din beton de ciment;
anurile, rigolele i casiurile sunt lucrri anexe drumului pentru colectarea i evacuarea
apelor de suprafa din zona drumului.
Clasificare
a) dup form:
- trapezoidale (an) = canal deschis cu sectiunea trapezoidal destinat s colecteze i s ndeprteze
apele de pe platform i de pe taluz.
- triunghiulare (rigole) = constructie anex pentru colectarea apelor meteorice cu profil curent
triunghiular de adncime mic, amenajat n lungul drumului sau strazii, la marginea platformei.
b) dup rolul lor:
- santuri i rigole laterale: au rolul de a colecta apele de pe platform i taluz.
- anturi de gard: ant executat n amonte de creasta unui taluz de debleu sau la o mic distant de
piciorul unui taluz de rambleu n vederea colectrii apelor din precipitatii de pe versant, pentru a
mpiedica degradarea taluzurilor.
- rigole de acostament: au rolul de a proteja taluzurile la ramblee cu nltimi mari.
- casiuri: au rolul de a prelua apele de la rigolele de acostament.
Terminologia folosit este n conformitate cu STAS 4032/1-90 Lucrri de dru muri.
Terminologie.
Sptura: spturile pentru anuri i rigole vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei i
a profilului din planele cu detalii de execuie (limea fundului, nlimea i nclinarea taluzelor)
precum i a amplasamentului acestora fa de axul drumului sau de muchia taluzelor n cazul
anurilor de gard. Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. anul sau rigola trebuie s
rmn constant paralel cu piciorul taluzului.

55

Dimensiunle i forma anurilor i rigolelor sunt cele indicate n proiectul de execuie. Extrem de
important este s se respecte cotele i pantele proiectate. Panta longitudinal minim va fi:
-

0,25 % n teren natural

0,1 % n cazul anurilor i rigolelor pereate

Protejarea anurilor i rigolelor este obligatorie n condiiile n care panta lor depete panta
maxim admis pentru evitarea eroziunii pmntului. Pantele maxime admise pentru anuri i rigole
neprotejate sunt date n tabelul 1.
Pantele maxime admise pentru anuri i rigole protejate sunt date n tabelul 2.
TABELUL NR. 1
Denumirea principalelor tipuri de pmnturi

Panta maxim admis %

pmnturi coezive cu compresibilitate mare

0,5

pmnturi coezive cu compresibilitate redus

- nisipuri prfoase i argiloase

- nisipuri argiloase nisipoase

- argile prfoase i nisipoase

pmturi necoezive grosiere

- pietri (2-20 mm)

- bolovni (20-200 mm)

- blocuri (peste 200 mm)

pmnturi necoezive de granulaie mijlocie i fin

-

nisip finos i fin (0,05 0,25 mm)

nisip mijlociu mare (0,25 - 2,00 mm)
nisip cu pietri

0,5
1
2

TABELUL NR. 2
Tipul protejrii anului rigolei sau casiului

Panta maxim admis %

Pereu uscat din piatr brut negeliv rostuit

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maxim

5 cm grosime betonul fiind: - clasa Bc7,5

10

- clasa Bc10

12

Pereu zidit din piatr brut negeliv cu mortar de ciment sau pereu din
dale de beton simplu clasa Bc10 pe pat de beton.
15
Casiuri pe taluze nalte din pereu din piatr brut cu mortar de ciment
sau din elemente prefabricate cu amenajarea corespunztoare la piciorul
taluzelor.

56

67

Pe poriunile n care anurile sau rigolele au pante mai mari dect cele indicate n tabelul nr.2
se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate n tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii n urmtoarele situaii
-

la ramblee cu nlimea 3 4,00 m, numai interiorul curbelor convertite sau supranlate

la ramblee peste 4,00 m

Descrcarea apelor din rigolele de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
anurile de gard se recomand s fie pereate indiferent de pant.
Amplasarea anurilor de gard se va face la distana minim de 5,00m de muchia taluzului debleului,
iar cnd este la piciorul rambleului la distana minim de 1,50-2,00 m. Banda de teren dintre piciorul
rambleului i anul de gard va avea pantade 2 % spre an.
Execuia pereurilor uscate
Peste terenul bine nivelat se aterne un strat de nisip grunos i aspru, n grosime de 5 cm
dup pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se aterne stratul de nisip afnat de aceiai calitate, n care se aeaz
pietrele sau bolovanii. Pietrele se aeaz cu rosturile esute. Grosimea iniial a acestui strat este de 8
cm.
Pietrele se aseaza n stratul de nisip afnat, unele lng altele btndu-se deasupra i lateral cu
ciocanul, astfel ca fiecare piatr s fie bine strns de pietrele vecine.
Se procedeaz la o prim batere cu maiul pe uscat. Se aterne apoi un strat de nisip cu grosime de
1,1-1,5cm pentru mpnare care se ud i se mpinge cu periile n golurile dintre pietre pn le umplu,
dup care se bate din nou cu maiul pn la refuz. Suprafata pereului trebuie s fie regulat,
neadmindu-se abateri de peste 2cm fa de suprafaa teoretic a taluzului, refacerea fcndu-se prin
scoaterea pietrei i reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
Execuia pereurilor rostuite cu mortar de ciment
Execuia acestui tip de pereu este aceeasi ca la pereul uscat cu excepia c dup prima pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment M100, dup care se piloneaz pn la
refuz nainte de a ncepe priza mortarului. Suprafaa pereului trebuie protejat contra uscrii prin
udare timp de 3 zile.
Execuia pereului n mortar de ciment
Peste terenul bine nivelat se aterne un strat de nisip grunos i aspru n grosime de 5 cm
dup pilonare.

57

Peste stratul de nisip pilonat se aterne un strat abundent de mortar de ciment M100 n care se
mplnt pietrele sau bolovanii i se potrivesc prin alunecare n aa fel nct s se obin o tasare a
rosturilor i o refulare a mortarului la suprafa prin toate rosturile.
Se continu apoi cu umplerea cu mortar a resturilor rmase ntre pietre i nivelarea suprafeei
prin pilonare dup care mortarul este netezit cu mistria.
Suprafaa pereului trenuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3 zile i prin acoperire cu
rogojini sau saci timp de 7 zile.
Execuia pereului din piatr brut sau bolovani pe fundaie din beton.
Peste terenul bine nivelat se toarn stratul de fundaie n grosimea prevzut n proiectul de
execuie din betn de ciment B100 i pn s nceap priza betonului se trece la execuia pereului din
piatr brut sau bolovani i se colmateaz rosturile cu mortar de ciment M100.
Execuia pereului din beton turnat pe loc.
Peste terenul bine nivelat se toarn direct pe pmnt stratul de beton Bc10 sau Bc15 n
grosimea prevzut n proiect, pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat mpotriva soarelui sau a ploii ncepnd din momentul cnd ncepe
priza prin acoperire i dup ce priza este complet terminat prin stropire cu ap att ct este nevoie n
funie de condiiile climaterice.
Execuia pereului din elemente prefabricate din beton.
Elementele prefabricate din beton vor fi aezate fie pe un strat de nisip pilonat, fie pe un strat
de beton B100 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de execuie.
Forma i dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevzute n documentaia de execuie sau
elementele similare propuse de antreprenor i acceptate de beneficiar i proiectant.
Antreprenorul va executa lucrarea n soluia care este prevzut n proiectul de execuie. Acolo
ns, unde se constat pe parcursul execuiei lucrrilor o neconcordan ntre prevederile proiectului i
realitatea din teren privind natura pmntului i panta de scurgere, situaia va fi semnalat
proiectantului lucrrii, care va decide o eventual soluie prin dispoziii de antier
Materiale
Materialele utilizate la execuia amenajrii anurilor, rigolelor i casiurilor ce constituie obiectul
prezentei proceduri pot fi:

nisip, piatr brut, bolovani de ru, mortar de ciment, beton,

elemente perfabricate din beton

Nisip pentru pereuri

58

Pentru realizarea substratului la pereu se va utilza nisipul natural sortul 0-8 care trebuie s
aib coninut de fraciuni 0,09 mm de max. 12 %.
Piatra brut pentru pereuri
Piatra brut folosit la pereuri trebuie s provin din roci fr urme vizibile de dezagregare
fizic, chimic sau mecanic, trebuie s fie omogene n ce privete culoarea i compoziia
mineralogic, s aib o structur compact.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie s corespund prevederilor din tabelul nr.3

TABELUL NR.3
CONDIII

DE

ADMISIBILITATE

CARACTERISTICI
Rezistena la compresiune n stare uscat N/mmp min

80

Rezistena la nghe - dezghe

coeficient de gelivitate la 25 de cicluri % max.

0,3

-coeficient de nmuiere % max.

25

Forma i dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este artat n tabelul nr. 4
TABELUL NR. 4
CARACTERISTICI

CONDIII DE ADMISIBILITATE

Forma

neregulat, apropiat de un trunchi de

piramid sau de pan

nlimea n mm

140-180
Dimensiunile bazei n mm lungimea
mai mare sau egal ca nlimea

- limea

80- 150

Piatr necorespunztoare dimensiuni % max.

15

Bolovani de ru
Bolovanii de ru trebuie s provin din roci nealterate, negelative i omogene ca structur i
compoziie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate i nici bolovani cu fisuri sau fee de clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui s fie dup cum urmeaz:

59

-rezistenele la sfrmare prin compresiune min. 60%

-rezistena la uzur cu maina Deval min 11.
Dimensiunile bolovanilor folosii la pereuri trebuie s varieze n limitele artate n tabelul nr.
5

TABELUL NR.5
DIMENSIUNI

CONDIII DE ADMISIBILITATE

-lungime, lime a feei n mm

80-140

-nlime

120-160

-piatr necoresp. Dimensiunilor %din mas max.

15

Aprovizionarea i stocarea.
Aprovizionarea materialelor necesare amenajri anturilor, rigolelor i casiurilor trebuie s se
fac n prealabil. n general stocul aprovizionat nainte de nceperea lucrrii trebuie s fie de min.
50% din cantitatea necesar execuiei lucrrilor.
Stocurile aprovizionate trebuie s asigure desfurarea ealonat, fr ntreruperi ale
procesului tehnologic.
Stocarea materialelor se face n depozite deschise amenajate (cu exceptia cimentului) fr
denivelri accentuate, curate i cu scurgerea apelor asigurat care s conserve caracteristicile
calitative ale materialelor pe toat durata depozitrii.
Cimentul se va depozita n spatii nchise uscate sau n silozuri. Durata de depozitare nu va
depi mai mult de dou luni de la data expedieri de ctre furnizor
Fiecare material va fi depozitat separat.
Procedura de recepie
Materialele aprovizionate utilizate trebuie s fie supuse unei recepii calitative.

Recepia

calitativ a materialelor se face prin recoltarea unor probe reprezentative din stocul de materiale
aprovizionat pe antier.
Proba reprezentativ este alctuit din 5 probe elementare luate din locuri diferite
ale depozitului. Mrimea unei probe este n funcie de dimensiunea maxim a granulei.

60

Probele pentru verificarea de lot a calitii materialelor se recolteaz din acelai

agregat cu

o frecven de max:
-

o prob la 200 t pentru agregate cu Dmax.< 7(8)mm;

o prob la 400 t pentru agregate cu Dmax. > 7(8)mm

o prob la 2000 t n cazul agregatelor de carier.

Pe baza ncercrilor i determinrilor efectuate pe probele prelevate se stabilete calitatea

materialelor n conformitate cu condiiile de admisibilitate prevzute pentru acest domeniu de
utilizare.
Transportul
Transportul agregatelor, pietrei brute i a bolovanilor de ru se va face cu autobasculanta.
Transportul elementelor prefabricate se va face cu platforme amenajate
Turnarea betonului se va face numai dup ce au fost recepionate lucrrile de sptur i a
stratului de nisip pilonat.
La turnarea betonului se va respecta urmtoarele reguli:
- suprafaa care va veni n contact cu betonul proaspt va fi udat cu ap cu 2 3 ore nainte;
- descrcarea betonului se va face prin jgheaburi sau direct n lucrare;
- betonul va fi rspndit uniform n lungul elementului.
Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare intern. Durata de vibrare optim se
situeaz ntre min. 5 sec. i max. 30sec.
Parapeti metalici
Stlpii de ghidare se amplaseaza pe drumuri, pentru ghidarea optica a vehiculelor, mai ales pe
timpul noptii, prin dispozitive reflectorizante
Stlpii de ghidare se amplaseaza pe drumuri, cu imbracaminti bituminoase, din beton de
ciment sau pavaje, cu un trafic mediu anual de peste 300 vehicule/ora.
Stlpii de ghidare se amplaseaza pe acostamente, in pozitie verticala, aliniati pe platforma, la
distanta de 0,25m de marginea acesteia astfel incit dispozitivele reflectorizanta sa fie vizibile din
ambele sensuri de circulatie
Acetia se amplaseaza pe ambele parti ale platformei, in toate cazurile cind nu sunt necesare
parapetele. In acest caz, ei se dispun alternativ, de o parte si de cealalta, in profile transversale diferite
(in zig-zag).
Stlpii de ghidare se amplaseaza numai pe o parte a platformei sectorului de drum, atunci cind
pe cealalta sunt necesare parapete.

61

Distanta dintre stlpii de ghidare se stabileste in functie de clasa tehnica a drumului si

de elementele geometrice ale traseului, conform tabelului 1.
Tabel 1
Clasa tehnica a drumului

Elementele geometrice
II si III

ale traseului

IV si V

Distanta dintre stilpii de ghidare de pe aceeasi

parte a platformei [m]

Aliniamente si curbe cu raze > 1600 m

100

125

Curbe cu raze intre 1001 si 1600 m

75

100

Clasa tehnica a drumului

Elementele geometrice

II si III

ale traseului

IV si V

Distanta dintre stilpii de ghidare de pe aceeasi

parte a platformei [m]

Curbe cu raze intre 651 si 1000 m

50

75

Curbe cu raze intre 241 si 650 m

25

50

Curbe cu raze intre 96 si 241 m

15

25

Curbe cu raze intre 30 si 95 m

10

15

Curbe cu raze sub 30 m

Dupa felul constructiei si comportarea la impactul produs de autovehicule

a) rigide se executa din beton armat, zidarie de piatra, sau beton simplu si sunt de tip usor,
semigreu, greu, si foarte greu. Aceste parapete se prevad pentru ghidarea optica si impiedicarea
autovehiculelor de a iesi de pe platforma drumului, in anumite limite de viteza, masa si unghi de
lovire, neasigurnd alunecarea sau readucerea autovehiculelor pe partea carosabila.
b) deformabile (glisiere) se executa din elemente metalice si sunt de tip semigreu, greu si foarte
greu. Acest tip de parapete permit, in general, alunecarea sau ghidarea in lungul lor a jantei rotii
autovehiculului si revenirea acestuia pe partea carosabila.
Amplasarea parapetelor
In profil transversal - parapetele se amplaseaza, in afara latimii platformei sau in cadrul latimii
acostamentelor conform reglementarilor legale in vigoare
In plan longitudinal - parapetele se amplaseaza tinnd seama de:
a) elementele geometrice ale traseului
b) inaltimea rambleului sau inclinarea versantilor
c) impadurirea terenului inconjurator

62

d) existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei, spre aval.

e) vecinatatea unor ape
f) vecinatatea altor cai de comunicatie
g) conditii meteo locale nefavorabile (ceturi frecvente)
h) necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe
i) in unele intersectii
Amplasarea parapetelor, in cazul cind drumul este in rambleu, se face conform tabelului 2:
Tabel 2
Elementele geometrice
ale traseului

Inaltime
rambleu
[m]

Clasa tehnica a drumului

II si III

IV si V

Parapete rigide sau

deformabile de tip:
semi

Parapete rigide de
tip:

greu

foarte
greu

usor

semi
greu

greu

greu
1

Aliniamente si interiorul curbelor

cu raza R>250 m

3<h4

4<h6
h >6

Exteriorul curbelor cu R>250 m

si interiorul curbelor cu
125<R250

3<h4

Exteriorul curbelor cu
125<R250 si interiorul curbelor
cu R125 m

3<h4

Exteriorul curbelor cu 30 <R125

m

1<h2

4<h6
h >6

4<h6
h >6

2<h4
4<h6
h >6

Exteriorul curbelor cu R 30 m

1<h2
2<h4
h>4

Amplasarea parapetelor, in cazul in care sectoarele de drum sunt prevazute cu ziduri de sprijin
la marginea platformei, spre aval, se face conform tabelului 3
Tabel 3

63

Elementele geometrice
ale traseului

Inaltimea
rambleului
[m]

Clasa tehnica a drumului

II si III

IV si V

Parapete rigide sau

deformabile de tip:
semi

greu

foarte
greu

usor

semi
greu

gr
eu

greu
1

Aliniamente, interiorul curbelor

de orice raza si exteriorul
curbelor cu R 125 m

0,5 < h1 2

Exteriorul curbelor cu R < 125 m

0,5 < h1 2

Parapete rigide de
tip:

2 < h1 4
h1 >4

h1 > 2

Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cite 10 m, la fiecare

dintre capete, lungimile care indeplinesc conditiile din tabelele 2-4. Daca sectoarele de drum pe care
trebuie montate parapetele sunt situate la distanta < de 25 m intre ele, se prevad parapete continui.
Sporirea sigurantei circulatiei si asigurarea continuitatii ghidarii laterale, se realizeaza, la
drumurile cu imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, prin prevederea la parapete a
unor dispozitve reflectorizante, similare cu cele ale stilpilor de ghidare, montate la distantele din
tabelul 5
Tabel 5
Elementele geometrice
ale traseului
Distanta intre
dispozitivele
reflectorizante [m]

Aliniament si
curbe cu R>250m

18,0

Curbe cu raza de [m]:

125<R25
0

30 <R125

R 30

12,0

6,0

3,0 - 4,0

Marcaje rutiere
Pentru marcajele rutiere se va utilize vopsea de marcaj ecologic, alb, de tip masa plastica,
monocomponent, solubila in ap (fr solveni organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula
continua sau in model structurat.
Aceast vopsea trebuie s asigure vizibilitatea n orice condiii, atat ziua cat si noaptea.
Vopseaua va fi aplicat peste o amors corespunztoare. Durata minim de serviciu a marcajelor este
de 18 luni.
La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar
temperatura mediului ambiant s fie de min. +150C.

64

Indicatoare rutiere
Lucrarile

penrtu

plantarea

stalpilor

pentru

indicatoare

de

circulatie

rutiera constau din: trasarea conturului gropii de fundatie, saparea gropii. fixarea stalpului, tumarea
betonului procurat in groapa, Semnalizarea punctului de lucru si masuri de protectia muncii.
Lucrarile pentru montarea tablelor indicatoare pentru circulatia rutiera

constau din:

manipularea indicatoarelor si dispozitivelor de prindere, desfacerea suruburilor de la colierele de

prindere, fixarea indicatorului de stalp, strangerea si ungerea suruburilor. Semnalizarea punctului de
lucru si masuri de protectia muncii.
Pe tot parcursul lucrrilor i la terminarea lor va fi asigurat curenia de ctre constructor. Nu
se vor mprtia materiale de construcie pe traseu, acestea fiind depozitate n locuri speciale astfel ca
s nu mpiedice circulaia, iar la terminarea lucrrilor se va reface cadrul natural existent.
Pe toat durata execuiei lucrrilor se va asigura curenia n zona frontonului de lucru i se va asigura
circulaia pe timpul execuiei. Pe parcursul lucrrilor muncitorii vor purta veste reflectorizante, iar
punctele de lucru vor fi semnalizate corespunztor.
Vor fi asigurate n locuri special amenajate n incinta antierului, astfel nct s se asigure
condiiile corespunztoare de igien sanitar i protecie a mediului. La fiecare punct de lucru vor
exista puncte de prim ajutor. n cazul accidentelor se va lua legtura cu cabinetele medicale din ora
i judet.
RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia preliminara trebuie sa se faca in cel mult o luna de la terminarea lucrarilor.

La receptie se va examina daca s-au respectat conditiile prevazute pentru calitatea si

dimensiunile materialelor, daca lucrarile au fost executate in conditiile proiectului si a
caietului de sarcini.

Se vor consulta buletinele de analiza, precum si existenta proceselor verbale de lucrari

ascunse.

Se va verifica respectarea dozajelor prescrise, comparand buletinele de laborator cu tabelele

date in caietele de sarcini.

Suprafetele tratate sa se prezinte uniform in ceea ce priveste culoarea, cat si agregatul anrobat.

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie acordate lucrarilor conform
prevederilor legale in vigoare.

65

Pe toat perioada execuiei constructorul va lua msurile necesare de protecia muncii

prevzute de normele n vigoare printre care se subliniaz:
- casca de protecie purtat permanent n perioada de lucru;
- nu se va intra n zona de lucru a macaralei la manipularea tuburilor;
- nu se va cltori n mijlocul de transport al tuburilor;
- nu se va sta n aval de locurile unde sunt depozitate tuburile, care se pot rostogoli;
- sprijinirea spturilor la fundaii, dac este cazul;
- puni cu parapet la traversarea peste groapa de fundare;
- placi avertizoare de pericole;
La execuie se va ine seama de toate prevederile din instruciunile, normativele i STAS-urile
n vigoare.
La executarea lucrrilor se vor respecta prevederile din :
-

Norme republicane de protecie a muncii;

Norme departamentale de protecie a muncii ;

Norme de paz i protecie mpotriva incendiilor.

Calitatea materialelor folosite

Materialele folosite pentru execuia betoanelor, mortarelor, zidriilor vor ndeplini condiiile
tehnice de calitate conform urmtoarelor STAS-uri:
Cimenturi..
Cimenturile folosite pentru mortare i betoane vor fi conform cu prevederile SR 388/95 i SR
1500/96. La prepararea betoanelor i mortarelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment
care trebuie s corespund condiiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland conform SR 388/95 cu urmtoarele sortimente:
- ciment I 32,5 SR 388/95;
- ciment I 32,5 R SR 388/95;
- ciment I 42,5 SR 388/95;
- ciment I 42,5 R SR 388/95;
- cimenturi compozite uzuale de tip II, III - conform SR 1500/96 cu urmtoarele sortimente:
- ciment II/A-S 32,5 SR 1500/96;
- ciment II/A-S 32,5 R SR 1500/96;
- ciment II/B-S 32,5 SR 1500/96;

66

- ciment II/B-S 32,5 R SR 1500/96;

- ciment III/A-S 32,5 SR 1500/96;
- ciment III/A-S 32,5 R SR 1500/96;

Cimenturile folosite trebuie s satisfac urmtoarele condiii:

- ciment Portland tip I
Tabel nr. 1
Rezistena la compresiune (N/mm2)
Clasa de
rezistena
32,5
32,5 R
42,5
42,5 R
-

Rezistena iniiala
2 zile
7 zile

Rezistena standard
28 zile

16
10
20
cimenturi compozite

Timp iniial de
priz min.

Expansiune
mm

32,5

52,5

32,5

52,5

42,5

62,5

Tabel nr. 2
Tipul
cimentului
IIA
II/B
III/A

Rezistena la compresiune
Rezistena iniiala
Rezistena standard

Clasa de
rezistenta
32,5
32,5 R
32,5
32,5 R
32,5
32,5 R

2 zile minim
10
10
10

7 zile minim
16
16
16
-

Expansiun
e (mm)
maxim

28 zile

Tipul
iniial de
priz (min)
minim

32,552,5

60

10

32,552,5

60

10

32,552,5

60

10

Pentru lucrri n contact cu ape naturale agresive cu coninut de sulfai se vor utiliza cimenturi
adaptate acestor medii conform SR 3011/96.
Condiiile tehnice de livrare i control ale cimenturilor trebuie s corespund prevederilor
STAS.
n timpul transportului, manipulrii i depozitarii pe antier, cimentul va fi ferit de umezeal i
impurificare cu corpuri strine.
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei certificatului de calitate
i verificarea capacitii libere de depozitare destinate tipului respectiv de ciment.
Durata depozitrii nu va depi termenul de valabilitate al cimentului stabilit de productor i
care decurge din momentul livrrii acestuia.
Cimentul rmas n depozit peste termenul de valabilitate va putea fi ntrebuinat numai dup
verificarea strii de conservare, a rezistentelor mecanice la 2(7) zile.

67

Cimenturile care prezint diminuri rezistenelor mecanice inferioare limitelor prescrise, vor fi
declasate i utilizate corespunztor noii mrci.
Controlul calitii cimentului se face n conformitate cu prevederile din tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3
Materialul
0

ncrcarea sau caracteristicile care se

verific

Metoda
conform
standard
2
-

1
Examinarea datelor din certificatul de
calitate
Constana n volum

SR EN
196-3:1995

Timpul de priz
CIMENT

SR EN
196-3:1995
SR EN
196-3:1995
SR EN
196-3:1995

Rezistene mecanice la 2(7) zile

Rezistene mecanice la 28 zile
Starea de conservare numai dac s-a
depit termenul de depozitare sau a
intervenit factori de alterare
Examinarea datelor din certificatul de
calitate

Dou determinri
sus i jos pe siloz

La fiecare lot
aprovizionat din
balastiera organizat
STAS
4606-80
STAS
4606-80
STAS
4606-80

Humus
Corpuri strine: argil n buci, argil
aderent, coninut de crbune i mic
Granulozitatea sorturilor
Echivalentul de nisip

STAS
730-89
STAS
4606-80

Umiditatea

Analiza chimic
Coninut total de sruri: sulfai,
substane organice, cloruri, azotai
magneziu, materii n suspensii

STAS
790-84

- Rezistena la compresiune
- Rezistena la nghe-dezghe

STAS
730-89

APA
PIATRA
BRUTA,
BOLOVANI
DE RAU
(pentru zidrie

O proba la 100 t sau

la fiecare siloz in
care s-a depozitat
lotul respectiv
-

227/1-86

Parte levigabil

AGREGATE

Frecventa ncercrilor
ncercarea
ncercarea de
nainte de
informare
utilizare
3
4
La fiecare lot
aprovizionat
O determinare la
fiecare lot
aprovizionat
Idem
-

68

O determinare pe
lot de 100 mc
La schimbarea
sursei

O proba la max. 500

mc pentru fiecare
sort si sursa
O determinare
pentru fiecare sursa

Pentru apa potabila

nu este necesara
analiza.
Pentru apa
nepotabil o analiz
pentru fiecare sursa
ncercri obligatorii
dac cantitatea este
peste 100 mc.

O determinare pe
lot de 100 mc sau
la schimbarea
sursei
O determinare de
lot de 100 mc
O determinare de
lot de 100 mc
O prob pe
schimb i sort i
atunci cnd apar
schimbri
meteorologic

de piatr)

n cazul in care antreprenorul va utiliza alte tipuri de ciment n afara celor din caietul de
sarcini, va efectua aceleai verificri conform caietului de sarcini.
Agregate pentru betoane i mortare
Pentru prepararea mortarelor i betoanelor se vor folosi agregate naturale:
- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7;
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71.
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe. Se interzic
agregatele provenite din roci feldspatice sau istoase.
Agregatele trebuie s fie inerte din punct de vedere chimic i s nu conduc la efecte
duntoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie s fie aspru la pipit.
Din punct de vedere al formei geometrice granulele de pietri trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii de forma minime de admisibilitate:
b / a - 0,66
c / a - 0,33
Agregatele care nu ndeplinesc aceste condiii vor putea fi folosite numai dup ncercri
prealabile de betoane.
Din punct de vedere al coninutului de impuriti agregatele trebuie s respecte prevederile din
tabelul Nr. 4 conform NE 012-99 i STAS 1667-76.

Tabelul Nr. 4.
Nr.
Specificaie
crt.
1
Corpuri strine:
- resturi animale sau vegetale;
- pcura, uleiuri.
2
Pelicula de argil sau alt material aderent pe granulele
agregatelor care ar putea s le izoleze de liant
3
Mic. % max.
4
Crbune. % max.
5
Humus (culoarea soluiei de NaOH)
6
Argil n buci. % max.
7
Pri levigabile. % max.
8
Sulfai sau sulfuri

Condiii de admisibilitate
Nisip natural

Pietri

nu se admit

nu se admit

nu se admit
1,0
0,5
galbena
1,5
3,0
nu se admit

nu se admit
galbena
0,25
1,0
nu se admit

Not: n cazul folosirii balastului pentru betoane se va proceda la separarea acestuia n nisip si
pietri verificndu-se ncadrarea n condiiile tehnice din tabelul de mai sus.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor pentru mortare i betoane trebuie s
ndeplineasc condiiile de admisibilitate din tabelul nr.5 conform STAS 1667-76.

69

Tabelul Nr.5.
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7

Caracteristici

Densitate aparent. min.

Densitate n grmada n stare afnat i uscat. min.
Porozitate aparent. max.
Volum de goluri n stare afnat:
- nisip. max.
- pietri. max.
Rezistena la strivire
- n stare saturat. min.
- n stare uscat. max.
Coeficientul de nmuiere dup saturare. min.
Rezistena la nghe exprimat prin pierderea faa de mas iniiala. max.

Unitate
de
msura
Kg/mc
Kg/mc
%

Condiii de
admisibilitate

%
%

40,0
45,0

%
%
%

60,0
15,0
0,8
10

1800
1200
2,0

Sorturile de agregate trebuie s aib o granulozitate continu, iar coninutul n granule care
trec, respectiv rmn pe sitele care delimiteaz sortul nu trebuie s depeasc 10 %, dimensiunea
maxima a granulelor ce rmn pe ciurul superior nu trebuie s depeasc 1,5 dmax.
Granulozitatea nisipului este dat n tabelul nr.6, conform NE012/2-2010 i STAS1667-76.
Tabelul Nr.6
Treceri in % prin sita sau ciurul de .mm
Sortul de nisip
0,2
0,5
1,0
2,0
3,15
7
Minim
10
45
90
02
maxim
50
85
100
minim
5
35
90
03
maxim
30
75
100
minim
2
20
56
100
07
maxim
21
70
87
100
Granulozitatea balastului pentru betoane trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul Nr. 7. conform NE 012/22010 si STAS 1667-76.
Tabelul nr. 7
Sortul de balast

0 31
0 71
0 40
0 63

Minim
Maxim
Minim
Maxim
Minim
Maxim
Minim
Maxim

3,15
20
50
10
30
-

Treceri in % prin sita sau ciurul de mm

5,0
16,0
20,0
55
85
35
65
30
55
60
85
25
45
55
80

dmax
80
100
80
100
80
100
80
100

Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea i

constanta calitii lor. Aprovizionarea se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c
acestea sunt corespunztoare.
n timpul transportului de la locul de procurare la locul de producere a betoanelor sau
mortarelor, respectiv al depozitarii, agregatele vor fi ferite de impurificri.

70

Depozitarea agregatelor se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi i pstrate n

condiii care s le fereasc de mprtiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.
Controlul calitii agregatelor de ctre executant se face conform cu prevederile din tabelele
Nr. 4, 7.
Laboratorul executantului va ine evidena calitii agregatelor dup cum urmeaz :
- un dosar cu toate certificatele de calitate emise de furnizor, n cazul procurrii de la
balastiere centralizate;
- registru pentru ncercri la agregate pentru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor i mortarelor poate proveni din diverse surse i trebuie
s ndeplineasc condiiile tehnice conform STAS 790-84, metodele de determinare a caracteristicilor
fiind reglementate prin acelai STAS. Verificarea calitii apei se va face la un laborator de
specialitate nainte de nceperea lucrrilor.
n timpul utilizrii pe antier se va evita ca apa s se polueze cu detergeni, materii organice,
uleiuri, combustibili, argile, etc.
Caracteristicile fizico-mecanice ale apei utilizate pentru prepararea betoanelor i mortarelor
sunt date n tabelul Nr.8.

Tabelul Nr.8.
Nr.
crt.
Caracteristici fizice i chimice
1
Coninutul total de sruri
2
Sulfai
3
Substane organice
4
Cloruri
5
Azotai
max.
6
Magneziu
7
Materii n suspensie

max.
max.
max
max.

Unitate de msur
g/l
g SO4 / l
g/l
g Cl / l
g NO3 / l

Condiii de
admisibilitate
4
2
0,5
0,5
0,5

max.
max.

g Mg / l
g/l

0,5
3

Semnalizarea lucrrilor i protecia muncii pe antier

Executantul va lua toate msurile necesare asigurrii semnalizrii lucrrilor, n conformitate cu
reglementrile i legislaia n vigoare.
Se va acorda o atenie deosebit semnalizrii lucrrilor pe tot parcursul derulrii execuiei, care se
va efectua conform prevederilor din :

71

Ordinul M.T. nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiiile

de nchidere a circulaiei rutiere sau de instituire a restriciilor, n vederea executrii de lucrri
n zona drumurilor publice, publicat n M.O. nr. 397/24.08.2000 i brour;

Norme specifice de protecia muncii pentru exploatarea i ntreinerea drumurilor i podurilor

nr. 79 cap. 3. Semnalizarea lucrrilor de drumuri, art. 53 - 68.
Pe toata perioada de executie a lucrarilor se vor respecta prevederile actelor normative
referitoare la masurile de tehnica securitatii muncii si PSI.

Legea 90/1996 privind masurile pentru protectia muncii.

Instructiuni privind conditiile de nchidere a circulaiei rutiere sau de instituire a restrictiilor

in vederea executarii de lucrri in zona drumurilor publice, aprobate prin Ordin MT nr.
411/2000 si Ordin MI nr. 1112/2000.

Norme de protectie a muncii pentru lucrri de intretinere si reparatii drumuri aprobate prin
Ordinul MTTc nr. 8 1984.

Norme de prevenire si stingere a incendilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere pentru

unitatile Ministerului Transporturilor, aprobate prin Ordinul MTTc nr.12-1980.

Norme specifice de protectia muncii, pentru executarea lucrarilor de drumuri si poduri,

aprobate prin Ordinul MT nr. 357/1998.

Norme de protectie a muncii specifice activitatii de constructii montaj pentru transporturi

feroviare, rutiere si navale, aprobate prin Ordinul MTTc nr. 9/1982.

Norme specifice de protectia muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor

Indicativ 79/1999.

Norme de prevenire si stingere a incendiilor pentru activitatea de intretinere, repararea si

exploatare drumuri si poduri.

Data completrii: 10.01.2015

OPERATOR ECONOMIC:

72