Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Come 2 - Studenti
Come 2 - Studenti
Fiziopatologie
Leziuni la nivelul sistemului reticulat activator din
trunchiul cerebral fie leziuni la nivelul cortexului
(lez. anatomice structurale)
Alterarea proceselor metabolice cerebrale (coma
metabolica) alterarea substratului energetic,
modificarea potentialelor de repaus ale
membranelor neuronale, anormalitati ale
neurotransmitatorilor
Neuroanatomie simplificata
Trezirea : unde este localizata?
Sistemul reticulat activator ascendent miezul
trunchiului cerebral
Input de la numeroase aferente somatice
Output catre nucleii talamici (sunt in circuit cu
structurile corticale) si sistemul limbic
Deschiderea ochilor
Reactii verbale
Reactii motorii
Spontana
Zgomote puternice
Durere
Fara raspuns
Orientat
Confuz
Cuvinte incoerente
Sunete fara sens
Fara raspuns
Executa ordine
Localizeaza durerea
Se apara adecvat
Flexie
Hiperextensie
Fara raspuns
4
3
2
1
5
4
3
2
1
6
5
4
3
2
1
Diagnostic diferential
Sindrom de locked in
Areactivitate psihogena
Mutism akinetic
Moarte cerebrala
Mutism akinetic
Pacient silentios (mutism), imobil (akinetic)
dar vigil
Datorat unor leziuni bilaterale la nivelul
lobilor frontali sau leziuni bilaterale
talamice
Ex: boala Creutzfeld-Jakob
Catatonia
Simptom complex asociat unor boli psihice
grave:
stupor, mutism, modificari posturale
Poate fi intalnita si in unele suferinte cerebrale
organice : encefalita, psihoza toxica sau indusa
medicamentos
Sindromul Locked-In
Infarct pontin (afectate toate fibrele motorii
descendente)
Poate cruta miscarea ochilor
Poate cruta deschiderea ochilor
EEG normal sau cu activitate alfa
Sindromul Locked-in
Infarct Pontin
Cauze
Neurologice
Traumatisme craniocerebrale
Accidente vasculare cerebrale
Tumori
Metabolice
Hipo/hiperglicemie
Hiposodemie
Encefalopatie hepatica
Endocrine
Panhipopituitarism
mixedem
Toxice
Hematom subdural
Hematom epidural
Abces cerebral
Evaluare
Ancheta (contextul instalarii comei)
+ evolutia tulburarilor de constienta
Obiective terapeutice
A libertatea cailor aeriene
B asigurarea respiratiei
C asigurarea circulatiei
Tratamentul prompt al cauzelor metabolice cu risc
vital imediat (hipoglicemia)
Evaluarea riscului unei presiunii intracraniene
crescute si masuri terapeutice imediate
Bilant biologic
Glicemie
Ionograma
Gaze sanguine
Ex. toxicologic
Explorari paraclinice
CT
Punctie lombara
Coma postresuscitare
Numai 25-50% din cei resuscitati parasesc
spitalul!
In mod evident daca nu resuscitam nu va
exista supravietuire, dar daca nu paraseste
spitalul nu exista castig real
De ce mor pacientii?
Circa 1/3 leziuni SNC
Circa 1/3 leziuni miocardice
Circa 1/3 din alte cauze: infectii etc
Schoenenberger et al. Arch Intern Med 1992;154:2433
Dr. Fritz Sterz, Vienna, Austria, and The Hypothermia After Cardiac Arrest
Study Group, N Engl J Med 2002; 346:549-556
Hypothermia
Normothermia
Dr. Fritz Sterz, Vienna, Austria and The Hypothermia After Cardiac Arrest
Study Group, N Engl J Med 2002; 346:549-556
Junko Suzuki
Machida City Museum
Tokyo
Semnele mortii
Vremea respiratiei !
Moartea coincide cu incetarea
miscarilor respiratorii
Vremea palpitatiei !
Absenta activitatii cardiace este
semn de moarte
Vremea
incertitudinilor !
De ce redefinirea mortii pe
alte criterii?
1963:
Notiunea de brain dead a fost folosita de
catre Guy Alexander, un chirurg belgian, pt a
descrie un pacient cu cord batand de la care
s-a luat un rinichi care a fost transplantat unui
pacient ne-inrudit
Powner DJ, Ackerman BM, Grenvik A. Medical diagnosis of death in adults: historical
contributions to current controversies. Lancet 1996; 348: 121923.
CRITERIILE HARVARD DE
MOARTE CEREBRALA
Areactivitate
Absenta miscarilor spontane
Absenta respiratiei spontane
Areflectivitate
EEG cu traseu isoelectric
cele de mai sus se reevalueaza la 24 ore
se exclude hipotermia sau depresoarele SNC
concluziile Raportului Comitetului Ad Hoc al Universitatii de Medicina
Harvard
Beecher H.W. JAMA 205:337-340 1968
CRITERIILE SOCIETATII
AMERICANE DE NEUROLOGIE
(1995)
demonstrare comei
evidentierea cauzei
absenta factorilor de interferenta: hipotermie, medicamente, modificari
metabolice sau electrolitice
absenta reflexelor de trunchi
absenta raspunsului motor
apnee
reevaluare la 6 ore dar intervalul de timp este considerat arbitrar
teste confirmatorii de lab. sunt necesare numai daca componente
specifice ale testelor clinice nu pot fi evaluate cert
MOARTE CEREBRALA =
Pierderea definitiva a tuturor
functiilor neuronale integrative,
moartea intregului creier, inclusiv a
trunchiului cerebral
PIC
herniere
efect de masa
edem
insuficienta resp
congestie venoasa
ischemie arteriala
oprire circulatorie
Autoliza creier
Silentium EEG
Leestma, Brain Death, 2001
Angiografie cerebrala in
moarte cerebrala
STABILIRE A DIAGNOSTICULUI DE
MOARTE CEREBRALA
excluderea
cauzelor
reversibile:
hipotermie, soc,
tulb. metab.
endocrine, droguri
cauza
neurologica
IREVERSIBILITATEA
absenta ameliorarii la
6 ore
ABSENTA FUNCTIEI
NEUROLOGICE
incetarea functiei
intregului creier,
inclusiv a trunchiului
cerebral
- coma profunda, areactiva
- pupile fixe, areactive
- absenta reflex. de trunchi
cerebral
Anatomia creierului
Cortex Cerebral
Trunchi
cerebral
Sistem
Reticulat
Activator
Trunchi cerebral
mezencefal
Nerv cranian III
reflex pupilar
miscarea ochilor
Trunchi cerebral
Punte
nervi cranieni IV, V, VI
miscari conjugate
globi oculari
reflex cornean
Trunchi cerebral
bulb
nervi cranieni IX, X
reflex de inghitire
reflex de tuse
Respiration
TEST DE APNEE
Testul de apnee este componenta cheie a
diagnosticului de moarte cerebrala
Nu se poate ajunge la efectuarea testului de
apnee daca oricare din etapele anterioare nu
au fost parcurse sau nu sunt in concordanta
cu diagnosticul de moarte cerebrala
Testul de apnee este ultima etapa in
determinarea mortii cerebrale
TEST DE APNEE
Logica testului de apnee se bazeaza pe
faptul ca hipercpnia este un puternic
stimulent al centrului respirator
Astfel in prezenta unei hipercapnii
semnificative ( > 60 mm Hg), daca nu apare
effort respirator, diagnosticul de moarte
cerebrala se impune
TEST DE APNEE
Conditii preexistente
Temperatura centrala normala
Presiunea arteriala sistolica > 90 mm Hg
Normal PaCO2 (~35-45 mm Hg)
Proba sanguina pt gaze de recoltat
APNEEA
(TEST DE APNEE)
Interpretarea testului
Testul de apnee este pozitiv (deci in
concordanta cu diagnosticul de moarte
cerebrala) daca:
Nu exista efort respirator in timpul testului
Gazele sanguine arata PCO2 > 60 mm Hg.
Interpretarea testului
Testul de apnee este neconcludent daca:
Dupa 10 minute, nu schiteaza efort respirator,
dar PCO2 este < 60 mm Hg.
TEST DE APNEE
Daca apare instabilitate hemodinamica
Scaderea TA cu mai mult de 20%
Tulburari de ritm
TESTE DE CONFIRMARE
EEG
potentiale evocate
Doppler transcranial
scintigrafie
angiografie cerebrala
Teste confirmatorii
EE
G
Normal
Electrocerebral
Metabolism cerebral
CRITERIILE DE MOARTE
CEREBRALA LA COPII
cauza neurologica clara
coma si apnee; absenta reflexelor de
trunchi cerebral
absenta conditiilor reversibile
perioada de obs. dependenta de varsta
7z - 2L = 2 examinari + EEG la 48 ore
2L - 1an = 2 examinari + EEG la 24 ore
> 1an = 2 examinari + EEG la 12 ore
Recomandarile Societatii Americane de Pediatrie si ale
Societatii de Neurologie Infantila (1987)
Nevoia de transplant
donatori VS. lista de asteptare
Donarea de organe
Corneas (1905)
Heart/Heart Valves (first fresh valve 1955)
(first heart 1967)
Lungs (1963)
Liver (1963)
Kidneys (1954)
Pancreas (1969)
Intestines (1987)
Skin (1822)
Bone/Connective Tissues (1668)
Blood Vessels (1955)
CINE STABILESTE
DIAGNOSTICUL DE MOARTE
CEREBRALA?
2 medici anestezisti - reanimatori
sau
un medic anestezist - reanimator si un
medic neurolog (neurochirurg)
Anexa la Legea privind prelevarea si transplantul detesuturi si organe umane
Monitorul Oficial, ianuarie 1998