Sistemul fiscal al belgiei

Motto-ul acestui modul este, fara indoiala, urmatorul citat, apartinand lui Joseph Schumpter: Spiritul unui popor, nivelul cultural, structura sociala, faptele
politice, toate acestea si inca multe altele se pot regasi in istoria sa fiscala Cel care stie sa asculte acest mesaj va intelege mult mai bine framantarile istoriei
economiei."301
Prezentarea trasaturilor definitorii ale sistemelor fiscale ale statelor membre are la baza in primul rand criteriul cronologic, respectiv data aderarii tarilor
respective, iar in al doilea rand ordonarea alfabetica (adica tarile aderate in aceeasi perioada sunt prezentate in ordinea alfabetica a numelui tarilor respective).
Analiza elementelor de baza ale sistemelor fiscale nationale se realizeaza in special cu ajutorul a trei lucrari mari: Structura sistemelor fiscale in Uniunea
European302, Sisteme si reforme fiscale in Europa303, Inventarul impozitelor304, dar si a numeroaselor documente aflate pe site-ui Comunitatii Europene sau
pe site-urile statistice din fiecare tara membra, precum si a diverselor lucrari utilizate ca baza de cercetare.
Belgia reprezinta una dintre semnatarele Tratatului de la Roma, de la 25 martie 1957, alaturi de Franta, Germania de Vest, Italia, Luxemburg si Olanda.
Belgia este un stat federal, impartit in 3 regiuni si comunitati, fiecare avand propriile lor puteri legislative care se situeaza pe picior de egalitate cu legile de la
nivelul federal. in anul 2001, o reforma constitutionala a asigurat o mare autonomie fiscala regiunilor.In continuare, se creioneaza cateva din trasaturile
esentiale ale politicii fiscale din Belgia. Pentru inceput, se subliniaza faptul ca reducerea deficitului bugetar, in vederea conformarii cu cerintele Uniunii
Economice Europene a fost una din preocuparile majore ale acestei tari, iar pentru aceasta, Belgia a eliminat toate reducerile fiscale semnificative.In Belgia, ca
de altfel in multe tari comunitare, in anii '90, a at loc o reforma fiscala majora, care a determinat silizarea presiunii fiscale in perioada 1990-l995 in jurul mediei
de 43-44%. in perioada anilor 1990-2005, Belgia, desi pastreaza un nivel aproximativ constant al nivelului veniturilor fiscale ca pondere in PIB (in jurul mediei
de 45%), inregistreaza valori constant deasupra mediei europene (de doar 40,6%) ( a se vedea elul nr. 1 si graficul nr. 5). Belgia ocupa practic un loc fruntas in
clasamentul tarilor membre cu presiunea fiscala globala ridicata, fiind devansata in anul 2005 de doar de doua tari, respectiv de Suedia si Danemarca ( elul nr.
1 si graficul nr. 3). Nu gresim asadar cand declaram ca nivelul fiscalitatii Belgiei este unul dintre cele mai impovaratoare din Uniunea Europeana. in acelasi timp
nu putem sa nu mentionez si un alt aspect - Belgia este una din tarile in care indicatorul ce masoara dinamica economica - PIB/capita - este peste media din
Comunitatea Europeana. Cu o valoare de 25.850 USD in anul 2003, acest indicator claseaza Belgia pe locul 10 in randul tarilor UE. Asadar aceasta povara
fiscala mare este intalnita in cazul unei tari dezvoltate economic.In perioada anilor 1995-l999, in Belgia nu au existat reforme fiscale majore. in anul 1993 s-a
reglementat un pachet de masuri in vederea respectarii obligatiei Uniunii Europene de reducere a deficitului bugetar sub pragul de 3% din P1B. in aceasta
perioada (1995-3999), structura sistemului fiscal belgian s-a caracterizat prin silitate. Ponderea majoritara era detinuta de impozitele directe, reprezentate mai
ales de impozitele pe veniturile societatilor si impozitele pe veniturile gospodariilor. Ponderea impozitelor indirecte s-a pastrat scazuta in totalul veniturilor
fiscale. Reforma fiscala inceputa inca din anul 1999 reprezinta un program anevoios de indeplinit, ificarea cuprinzand perioada anilor 2000-2006. in anul 2000,
guvernul belgian a realizat mult dorita echilibrare bugetara, cea ce i-a conferit un spatiu de manevra important. Privind evolutiv politica fiscala a Belgiei, s-au
conturat doua perioade distincte: o perioada de silitate fiscala, lipsita de initiative legislative reprezentative in domeniul fiscal - anii 1995-l999 si perioada 1999prezent, caracterizata de reglementari fiscale cu obiective indraznete: anuntarea unui stop fiscal" (in anul 1999) si introducerea unei reforme fiscale
multianuale.
Studiul demareaza cu un impozit direct semnificativ pentru politica fiscala belgiana: impozitul pe venitul personal. Baza legala a acestui impozit se regaseste in
articolele 3 pana la 178 din Codul belgian privind Impozitarea Veniturilor. Beneficiarul veniturilor procurate prin acest impozit este statul belgian, cu precizarea
ca o suprataxa este suportata de cetateni, in favoarea municipalitatilor si pentru aglomerarile din Bruxelles. Platitorii acestor obligatii fiscale sunt indivizii care
si-au silit domiciliul sau centrul de interes financiar pe teritoriul Belgiei.
Sistemul belgian de impunere a veniturilor percepe pentru veniturile din dobanzi, de capital sau din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor
mobiliare un impozit retinut la sursa de 25%, 20%, 14%. Pentru veniturile care se globalizeaza se aplica cote progresive de la 25% la 55% asupra venitului
global, din care s-au scazut in prealabil deducerile (donatii, pensii alimentare) si reducerile (pentru copii in intretinere).
Specificitatea sistemului belgian consia in tratamentul special acordai contribuabililor casatoriti care sustin financiar singuri familia. Pentru acestia, 30% din
veniturile lor, dar nu mai mult de o limita legala care in anul 2000 era silita la 270.000 franci belgieni (BEF), este alocat partenerului sau si se impoziteaza
separat pe numele acestuia. De asemenea, contribuabilii cu activitati independente pot aloca partenerilor (sotilor/sotiilor) lor, 270.000 BEF, daca acestia au
participat la afacere.
Impozitul pe venitul personal a cunoscut o evolutie ascendenta in perioada anilor 1995- 1999, caracterizandu-se printr-o suspendare a indexarilor complete si
automate a prevederilor impozitului, doar transele cu cota de zero% au fost indexate anual"305, inflatia pentru perioada mentionata fiind de circa 14.5%. in
perioada mentionata, prin programul numit MARIBEL" s-au introdus numeroase reduceri fiscale asupra contributiilor sociale ale angajatorilor, cu scopul
imbunatatirii functionarii pietei muncii prin incurajarea angajarilor de someri, tineri si personal cu calificare inferioara. Impozitarea muncii a procurat guvernului
belgian importante resurse fiscale, inregistrand procente situate in jurul valorii de 25% din P1B. Este impozitata atat munca angajata", adica impozite platite
de angajatori si angajati, cat si somerii. Contributiile pentru asigurarile sociale belgiene reprezinta aproximativ 17 procente din PlK-u] belgian (in perioada 19952005) (a se vedea elul nr. 10), fiind suportate de angajatori si angajati, dar si de intreprinzatori particulari si someri.
Cotele de impunere sunt (pentru veniturile din 2004, impozitate in anul 2005) urmatoarele306:
- pana la 6.840 euro - cota de impunere 25%

- 6.840 - 9.740 euro - cota de impunere 30%

- 9.740 - 14.530 euro - cota de impunere 40%

- 14.530-29.740 euro - cota de impunere 45%

- peste 29.740 euro -cota de impunere 50?/o.
Un al doilea impozit belgian care ne retine atentia este impozitul asupra afacerilor, utilizat, alaturi de obiectil strict financiar (de procurare a veniturilor fiscale)
in scopul stimularii initiativelor de afaceri. in Belgia, intre anii 1995-l999, s-a renuntat la limitarea perioadei de recuperare a pierderilor din afaceri. Aceste
masuri fiscale au fost contrabalansate de o extindere a bazei impozabile, initiata in a doua jumatate a anilor '90: regulile actualizarii au fost intarite, dobanzile
pe venit au fost resilite pentru a acoperi fisurile legislative anterioare si s-au instaurat masuri restrictive pentru recuperarea pierderilor rezultate din preluarea
societatilor comerciale generatoare de pierderi. Impozitarea veniturilor societatilor belgiene reprezinta circa 2,5-3,5% (in anii 1995-2005) ca pondere in
produsul intern brut (a se vedea elul nr. 9).
Impozitarea capitalului a fost relativ scazuta si nu a cunoscut modificari semnificative in perioada 1995-2005, exceptie fiind doar largirea definitiei conceptului
de dobanda. in anul 1996, impozitarea castigurilor de capital privat era aproape inexistenta, economiile pe termen scurt fiind impozitate cu o cota modesta, in
timp ce economiile din pensii beneficiau de un regim fiscal EET.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect important pentru aceasta tara, care s-a caracterizat prin cot. de impunere care au fost majorate de-a lungul
ultimelor decade, in anul 1996 fiind de 21%. in categoria impozitelor indirecte belgiene, mai se inscriu accizele, care au inregistrat, de asemenea, o rata de
termen mediu ascendenta, in special asupra tutunului si combustibilului.
Impozitele pentru protectia mediului prezinta o importanta redusa in procurarea veniturilor fiscale belgiene, fiind uncie dintre cele mai mici din intreaga Uniune
Europeana (doar 2,3% la nivelul anului 2004).
Schimbari semnificative sunt introduse in politica fiscala belgiana inca din anul 1999. Dintre acestea amintim:
indexarea completa si automata a prevederilor impozitelor pe venitul personal a fost resilita;
introducerea unui tratament fiscal favorabil optiunilor de depozit pentru angajati (impozitarea pretului optiunii, nu a castigului de capital rezultat);
indepartarea treptata a contributiei la pensia suplimentara de 3% incepand cu veniturile cele mai mici - proces inceput in anul 2000, continuat in anul 2001
pentru veniturile intermediare si eu veniturile mai mari in anul 2002;
din anul 2000 se incepe o reforma fiscala majora cu scopul reducerii presiunii fiscale exceshe in special asupra muncii. Primele efecte ale acestui program
fiscal se resimt chiar din anul 2000, efecte majore fiind prognozate pentru perioada 2003-2004;
un credit fiscal rambursabil este introdus in impozitarea venitului personal, in special veniturilor mici, iar din anul 2001 sunt eliminate cotele de 52,5% si 55%;

 in anul 2000, linia bugetara pentru reducerile contributiilor sociale ale angajatorilor a fost dublata de la 1,5 bilioane euro la 3,5 bilioane euro pe an, iar
sistemul a fost extins sa includa sectorul venituiilor sociale si somajul corespunzator varstelor mai inaintate.In a doua jumatate a anilor '90, politica fiscala
belgiana in privinta impozitarii muncii a cunoscut modificari semnificative. Pana in acel moment, Belgia se caracteriza printr-o presiune fiscala excesiva asupra
muncii, cu cote de impunere de 44%. in paralel, in aceasta perioada se utilizau reduceri fiscale asupra contributiilor la asigurarile sociale ale angajatorilor drept
instrumente de scadere a costurilor muncii, dar au fost compensate prin cresterea impozitelor asupra veniturilor persoanelor fizice. Reforma initiata in anul
1999 a determinat reducerea sarcinii fiscale asupra muncii, cotele de impunere diminuandu-se incepand cu anul 1989.
Pe de alta parte, prin impozitarea capitalului si a consumului, care sunt, de altfel, foarte apropiate de media Uniunii Europene, s-a urmarit o aliniere la
tendintele comunitare. Cota de impunere a consumului a crescut cu circa un procent intre anii 1995-2000, reflectand majorarile cotelor standard a taxei pe
valoarea adaugata si a accizelor asupra carburantilor si tutunului. Impozitele asupra capitalului nu s-au schimbat in mod semnificativ, doar cota de impunere a
fost majorata, ca urmare a modificarilor produse in baza de impunere. Cu toate ca cheltuielile cu salarizarea au fost relativ reduse in societatile belgiene,
profiturile acestor societati au cunoscut o tendinta descrescatoare in a doua jumatate a aniior '90, reflectand un numar mare de intreprinderi generatoare de
pierderi. Odata cu regresul inregistrat de serviciul datoriei publice, ponderea acestuia in produsul intern brut scazand cu circa doua procente, economiile
private au fost redirectionate catre pietele financiare, in timp ce dividendele au crescut si au compensat in intregime scaderea platilor dobanzilor. Precizam in
acest sens ca Belgia reprezinta a doua tara din Uniunea Europeana, dupa Finlanda, care a inregistrat cea mai mare crestere a venitului din dividende, primit de
sectorul privat, in perioada mentionata. Acest fapt a generat o majorare a cotei de impunere a venitului de capital si a venitului din afaceri cu aproximativ 3
puncte procentuale, ajungand in anul 2002 la 18,9%. Extinderea bazei de impozitare a venitului corporational si reducerea ratei statutare aplicate venitului din
dividende prezinta efecte opuse. Absenta impozitarii veniturilor din capital explica motil pentru care modificarile suferite de venitul financiar nu au generat
cresteri ale impozitarii capitalului la fel de mari ca alte tari care au experimentat modificari structurale similare.
Evolutia presiunii fiscale in Belgia arata ca, in plus faptului ca aceasta este una constant ridicata, are si o tendinta mereu ascendenta intre anii 1990-2005,
maximul valoric fiind atins chiar in anul 2003 cu 48,1% (a se vedea graficul nr. 5). Structura fiscalitatii belgiene aferente anului 2005, redata de graficul nr. 31,
demonstreaza ca aceasta tara isi colecteaza resursele fiscale mai ales pe seama impozitelor directe (care insumeaza 39.2%), apoi din impozitele indirecte (care
cumuleaza 31,8%) si contributiile pentru fondurile pentru protectie sociala (care reprezinta 29,0%),
Structura veniturilor fiscale ne prezinta in Belgia, la nivelul anului 200330', urmatoarea repartizare: guvernul central colecteaza 14% din PIB, guvernele statelor
insumeaza 10,9%, comunitatile locale doar 2,3%, in timp ce fondurilor pentru securitatea sociala li se aplica un procent extrem de mare - de 14,5% din PIB.
Institutiile Comunitatii Europene primesc circa 0,8% din PlB-ul belgian.
Noutati ale legislatiei fiscale sunt extrase de pe Internet pe baza unui articol publicat de Revista Ernest&Young nr. 13/Iunie 2006 privind urmatoarele probleme:
impozitarea fondurilor mutuale, neacordarea de credite fiscale pentru impozitul la sursa straina, obligatia fiscala solidara pentru proviziile in domeniul
constructiilor. Toate aceste subiecte sunt redate prin rezultatul unor contestatii, reclamatii. Astfel:
- impozitarea fondurilor mutuale este analizata pe baza deciziei Comisiei Europene din data de 26 aprilie 2006, care arata ca "impozitul Belgian aplicat
fondurilor mutuale impotriva caruia fondurile de investitii luxemburgheze au depus o gere, nu reprezinta un ajutor al Statului". Comisia Europeana nu
impartaseste opinia reclamantilor care considerau impozitul un ajutor pentru export si argumenteaza ca neimpozitarea fondurilor mutuale belgiene, cat si a
unitatilor controlate pe piata de acestea in strainatate a inceput odata cu expunerea rationala intera a noului regim fiscal in vigoare din ianuarie 2004.In noul
regim, toate fondurile mutuale, fie silite in Belgia, fie in strainatate, sunt supuse unui impozit anual silit in functie de valoarea unitatilor controlate de acestea in
Belgia. Fondurile mutuale belgiene nu mai platesc impozit pentru unitatile controlate de ei pe piata in strainatate, in timp ce fondurile mutuale straine sunt
supuse impozitarii pentru unitatile pe care le controleaza in Belgia. Impozitul anual este in prezent aplicat pentru tranzactiile efectuate pe teritoriul belgian pe
cand inainte era impus fondurilor mutuale silite in Belgia. Comisia considera ca noile criterii de impozitare aplicate in silirea impozitului anual sunt in
consecventa cu determinarea afisata de guvernul Belgian in ceea ce priveste introducerea unui domeniu de actiune cu un nivel pentru diferite obiecte de
investitii, in mod special pentru unitati ale fondurilor mutuale belgiene si straine, vandute pe piata belgiana.
- neacordarea de credite fiscale pentru impozitul la sursa straina: punctual de plecare pentru aceasta dezbatere a fosl dat de cazul KERCKHAERT-MORLS(C514/04). Astfel pe data de 6 aprilie 2006, Procurorull General si-a exprimat acordul in favoarea guvernului Belgian in acest caz. intrebarea centrala a fost daca
articolul 56 din Tratatul Comunitatii Europene sa fie intrepretat in sensul excluderii unei restrictii - cum ar fi cea care se regaseste in legislatia interna a Belgiei
si care se refera la dividendele provenite din actiunile unei societati silita in Belgia si dividendele din actiunile unei societati silite in alte state membre - pentru
o singura cota de impozitare uniforma, dar care nu permite nici o imputatie, impozitului la sursa aplicat in alte state membre.
Procurorul General a concluzionat ca nu a fost observata nici o discriminare directa sau indirecta si ca se impune respectarea legislatiei fiscale internationale
care divide jurisdictia fiscala intre state. Drept rezultat, in opinia Procurorului General, conform Curtii Europene de Justitie, statele membre in care nu se poate
demonstra existenta unei discriminari intre dividendele provenite din surse straine si cele din surse interne, nu sunt obligate prin Tratatul Comunitatii Europene
sa asigure degrevari de la dubla impozitare din punct de vedere juridic.
-obligatie fiscala solidara pentru proviziile din domeniul constructiilor: conform legislatiei belgiene interne, unitatatiile care furnizeaza produse si servicii din
domeniul constructiilor ar trebui inregistrate de o autoritate locala. Daca o unitate neinregistrata are o obligatie fiscala la sursa care depaseste 14% din platile
brute, antreprenorul belgian resident care angajeaza o astfel de unitate neinregistrata este supus unei obligatii fiscale solidare de pana la 35% din plata bruta.
Ori, Comunitatea Europeana sustine ca aceste legi belgiene incalca libertatea de a asigura servicii, din moment ce unitatile nerezidente vor fi descurajate de a
mai efectua afaceri in Belgia, in timp ce antreprenorii belgieni rezidenti sunt mai putin tentati sa angajeze unitati nerezidente. Prin urmare, pe 6 aprilie 2006,
Procurorul General a decis ca legislatia belgiana incalca libertatea de a furniza servicii silita in articolul 49 si 50 din Tratatul C.E., din moment ce antreprenorii
belgieni rezidenti sunt obstructionati din a incheia afaceri cu unitati neinregistrate (in general nerezidente). in ceea ce priveste justificarea bazata pe riscul de
evaziune fiscala, Procurorul General a opinat ca masura belgiana nu era proportionala cu indeplinirea obiectilui cerut.

Danemarca este statul european care st cel mai bine la capitolul ncasri de taxe i impozite, urmat de Suedia i Belgia. La polul opus
se afl Romnia, care a nregistrat anul trecut ncasri de taxe de doar 28,6 % din Produsul Intern Brut la bugetul de stat. Cel mai mic
nivel de taxare se regsete n Bulgaria i tot Danemarca este frunta la acest capitol.
Cu un procent de 49,1 % (2009) din Produsul Intern Brut, statul danez se afl pe primul loc la procentul de colectri de impozite la bugetul de stat.
Pe locul doi se afl Suedia, cu ncasri de 48,9 % din PIB, urmat de Belgia, cu 44,6 % din PIB.
Pe Aceeai Tem
SUA: impozit pe chifle i bronz artificial
Clujenii prefer cozile dect plile online

Impozitarea n Danemarca
Introdus n 1903, impozitul pe venit n Danemarca se mparte n impozit naional progresiv i taxe locale. Danemarca deine, n prezent, cel mai
mare procent privind procentul de ncasare a taxelor din lume. Aici, se percepe o contribuie social la 8%, n cazul persoanelor care au contracte
de munc sau desfoar activiti independente.
Cea mai mare tax local a fost, n 2009, de 27.80%, iar cea mai mic de 22.70%.

Contribuia la fondul sntii este de 8%. Ea este stabilit i poate fi modificat de ctre stat. Cu toate acestea, mai exist regiuni care are
dreptul de a percepe impozitul n mod independent.
Taxa de stat are trei limite de venit (de baz, medie i de top), dei dou coincid n prezent.

Impozitarea n Suedia
Suedia are un sistem de impozitare care combin impozitul direct (pltit de angajat), cu cel indirect (pltit de angajator). n practic, angajatorul
furnizeaz statului ambele mijloace de impozitare, dar angajatul vede doar impozitul direct pe declaraia sa. Taxele care compun impozitul pe
venit sunt: impozitul pe venitul brut de la angajator: 31.42% (indirect, fix), contribuia la fondul de pensii: 7,00% (indirect, fix), taxele locale cu o
deducere de baz: ~ 32% (direct, variaz n funcie de ora), taxa de stat pe venitul brut minus impozitul de pensii i o deducere de baz: 0%,
20%, sau 25% (direct, progresiv).
Ratele de impozitare din Suedia sunt frecvent citate ca fiind printre cele mai ridicate din lume.
Nivelul de taxare n UE
Cel mai mic nivel de taxare se regsete n Bulgaria (10%), urmat de cel din Cehia (15%) i Lituania (tot 15%). Nivelul ajunge la 16% n Romnia,
la 19% n Slovacia, la 21% n Estonia i la 23% n Letonia. Dintre rile cu sistem progresiv de impozitare a veniturilor, Danemarca, Olanda i
Suedia au cele mai mari niveluri. La polul opus se afl Cipru, potrivit Cotidianul.
Sistemul de taxare n cot unic a veniturilor se practic acum n apte state membre ale Uniunii Europene, toate fiind ri cu economii
emergente: Romnia, Bulgaria, Cehia, Slovacia i cele trei state baltice-Estonia, Letonia i Lituania. Cel mai mic nivel de taxare (date valabile
pentru anul trecut) se regsete n Bulgaria (10%), urmat de cel din Cehia (15%) i Lituania (tot 15%). Nivelul ajunge la 16% n Romnia, la 19%
n Slovacia, la 21% n Estonia i la 23% n Letonia.
n Danemarca impozitul poate ajunge pn la 62,3% n Suedia la 56,7% i n Olanda la 52%. Urmeaz Austria cu 50%, Belgia tot cu 50%, Irlanda
cu 46%, Germania cu 45%, Spania cu 43%, Italia cu 43%, Portugalia cu 42%, Slovenia cu 41%, Grecia, Frana i Marea Britanie toate cu 40%,
Luxemburg cu 39%, Ungaria cu 36%, Malta cu 35%, Finlanda cu 30,5% i Cipru cu 30%.

Romnia, codaa Europei

Romnia este codaa Europei, cu ncasri de 28,6 % din PIB, conform ultimelor statistice date publicitii de Eurostat.
n 2005, anul n care a fost introdus impozitul unic de 16%, procentul de ncasri a crescut la 28,5% din PIB. Anii urmtori au adus procente de
29,2% i, respectiv 29,8%. n 2004, cota era de doar 27,7%, n scdere fa de 2003, cnd gradul era de doar 28,1%. Astfel c, ncasrile au
crescut de la 14,8 miliarde de euro, n 2003 i 17 miliarde n 2004, la 22,7 miliarde n 2005, 28,5 miliarde n 2006 i 37,2 miliarde n 2007.
Venituri din taxe i impozite la nivel UE pe 2009
ara

% din PIB

Danemarca
49,1 %
Suedia
48,9 %
Belgia
44,6 %
Franta
44,2 %
Norvegia
44 %
Finlanda
43,5 %
Italia
42,3 %
Austria
41,8 %
Islanda
41,4 %
Olanda
39,5 %
Germania
39,3 %
Slovenia
39,1 %
Marea Britanie 37,4 %
Ungaria
37,2 %
Spania
36,5 %
Cehia
36,2 %
Luxemburg
35,6 %
Portugalia
35,9 %
Bulgaria
34,4 %
Polonia
33,8 %
Malta
33,8 %
Irlanda
32,6 %
Grecia
31,4 %
Letonia
30,1 %
Lituania
29,7 %
Slovacia
29,3 %
Romnia
28,6 %

Venituri din taxe i impozite la nivel UE pe 2008

ara
Danemarca
Suedia
Belgia
Frana
Austria
Finlanda
Italia
Germania
Ungaria
Olanda
Cipru
Marea Britanie
Portugalia
Slovenia
Luxemburg
Cehia
Malta
Grecia
Polonia
Spania
Bulgaria
Estonia
Irlanda
Lituania
Letonia
Slovacia
Romania
Uniunea European

% din PIB
49,0
47,9
46,5
44,6
44,4
43,4
43,2
40,6
40,5
39,8
39,2
38,9
37,7
37,6
36,4
36,2
35,9
35,1
34,3
33,9
33,3
32,3
30,8
30,6
29,3
29,3
28,8
40,5

miliarde euro
114.258
157.019
160.210
868.933
125.052
79.863
677.259
1.013.570
42.734
237.141
6.768
707.919
62.812
13.960
14.342
53.494
2.048
83.916
124.470
369.520
11.369
5.192
56.003
9.858
6.794
18.973
40.243
5.063.719

n 2008, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au colectat venituri din taxe i impozite de 5.000 de miliarde de euro, ceea ce reprezint,
40,5% din Produsul Intern Brut la nivelul blocului european.

1. Regimul fiscal de impunere a veniturilor persoanelor fizice

Impozitul pe venit a fost introdus pentru prima data n Marea Britanie, spre sfrsitul secolului al XVIII-lea. n preajma primului razboi mondial au mai introdus acest
impozit si alte tari cum ar fi: SUA, Japonia, Germania, Franta, Olanda, Belgia.

Introducerea impozitului pe venit a nascut numeroase discutii referitoare la diferentele dintre impozitul pe venit care globalizeaza toate sursele de venit si impozitul
cedular care impoziteaza veniturile pe fiecare sursa de venit.

S-ar putea spune ca existenta unui impozit pe venit ideal ar necesita o baza ct mai larga de impozitare, deduceri personale de baza suficient de mari astfel nct sa se
excluda contribuabilii cu venituri mici de la impunere, asigurndu-se astfel o impunere progresiva n functie de marimea venitului.

1.1.Impozitul pe venitul global pe plan international.

n toate tarile Uniunii Europene, statul percepe un impozit pe venitul persoanelor fizice. Structura fundamentala a sistemului de impunere a veniturilor persoanelor
fizice este practic asemanatoare n toate tarile Uniunii Europene. Diferentele apar n cazul cotelor de impunere. Cotele de impunere reprezinta procentajele aplicate la
sumele impozabile. Sumele obtinute de contribuabili se ncadreaza n transele de venit stabilite prin lege. n functie de transa n care se ncadreaza, veniturile respective
se impoziteaza cu o anumita cota de impunere.

Veniturile impozabile se obtin prin deducerea unei sume fixe numita "deducere de baza", din venitul net obtinut de contribuabil. Deducerea poate lua diferite forme.
Astfel, n unele tari, aceasta deducere se poate prezenta sub forma impozitarii primei transe de venit cu cota 0%, iar n altele se acorda o reducere a obligatiei fiscale prin
"credit al impozitului de baza", adica din impozitul calculat si datorat se deduce o suma fixa, egala pentru toti contribuabilii. Totusi, n cele mai multe tari, se practica
deducerea personala de baza, care reprezinta o suma fixa care reduce baza de impozitare a fiecarui contribuabil.

Cu exceptia Germaniei care aplica formule fiscale diferite, veniturile care depasesc pragul deducerilor sau care nu sunt impozitate cu cota 0%, sunt repartizate pe
transe de venit. Numarul transelor de venit variaza de la tara la tara: n Suedia venitul se impoziteaza ntr-o singura transa, n Islanda si Irlanda n doua transe, n timp ce
n Luxemburg, Mexic, Spania si Elvetia venitul se impoziteaza n opt transe. n cadrul unei transe, veniturile sunt impozitate la aceeasi cota de impunere, cota care creste
de la o transa la alta. Se obtine astfel un impozit progresiv.

Deducerile personale n Marea Britanie cresc si pe categorii de vrsta a contribuabililor, respectiv pentru persoanele cuprinse ntre 65- 74 de ani si apoi pentru
persoanele ce depasesc 75 de ani. Diferentieri la nivelul deducerilor personale se fac si pentru persoanele nevazatoare sau pentru vaduve.

Spre deosebire de sistemul deducerilor personale, sistemul bazat pe credite pentru impozit nu tine seama de nivelul venitului contribuabilului. Un astfel de sistem este
utilizat n tari ca: Austria, Canada, Ungaria, Islanda, Italia, Mexic, Noua Zeelanda, Polonia, Portugalia.

Gradul de progresivitate al unui barem de cote creeaza dependenta fata de dimensiunile transelor de impunere si a cotelor marginale aplicate pe venitul fiecarei
transe. Att nivelul transelor de impunere, ct si al cotelor marginale variaza de la o tara la alta, reflectnd diferite moduri n care statele realizeaza o repartitie echitabila a
obligatiei fiscale. Cotele maxime de impunere a veniturilor prelevate de stat sunt de 25% n Suedia, 33% n Noua Zeelanda si de 60% n Tarile de Jos.

n Irlanda si Noua Zeelanda, contribuabilii al caror nivel de venit corespunde venitului mediu pe economie, sunt asimilati la cote maxime, respectiv de 48% si 33%. n
Germania, Austria, Belgia, Canada, Finlanda, Franta, Tarile de Jos si Marea Britanie salariatii pot cstiga cam de doua ori venitul mediu pe economie nainte ca sa
plateasca impozitul la cota maxima. n schimb, contribuabilii elvetieni si americani nu sunt asimilati la cota maxima atta timp ct veniturile lor nu ating de zece ori
venitul mediu pe economie. Pentru contribuabilii turci, venitul lor poate depasi de 29 de ori venitul mediu pe economie nainte ca sa fie impozitati cu cota maxima.

Specific sistemului fiscal turcesc este ca anumite venituri care n Romnia se globalizeaza, n Turcia se impoziteaza cu impozit final, ca de exemplu:

- pentru veniturile din profesii liberale cota este de 22%, exceptie facnd artistii si scriitorii care sunt impozitati cu cota de 16,5%

Dintre tarile care au un sistem fiscal bazat pe credite pentru impozit amintim Italia, al carei credit pentru fiecare copil sau persoana n ntretinere a evoluat de la
336.000 lire italiene (ITL) n 1999 la 408.000 ITL n 2000, la 516.000 ITL n 2001 si la 552.000 ITL n 2002. Se mai acorda un credit suplimentar pentru fiecare copil cu vrsta
sub trei ani, n suma de 240.000 ITL.

Sistemul fiscal din Germania este asemanator cu cel din Romnia n cazul ctorva elemente. De exemplu, angajatorii au obligatia sa retina un impozit anticipat din
salariu, n contul impozitului pe venitul global. Contribuabilii care obtin altfel de venituri trebuie sa efectueze 4 plati anticipate n contul impozitului pe venitul global. Plata
impozitului, care trebuie efectuata pna la 31 mai a anului urmator, atrage dupa sine, daca nu este efectuata la termen, majorari de ntrziere si penalitati.

n Germania, contribuabilii casatoriti pot opta pentru un venit pe familie, ceea ce reduce obligatia de plata a fiecarui contribuabil membru al familiei (se totalizeaza
veniturile obtinute si se mparte la doi, suma ce revine fiecarui contribuabil fiind mai mica, deci impozitata cu o cota progresiva mai mica). Ratele progresive variaza de la
22,9% la 51%.

Printre tarile cu sisteme fiscale mai deosebite sunt si Norvegia si Belgia.

Sistemul norvegian de impunere a veniturilor foloseste doua categorii de venituri: venitul global si venitul individual. Venitul global este venitul net baza de calcul si se
calculeaza pentru toti contribuabilii, att pentru persoane fizice ct si pentru persoane juridice. Include toate veniturile impozabile din munca, afaceri si capital. Din
aceste venituri se scad deducerile si scutirile cum ar fi: dobnzi, deduceri personale ale angajatului si veniturile din pensii. Venitul individual este venitul brut baza de
calcul si reprezinta totalitatea veniturilor din salarii, pensii pentru care se calculeaza contributiile sociale.

Specificitatea acestui sistem consta n divizarea n doua categorii: clasa 1 si clasa 2. Principala deosebire dintre cele doua clase este ca deducerile din clasa 2 sunt
duble fata de sumele acceptate pentru clasa 1. Contribuabilii necasatoriti sunt cuprinsi n totalitate n clasa 1. Cuplurile de contribuabili casatoriti pot alege clasa de
impozit n vederea celui mai mic impozit total pe familie. Familiile n care doar un singur partener obtine venituri sunt trecute la clasa 2 de obicei, iar familiile n care
amndoi partenerii obtin venituri sunt, de obicei, cuprinsi n clasa 1. Parintii singuri sunt asimilati n totalitate la clasa 2.

Cota de impunere maxima pentru veniturile din salarii si activitati independente este, de obicei, de 55,3%, exceptie facnd persoanele din Nordul Norvegiei care au
taxe mai reduse si deduceri speciale.

Pentru persoanele peste 34 de ani care economisesc pentru a si cumpara o casa se fac reduceri de impozit. Limita anuala a economiilor este de 15.000 NOK (sau
1.800$) cu reduceri la impozit de 20% din suma anuala economisita. Limita maxima este de 100.000 NOK (sau12.000$). Deducerea personala de baza este de 120.000 NOK

(sau 14.400$).

Impozitul pe venitul net:

- pentru persoane fizice 28%

- pentru persoanele din Nordul Norvegiei 24,5%

Deducerile personale pentru clasa 1 de venituri sunt de 28.800 NOK (sau 3.456$), iar pentru clasa 2 sunt de 57.600 NOK (sau 6.912$).

(S-a calculat la un curs valutar 1NOK=0,12$.)

Sistemul belgian de impunere a veniturilor percepe pentru veniturile din dobnzi, de capital sau din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare un
impozit retinut la sursa de 25%, 20%, 15%. Pentru veniturile care se globalizeaza se aplica cote progresive de la 25% la 55% asupra venitului global, din care s-au scazut
n prealabil deducerile (donatii, pensii alimentare) si reducerile (pentru copii n ntretinere).

Specificitatea sistemului belgian consta n tratamentul special acordat contribuabililor casatoriti care sustin financiar singuri familia. Pentru acestia, 30% din veniturile
lor, dar nu mai mult de 270.000 franci belgieni (BEF), este alocat partenerului sau si se impoziteaza separat pe numele acestuia. De asemenea, contribuabilii cu activitati
independente pot aloca partenerilor (sotilor/sotiilor) lor, 270.000 BEF, daca acestia au participat la afacere.

Desi majoritatea tarilor europene si-a propus o scadere a cotelor de impunere (Germania si-a propus un program pna n 2005), se poate remarca ca, totusi,
contribuabilii tarilor europene ating transele de impunere maxima la nivele de venit mult mai mici dect contribuabilii americani.

Cum sunt impozitate pensiile in sistemele publice din tarile membre ale UE? Care este nivelul contributiilor si
varsta de pensionare?
Posted on July 9, 2010 by Andreea Paul

O dezbatere politica fierbinte va fi generata de modelul de impozitare pentru care va opta Romania in domeniul pensiilor. Este necesara vreo modificare in
acest sens, corelata cu reforma sistemului public de pensii? Eu spun categoric da. Daca nu toti imi impartasesc optiunea, am certitudinea ca in cel putin doua
puncte suntem cu totii de acord: batranetea nu trebuie sa fie sinonima cu saracia si munca trebuie stimulata. Munca multa inseamna contributii mari, iar ele
trebuie recompensate cu pensii mari. Inainte sa cernem opiniile pro si contra privind marimea pensiilor si varsta de pensionare pe care si le pot permite
romanii, concluziile consultarilor publice ce vor urma, iata pentru ce sisteme de impozitare au optat statele membre ale UE sau Norvegia si alte state
dezvoltate din OECD.

De pilda, Bulgaria, Slovacia si Lituania nu impoziteaza defel pensiile. Germania, Norvegia, Austria, Portugalia, Slovenia, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Cipru, Malta sau Romania
nu impoziteaza pensiile cele mai mici. In schimb, Franta, Spania, Irlanda sau Olanda impoziteaza inclusiv cele mai mici pensii cu cote intre 5,5% (Franta) si 33,5% (Olanda).

Aproximativ jumatate din statele europene includ pensiile in categoria veniturilor si le impoziteaza ca atare, in marea lor majoritate cu cote progresive. Adeseori, cele mai inalte trepte
de impozitare depasesc 40%. Se ridica chiar la 52% pentru cele mai mari pensii in Olanda. Celelalte state aplica reguli specifice de impozitare bazate, de obicei, pe anumite trepte de
pensii care se pot modifica de la un an la altul.

Exista insa si tari in care pensionarii platesc din pensie o contributie la asigurari de sanatate: Finlanda (1.5%), Austria (3.75%), Norvegia (3%), Germania (0.85%).

Sa nu omitem insa ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar, iar reforma actualelor sisteme de pensii este pe agenda europeana cu rang de prioritate
zero. O dezbatere publica a fost lansata de catre Comisia Europeana pe 7 iulie 2010.

Sa lamurim pe indelete aceste aspecte.

I. Pensiile nu se impoziteaza in 3 tari europene: Bulgaria, Slovacia si Lituania.

II. Pensiile sunt considerate venituri si se impoziteaza cu aceleasi cote ca si veniturile, in general fiind vorba de cote progresive, in urmatoarele tari:

 Grecia:
- Se aplica regulile generale de impozitare, cu exceptia invalizilor de razboi si a familiilor acestora, respectiv pentru nevazatori.
- Incepand cu anul 2010 au fost introduse 9 trepte de impozitare, cea mai ridicata treapta fiind de 45% pentru un venit mai mare de 100.000 Euro anual.
Spania:
- Incepand cu anul 2007 s-a facut trecerea de la 5 la 4 trepte de impozitare in functie de nivelul pensiei anuale:
a. 0 Euro 17.707 Euro 24%
b. 17.707 Euro 33.007 Euro 28%
c. 33.007 Euro 53.407 Euro 37%
d. > 53.407 Euro 43%
Franta:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro 5,875 Euro 5,5%
b. 11,721 Euro 26,030 Euro 14%
c. 26,031 Euro 69,783 Euro 30%
d. > 69,783 Euro 40%
Irlanda:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro 36,400Euro 20%
b. > 36,400Euro 41%
Finlanda:
- Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 15.200 Euro anual.
- Se aplica cote progresive intre 6,5 % 30,5%,
Cipru:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro 19.500 Euro 0%
b. 19,500 Euro 28.000 Euro 20%
c. 28.000 Euro 36.301 Euro 25%
d. > 36.301 Euro 30%
Luxemburg:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv cu 17 trepte de impozitare.
Malta:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv, pe 4 trepte de impozitare pentru pensiile anuale: pana la 8.500 Euro 0%; intre 8.500 Euro 19.500 Euro: 15%
25%; peste 19.500 Euro 35%.
Olanda:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv pe 4 trepte pentru pensiile anuale: pana la 17.500 Euro 33,5%; intre 17.500 54.776 Euro: 41,8%- 42%; peste 54.776
Euro 52%.
Marea Britanie:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv.
Belgia:
- Se aplica cota progresiva intre 25% 50%.
Romania:
- Se aplica cota unica de 16% pentru pensiile mai mari de 1.000 lei lunar se aplica doar sumei care depaseste 1.000 de lei, nu integral la pensia mai mare de
1.000 de lei. Sub 1000 lei pensiile nu se impoziteaza.

III. Reguli specifice de impozitare a pensiilor gasim in tarile:

Norvegia:
- Pensiile sunt supuse impozitului pe venit progresiv, cu exceptia pensiei minime.
- Incepand cu 2010 se aplica un impozit de 15% pentru pensionarii care nu domiciliaza in Norvegia.
Germania
- Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 16.800 Euro anual (suma se dubleaza pentru persoane casatorite) acordate in anul 2008.
- In anul 2009, limita de impunere fiscala a scazut la 16,460 Euro anual.
Austria:
- Nu se impoziteaza in 2008 pensiile mai mici de 13.500 Euro anual, iar in 2009 pensiile mai mici de 15.000 Euro.
Portugalia:
- Nu se impoziteaza pensiile sub 6.000 Euro anual, dar sunt impozitate cele peste 6000 euro.

 Slovenia:
- Incepand cu 2009 nu se impoziteaza pensiile mai mici de 3.051,35 Euro pe an (Euro 254,27 pe luna), dar se impoziteaza cele care depasesc aceasta limita.
Suedia:
- Pentru persoanele cu varste peste 65 ani nu se impoziteaza pensiile mai mici de 2.953 Euro lunar.
- In rest, se aplica impozitul pe venit, cu exceptia ajutorului de intretinere pentru varstnici.
Ungaria:
- Pensiile cumulate cu salariul se impoziteaza.
Letonia:
- Pensiile acordate inainte de 1 ianuarie 1996 nu sunt impozabile.
- Se impoziteaza insa pensiile acordate sau recalculate dupa 1 ianuarie 1996 mai mari de 1.980 LVL anual ( 2.819 Euro).
Estonia:
- Pentru persoane care desfasoara activitati profesionale se aplica 0% impozit pentru pensiile mai mici de 3.000 EEK lunar (192 Euro).
- Pentru persoane care nu desfasoara activitati profesionale se aplica 0% pentru pensiile mai mici de 5,250 EEK lunar (336 Euro).
- Se aplica cota unica peste aeste niveluri.

IV. Batranetea nu trebuie sa fie sinonima cu saracia. Cat trebuie sa contribuim si cati ani?

Romania ramane nu doar cu cea mai mica pensie in UE (cu exceptia doar a Bulgariei), cu cea mai mica varsta efectiva si legala de pensionare (cea din urma
va creste la 60 de ani pentru femei si la 65 de ani pentru barbati pana in 2015), cu cea mai subdezvoltata piata a fondurilor publice de pensii administrate
privat (cu doar 0,5% din PIB, fata de Bulgaria 4% din PIB, Letonia, Slovaia 5% din PIB, Estonia 7% din PIB, Ungaria 10%, Polonia 14% din PIB), dar
si cu cea mai mica contributie la pilonul II pe pensii in randul statelor care au astfel de sisteme (cu exeptia doar a Letoniei).

Vezi tabelul din atasament pentru detalii: tabel-11

Mai mult decat atat, cand vorbim de varsta de pensionare in Romania trebuie sa tinem seama ca, in momentul de fata, varsta reala medie de pensionare este
de 55,5 de ani, semnificativ mai mica decat in celelalte tari europene: Irlanda 64,1 ani; Marea Britanie 63,1 ani; Letonia 62,7 ani; Spania 62,6 ani;
Estonia 62,1 ani; Germania 61,7 ani; Finlanda 61,6 ani; Italia 60,8 ani; Grecia 61,4 ani; Austria 60,9 ani Slovenia 59,8 ani; Franta 59,3 ani;
Polonia 59,3 ani.

Sa nu omitem insa ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar. Insisi comisarii europeni reclama bomba cu ceas a sistemelor
publice de pensii care trebuie rapid reformate. Comisia Europeana a publicat de curand Green Paper on Pensions, ocazie cu care au aparut noi puncte de

interes pe agenda europeana. Este vorba in special de: asigurarea adecvarii si a sustenabilitatii sistemelor de pensii; cresterea varstei de pensionare si
asigurarea unui echilibru intre durata vietii profesionale si a vietii la pensie; inlaturarea obstacolelor din calea mobilitatii pensiilor in plan pan-european;
pensii mai sigure si mai transparente, respectiv un acces imbunatatit la informatie si educatie financiara.

In general, contributiile la pensii nu au fost modificate in ultimii doi ani in statele membre ale UE. In schimb, varstele de pensionare au crescut si vor creste
in continuare pana la 65 de ani, in general, chiar 67 de ani in tari precum Germania, Danemarca sau Suedia.

UE lanseaza o dezbatere publica pe data de 7 iulie 2010 cu privire la asigurarea unor sisteme adecvate de pensii, sigure si sustenabile si a modului in care
actiunile la nivel european pot sustine eforturile nationale in acest domeniu. Un sondaj recent arata insa ca 73% din cetatenii europeni anticipeaza ca vor
avea niveluri mai mici ale pensiilor in viitor, ca vor trebui sa munceasca mai multi ani pana la pensionare sau ca vor trebui sa economiseasca mai multi bani
pentru batranete.

Provocarea majora tine de consecintele populatiei tot mai imbatranite a Europei: in 2008 raportul intre persoanele cu varsta de munca activa (15-64 ani) si
cele peste 65 ani era de 4:1. Pana in 2060 acest raport va deveni 2:1. Contractia economica, precaritatea bugetelor publice, instabilitatea financiara si
cresterea ratei somajului au accentuat necesitatea de a reforma sistemele actuale de pensii. Consultarea este deschisa cetatenilor, partenerilor sociali,
guvernelor nationale, ONG-urilor, organizatiilor care reprezinta persoanele in varsta, fondurilor de pensii pana pe data de 15 noiembrie 2010 (vezi aici).
Dupa inchiderea perioadei de consultari, Comisia Europeana va analiza toate raspunsurile si va formula o opinie cu privire la actiunile dezirabile la nivelul
UE. In acest cadru se impune sa ajungem la un acord si o decizie politica pe plan intern, rupt de cercul vicios al demagogiei.

Romnii pltesc cel mai mic impozit din UE

Marti, 29 iulie 2008 Sursa: Curierul National Autor: Cristina Chico

Recomanda:

Sursa foto: Curierul National

15:19 Spune-mi ce facultate ai absolvit ca s i spun ct de repede gseti serviciu

15:08 Tenis de mas: CE din Polonia - Dodean i Samara vor lupta pentru aur la dublu
15:01 Google renun la serviciul de socializare Buzz
14:33 Au furat 6.400 de lei din cinci aparate de jocuri, n oraul Abrud, judeul Alba
14:22 Organizaia de Femei a PDL i desemneaz noua conducere

Politice

Leonard Orban, despre Traian Bsescu: Este decizia sa dac ine sau nu cont de prerile consilierilor si

Sorin Oprescu va oferi consultan autoritilor din Chiinu pentru dezvoltarea oraului

Udrea: Mai toate femeile din PDL care au funcii importante au fost suinute de Traian Bsescu

Candidatura lui Robert Negoi pentru Primria de la 3, torpilat din interior. Nu putem s mergem n campanie cu un miliardar. Ce rspunde Negoi

Roberta Anastase: PSD i USL i-l doresc pe Adrian Nstase premier dac vor ctiga alegerile

Sci&Tech

Sony Ericsson va produce de anul viitor exclusiv smartphone-uri

Google renun la serviciul de socializare Buzz

n Romnia, impozitul asupra veniturilor persoanelor fizice este de 16%, pe cnd n Danemarca este de 59%
Romnia are cel mai redus nivel de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, de 16%, precum i unul din cele mai mici impozite pentru profitul companiilor, tot de 16%, ns i cea
mai sczut pondere n PIB a ncasrilor bugetare, arat raportul din 2008 "Taxation trends in the European Union", informeaz NewsIn.
Potrivit raportului realizat de Directoratul pentru Taxe i Uniune Vamal al Comisiei Europene i de biroul european de statistic Eurostat, Romnia aplic cel mai sczut impozit
asupra veniturilor persoanelor fizice, de 16%, cele mai mari taxe asupra veniturilor populaiei - de 59% - fiind impuse n Danemarca.
Media impozitului pe veniturile persoanelor este de 38,7% n cadrul Uniunii Europene (UE), neschimbat din 2006. n zona euro, media impozitului pe veniturile persoanelor este de
40,24%. n afar de Romnia, doar Slovacia mai aplic un impozit de sub 20% asupra veniturilor persoanelor, acesta fiind de 19%. Bulgaria impoziteaz veniturile personale cu 24%.
rile nordice i cele din Benelux au cele mai ridicate niveluri de taxare pe venitul persoanelor fizice, de peste 50%. Astfel, dup Danemarca, cu 59%, urmeaz Suedia, cu 56,55%,
Olanda, cu, 52%, Finlanda, cu 50,46%, i Belgia, cu 50%.
Romnia a avut cele mai mici venituri din taxe n PIB
n ce privete impozitele aplicate pe profitul companiilor, rile din UE au tendina de a le reduce, n 2008 nregistrndu-se o scdere de 0,9 puncte procentuale fa de anul anterior.
Media n cadrul UE este de 23,59%, n timp ce n zona euro aceasta se situeaz la 26,45%.
apte dintre statele membre au redus, anul trecut, cota de impozitare a profitului companiilor, cele mai mari reducerifiind efectuate de Germania, cu 8,9% pn la 29,8%, i de Italia 5,9% pn la 31,4%.
Companiile care pltesc cele mai ridicate impozite pe profit sunt cele din Malta, unde rata de impozitare este de 35%. Prin contrast, cele mai mici cote de impozit pe profit le pltesc
companiile care au activiti n Bulgaria i Cipru, de 10%. n Romnia, impozitul pe profitul companiilor este de 16%, al aselea cel mai mic nivel din UE.
n 2006, veniturile din taxe i impozite ale Romniei, inclusiv contribuiile sociale, s-au cifrat la 28,6% din produsulintern brut (PIB), n cretere cu 0,7% fa de 2005. Potrivit raportului,
Romnia a avut cele mai mici venituri din taxe n PIB, n timp ce Danemarca a avut cele mai ridicate ncasri bugetare, de 49,1% din PIB.
Cresc taxele pe consum i capital i scad cele pe munc n UE
Anul trecut, rile din UE au crescut taxele pe consum, inclusiv taxa pe valoarea adugat (TVA). Totui, exist o diferen important ntre statele membre, Bulgaria avnd accize pe
tutun i alcool de aproape cinci ori mai mari dect Olanda.
n ce privete taxele asupra muncii, dei exist un consens la nivelul UE n privina reducerii lor, doar trei state membre - Bulgaria, Slovacia i Belgia - au realizat acest lucru pn n
2006. n schimb, Olanda, Polonia, Ungaria, Spania i Germania au nregistrat creteri la acest capitol. Malta i Cipru sunt rile UE cu cel mai redus nivel de impozitare a muncii.
Taxarea capitalurilor este n cretere n UE, diferenele fiind ns foarte mari. Astfel, Irlanda aplic un impozit pe capital de 42,5%, n timp ce, n Estonia, cota este de doar 8,4%.
Raportul mai arat c taxele legate de protecia mediului s-au diminuat n rile din zona euro i au nceput s creasc n noile state membre ale comunitii europene. Totui, n
prezent, abia un euro din 15 provine din taxele de mediu.
Datele statistice pentru 2005 indic faptul c, n Romnia, se pltea o tax nominal de 61 euro pentru tona de echivalent petrol, n timp ce n Italia contribuia era cea mai mare, de
234 euro pentru tona de echivalent petrol.

Modificarea cotei unice sau trecerea la un sistem de impozitare progresiv a

veniturilor, luat n calcul pentru 2011
Postat la: 29.06.2010 14:02 Ultima actualizare: 30.06.2010 11:22

Modificarea cotei unice sau trecerea la un sistem de impozitare progresiv a veniturilor, luat n calcul pentru 2011

Modificarea cotei unice sau trecerea la un sistem pentru impozitare progresiv a veniturilor reprezint o variant de lucru pentru elaborarea bugetului pentru
2011, a declarat, mari, ministrul Finanelor, Sebastian Vldescu. "Cred c tot sistemul de taxe i impozite trebuie regndit pentru 2011. Deocamdat,
elaborm opiuni pe care le oferim lumii politice, care trebuie s decid n acord cu partenerii sociali, pentru c e nevoie de consens. (...) Din punctul meu de
vedere, subiectul cota unic este deschis", a spus Vldescu, citat de Mediafax.
El a punctat c, n ceea ce privete TVA, opiunile sunt nchise, ntruct nu poate fi luat n calcul o nou majorare a acestei taxe.

Oficialul MFP a precizat c n prezent se lucreaz la un nou sistem de impozitare a proprietilor, fiind analizate inclusiv bazele de stabilire a cotelor de
impunere, mai ales c n Romnia nu exist un sistem de evaluare.
"Trebuie s regndim sistemul de impozitare a proprietilor, fr s uitm c exist o baz mare de ceteni care nu i permite s plteasc impozite pe
proprietate foarte mari. Probabil c nu vor exista majorri pentru marea mas, pentru cineva care, de exemplu, locuiete n dou-trei camere la bloc i are
venituri mici. Creterile vor fi pentru cei cu numr mare de proprieti sau cu proprieti consistente", a spus Vldescu.
El a precizat c elaborarea bugetului pe 2011 va ncepe cel mai probabil n luna august, dup ce vor fi convenii indicatorii pentru urmtorii ani cu experii
FMI i vor ncepe discuiile privind strategia fiscal cu noul consiliu fiscal, care va fi definitivat sptmna viitoare.
Vldescu a reamintit c prin nelegere cu FMI vor fi disponibilizai pn la finele anului 70.000 de bugetari, dar a adugat c fiecare instituie i autoritate va
face propria evaluare a schemei de personal, iar autoritile locale vor intra pe standardele de cost i de personal.
Potrivit oficialului MFP, Ordonana de Urgen privind normele de cheltuieli ale administraiei locale va fi aprobat sptmna viitoare.
El a adugat c prin acest act normativ vor fi reduse, cel mai probabil, i cotele defalcate care merg la autoritile locale, dar nu s-a decis nc varianta
final.

Vldescu a mai spus c, inclusiv la nivelul MFP, se lucreaz la o nou schem de funcionare, unde se analizeaz posibilitatea meninerii unei administraii
financiare, integrarea Grzii Financiare ntr-un sistem unic de control i externalizarea unitilor de suport. n prezent, ministerul are 29.000 de angajai.

Taxa pe valoarea adugat (TVA)

TVA-ul se aplic n statele membre din 1970. Activitile legislative ale UE vizeaz coordonarea i armonizarea legislaiei privind TVA n scopul
funcionrii adecvate a pieei interne. Directiva 2006/112/CE urmrete o armonizare a regulamentelor privind TVA n jurul a dou mrci fiscale.

TEMEI JURIDIC
Conform articolului 93 din Tratatul CE, Consiliului i se cere s adopte msuri pentru armonizarea impozitelor pe cifra de afaceri, a accizelor i a altor taxe
indirecte acolo unde aceasta este necesar pentru a asigura instituirea i funcionarea pieei interne.

OBIECTIVE
Conform primei Directive privind TVA din 11 aprilie 1967 statele membre i-au nlocuit taxele indirecte generale cu un sistem comun pentru a atinge
transparena n ceea ce privete eliminarea impozitrii exporturilor i reimpozitarea importurilor n schimburile comerciale din cadrul CEE (a se
vedea mai jos). Toate statele membre introduseser TVA-ul pn la nceputul anilor '70.

n aprilie 1970 s-a adoptat decizia de a finana bugetul CEE din resursele proprii ale Comunitilor. Acestea urmau s includ pli bazate pe un procentaj
din TVA i obinute prin aplicarea unei rate comune de impozitare pe o baz de evaluare determinat uniform n conformitate cu normele comunitare.
Obiectivul principal al Directivei 77/388/CEE din 17 mai 1977 cunoscut de regul sub denumirea de cea de a asea Directiv privind TVA a fost de a
garanta c fiecare stat membru are o baz TVA n mare parte identic: adic, prelevarea TVA-ului pentru aceleai tranzacii. Numeroase directive ulterioare
de modificare au ncercat s nlture anomaliile. n sfrit, Directiva 2006/112/CE (Directiva privind TVA), adoptat n 2007, reunete mai multe modificri
aduse de-a lungul anilor celei de a asea Directive privind TVA ntr-un singur instrument legislativ, simplificnd i clarificnd astfel legislaia n acest domeniu.

n 1985, Comisia a publicat Cartea alb privind piaa unic, n care partea a III-a a vizat nlturarea barierelor fiscale. Un pachet substanial de propuneri
legislative a fost publicat n perioada 1987-1990. Nevoia de aciune a provenit din principiul destinaiei aplicat tranzaciilor dintre statele membre. Ratele
TVA i ale accizelor aplicate sunt cele ale rii consumului final; iar veniturile totale se acumuleaz n bugetul rii respective. Metoda prin care acest sistem a
fost administrat la vremea respectiv necesita controale fizice la frontiere. Din momentul n care bunurile comercializate prseau o ar, acestora le erau
eliminate impozitele (de exemplu n cazul TVA, aplicarea ratei zero) i apoi, reimpozitate la intrarea ntr-o alt ar. Era necesar o documentaie
complex pentru bunurile ce tranzitau statele membre. Raportul Cecchini a concluzionat c controalele la frontiere reprezentau n costuri pentru comercianii
intracomunitari aproximativ 8 000 milioane ECU sau 2 % din cifra lor de afaceri.

REALIZRI
A. Sistemul TVA
1. Propuneri iniiale

Soluia propus iniial de ctre Comisie [COM(87) 322] a implicat o modificare a aa-numitului principiu al originii. n loc s li se aplice rata zero,
tranzaciile dintre statele membre pltitoare de TVA ar suporta taxa deja prelevat n ara de origine, pe care comercianii ar putea ulterior s o deduc ca
tax aferent intrrilor, n mod normal. n teorie, acest lucru ar fi condus la tratarea bunurilor transferate ntre, de exemplu, Anglia i Frana sau Frana i
Germania n exact acelai fel ca bunurile transferate ntre Anglia i Scoia sau Bavaria i Hessen. Ar fi rmas, cu toate acestea, o diferen major: TVA-ul
pltit n Anglia i Scoia este preluat de aceeai trezorerie; cel pltit n Anglia i Frana, nu. Estimrile au artat c ar fi existat transferuri considerabile de
venituri fiscale, mai ales ctre Germania i Benelux, de la celelalte state. Prin urmare, Comisia a propus instituirea unui sistem de
compensare [COM(87) 323] pentru a realoca TVA-ul ncasat n rile de origine rilor de consum. Acest lucru ar fi putut fi bazat pe declaraii de TVA, pe
statistici macroeconomice sau pe tehnici de eantionare.

2. Sistemul tranzitoriu

Cu toate acestea, propunerile Comisiei s-au dovedit inacceptabile pentru guvernele statelor membre. n cea de a doua jumtate a anului 1989, un grup de
lucru la nivel nalt convocat de Consiliu a propus o alternativ.

Aceasta meninea principiul destinaiei pentru tranzaciile ce implic pltitorii de TVA. Aceasta a devenit baza sistemului tranzitoriu propus de ctre
Comisie n anul urmtor i care a intrat n vigoare la nceputul anului 1993 (Directiva 91/680/CEE din 16 decembrie 1991 i Directiva 92/111/CEE din 14
decembrie 1992). Dei controalele fiscale la frontiere au fost eliminate, comercianilor li se cere s in evidene detaliate ale achiziiilor din i a vnzrilor
ctre alte ri, iar sistemul este controlat prin cooperare administrativ ntre autoritile fiscale ale statelor membre.

Principiul originii se aplic, n general, tuturor vnzrilor ctre consumatorii finali: adic, odat ce TVA-ul a fost pltit pentru bunuri ntr-o ar, acestea
pot circula n cadrul Comunitii fr controale suplimentare sau fr a fi supuse impozitrii. Exist trei regimuri speciale n care nu se aplic acest principiu:

vnzrile la distan: internet, comand prin pot sau companii similare ce au vnzri peste un anumit prag ctre orice stat membru trebuie s
preleveze TVA la rata aplicat n ara respectiv (adic, unde sunt livrate bunurile);

persoane juridice scutite de la plata taxei (adic, spitale, bnci, autoriti publice etc.): n cazul n care acestea cumpr bunuri peste un anumit prag
dintr-un alt stat membru, acestora li se cere s plteasc TVA pentru acestea la rata aplicat pentru acestea la nivel naional, n ciuda faptului c livrrilor li
se aplic teoretic rata zero (adic, cumprtorul mai curnd dect vnztorul este responsabil de tax);

mijloace de transport noi: brci, avioane i autoturisme sub ase luni sunt impozitate n ara cumprtorului, chiar dac sunt achiziionate ntr-un alt stat
membru.

3. Ctre un sistem definitiv

Intenia iniial a fost ca acest sistem tranzitoriu s se aplice pn la sfritul anului 1996. Conform articolului 35 litera (a) din a asea Directiv privind TVA
modificat, Comisiei i s-a cerut s prezinte propuneri pentru un sistem definitiv nainte de sfritul anului 1994, iar Consiliului s adopte o decizie cu privire
la aceasta nainte de sfritul anului 1995. Cu toate acestea, nu au fost prezentate propuneri legislative formale.

n vederea atingerii acestui obiectiv final, a fost propus n 1997 un proiect de directiv pentru a conferiComitetului privind taxa pe valoarea adugat, care
este format din reprezentani naionali i este prezidat de Comisie, mai multe puteri de decizie [COM(97) 325]. Noi propuneri de nlocuire a celei de a asea
Directive privind TVA cu un sistem de deduceri n ara de nregistrare, mpreun cu o propunere asociat privind eligibilitatea pentru
deduceri [COM(1998) 377], au fost publicate n 1998. Cu toate acestea, toate aceste propuneri au fost retrase de ctre Comisie deoarece nu ar fi fost anse
realiste ca acestea s fie adoptate.

4. Strategie viabil n vederea mbuntirii sistemului actual

n 2000, Comisia i-a ndreptat atenia dinspre o tendin ctre un sistem definitiv nspre msuri n vederea mbuntirii mecanismelor tranzitorii actuale.
n iunie 2000 aceasta a publicat o Comunicare privind oStrategie de mbuntire a funcionrii sistemului TVA n contextul pieei interne
[COM(2000) 348], subliniind o nou list de prioriti i un calendar. mbuntirea sistemului actual cu pai mruni mai curnd dect vizarea unei schimbri
radicale ctre un sistem definitiv pare s fie cea mai viabil alternativ.

La 20 octombrie 2003, Comisia a prezentat o Comunicare [COM(2003) 614] privind Revizuirea i actualizarea prioritilor strategiei privind
TVA coninnd un raport intermediar privind progresul fcut n perioada 2000-2003. n aceast perioad au fost adoptate nou propuneri privind TVA
prezentate n 2000. Evaluarea general a Comisiei privind succesul noii strategii cu ncepere din 2000 a fost pozitiv, menionnd c noua strategie a oferit
Consiliului un nou elan cu privire la aspectele privind TVA.

Mai multe directive au modificat a asea Directiv privind TVA (77/388/EC) ncepnd din 1977. Cel mai important instrument legislativ recent al UE privind
TVA este reprezentat de Directiva 2006/112/CE. Aceast Directiv privind TVA este de fapt o reformare a celei de a asea Directive privind TVA
astfel cum a fost modificat de-a lungul anilor, reunind diferite dispoziii (a se vedea punctele a i b de mai jos) ntr-un singur instrument legislativ, oferind
astfel o mai mare claritate.

n conformitate cu strategia revizuit din 2000, aciunea comunitar pe termen scurt ar trebui s se axeze n mare parte pe simplificare, modernizare, o
aplicare mai uniform i cooperare administrativ.

a. Simplificare i modernizare

O simplificare a sistemului reprezentanilor fiscali [COM(1998) 660] a fost publicat n 1998 i adoptat de ctre Consiliu n 2000. Aceast directiv a
anulat cu ncepere de la 1 ianuarie 2002 obligaia impus de ctre sistemul TVA operatorilor europeni de a numi un reprezentant fiscal pentru persoanele
impozabile nestabilite.

O Directiv privind armonizarea coninutului facturilor i modernizri ale sistemului de facturare electronic [COM(2000) 650] a fost adoptat de ctre
Consiliu n 2002. Aceast directiv a definit detaliile ce trebuie incluse ntr-o factur i a simplificat i modernizat pentru a ine seama de noile tehnologii i
metode de facturare.

Importana din ce n ce mai mare a tehnologiei informaiei a concentrat atenia asupra aplicrii TVA n acest domeniu. Comisia a propus o Directiv
privind regimul taxei pe valoarea adugat aplicabil n serviciile de telecomunicaii [COM(97) 4], ca urmare a unei decizii a Consiliului de a aplica o
derogare temporar de la dispoziiile obinuite ale celei de a asea Directive privind TVA i de a aplica o procedur de taxare invers (care rmne n
vigoare). O modificare la TVA privind comerul electronic [COM(2000) 349] a fost adoptat n 2002, fapt care a creat condiii de concuren echitabile n
domeniul impozitrii comerului electronic.

La data de 7 octombrie 2003, a asea Directiv a fost modificat printr-o directiv privind locul de furnizare a gazului i a electricitii [COM(2002) 688].
Scopul acesteia a fost de a revizui normele actuale privind TVA n vederea evitrii dublei impozitri sau a neimpozitrii prin armonizarea normelor ce
reglementeaz locul de furnizare.

Dou directive au fost adoptate n februarie 2008, una n ceea ce privete locul de prestare a serviciilor (Directiva 2008/8/CE) i cealalt privind rambursrile
de TVA (2008/9/CE). Noile norme vor garanta c TVA pe servicii (ntre ntreprinderi) incumb rii de consum, cu cteva excepii, cum ar fi serviciile oferite de
restaurante i serviciile de catering. Directiva privind rambursrile de TVA va garanta o procesare mai rapid a cererilor de rambursare de TVA.

Instrumente legislative importante propuse de ctre Comisie, dar aflate n curs de adoptare de ctre Consiliu, includ mai ales aa-numitul ghieu unic
[COM(2004) 782] sau taxarea serviciilor potale [COM(2003) 243]. Mai mult, n ceea ce privete procedurile n curs, n noiembrie 2007 Comisia a propus
modernizarea legislaiei actuale pentru serviciile financiare i de asigurri [COM(2007) 746 i 747].

b. O aplicare mai uniform i cooperare administrativ

Regulamentul (CE) nr. 1777/2005 al Consiliului din 17 octombrie 2005 stabilete baza pentru o aplicare mai uniform a normelor comune ale UE n
cadrul celei de a asea Directive. Deoarece diferenele de aplicare practic a normelor comune devenea un obstacol real, regulamentul ofer, n prezent,
for juridic unui numr de abordri convenite cu privire la elemente ale legislaiei n materie de TVA, garantnd transparen i certitudine juridic att
pentru comerciani, ct i pentru administraii.

O propunere de simplificare a perceperii TVA pentru a contracara evaziunea i frauda fiscal i de abrogare a anumitor decizii de acordare de
derogri a fost prezentat n comunicarea COM(2005) 89 i adoptat de Consiliu n iulie 2006. Aceasta ofer tuturor statelor membre posibilitatea de a
aplica norme speciale pentru simplificarea aplicrii TVA, deoarece multe dintre ele s-au dovedit a fi de succes. Pn atunci, statele membre puteau aplica
astfel de reguli doar prin solicitri individuale, acest drept rmnnd n vigoare.

Sistemul administrativ n TVA necesit un nivel ridicat de cooperare ntre administraii, deoarece n cadrul mecanismelor existente exist numeroase lacune
ce permit evitarea plilor fiscale. Combaterea fraudei reprezint, prin urmare, un obiectiv prioritar pentru Comunitate. Modificri importante aduse celei de a
asea Directive n acest sens includ Cooperarea administrativ n domeniul TVA [COM(2001) 294] adoptat n 2003 i Asistena reciproc n materie
de recuperare a creanelor [COM(1998) 364] adoptate n iunie 2001.

Programul Fiscalis, a crui prim etap s-a derulat n perioada 2003-2007 (Decizia 2235/2005/CE) i a crui a doua etap se desfoar n prezent pn n
2013 (Decizia 1482/2007/CE), precum i mecanismul informatizat VIES (sistemul de schimb de informaii privind TVA) pentru verificarea numerelor TVA
[Regulamentul (CE) nr. 638/2004] sunt destinate s consolideze funcionarea sistemelor de impozitare indirect n UE n general. Deoarece msurile de
mbuntire a sistemului actual continu, n martie 2008 Comisia a propus un pachet de msuri de combatere mai eficient a evaziunii n materie de TVA
legate de operaiunile intracomunitare [COM(2008) 147].

B. Ratele TVA
Structura actual a ratelor TVA reflect, n esen, ratele TVA efective predominante n statele membre la momentul iniierii armonizrii TVA din 1993.

Propunerile iniiale ale Comisiei privind ratele TVA [COM(87) 321] tindeau spre o apropiere n cadrul a dou trane de impozitare: o rat standard ntre
14 % i 20 % i o rat redus ntre 5 % i 9 %. Cu toate acestea, dispoziiile principale ale Directivei 92/77/CEE din 19 octombrie 1992 au fost:

o rat minim standard de 15 %, supus revizuirii la fiecare doi ani;

opiunea acordat statelor membre de aplica una sau dou rate reduse peste 5 % pentru oricare dintre bunurile i serviciile enumerate n anexa H la a
asea Directiv TVA astfel cum a fost modificat;

derogrile pentru anumite state membre de a aplica rata zero, o rat superredus sau o rat parking (tranzitorie), pn la introducerea unui sistem
TVA definitiv;

eliminarea ratelor mai mari sau de lux.

Rapoartele Comisiei privind rezultatele acestui acord au concluzionat c nu s-au nregistrat modificri substaniale n modelele de cumprare transfrontaliere
de la 1 ianuarie 1993 i nici denaturri semnificative ale concurenei sau devieri ale comerului prin dispariti ale ratelor TVA. Prin urmare, n 1995 Comisia a
propus [COM(95) 731] nemodificarea ratei minime de 15 %, dar a propus o nou rat maxim de 25 %. Cu toate acestea, Consiliul a consimit doar s
depun toate eforturile pentru a nu mri diferena actual de 10 %. O propunere rennoit de fixare a ratelor TVA ntr-o tran de 15-25 % a fost fcut n
1998 [COM(1998) 693], care a fost, de asemenea, respins de Consiliu. n decembrie 2005, Consiliul a extins rata minim standard TVA de 15 % aplicat de
ctre statele membre pn n 2010 (2005/92/CE). Ca o derogare de la aceast norm general, ratele reduse de TVA cu caracter permanent pentru o serie
de bunuri i servicii sunt permise conform anexei H la Directiva 77/388/CEE.

Anexa K la Directiva 77/388/CEE permite rate reduse cu caracter temporar pentru o list suplimentar deservicii care folosesc intensiv fora de munc,
inclusiv servicii de reparaii mici, renovarea de locuine private, splatul geamurilor i curarea locuinelor private, servicii de ngrijire la domiciliu i coafur.
O Comunicare a Comisiei a fost publicat n noiembrie 1997 privind Crearea de locuri de munc: posibilitatea unei rate reduse de TVA pentru
serviciile care folosesc intensiv fora de munc pentru o perioad experimental i opional [SEC(97) 2089] i o propunere formal n 1999
[COM(1999) 62]. Aceasta a fost iniial consimit de ctre Consiliu pentru o gam limitat de servicii i pn la sfritul anului 2002. Cu toate acestea,
aceast perioad a fost extins cu diferite ocazii, n prezent prelungindu-se pn la 31 decembrie 2010 i aplicndu-se, de asemenea, i pentru cea mai
mare parte a noilor state membre.

Ratele reduse ale TVA au cauzat n repetate rnduri controverse ntre statele membre, unele dintre acestea avnd preferine diferite cu privire la aplicarea
acestora. Prin urmare, n iulie 2008, Comisia a naintat o propunere [COM(2008) 428] pentru a permite o utilizare mai sistematic a ratelor reduse pentru
serviciile prestate la nivel local, inclusiv serviciile care folosesc intensiv fora de munc i serviciile de restaurant. Cu toate acestea, unanimitatea necesar n
Consiliu rmne nesigur n acest domeniu.

n trecut, au existat, de asemenea, controverse privind continuitatea aplicrii ratei zero a TVA pentru anumite bunuri i servicii, mai ales n Regatul Unit i
Irlanda. O derogare specific coninut n articolul 28 din a asea Directiv face trimitere la articolul 17 din a doua Directiv privind TVA din 11 aprilie 1967.
Ratele zero deja n vigoare la 31 decembrie 1975 pot fi meninute cu condiia ca: acestea s fie justificate de raiuni sociale bine definite; s fie n beneficiul
consumatorului final i ca principiul originii s nu fie nc aplicat de manier general.

ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

Conform legislaiei comunitare n domeniul TVA (n mare parte bazat pe articolele 93 i 94 din Tratatul CE), rolul Parlamentului este limitat la procedura de
consultare (CNS).

A. Sistemul TVA
n rezoluia sa din 15 iulie 1991, Parlamentul a acceptat sistemul tranzitoriu pe baza nelegerii c att Comisia, ct i Consiliul se angajeaz s elimine
complet barierele fiscale ct mai curnd posibil. De atunci, Parlamentul a continuat s sprijine tendina ctre un sistem definitiv bazat pe impozitarea n
ara de origine, cel mai recent n rezoluia sa din 14 martie 2002. n ultimii ani, Parlamentul s-a angajat de asemenea foarte mult s amelioreze funcionarea
mecanismelor tranzitorii i a adoptat numeroase rezoluii privind TVA. n general, acesta sprijin n mare parte poziia proactiv a Comisiei de a simplifica i
moderniza sistemul actual.

B. Ratele TVA
n iunie 1991, Parlamentul a sprijinit rata minim standard de 15 %; ulterior, n 1997, Parlamentul a votatmpotriva limitei superioare propuse de 25 % a ratei
standard a TVA, dar n 1998 Parlamentul a aprobat, n anumite condiii, o palet de 15-25 % pentru ratele standard. n mai 1998, Parlamentul a solicitat, de
asemenea, aciuni pentru garantarea unei aplicri uniforme a normelor privind ratele reduse ale TVA. Acesta a insistat, de asemenea, ca statelor membre s
li se ofere opiunea de a aplica o rat redus pentru anumite activiti care folosesc intensiv fora de munc sau care respect mediul presiune care a avut
rezultate pozitive, n cele din urm.

n decembrie 2005, Parlamentul a votat apoi pentru o rat maxim de 25 %. De asemenea, Parlamentul i-a reafirmat sprijinul pentru ratele reduse pentru
anumite servicii care folosesc intensiv fora de munc. n decembrie 2007, Parlamentul a sprijinit extinderea derogrilor temporare la anumite state membre
noi, ndemnnd, cu toate acestea, Consiliul s gseasc o soluie pe termen lung privind structura ratelor pn la sfritul anului 2010. Parlamentul a
subliniat, de asemenea, c serviciile prestate la nivel local nu afecteaz piaa unic, iar statelor membre ar trebui, prin urmare, s li se permit s aplice rate
reduse, sau chiar rate zero, n acest domeniu.

GHID DE AFACERI
BELGIA

I. DATE GENERALE
Denumire oficiala: Regatul Belgiei
Forma de guvernmnt: Monarhie constituional din anul 1831, cu sistem parlamentar bicameral la nivel federal (Camera Deputailor i Senatul), care au rolul de a
propune i adopta legile, ce devin efective dup semnarea decretului regal) i unicameral la nivelul regiunilor i comunitilor.
eful statului: Regele Albert al II-lea, ncoronat la 30 august 1993.
Guvern: Guvernul federal este format temporar dintr-o coaliie asimetric (2 partide din Flandra i 3 din Valonia) cretin-democrat-liberal-socialist. Guy Verhofstadt
este Prim Ministru interimar. Totodat, innd cont de faptul c Belgia este un stat federal, n Regatul Belgiei funcioneaz i 5 guverne comunitare i regionale
Guvernul Flamand i al Comunitii Flamande, Guvernul Valon, Guvernul Regiunii Bruxelles-Capitale, Guvernul Comunitatii franceze i Guvernul Comunitii
germanofone.
Geografie: Belgia este o ar situat n Europa de Vest i se nvecineaz la nord cu Olanda, la est cu Germania i la sud cu Luxemburgul i Frana. Anvers, cel de-al
treilea port ca mrime din lume, este situat n partea de nord-vest a Belgiei, la Marea Nordului. Bruxelles, capitala rii, este situat la nord de centrul rii. Alte orae
importante: Liege, Namur, Gent, Charleroi, Brugge.
Suprafaa rii este de 30.522 km/2, distanta cea mai mare ntre dou puncte situate n interiorul granielor este de 330 km.
Clima este specific Europei de Vest, respectiv maritim-temperat.
Populaie: Belgia are o populaie de 10.584.534 locuitori (la 1 ianuarie 2007), cu o densitate de 347 de locuitori pe km/2, una din cele mai mari din lume.
Regiuni: Belgia este format din trei regiuni i anume: Flandra (care cuprinde regiunea Anvers, Flandra de Est, Brabantul Flamand, Limburg si Flandra de Vest) cu o
populaie de 6,11 milioane locuitori limba vorbit fiind neerlandeza; Valonia, situat n sudul rii are o populaie de 3,44 milioane locuitori, limba vorbit fiind franceza;
regiunea Bruxelles-Capitala cu o populaie de 1,03 milioane locuitori este oficial bilingv (flamanda/franceza), cu toate c 85% sunt vorbitori de limb francez.
n Belgia exist, din punct de vedere cultural i lingvistic, trei comuniti, respectiv flamand, francez i german (in zona situat la grani cu Germania).
Limba folosit: Oficial, limba vorbit este cea a regiunii respective, iar n Bruxelles una din cele dou, franceza sau flamanda. Engleza este de asemenea larg utilizat,
dar cu o frecven mai mare n domeniul afacerilor.
Religia: romano-catolic este predominant.
Moneda naional: Euro.
Srbtori oficiale: 21 iulie, Ziua Naional, 1 ianuarie (Anul Nou), Patele, 1 mai, 1 iunie, 11 iunie, 15 august, 1 noiembrie, 11 noiembrie (ziua armistiiului), Crciunul.

II. Principalii indici economici

Produsul intern brut: 311,02 miliarde Euro (2006);
PIB / locuitor: 29385 Euro (2006).
Creterea economic: 2,5%(2007, trimestrul III).
Creterea produciei industriale: 1,9%.(2007, trimestrul III)
Rata inflaiei: 1,7% (noiembrie 2007).
omaj: 7,5% (septembrie 2007).
Principalii parteneri comerciali: Germania, Frana, Olanda, Marea Britanie si Italia.
Balana comercial: sold nregistrat la sfritul anului 2006 - + 11,911 mlrd Euro n primele 9 luni ale lui 2007 balana comercial a constituit +12,184 mlrd Euro.
Resurse naturale: Belgia are resurse naturale limitate, fiind obligat s importe marea majoritate a materiilor prime.
Datoria extern (noiembrie 2007): 288,40 milioane Euro.

III. CLIMATUL DE AFACERI

Belgia are un climat de afaceri liberal n care firmele de stat, incluznd serviciile potale, cile ferate i transportul public, reprezint o cot nesemnificativ din totalul
activitii productive. Guvernul Belgian limiteaz ct mai mult intervenia sa n economie.
Economia Belgiei a crescut constant n ultimii 10 ani, inclusiv i Produsul Intern Brut. Inflaia a fost inut sub control, Belgia reuind s ndeplineasc cerina U.E. ca
datoria anual intern s nu depeasc 3% din PIB.
Belgia dispune de o industrie performant, care depinde, n mare msur, de comerul internaional. Astfel ea importa aproape toate materiile prime, care i sunt
necesare. Exporturile de mrfuri i servicii reprezint circa 70% din PIB.
Cteva corporaii domin economia Belgiei, ele avnd un rol hotrtor n fiecare sector al economiei, incluznd industria, finanele i comerul.

Guvernul Belgiei nu impune investitorilor strini limitri sau controale restrictive, rezultnd un climat investiional liberal. Se solicit totui anumite aprobri a unor comisii
care reglementeaz modalitatea de realizare a serviciilor n industrie, bnci, asigurri, leasing etc., respectarea anumitor reguli de protecie a consumatorilor, obinerea
unor autorizaii de construcii, demolri etc. din partea administraiilor locale, asigurarea condiiilor de protejare a muncitorilor n sensul de a nu lucra n condiii
periculoase, sau de poluare etc.
Companiile strine se bucur n Belgia de tratamentul naional, fiind asimilate celor indigene. Nu exist restricii de repatriere a capitalului i profitului i nici cerine n
ceea ce privete participarea belgian la constituirea unei firme cu capital strin.
Cu toate acestea companiile strine se pot confrunta cu probleme comerciale sau de investiii, care adesea sunt rezultatul neclaritilor n ce privete mprirea
responsabilitilor ntre autoritile locale, regionale sau federale i care poate fi interpretat ca o inconsisten a legislaiei i a aplicrii ei.
Pentru a preveni distorsionarea competiiei n afaceri cu celelalte ri membre ale U.E., Belgia a ntrit legislaia, care interzice acordurile, deciziile sau practicile ce
restrng concurena, cum ar fi obligativitatea folosirii unor preuri fixe, limitarea sau controlul produciei, a pieelor sau investiiilor, mprirea pieelor sau surselor de
aprovizionare.
Sistemul bancar belgian este format din Banca Central (a crui rol determinant n realizarea politicii monetare belgiene a fost preluat de Banca European Central),
Comisia Bancar (care supervizeaz activitatea instituiilor financiare, incluznd bncile, companiile de investiii, companiile de asigurri etc.) i bncile comerciale a
cror filiale i sucursale funcioneaz n cadrul centrelor comerciale i financiare din numeroase ri. Bncile belgiene utilizeaz sisteme moderne i automate de
realizare a tranzaciilor bancare interne i internaionale. De altfel, sediul SWIFT se afl la Bruxelles. n Belgia i desfoar activitatea o serie de bnci internaionale
de prim rang.
Din punct de vedere al regimului vizelor, Belgia face parte din grupul rilor care au semnat Acordul Schenghen, cetenii din RM avnd nevoie de viz pentru edere pe
teritoriul belgian. Conform legilor belgiene, cetenii de alte naionaliti (cu excepia celor din spaiul U.E.) nu pot solicita un loc de munc n Belgia, dac n-au obinut n
prealabil, prin intermediul ambasadelor belgiene acreditate n rile solicitanilor, un permis de munc din partea Ministerului Federal al Muncii. Oricum, belgienii nu pot
solicita angajarea forei de munc strine fr acordul prealabil al departamentului regional al muncii. Persoanele extra - calificate pot obine mai uor aceste permise,
n comparaie cu muncitorii sau personalul mediu. Dup eliberarea permiselor de munc, acestea sunt trimise primriilor din municipalitatea unde domiciliaz
angajatorul belgian.
De menionat c n prezent nu exist un acord ntre ministerele muncii din Belgia i Republica Moldova privind posibilitatea angajrii forei de munc din ara noastr.

IV. REGIMUL COMEULUI EXTERIOR

Majoritatea produselor manufacturate n Belgia sunt exportate. Principalele produse la exportul Belgian sunt mainile i echipamentele de transport, produsele chimice,
produsele metalurgice, pietrele preioase, bijuteriile, produsele industriei alimentare etc.
Regimul comerului exterior belgian trebuie neles n contextul apartenenei acestei ri la U.E. nc din 1957, cnd a obinut o piaa de peste 370 milioane consumatori.
Benelux-ul - acordul tarifar stabilit ntre Belgia, Olanda i Luxemburg - a fost predecesorul U.E.
Schimburile comerciale se desfoar, de regul, pe baze libere, fr intervenia statului, guvernul belgian fiind recunoscut, istoric, pentru politica sa comercial
nerestrictiv. Astfel, majoritatea produselor pot fi importate folosind o simpl declaraie de import, dar pentru anumite cazuri trebuiesc obinute licene de import sau de
export de la Serviciul Public Federal pentru Economie, ntreprinderile Mici i Mijlocii, Clasa Mijlocie i Energie. n conformitate cu regulile de funcionare a UE pot fi
practicate anumite restricii, cum ar fi: contingentele tarifare sau restricii cantitative, taxele compensatorii, suprataxele la produsele agricole, masurile anti-dumping etc.
n momentul n care UE a ncheiat unele acorduri cu alte ri pentru practicarea unor taxe vamale prefereniale (Turcia, acordul de la Lome, Iugoslavia etc.) ele au
devenit obligatorii i pentru Belgia.
Belgia este membru fondator al GATT i al actualei organizaii OMC.
Belgia i Luxemburgul au stabilit o uniune economic i monetar (BLEU). Ca rezultat al acestei uniuni, statistica lor de comer exterior i contul balanei de pli sunt
comune. Aceast uniune practic regulile comerului liber.
Nu sunt aplicate taxe vamale n cadrul relaiilor comerciale cu celelalte ri membre ale U.E., mrfurile respective fiind cunoscute sub apelativul de bunuri comunitare
, cu condiia c produsele respective s nu conin componente importate din afara uniunii. De asemenea, Belgia nu aplic taxe vamale la produsele care conin
componente din afara U.E. dac produsele respective au fost deja taxate prin sistemul tarifului extern comun.
La produsele importante n Belgia se aplic acelai TVA ca i la produsele belgiene. Conform regulilor U.E., controalele fiscale sau mutat de la grani la o administraie
fiscal central, ns pentru mrfurile provenind din rile ne-membre se menine sistemul unui punct de intrare pentru calcularea TVA.
La importul anumitor produse agricole, se aplic un sistem de contingente, taxe sau garanii conform regulilor existente n cadrul UE.
Evaluarea n vam a produselor importate, este realizat n Belgia conform sistemului de evaluare GATT 1994, care aplic o ierarhie de ase metode specifice de
evaluare.
La vmuire, pentru importurile din rile membre U.E. se solicit documentul unic , iar pentru importuri specifice se solicit Carnet de Trecere i Vam, pentru
importurile temporare (inclusiv de autoturisme),Carnet ATA/CCV i Carnet TIR, pentru transporturile internaionale.

V. INFIINAREA UNEI SOCIETI COMERCIALE

Urmtoarele tipuri de companii pot fi nfiinate n Belgia :

Societi pe aciuni (SA/NV) ;

Societi Private cu Responsabilitate Limitat (SPRL/BVBA);

Societi n comandit simpl {SC(A)/CV(A)} ;

Cooperative.

Societile pe aciuni sunt cele mai rspndite i adesea folosite n Belgia. Acionarii pot rmne anonimi, aciunile (la purttor sau nominale) fiind n ntregime
transferabile, iar deintorii acestor aciuni au o responsabilitate limitat.
n cazul SPRL aciunile sunt nominale, iar pentru transferul lor este necesar acordul celorlali acionari. Deintorii acestor aciuni au de asemenea, o responsabilitate
limitat.
In cadrul societilor n comandit se face distincie ntre partener activ, care conduce compania i silent partner, care este numai investitor.
ntr-o cooperativ, capitalul companiei este variabil.
Procedura de nregistrare a unei societi pe aciuni, de exemplu, se deruleaz ntr-un interval de 30 de zile, finalizndu-se prin publicarea n Begian Official
Gazette (dup ce n prealabil s-a completat i notificat un formular la notariat cu datele obinute din Registrul Tribunalului Comercial unde s-a nregistrat firma).
Procedura de nregistrare a firmei (i a mrcii nregistrate, dac este cazul) ncepe la Registrul Comerului. De remarcat c firma poate s-i nceap activitatea
imediat, nainte de a se finaliza procedura de nregistrare.
Capitalul minim necesar pentru nfiinarea unei astfel de societi este de 61.973,38 Euro, iar directorii (care nu trebuie n mod obligatoriu s fie acionari) sunt alei de
Adunarea General a acionarilor.
Taxele percepute pentru nregistrare sunt urmtoarele :

Taxe notariale n valoare de la 0,0228% la 0,855% din capital (cu procentul mai mic aplicabil pentru capitaluri mai mari) ;

Taxa de nregistrare n valoare de 0,5% din capital + TVA ;

Costul publicrii nregistrrii n Begian Official Gazette, care este de aproximativ 50 Euro pe pagin.

Astfel, taxele de nregistrare la nivelul capitalului minim menionat mai sus, sunt: taxe notariale 459,22 Euro, taxe de nregistrare 309,87 Euro, costul publicrii in
Monitorul Oficial 283,29 Euro.
Firmele sunt obligate s completeze, pn la 30 iunie al fiecrui an, o declaraie de venituri, iar firmele mari trebuie s realizeze un audit al situaiei lor financiare. n
cadrul Adunrilor Generale a acionarilor, directorii au obligaia de a prezenta situaia financiar a companiei respective.

VI. TAXE SI IMPOZITE

Impozitul pe profit, practicat n Belgia, att pentru firme rezidente ct i pentru cele nerezidente, este de 39%aplicabil veniturilor taxabile. Pentru veniturile mai mici de
322.261,58 Euro nivelul de taxare poate fi intre 28 si 41%.
Taxele pe veniturile individuale variaz ntre 0 si 55%, iar pentru dividende este de 25%. La dobnzile bancarese aplic un impozit de 15%.
T.V.A. face parte din categoria impozitelor indirecte aplicate la vnzrile n Belgia de mrfuri i servicii.
Se aplic urmtoarele excepii de la plata TVA :

Exporturile de bunuri ctre persoanele stabilite n ri n afara U.E.;

Importurile temporare i re-exporturile de mrfuri care n general sunt operaiuni libere de aplicarea unor taxe;

Transferarea unui segment complet de afaceri ;

Majorarea n cash a capitalului unei companii.

n Belgia se aplic urmtoarele niveluri ale TVA:

1% pentru tranzaciile cu aur;

6% pentru mrfurile i serviciile clasificate ca fiind de natur social;

12% pentru mrfurile destinate consumului curent, precum i pentru serviciile care au importan deosebit pentru scopuri economice, sociale sau
culturale;

21% pentru celelalte mrfuri.

TVA se aplic la valoarea preului din factura, la care este adugat taxa vamal (dac este cazul), ambalajul i cheltuielile de transport i asigurare.
Pentru rentele obinute de deintorii de proprieti imobiliare se percepe o taxa de la 1,25% la 2,5%, care variaz n funcie de localizarea proprietii.
Taxele locale, percepute de administraiile locale, variaz ntre 0 si 10%, cele mai frecvente fiind ntre 5 si 9%din veniturile taxabile ale persoanelor individuale.
Accizele n U.E. sunt percepute pentru producia i importul de combustibili, igri, alcool i produse alcoolice i uleiuri minerale. n Belgia, accizele mai sunt aplicabile
cafelei i buturilor ne-alcoolice, precum i produselor importate peste anumite limite cantitative.
De remarcat c ntre RM si Belgia este n vigoare Acordul ntre Guvernul RM i Uniunea Economic Belgo-Luxemburghez, privind promovarea i protejarea reciproc
a investiiilor, semnat la Chiinu la 21 mai 1996.

VII. Topul investiiilor

A. rile n care Belgia ocup un loc important n topul investitorilor strini

1. Germania; 2. Marea Britanie; 3. Frana; 4. Olanda; 5. Spania.

Topul investitorilor strini n Belgia:

n Valonia 1. S.U.A.; 2. Frana; 3. Marea Britanie; 4.Germania; 5. Olanda.

n Flandra - 1. S.U.A. 2. Statele UE 3. Asia Pacific.

Anunturi
Referate
azafaceri.ro

Editorial - Editia din 28.02.2010

OPINII

Fiscalitatea progresiv
BURSA 24.02.2010

Este n afara oricrei ndoieli c nimeni nu are rspunsul cel mai potrivit n legtur cu
adevratele sau realele efecte ale fiscalitii progresive. Dar, avnd n fa istoria evoluiei
economiei, mai ales n ultimele dou sute de ani, i perspectivele spre care este ndreptat
aceasta de marile acumulri de bani n conturile unei minoriti infime care, practic, domin
planeta i o ndreapt tot mai mult spre un mod de via ce duce la fapte care seamn tot mai
mult cu cele descrise n Apocalipsa, credem c este cazul s se spun lucrurilor pe nume.
n domeniul fiscalitii nu exist alternativ mai corect, mai just, mai stimulativ, mai etic i
mai convenabil majoritii, deci societii, dect impozitarea progresiv. ncercrile de a

Aceeasi sectiune ( Editorial )

*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*

26.02.2010
24.02.2010
23.02.2010
22.02.2010
19.02.2010
17.02.2010
16.02.2010
15.02.2010
12.02.2010
11.02.2010
10.02.2010
10.02.2010

Axa Kiev Bruxelles Moscova via Washington

PSD: cel bun, cel ru i cel urt
Democraia lui F.P.
Noul vechi PSD
Soarta Greciei
Maladia cronic a risipei bugetare
Imunitatea suveran
Gherila de partid
Nimic nou pe frontul crizei
Cum pot asigura SIF-urile dividende n 2011?
Anschluss-ul modern se numete bailout
Farmecul evenimentelor nalt improbabile

Cornel Codi
* 09.02.2010 - Puterea degetului
* 08.02.2010 - Doar zgomot!

demonstra c aceasta ar omor iniiativa de a munci, de a nbui libertatea indivizilor, de a discrimina o minoritate de ctre majoritate i altele asemenea sunt,
dac nu pur i simplu minciuni, manevre necinstite promovate n primul rnd de cei care controleaz resursele financiare mondiale i naionale, dar i de cei
care obin venituri fr o legtur temeinic cu eforturile, capacitile lor reale i efective i cu rspunderea lor n faa societii. Marea Criz Financiar
Mondial a demonstrat, ca i alte crize financiare i economice de aceleai proporii sau de proporii mai mici, c marile venituri salariale i imensele bonusuri
nu au nimic sau aproape nimic cu inteligena, cu munca, cu responsabilitatea social sau alte responsabiliti, ci pur i simplu sunt mai degrab rodul
mecheriilor, neltoriilor, ncrengturilor alambicate dintre indivizi ce acioneaz la nivel planetar, lcomiei fr sat i a permisivitii guvernelor nu numai n
legiferarea strict i riguroas a unor activiti foarte profitabile pentru foarte puini "norocoi" i riscante pentru n-treaga omenire, dar i al fiscalitii.
Iat de ce sugerm c impozitarea progresiv este singura alternativ viabil de construire a sistemelor fis-cale naionale, deoarece numai ea, evident nu
singur, se poate opune unui dezm mondial al celor care au "la degetul mic" resursele i poate corecta inegalitile sociale, nu fr pericolul unor greeli,
ineficienei
sau
eecului
administrrii
bune,
n
unele
cazuri,
a
banilor
publici.
Fiscalitatea progresiv trebuie neles c are menirea s corecteze inechitile n privina vieii n lume, nu numai s asigure mijloace de supravieuire a
"dezmoteniilor soartei", ci i s permit accesul mai consistent la bunuri publice al celorlali ceteni "medii", bunuri finanate n parte din "surplus" luat prin
impozitul progresiv de la cei care sfideaz normalitatea. Orict inegalitate natural ar exista ntre oameni, nimeni i nimic nu poate s conving omul normal,
omul de bun-sim, cinstit i cu frica lui Dumnezeu c pe pmnt sunt ali oameni-dumnezei care au capacitatea s fac minuni care trebuie rspltii prin
venituri strigtoare la cer de mari; mai degrab, dac acetia sunt, trebuie s fie considerai diavoli, pentru c Dumnezeu are alte planuri, mult mai nalte,
legate
de
om
dect
acelea
de
a-l
face
"cpcunul"
banilor.
Iniiativa noastr, n vederea amendrii practicii actuale privitoare la fiscalitatea progresiv, propune luarea n considerare a stabilirii unei limite maxime, n
cadrul fiecrui stat, pentru venitul anual de la care impozitarea s fie foarte progresiv, pn la confisctorie. i pentru ca s nu se dea posibilitatea "fugii"
averilor dintr-o ar n alta este strict necesar ca progresivitatea ridicat s fie mbriat de legislaiile fiscale a majoritii statelor cu potenial de investire i
ctig, dac nu de ctre toate. Ele trebuie s neleag daunele majore aduse omenirii de ctigurile nefireti de mari obinute de unii fr nicio legtur cu
raionalitatea economic, cu posibilitile umane fireti, cu onestitatea, cu grija fa de resursele naturale ale planetei, cu considerarea fiinei umane ca o fiin
n care este prezent Dumnezeu.