REVISTA DE ORIENTARE PROFESIONALA, CONSTRUCTIi ELECTRONICE, INITIERE, RECICLARE, SERVICE -DEPANARE NR 20 "Making Waves" - thelatest innovations in Analog from National oor eote - “ecaae* waki,, wave weno National Semiconductor's Analog products are "Making Waves" again a Do more. Eat less. Op amps do 17MHz GBW. Eat only 650uA. Introducing the. world's most perfect single supply op amps. Namely, the LM6142 (dual) and LM6144 (quad). Both devices deliver an astounding 17ME’ gain -band - width at ‘50kHz (enough to replace several of your not so perfect op amps) while drawing just 650uW/amplifier of supply current. They ofer rail - to - rail input and output, 107 4B CMRR and PSRR=87 4B, and they operate on 1,8V 10 24V supplies.S sumar SUMAR NR. 20 TELECOMUNICATIL 1 Terminale pentru telecomunicatii 2... .....-.. 00005 pag. 1 HEFL HO Stereofonia .. 2.55. ‘ 3 Amplificator audio de 70W cu STK-086 5 Amplificator AF de40W .. 00.0.0 eee © Controlul digital al volumului ... 2... RADIO 1 Proiectarea segmentelor de linie microstip ........... pag.10 TV-VIDEO = Montura pentru reflector de antend satelit sees pagel 1 Sisteme de suprimare a spotului la deconectarea receptoarelor TV delarejea.. 2... 2. eee ag. 14 1 Demagnetizarea tuburilorcinescop trcrome ag 16 5 Televizor color SHARP - service ag 18 AUTOMATIZARI © Comands temporizaté 2... ag.20 2 Variator de curent continuu de mica putere . . oes pagl2 LABORATOR 2 Imbundtijrea factorului de putere si reducerea pertarbatilor la sursele de alimentare ............- - pag23 Editura ELECTRONISTUL va pune la dispozitle spatiu publicttar in cadrul revistel $l va asigura reall: le cart dumneavoastra. Reallzarea acestora Include traducerea in romaneste sau in orice alta |!mba straind, tehnoredactare, tiparire sl distribulre. ‘Asteptam oferte la CP 5-51 Bucuresti. eectronstut ‘Apelam pe aceasta cale la dorit ce vor sa publice in paginile reviste sd ne trimité articole incadrabile in specificul nostr. Drepturile de autor vor fi formate din tarifele legale, plus prime stimulative provenite din beneficiul revistei si se vor incadra, in general, ‘conform crterilor de mai j 2) 16,000 + 20.000 lei articol cu © contributie originala, deosebits, ‘care confine scheme, cablaje, detalii constructive si are o intindere de minim 2 pagini, din care cel putin 70% text; ) 13.000 + 16.000 lei articol de sinteza cu bibliografie, din care a rezultat configuratie originala cu conginutul conform pet. a ¢) 10,000 + 13.000 lei articol cu schema, cablaj, detalii constructive, rezultat ca o aplicatie directa a unot configuratii de bazé (amplificator, generator, mixer, numarator, temporizator, etc.) si intindere conform pet. a); ) 9.000 + 12.000 lei articol cu © schema originala si o intindere de minim o pagind cu cel putin 70% text; e) 9.000 + 12.000 Iei articole prelucrate dupa cele apdrute in alte reviste, strdne sau romdnesti i avind {ntinderea de o pagind cu 70% text, ) 9.000 + 12.000 lei articol de informare tehnica cu intinderea de 0 aging. Asteptam scrisorile dvs. pe adresa: Bucuresti, cisuta postala 5-51. Eventual, menjionati siun numar de telefon la care putei fi contactafi. Materialele sosite 1a redactie si care nu intrunese conditile de publicare nu se returneaza autorului. COLEGIUL DE REDACTIE Andrian Nicolae (redactor-sef) Gabriel Herfoiu, Radu Minciunescu, Petre Nicolae, Stan Sergi, Simion Stanciu (Gedactor principal de rubrcd) + Adrian Dumitru (grafica, design, reclama) * — Canandu Voija Comeliu (Gditare, procesare desene tehnoredactare) ‘Stan Sergiu (director)Nr. 20 HI-FI STEREOFONIA ‘gef lucrarl Inginer Poga Constantin - preparator Inginer Munteanu Radu-Gabriel Necesitatea transmisiei stereofonice Transmiterea sunetului prin intermediul uneiinstalaii stereofonice coferA posibilitatea de a repera sursa sonora aparenta din aceeasi direcjie din care s-ar fi auzit in cazul unei audifii irecte. Corelarea intre sursa reala de sunet $i imaginea sa, objinuta pe cale elec roacustica, este posibilé numai dact sunt reproduse principalele marimi care condifioneazé perceperea directiei in cazul auzului cu ambele urechi (binaural). Laun om cu auzul normal, la auditia binaurala, sunetul actioneaza separa si diferit asupra celor doua_urechi, care transmit semnalul simultan gi independent la centriiauditivi din creier unde se formeaza senzajia auditiva. Cei mai importanji parametri care diferengiazd perceptiile la cele doud ‘urechi sunt: 1. diferenga de timp At; . diferenta de intensitate AI, 3. diferenta de composite spectralé AC. Sa le analizam pe rind. 1, Daca o sursd sonora se giseste in afara planului de simetrie al capului, ‘urechea care se afla in directia opusd sursei recepfioneaz undele acustice cu un anumit decalaj in timp At, datorita diferenjei de drum Al, dupacum se poate ‘observa in fig. 1. Acest decalaj in timp depinde de unghiu! de incidenja al sunetului in raport cu axa de simetrie a capului, Ai (in figura proiectia planului de simetrie). Valoarea maxima a decalajului temporal are loc pentru sursele plasate lateral, deci pentra i=90°, dupa cum se poate observa in sraficul din fig. 2 Deoarece urechea umand nu poate percepe diferente de timp oricdt de mici, nu vor fi percepute nici deviatiile unghiulare ale ditectilor surselor de ssunet corespunzatoare acestor decalaje mici. Pentru sursele plasate in faja ascultatorului deviatia unghivlars ‘minima perceptibila (A0i) este de 2° -3°, jar pentru cele plasate lateral aceasta ‘poate ajunge la 12 - 18°. Aceste decalaje Lunghiulare corespund unei sensibiltagi a urechii la decalaje temporale minime de 0.03ms. Pe masurd ce frecventa sunetului reste, intervalele de timp intre sosirile frontului undei sunt mai mici, mai greu de interpreta si deci localizarea directiei mai dificil. Se considera c& pe baza diferenjei de timp nu se poate localizacu precizie directa sursei decdt pentru surse ale céror freevenfe sunt mai mici de 800Hz. 2. Diferenta de nivel de intensitate a undelor acustice ajunse la cele doud ‘urechi depinde de pozitia sursei faya de planul de simetrie al capului prin atenuarea undelor in timpul propagésii pedrumuri de lungimi diferite si datorta fenomenului de difractie produsa de cutia craniana. Aceasta slabire a intensitigii sunetului ajuns Ia urechea mai indepartatd de sursd nu mai este sesizabila pentru frecvenfe mai mici de 3000H2 datorité atenuarii mai reduse a acestora in aer si datorita disparitic fenomenului de difractie, dimensiunile capului devenind mici in raport cu Jungimea de unda. La frecvenfe inalte diferenjele nivelului de intensitate sonora la cele doud urechi pot fi de ordinul 20 - 30 4B. Diferenja de nivel de intensitate acusticd nu este liniard decit pana la ‘unghiuri de 30° si depinde de frecventa. Deviatia minima perceptibila (Abi)este de aproximativ 1° pentru o sursd sonoré asezatd in pianul median (Gi=0")siemipind un sunet cuo frecvengé ccuprins intre 500 si 1000Hz. Pe masuré ce azimutul creste, A®i creste foarte repede, pentru cazul limita 0i=90° devenind nedeterminat. Mentinand unghiul azimutal 6: constant gi marind frecvenga se constata cd atunci cind aceasta depaseste 100Hz, valoarea lui AGi creste in mod. rapid, atingind un maxim in Fig. 2 20 40 60 8 100 120 140 160 180 ja | MMT, eectronstulHI-Fi ea vecinttatea frecvenjei de 300Hz si apoi scizand din now si avand iar un maxim aproape de 8000Hz, 3. In cazul unor sunete cu o bogata compoziie spectrala, in timpul propagarii, ca urmare a schimbarii poziici sursei de sunet, se produc schimbari ale fazelor si amplitudinilor componentelor spectrale. Apar deci deformari in structura spectrului ‘transmis, care se tradue prin alter ale timbrului. $i acest fenomen este sesizabil mai mult pentru frecventele ‘nalte (peste 10kHz). Deci la frecvente inferioare lui 1000Hz perceperea direcjei se bazeazd pe diferengele de timp, iar in domeniul frecvenjelor inalte, hotaratoare sunt diferenjele de nivel de intensitate. In concluzie, functie de pozitia sursei de sunnet, funcfiile de transfer ale transmisied inre sursa si urechea stanga, ‘Sm, respectiv dreapta, Dm, sunt diferite. Stereofonia igi propune si permita unui ascultator de a regdsi la redare aceeasi localizare auditiva a sursei de sunet. fn fig. 3 este reprezentat schematic ptincipiul transmisiei stereofonice. La captarea sunetului se substituie ascultitorul cu un cap artificial (modelul ‘unui cap uman de dimensiuni medi pe care sunt montate doud microfoane Ja 170 Fig. 4 doua microfoane nivelul urechilor), care fumizeazd semnalele stinga si dreapta. Funcfile de ‘tansfer ale capului artificial Sm si Dm ‘rebuie si fie identice in modu gifaza.cu Sasi Da. In realitate ele diferd, deoarece Ia redare, la cele doua urechi ale ascultatorului ajung semnalele atat de la sdifuzorul din stinga cat side la difwzoral din dreapta. Pentru simplificare se admit conditiile de cémp liber. Aceasta se Justified, pe de o part, pentru cd de cele ‘mai multe ori condigile de ascultare sunt apropiate de acestea, iar pe de alta parte pentru c traiectul sursi de sunet - ascultitor fard reflexii este determinant ‘n localizarea auditiva, La redare presupunem o simetrie stnga-dreapta perfecta, considerénd difuzoarele si asculttorul formind un ‘riunghi echilateral. $i in aceste condi sunt necesare doua functii de transfer: 'M - care caracterizeazA Wansmisia ‘intre difuzor si urechea de pe aceeagi arte; A - care caracterizeaza transmisia ‘ntre un difuzor si urechea de pe partea opusé. Se considera de asemenea ‘raductoaele si amplificatoarele ideale, adicé nu deformeaza semnalul initial. ‘In aveste ipoteze,funcfile detransfer Sr si Dr intre sursd si urechea sténga, respectiv dreapta (indivele r provine de Ja cuvantul redata, iar indicele m de la euvintul mictofon) a ascultdtorului la redare sunt: Sr=MSm+ADm DreASm+MDm deal ar fica: Sr=Sm=Sn si: DreDm=Dn pentni ca asculttorul s4 regaseasca aceeagi localizare auditiva. Acest luera ru este posibil datorita termenilor de diafonie ADm gi MSm (nu pot s4 aud cu ‘urechea stinga difuzorul din dreapta gi invers). De aceea localizarea redata este Nr. 20 aproximativa si limitatd spafial intre Nr. 20 HI-FI AMPLIFICATOR AUDIO DE 70W CU STK-086 ing. Serban Naicu ‘Schema amplificatorului este data in fig. 1. Acesta utilizeazs, in principal un circuit integrat hibrid de tip STK-086. Capsula si configuratia pinilor acestuia ‘sunt date in fig. 2. Tensiunea de alimentare este ‘Vee=42V. Se poate utiliza o schema de alimentator diferential simplu, ca cel din fig. 3. Puterea total deiesire este de 70W pe o sarcina (difwzor) de 80. Cu o execufie ingrijita cablajul va avea dimensiuni foarte reduse (50 x 445mm), fiind prezentat in fig. 4a partea plantaté. + o}4s Fig. 4a Fig. 4b 09876543214 10 © 000000000 eo - rog528 288 830 iri 84 a a9 0 v2 ott vee ° iar emisiunile stereofonice sa poata fi receptionate si pe radioreceptoare normale monofonice. Desi compatibilitatea este numai o situafie de tranzitie de la niste principii tehnice in curs de pardsire la altele noi, mai bune, ea a dat nastere la multe dificultaji tehnice. Astfel, desi capul anificial este utilizat efectiv (find mai ‘aproape de ideal), prezinta inconvenientul incompatibilitatii cu redarea monofonica. Modulagia monofonicd se objine in general prin ‘insumarea modulafiilor stinga si dreapta si deci multe componente spectrale vor fi intarite (pind la 64B), iar altele reduse sau chiar suprimate prin interferenja. De aceea se utilizeaza alte configuratii. S-au stabilit doua ‘variante,respectiv procedeul care are la bazé diferenta de timp (de faz), cu microfoane decalate, AB, cu variantele AB apropiat si AB fndepértat, si procedeul de intensitate, cu microfoane suprapuse, cu variantele simetric XY (cu varianta particularé XY stereosonic) gi asimetric MS. (continuare fn numarul vitor) eectronstut jenHI FI Nr. 20 AMPLIFICATOR DE AUDIOFRECVENTA DE 40W (continuare din numeirultrecut. ‘Modul de realizare a cablajulu: imprimat care interconce: 24 tranzistoarele de putere TS, T6 51 componentele R12. R13, R14, C4 este prezentat in fig. 5. Se menjioneazd ci sudurile gi amplasamentul componentelor menfionate anterior se realizeazi, dupa efectuarea legatunlor ¢galvanice, prin suruburile de prindere. cu ttanzistoarele TS si T6, direct pe partex de cablaj, Hisind intre component si traseele de cablajo distanta de cca. 3mm. Plicuja de cablaj imprimat cu aceste componente se rigidizeaza in spatele radiatorului pe care se amplaseazd tranzistoarele TS si T6 chiar cu guruburile de prindere ale acestora ‘Suruburile se izoleaza faya de radiator prin tuburi izolante (provenind de ta un conductor mai gros care a fost dezizolat) si gaibe izolante, ce vor indeplini concomitent si rolul de distanfori placuya - radiator. Suruburile de prindere constituie totodata legaturi_ galvanice ‘intre colectoarele tranzistoarelor 5 - T6 si placuta cu piese. Pentru izolarea galvanica ine wanzistoarele T3,T4,T5, 76 si radiatorul comun, se folosesc folii de mica de grosime 9,2 + 0,3mm, umectate cu vaselina siliconica. Radiatorul pentru tranzistoarele prefinale si finale se realizeaza dintr-un profil de aluminiu, similar cu cel prezentat in fig. 4. in lipsa acestuia, radiatorul se poate confecjiona din tabla de aluminiu de grosime 2+ 2,5mm, cio suprafaja minima de cca. 250mm*. in acest caz insé, dimensiunile radiatorului vor fi mult mai mari Dup montarea tranzistoarelor prefinale i finale pe radiatoral comun, se monteaza placuja cu componentele R12, R13, R14, C4 si se rigidizeaza corespunzator. Folosind 0 tabla de aluminiu cu grosimea de 2mm, Indoita sub forma de L, se rigidizeazd partea vertcala a radiatorul. Ulteior se ‘monteaza plicufa cu componentele pe partea orizontald a L-ului, folosind distanforiizolai. Se ealizeazAlegaturle galvanice plicujd montaj - tranzistoare prefinale-plicuya componente tindnd cont ing. Emil Marian INTRARE we, ; ra) ° ra] fs oe en] @ ETS © R12 cts] @ our] @& Ri4 our] @ ct] @ ET @ ETE] @ ca NO R13 ©) o Zs HESIRE \ sax y z oH ‘SURSA 3 NO} usa | gO DE Bs od TENSIUNE Fo 8 p—LUA N ‘de schema bloc sinotifele suplimentare din . fig. 3h fig 5. Fig => § eectronstuyNr. 20 HI-FI CONTROLUL DIGITAL AL VOLUMULUI ‘student lorga Nicolae-Emanuel Perey scent pe amplificarea cét mai fidela a semnalului audio. Pe langa utilizarea unor preamplificatoare si amplificatoare de putere sub forma de circuite integrate de o inalt fidelitate, se cautl, pe cit posibil, liminarea zgomotului de fond generat de catre potentiometre, ‘n special cele destinatereglajului de volum. Pe lingazgomotul de fond generat, potentiometrele, dup& o anumita intrebuinfare ajung la 0 uzurd acentuaté fiind necesard inlocuirea acestora. Pentru eliminarea neajunsurilor generate de utilizarea potentiometrelor la reglajul volumului,s-a recurs la utilizarea Circuitelor de reglaj digital al volumului, prin folosirea circuitelor integrate logice. ‘Asemenea scheme au mai fost prezentate in diferite publicafi, insd principalul lor dezavantaj este numarul redus de tepte de reglaj (16), ceea ce le face inutlizabile la puteri mai mari de 15W. ‘Schema prezentatA in Iucrarea de fat elimina acest neajuns avand 256 de trepte de regiaj (2° combinafi), putind fiutilizats chiar sila puteri de 150W, 175W. Prin utilizarea circuitelor integrate in tehnologie CMOS s-au redus la minim zgomotul de fond, aproape insesizabil, precum si distorsiunile armonice. De asemenea, circuitele CMOS au un consum redus de curent, precum si imunitate la perturbatile inductive dintre traseele circuitului imprimat. Schema circuitului de control digital al volumului este prezentatd fn fig. 1 si se compune din urmatoarele blocuri functionale: 1.2 blocul de reglaj 2° blocul de comanda 3.2 blocul de afigare 4° blocul de alimentare 1 Prezentare generalé gi functionare 1° Blocul de reglaj Acest bloc confine circuitele integrate C11, C12, C13, CI4 si Cl6 precum gi rezistoarele RI + R16. Reglajul se tealizeaza ‘uajutoral a8 rezistoare ponderate conectate'n serie. fn paralel cu fiecare rezistor este conectatd o poarté de transmisie. Obligatoriu pentru traseele intrarea montajului, dupa care acesta se Reglajul const th scurtciruitarea sau nu a rezistoarelor de cctre porfile de transmisic. ‘In fig. 2 este prezentata mai detaliat functionarea schemei. Pentru ilustrarea functionérii s-a luat ca exemplu cazul primelor 4 rezistoare (RI + R4), pentru intreaga refea RI + RB functionarea fiind aceeasi, numai ca in acest caz apar 256 ccombinafi. fn tabelul de sub schema (fig. 2) este indicatavaritia rezistenei totale tn functie de codul zecimal codificat binar natural, generat de numérdtorul binar (MMC 40193) i aplicat porilor detransmisie. Astfel, prin aplicarea unei stiri | logic unei Poti de transmisie, aceasta se deschide scurtcircutind reistorul cu care aceasta este conectata in parael, iar prin aplicarea unei stiri Ologic poarta se blocheaz4,semnalulcirculénd prin rezistorul ‘conencta in paralel. Cand pe toate intrile de control ale portlor de transmisie este prezentd stare 0 logic, rezistenfa total este ‘maxim, aceasta scdzand la zero cind pe toate intrarile de control este prezenta starea 1 logic. Refeaua de rezstoare este ponderata astfel: RI ->R;R2-> 28; R3 > 4R; Ra —> BR; RS > 16R; RO > 32R; R7 -> GAR; RB > T28R. Datoits faptului cd unele reistoare ponderate nu au ‘valori ponderatc s-a recurs, unde este necesar, Ia inserierea a maxim dou rezistoare cu valori standardizate, dup cum este indicat in tabelul din fig. 3. Se pot alege si alte combinagi decat cele prezentate, acesteanefiind unicele,S-aales ca valoare de baz pentru rezistoare cea de 1202 (R=12kO), astfel Mncdt valoarea {olald maxima a rezistenei si determine un semnal de intrare in amplificatoral de putere de valoare auld. fa cazul in care la ‘valoarea maxima a refeleirezistive semnalul prezent la intrarea amplificatorului de putere nu este nul, s-a previzutintre iesirea din preamplificator $i masd un rezistor de limitare a curentului, aga cum este indicat in fig. 5. CuZouS-anotatimpedanfa de iegire preamplificatorului, cu Rr rezistenja rezistorului de limitare a ccurentului RL Tot in fig 5 se da gi formula de calcul arezstenei RL Aceasté modificare nu influenjeazd puterea amplificata, fntrucat micgoreazA intensitatea curentului de la iegirea preamplificatorului si nu tensiunea semnalului. (continuare in numrul vitor) pe ramurle de alimentare ale sursei. ‘Uns, Ua» GND se utilizeazd la realizarea conexiunilor conductoare din cupru multifilar (lifat) $=1,5mm, iar pentru celelalte conexiuni conductoare din cupru multfilar izolat $=0,75mm. Siguranta fuzibila F este prevazuta cu tun suport ce se monteaza in apropierea mufei de iesire a amplificatorului. Dupa realizarea conexiunilor, se verifica ‘montajul (utilizind schema electricd $i desenele de montaj) deoarece orice sregeald duce la cel pusin nefunctionarea acestuia, Se strapeaza (conecteazA la masi) alimenteaz4 de la 0 sursi dublé de tensiune continud Ua=120V. Sursa de alimentare va fi prevazuté. cu condensatoar de filtraj de minim 3300.F pe fiecareramura gi totodata va fi dotata cu sistem CLIPPING de protecte de unde la supratensiune (diode ZENNER amplasate pe fiecare ramurd, in paralel cu condensatoarele neelectrolitice, cu Ci=0,1MF si PL24Z). Diodele ZENNER ign blocate fn timpul alimentisiinormale 4 tensiune a montajubi, scurciruitind ‘inst eventualele unde de supratensiune de scurté dura ce ar putea apérea accidental Reglajele constau in verificarea potengialului iesirii (0 fafa de masa ‘montajului) dupa care se regleazd ccurentul de mers fn gol Io=40mA prin actionarea cursorului potentiometrului semireglabil R9. Daci montajul este cconstruit in varianta stereo, reglajele ‘sus mentionate se realizeaza separat pentru cele doua canale informationale Lik. Realizat si montat, amplificatoral va oferi satisfactie deplina constructorului, Poses al unul mons} tmearabil tn categoria HI-FI eectroristl, 7a were 9) UOWINGHITY *1 9ts a || mete? I [ae yy hw z si ie Ma Me we pf mgd whe % ie T ok iy 4 he 2 Seige = s%0%z — SOWdL v 5 590 Tp Zsii2o'10 a ; a ey 3 saree . z Zk EL. 3 be Sq c® a F iz or s@ - 1s So as uy ; f eae led 435370 TT a pHs noe ee ee eve Set nee ta i LI9909 Sao tg HI-FI > Fig. 1é a a GT aN if | 24/Leat Laatle Hee 7 7 z ; * <= BaD “il Jeet reeeih Si Sys + — +RADIO Nr. 20 PROIECTAREA ELEMENTELOR DE LINIE MICROSTRIP projectarea oriciror cicuite de microunde t tehnicd icrostrip (filtre, mixere, amplificatoare, cuploare irecionale, antene ec.) element de bazAl constituietronsontl de linie microstrip (fig. 1). Datoritésubstratuli dielctric,viteza de propagare(¥) a fazeiseminalului pe line ete mai mic decd fn ser: g @ ‘n care permitivitaea eficace vet este mai mick decét er, datortd faptuluic& linile cimpului electric de microunde se inchid parjial prin aer si partial prin dielectric. Rezulta c4, invers ca la ghidurile de unda, lungimea de unda pe linie (Am) ‘este mai mica decat in aer (Ao). 1 do, m= t= et Peep 2 Catul ‘Ae se mai numeste, din aceasta cauza, factor de seartare si sceat factor reprezintd avanajul esengial al Circuitelot microstrip: dimensiunile fizice ale ciruitlor microstrip cu substrat dielectric sunt mai mici decat ale Circuitelor clasice (lini bifilare, coaxiale cu ghiduri etc.) care aa dielectric aru ‘Att cot cat gi impedanta caracteristicé (Zm) a unei linii microstrip depind de raportul W/h. Sinteza (proiectarea) unei linii microstrip consta in aceea ca fiind dat substratul dielectric dublu placat (adica h, €;, cu condifia t<0,00Sh), se cere s4 se determine latimea W a liniei microstrip pentru ca aceasta si aiba impedanta caracteristica impusa Za. Cervettont HLA. Wheeler, in 1964, i LV. Schneider, in 1969, au stabilit relatii de analiza a liniilor microstrip. Acestea aot pentru W/hs1 ‘dr. ing. Andrei Ciontu a h Ww 2m = fen (6 ip + 0255) @ @ 6) cap At ert —— © Vieng Aceite formule sunt aplicabile pentru ¢-S16 si pentru un raport W/h intre 20 si 1/20. Erorile comise asupra impedangei Zea sunt +1%, Aceste relagii nu pot fi folosite decit cu greutate pentru sinteza liniilor microstrip. In 1975 EO. Hammerstad a stabilit un set de relatii de sintezA a liniilor microstrip care, t1 aceleasi conditii de mai sus, dau o precizie de 0,5%. Pentru W/hs2 4 e oO ® wso-tpass-26t) o Fig. 1 Fig. 3aNr. 20 TV-VIDEO MONTURA PENTRU REFLECTOR DE ANTENA SATELIT Gribincea Stefan Doru ‘Montura din figura este proiectata special pentru reflector de satelit de tip offset. Se poate folosi cu succes si pentru reflector de tip parabola. Asigura precizie mare de reglaje iar efortul pentru deplasare este minim, gratie ragreutatii cu care se face ugor decat alte tipuri de monturi ‘cunoscute si realizate prin componente tumate de precizie. Reglarea, de asemenea, este ugoard si rapida; sudul se realizeaza prin rotirea fntregului sistem pe pilon gi apoi se fixeaza prin cele 6 guruburi ce se prinderea reflectorului de montura. Pentru reflector de tip offset se realizeaza 0 rama din comier 20x20 conform figurii de detaliu No. 23 iar pentru reflector de tip parabola este si ‘mai simplu, find necesara doar 0 tabla de AL, depreferat de2+3mm grosime, san echilibrarea. fileteaza in piuliele sudate pe feava metal in care se practicd 4 gduri 12mm De asemenea este usoara, exceptind — suportului de susfinere; unghiul de ~45° pentru prinderea de montura si inca 4 gauri contragreutatea care se monteazé la se regleaz din surubul de la pozitia 17 penta fixarea parabolei de placd. urmé, putand fi manipula gi agezata pe pilon de un singur om. Este adevarat cA realizarea practicd este dificla,findnd cont de diversitatea operatiilor incluse (strunjire, frezare, sudurd, gaurire) dar se poate realiza ‘ntr-un atelier privat, service auto dotat cu uilae, atelier de intreginere etc, mai (vezi desenul de ansamblu), iar cel de-al doilea unghi se regleaza functie de tipul reflectorului: mai mare pentru reflector de tip offset si mai mic pentr reflector de tip parabola (dupd cum este figurat in desenul de ansamblu). Lipseste din desenul de ansarblu piesa intermediara ce face posibila ‘Montura are previzute dowd bride pentru racordarea actuatorului. fn lipsa actuatorului se poate realiza din fier beton $6+8mm un dispozitiv de fixare, reglabil manual, in genul sugerat in figura de detaliu No. 24. Canalul va fi dimensiunesgurbull de ig bridelor. =_> Pentru intocmirea unui tabel util in proiectarea liniilor microstrip a trebuit intocmit si rulat pe un TABEL 1 calculator un program “LINIA MICROSTRIP", in ‘urmatoarele condi: al 2m] aeree=I pe epoximd.25 | aluminaem3,6 |] WMO Con lecticilo | coy Nea] whe [rep | Wem Srey | Wn |Seef] Wm ase es Fa ae as aE ae aT! > tn opt emdas || 34,0291 1,547 | 20,962 [1,963 15,951] 2,865 [10,147] —_Pentruimpedana caracteristc vatind tre {21,723 | 1,529 | 13,274 | 1,929 | 10,016 | 2,795 | 6,235 | 120Qdin QinQ (pas AZm=1), s-au calculat gi tabelat: | 15,626] 1,513 | 9,468 | 1,901 | 7,083 | 2,740 | 4,308 | — raportul W/h; 12,001 1,500 | 7,208 | 1,878 | 5.343 | 2,696 | 3,170 | | — constanta dielectrica eficace ces [9,606 | 1.488 | 5,716 | 1,858! 4,197 | 2,658 | 2.424 | — veep sau (vbef [912 [1,478 | 4,662 | 1,841 | 3,388 | 2,650 1,891 Pentru a ardta modul cum se poate folosi corect [6,653 | 1,459 | 3.880 2,788 | 2,605 | 1,512 | tabelul in realizarea constructiva a diferite circuite 5,684 | 1401 | 3278 | 2227 [2.572 [1.202 | micros, vom considera dud exert 1916 | 1.453 |_ 2401 1962 } 2,547 | 0,995, Stealeuleze un etcit de inte (fig 2) pentra ass [1a | 216 TTL 2308 On |g Samant ent nr 2 ry [3,781 | 1,440 | 2,038 1,433 | 2,511 | 0,667 | (i=780MHz, frecventa centrala). Inductanta va fi 3,351 | 1.442 |" 1,838 | 1,234 | 2,497 | 0,548 | microstrip cu aer. Acordul se face cu un condensator 2,987 | 1,433 | 1,614 | 1,758 | 1,067 | 2,484 | 0.451 | 426 | 14 72. 0372 } 2,405 | 1,420 | 1,259 0.803 | 2.4621 0306} 321m = 209. 38,460m 2,169 | 1,415 | 1,116 0,698 | 2,452 0253 | 730 me 5 i toe2 [1410 Loon t 0,608 | 2443 | 0208 Cea mai simplé inductanta microstrip este 1,713 | 1,406 | 0,882 04530 | 2,435 | 0.172.) ementul cu lungimea: 1,627 | 1,403 | 0,785. 0,462 | 2,427 | 0,142 I= B= A8om 1,480 {1,400 | 0,700 0,403 | 2,420 | 0,117 | tnscemclelt. Bao dat de ola 1,348 | 1,397 | 0,625 (0,352 | 2,413 | 0,097 woL=Zm 1,230 | 1,394 | 0,558 | 1,707] 0,307 | 2,407 | 0,080 | (continuare tn numarul viitor) 1,124 | 1,392 | 0,498 | 1,703 | 0,268 | 2,402 | 0,065 | sectronstut, 1TV-VIDEG. Nr. 20 ede ansamblu 5. a iculatiec 2. gurub. hex 194ax a {7_—PPintté sigurare 2} = 8 _[Lagirrotitor§32x250cvaxMi0|1_—[Curole | 9 [Suport egcilant 1 |[Prinde suportal parabolei ‘Asticulatie 12 |Tije 13 |Traversa ¢21x150_ 14 |Contagreutate_ 125 pen is tare a) lake 2 1 1 15_|Ax cu guruburi §29367 1 [16 [Piulia reglaj M14 2 17 Ax reglaj la 45° M14x230 [1 [Filetat la ambele capete 1 i 1 2 1 18 _|Suport comier 4040x100 Pr. racordarea actuatorutu 19° [articulatie jurub piul. aiba M10 [20 _|Surub special — [21 |Surub special [22 _|Ax cu guruburi $29x47 L Poz. 21Nr. 20 TV-VIDEO 25 4125 Poz. 24 Poz 13 sectors, 13TV-VIDEO Nr. 20 SISTEME DE SUPRIMARE A SPOTULUI LA DECONECTAREA RECEPTOARELOR T.V. DE LA RETEA (continuare din numdrul trecut) Acest mod de stingere a spotului prin accelerarea curentului de fascicul la receptorul portabil reprezinta 0 except, ‘deoarecein general, televizoareleechipate cu semiconductoare in blocurile de baeia} folosesc celilalt procedeu de stingere $i anume blocarea curentulu de fascicul. © alta posibilitate de blocare a ccurentului de fascicul pentru suprimarea petei luminoase la oprire consté in menginerea unei tensiuni pozitive pe sila 2 (de accelerare sau ecran) pe care © ofera televizoarele cu tuburi, de tip VENUS-MIRAJ. Schema de principiu este data in figura 5. Procedeul const in menjinerea dupa deconectare a unui potengial pozitiv ridicat pe C335 (care anterior oprini s-a inedrcat prin R357 de la tensiunea de +450V provenité de la tensiunea recuperata de +840V). Acest lucru se realizeaza prin valoarea mare a constantei de timp t=R3S7AC335. Acest potential pozitiv se vvaaplica pe grila eran a T.C. determingnd creslerea curentului de fascicul. ‘Acest procedeu se utilizeaza in special in TLV. cu tuburi unde tensiunea aplicata pe G2 provine din tensiunea recuperati. Receptoarele T.V. hibride, de tip H2 (OLIMP, DIANA, SATURN, ELECTRA, ASTRONAUT) prezinta schema circuitului de stingere a punctului vizibila tn figura 6. Condensatorul C200 are rolul de a asigura stingerea punctului Iuminas din centrul ecranului la deconectarea T.V. prin menfinerea unui potential pozitiv pe sila ecran gi accelerarea curentului de fascicul. © exceptie intre T.V. cu tuburi o constituie T.V. RUBIN 106 care stinge spotul prin procedeul blocarii spotului, metod’ specifica T.V. cu semiiconductoare. Schema acestui circuit este prezentata in figura 7. Laopritea T.V. condesatorul C511 se descarci lent pe R351, mengindnd un potential pozitiv ridicat (+140V) pe catodul cinescopului, pana la ricirea Catodului, menjindnd tubul blocat. Se stie ca tubul cinescop se blocheaza (dispare rastrul) daca diferenja de potential Uc-Uc>150..60V. In acest caz s-a recurs la matirea tensiunii pe catod. alt posbilitate const in negativarea stilei Wehnelt, conducénd Ia acelagi rezultat, marirea diferenfei de potential Uc.ai ceea ce determina blocarea T.C., deci a curentului de fascicul. Mentinerea blocarii T.C. se face pana la racirea catodului. Schemele care folosese acest procedeu utilizeaza tensiuni reziduale negative care, cu ajutorul constantelor mari de timp, mengin gra de comanda a ‘ubului la un potential negati Acest procedeu este uilizat de catre televizoaree stjionare cu 4,5 si 6 circuite integrate, find foarte eficae. In afar de negativarea grilei de comand G1 in ‘momentul deconectiri TV. de la rejea se asigurd si ridicarea tensiuni din catodul T.C,, prin blocarea tranzistoralui final video, asigurandu-se pe deplin condiia de blocarea .C.,adica cresterea diferenjei de potential Uc.ci, actioniindu-se asupra ambilor termeni (creste potentialul de catod si scade celal grilei Wehnelt). Schema folosith in acest caz este Ing. Serban Naicu prezentata in figura 8. CCircuitul de blocare a curentului de fascicul este "grefat" pe circuitul de luminozitate si este realizat in. doua variant: — cu dioda Zener (D705); — cu condensator electrolitic tampon cn, Condensatorul C719 se incarca cu polaritatea figurata la un potential de +175V-(-S0V)=225V. tn momenta opti ‘TV. tensiunea de +175V scade bruse la 0 (@atortd consumului mare de curent pe aceasti ramurd), deci C719 ajunge cu armatura pozitiva la mast, iar cu cea negativa la terminalul negativ al potentiometrului de luminozitate R716. fn aceastA situatie, C719 descarcindu-se, 11 ‘ncarca pe C712 prin R717 laaproximativ -200V, iar prin cursorul lui R716 se aplica pe arila Wehnelt acest potential, ceca ce determina blocarea tubul. ‘Timpul de desearcare al ui C719 prin R716, R310, spaful vidal T.C., R308 gi R309 este de cca. 20s, acesta find de fapt si impul necesar > CONTRAST Fig. 8 R715 R731 0705 R716_] R717 | C712 C719 2,2nF R330 Fig.7 ~100V 47nF D708 14 eectonsttNr. 20 filamentului tubului sa se raceasca pind la temperatura la care electronii emigi de catod nu mai au Viteza necesara pentra a intra in cdmpul electric de acceleragie. Condensatoral C719 nu se poate descarca prin rezistorit R712, R731 gi R716 deoarece dioda Zener D750 este blocaté (blocarea diodei se produce instantaneu la oprirea T.V.). Varianta de circuit pentru blocarea spotului cu condensator electrolitic “tampon” este aseméndtoare cu cea ‘prezentatl anterior dar lipsestedioda Zener D705 Gocul ei fiind strapat), R715 devine IMO, iar C712 devine 8 pF Condensatorul C712, electrolitic, este ‘montat cu ammatura pozitiva la masé. La oprire C719 se descarcé prin R715, R731, R716 cu un curent de cca. 100mA in aproximativ 20s. Condensatorul clectroltic "tampon" C712, incarcat la -10OV, sevadescarca iel prin R717, R716 {in aproximativ 60s pe grila Wehnelt a T.C. ‘Timpal de polarizare negativa a GI va fi cou 38s mai mare decat durata de ricire a ccatodului, deci acoperitor. Concomitent cu sciderea potentalubui ale de comanda Gl, la oprirea TLV. va reste tensiunea in catodul tubului cinescop. La deconectare va scidea polarizarea bazei tranzistoruli final video T3OL, scéaind curentul prin tranzistor, cea ce va determina cresterea potenfialului colectorului_siu la cca, +140V, cea ce determina ridicarea tensiunii din catodul T.C. Aceasta tensiune scade lent, in functie de ‘mérimea constantelor de timp din circuit. © alta problema specifica receptoarelor T.V. echipate cu semiconductoare, care a trebuit s4 fie rezolvata de proiectanti, consté in blocarea spotului la pornii repetate. La ‘oreconectare atelevizorului lamai pun de 15-20s de la oprire (timp in care catodul T.C. nu s-a racit inca) este posibild aparifia punctului tuminos in centrul ecranului, cea ce ar putea distruge stratul de aluminiu si Juminoforal de pe ecranul T.C LaT.V.004,5 $16 Cl. acinui schema a fost prezentaté anterior, preintémpinarea acestei situa critice o face dioda D708. acd nu ar exista aceasti diod’, Ia 0 repomire a T.V. dup mai putin 15-20 de la oprire, condensatorul C719 s-ar incérea prinR716,R310, spagiul Gl -catodal T.C., R309 s/R308 la maségiastfel G1 ardeveni poritiva producnd o accelerare a norului de electron blocat, deci ar apare curent de fascicul ihainte de intrarea in functiune a etajelor de deflexie. Dioda D708 este blocaté in tot timpul functionarii televizorului sila oprite, deschizéndu-se ‘mumai lao reconectare rapid, cAnd prin ea se incarca C719, preintimpinand pozitivarea grilei de comanda si apaitia ccurentul de fasccul Rate [F400 Y R39 720 Fig. 9 To1 720 Fig. 10 Ray 725 TV-VIDEO Receptoarele T.V. cu dowd Cl utilizeaza in vederea acestui scop 0 schemé diferitd, prezentatd in figura 9. fn momentul pornirii. T.V., condensatorul C408 se incarcé cu polaritatea din figura de la +U7 prin R419 si jonctiunea BE a tranzistorului ‘7401. ta timpul incarcarii lui C408 tranzistorul T401 conduce, ajungénd Ia saturatie. In acest moment baza tranzistorului final video este pusd la ‘masd prin jonctiunea CE a lui T401 saturat, dind nastere unui potential tidicat in colectorul lui T400, respectiv in catodul T.C., ceea ce determiné blocarea tubului cinescop, deci implicit si a curentului de fascicul. Durata de Diocare a curentului de fascicul depinde de constanta de timp t=C408xR419. ‘Dupa incarcarea condensatorului C408, tensiunea de pe dioda D402 divizata de rezitorii R419, R418 are o valoare destul de micd, suficienta pentru blocarea ‘ranzistorului T401. Acest lucru permite funcjionarea corecta a tranzistorului final video T400. La deconectarea T.V. tensiunea U7 scade la 0 si C408 se descarca rapid prin dioda D402, mentinand in continuare blocat ‘ranzistorul 401. La reconectarea TV. ciclul descris mai sus se repeta. Receptoarele.V. color utlizeaz8, in general, pentru stingerea punctului, procedeul blocérii tunurilor electron prin cresterea potenfialului pe catozii T.C,, dupa cum se observa in figura 10. La intreruperea alimentarii de la refea, oscilatorul din blocul alimentator igi inceteazé brusc functionarea, iar in perioada imediat urmatoare etajele televizorului continua sé fie alimentate tun timp din energia dnmagazinata in condensatoarele de filtraj Datorita consumului mare pe linia de Joasd tensiune (12V la TLV. CROMATIC 3 17,7V la TELECOLOR), de unde sunt alimentate majortatea etaelor de semnal mic, accasti tensiune scade aproape instamtaneu, determintnd pe de o parte scoaterea din functiune a etajului final de ‘aleiajlinii si implicit disparita rapida a tensiunii pe grila ecran (G2) si pe de alta parte blocarea tranzstoarelor finale video. Ca urmare a blocérii acestor tanzistoare (TOL, T02 siT03) tensiunea de +200V care pare pe catozii T.C. scade foarte lent, ‘mengindnd tunurile electronice blocate un timp suficient de hung pénd la racirea filamentelor celor3 tunuri. Schema prezentata apargine Monitorului Color 02, realizat pe structura televizorului TELECOLOR 3007. . 15TV-VIDEO. Nr. 20 DEMAGNETIZAREA TUBURILOR CINESCOP TRICROME ing. Serban Naicu burile cinescop in culori sunt perturbate mult mai accentuat de cmpurile magnetice in care se afl, comparativ cu tubule all-negnt Aceste cdmpuri magnetice perturbatoare pot fi generate de diverse aparate sau dispoitive situate in imediata apropiee a T.V.C, cum ar fi wansformatoarele, liniile de inalth “tensiune, magnefi, et. pe de o pare, deci am putea presupune c& magnetizarile accidental sar putea evita, Dat, pe de alta parte acjoneaza cémpull magnetic teres care poate prciuce magentiziri supéritoa laosimplaschimbare aporifieireceptorului se televizine. Toate aceste cdmpuri magnetice determind o magnetizare remanenté a pArjilor metalice ale cinescopului tricrom (masca perforata, rama de protectie), avind ca efect deplasarea asciclelor de electroni si deci afectarea purititi culorilor redate. Pentru a se elimina aceste influente nefastealeclmpurilor magnetceexterioare s-au aplcat diverse procedee de protect; nul dite acestea -areprezentalutlizaea ‘nor ecrane magnetice care sé “imbrace” conul de sticlé al cinescopului. Aceste cecrane sunt exteme (la cinescoapele mai vechi de tip delta cu unphiul de deflenie de 90°) sau interne. ‘S-aconstatat ci doar acest procedeu de protectie este insuficient, orice magnetizare accidentala sau simpla schimbare a pozifiei televizorului necesitind refacerea reglaelor de puritate Un procedeu extrem de eficient pentru rezolvarea problemei este cel ropus de firma Radiotechnique Coprim (solutie preluata si dezvoltaté ulterior de firma americana R.C.A), care const in montarea a doua bobine identice ‘montate simetric pe blindajul tubului, perpendicular pe planul care congine axa tubului. Acese bobine creeazA, la fecare pornire a televizorului, un camp magnetic alterativ si rapid descrescator. Acest procedeu _constituie demagnetizarea automata siesteeficient {naproape toate cazurile de magnetizar In rarele situafii cand se produc magnetizari ale cinescopului tricrom extrem de putemice, manifestate prin erori mari de puritate, cind chiar demagretizirle automate repetate la 15 ‘minute flit defecyunea, se utlizeazs dspozitive exteme (bobine) cu ajutorul carora se vor efectua demagnetizéri ‘manuale extrem de putemice. Yn cele ce urmeazd vom trece in revistd modul cum se realizeazd cele dowd tipuri de duanagnetizari cu ajutorul cciror circuite, i primul caz, si cum se pot realiza practic dispozitivele de ‘demagnetizare, in cel de-al doilea caz. ‘A. DEMAGNETIZAREA AUTOMATA Principiu de functionare; circulte utilizate Demagnetizarea automata, denumita ADG, de la englezescul Automatic DeGausser, actioneaza scurt timp la fiecare pomire a receptorului T.V. igurand o demagnetizare a blind: Fig. 1 Magnetizarea finala ‘magnetic prin supunerea sa lao serie de cicluri histerezis, de amplitudine descrescatoare, astel incét magnetizarea finald si devina nula (Bg. 1 prezinta relajia dintre inducfia magneticd B si intensitatea cdmpului magnetic H). ‘S-au utilizat diverse tipuri de circuite electronice destinate s4 asigure prin cele doud bobine (uneori 4 bobine) un curent foarte mare la pomire (de ordinul Err, raph desrescticr Bo tp, far dup citeva secunde rimantnd la 0 valoare insignifianta (cajiva mA), ca in fig. 2. In acest scop se utilizeaza diferite componente cu rezistenta neliniaré (ermistoare, varistoare). Nu vom insista, la schemele prezentate, supra _valorilor componentelor Magnetizarea 16Nr. 20 em int variant de ire, cea din fig. 3, utilizeazé dowd perechi de bobine. Bobinele sunt Conectate in serie intre ele i in serie cu tun varistor VDR. Acest ansamblu este in paralel pe un termistor N-T.C. (cu Coeficient de temperatura negativ). Deci, la pornirea ‘.V.C. prin trecerea unui curent prin termistor, acesta se ‘ncalzeste, ceea ce determind o scddere a Valorii sale, deci va scadea si tensiunea de la bornele sale. Deci scade si tensitmea la borele varisorului inseriat cu bobinele, Scézind tensiunea la bomele varistorului VDR. va crest foarte muh rezistenja sa. Deci, revenind si urmarind curentul prin obine: Ia inceput (cat termistorul si varistorul sunt reci) curentul este foarte mare deoarece tensiunea ia bornele termistorului este mare, iar rezistenta varistorului este mici. Dups cfteva secunde tensiunea la bomele termistorului scade, iar rezistenja varistorului creste determinénd 0 scadere drastica a ccurentului prin bobine. Dupé atingerea regimului permanent, curentul care va parcurge dispocitival de demagnetizare va sea ¢valoateinfima (2,5), Jo fig. 4 este prezentata schema circvitului de demagnetizare dela.V.C. Colorett 3006 (preluaid de Telecolor 1006-3007). La pornirea T.V.C. curentul prin sectiunea de sus a termistorutui PIT.C. (cu coeficient de temperatura pozitiv) creste, acesta se incalzeste si rezistenta sa creste. Deci tensiunea care va “cadea” pe rezistorul R scade. Rezistena celei de-a doua sectiuni a termistorului va reste de asemenea, prin trecerea curentului, ceea ce coroborat cu sofderea tensiunii pe R va determina 0 scddere drastic a curentului prin cele doua bobine tnseriate, dupa cateva secunde, de la cca. 7Avy pin la 4mAw. S-a observat faptul c& bobinele de demagnetizare au acelagi sens, cu scopul ca linile de for ale cémpului magnetic creat de ele sd aiba aceeasidirectie si sens. B, DEMAGNETIZAREA MANUALA (cu dispozitive auxiliare) Daca in timpul funcfionarii T.V.C. apar pete colorate pe imagini a-n sau de alt nuanjé decat culorile redate pe imagini color, pete care nu dispar chiar indicarea functionérii printr-un LED de functionare gi un LED de 1 Fig. 1 =i BD136c2 100F Tc1 TBION4 output 8 eectronstutNr. 20 > | — puterea consum ‘normala.a sarcinii 200W. Puterea de iegire poate fi miriti prin utlizares ‘unui triac de putere mai mare montat pe un radiator corespunzator. Dup& cum vom vedea, realizarea carcasei acestui montaj se poate face in mod ingenios. Dintre posibilele utilizari ale acestui ‘montaj amintim: — comanda unui girofar de ca. ce funcfioneaza a 220V (acestaeste de fapt gi scopul inigial pentru care a fost construit montajul). Pentru spectacole sau discoteci un astfel de girofar comandat este foarte spectaculos; — comanda secvenfiala a unuia sau mai multor dispozitive electronice de putere medie alimentate la 220V; — generator de alarma (pentru bec, sirend, claxon etc. — termoregulator pentru ciocanul de lipit (prin conectarea secventialé ciocanului de lipit Ia reea, se evi © supraincalzire a acestuia - de nedorit in cazul unor lipituri fine, precum si o economie de energie electrica); Schema se compune din trei pir) distincte. Blocul de alimentare cuprinde ‘ansformatorul, etajul de redesare si etajul de stabilizare. Transformatorul ‘rebuie s& asigure in secundar o tensiune de 9-12V la un curent de minimum ‘500mA. Optional se mai poate introduce inc o infégurare secundaré pentru a alimenta sarcina de la o alt tensiune decat cea de refea. Desi in schema nu exista, este bine totusi (mai ales in cazal tunor sarcini inductive) sé se monteze in paralel pe C3 un condensator de 47nF si «© dioda de comutaje polarzata invers, pentru a duce toate impulsurile sau salturile parazite-de tensiune la masa. Blocul principal este format din circuitul integrat plus etajul P2, R4, D2, P1, R3, DI, Cé care constiuie circuitul exterior RC de modificare a frecvengei sia factorului de umplere. Pentru calculul acestor métimi se folosesc formulele: P24RS>IK PIAR3>1K 1e=0,7(P24R4)C [rms] w=(PI4RI)C {ms} unde tc - timp de conducte, iar te ~ timp de blocare, [R]=KQ, {C}=F. Biccul_de iesire este constituit din RS, R6, R7, RB, LED2, TCI, Ki. LED2 este un LED de control pentria vizualiza impulsurile (Ia frecvenfe mri acest LED ‘nu se mai monteaz4). Blocul R7, R8, K1 se foloseste pentru a reduce puterea de iesire a triacului. Se recomanda experimentarea schemei cu diferite valori pentru R8 pentru obfinerea unui cefect dorit (valoarea lui R8 depinde foarte mult de triacul utilizat) Bineingeles ca acest mic gadget poate Lipsi Realizarea practicd a montajulus Realizarea circuitului imprimat si montarea pieselor nu prezinté dificult. Piesele mai deosebite sunt soclul peatra siguran|a, comutatorul K1 gi condensatoarele electrolitice. Aceste piese nu vor constitui o problema, ele se ot procura de la orice magazin particular de piese electronice. In ceea ce priveste carcass montajului, montarea sain carcasa unui prelungitor de rejea cu 4 (satu mai multe) prize rezolva aceasta de multe or dificil problema. Avand Ja dispozitie un AUTOMATIZARI prelungitor cu 4 iegiri dispuse longitudinal, se “decupleaza” primele oud iesiri din bucata ce contine gaurile de iegire ale prehungitorului (capacul), iar bucata cealalta (ce confine contactele electrice) se pileste in zona corespunzatoare pentru a facilita introducerea montajului in cutie. ‘Deasupra orificiului decupat se prinden sguruburi o placa pe care se monteazt LED- urile si cele dows potengiometre, iarin placa cu contactele elecrice se dau dows gauri pentru a fixa placa de circuit {imprimat. Pentru comutator se taie un orificiu in partes laterala a placii superioare. Lamelele de contact ale prelungitorului se vor tia in dous gi se Vor lega la iegirea montajului. Daca prelungitorul este mare sise uilizeaza un transformator mic, acesta se poate introduce in cutia prelungitorului. ‘Acesta este cazul ideal, dacé insi ‘transformatorul nu incape, se poate folosi o carcasa mica pentru el, separat. Circuitul imprimateste astfel proiecta si ddimensionat incat s4 permita montarea Sntr-un prelungitor. Montajul a fost experimentat in acest ‘mod (folosind un prelungitor existent in omer), functionand 12 ore pe o sarcing de 200W (un gurofar si doua becuti electrce) Bibliogratie: LI Rapeanu R., Chiricd 0. s.a. Circuite inegrate analogice, Editura Tehnica, Bucuresti 1983. [2] Nicolae Drigulinescu Agenda radioelectronistului, editia a- Il-a, Editura Tehnica, Bucuresti 1989. [3] Colectia revistei Electronista. [4] Cotectia revistei Tehnium. [4] (optional) Legile lui Murphy. # Fig. 2AUTOMATIZARI Nr. 20 VARIATOR DE CURENT CONTINUU DE MICA PUTERE Practica exista aplicatii care iecesita acfionariclectrice cu motoare de curent continuu, cu putere pana la 1SOW, cu turatie reglabila In ara se fabrici cateva tipuri de astfel de motoare. La Electrotehnica Bucuresti se fabricd motorul MSA cu urmitoarele caracteristic: 150W, Us=42V, le=5A, Use=42V, N=5100rot/min. La Electroarges Curtea de Arges se fabric’ notorage pentru stergator de parbriz, alimentate latensiuni de 12V sau 24V, cu magnefi permanenti in excit: ‘Motoarele mai sus amintite se fabrica in variante cu sau fad reductor. Pentru modificarea turatieiintre 15% si 100% din turafia nominala este necesaré modificarea tensiunii de alimentare a asist. univ. Vologencu Constantin motoarelor, cam in aceleasi limite din tensiuneanominald. Pentru aceasta a fost realizat un variator de curent continu tranzistorizat, foarte simplu, pe care autoral I-a folosit in diverse’ aplicati. Dintre aceste aplicatii se amintesc: reglarea vitezei de bobinare la o maging de trefilat si bobinat electrod filiform din ‘cupru, reglarea turatiei mesei de lucru la ‘omasina de finisat filiere cu ultrasunete, reglarea debinului unei pompe 5 altele. Schema bloc a variatorului se prezinta in fig. 1. Variatorul este compus dintr-un regulator al tensiunii de alimentare U, care furnizeaza semnalul de comanda U ‘unui element de executie de tip chopper cu un tranzistor. Semnalul de comandaw este comparat cu un comparator de ‘ensiune, cu semnalul dinte de ficrastrau u fumizat de un generator cu TUJ. Semmnalul u de a iesitea comparatorului este amplificat in putere cu un circuit de comand a unui tranzistor de putere. ‘ranzistorul final are conectat4 in emitor infégurarea de alimentare a motorului. Din emitorul tranzistorului se culege tensiunea de pe motor, printr-un circuit de reactie, care furnizeazd marimea de reacfieregulatorului. Motorul poate avea excitajia alimentat4 separat sau realizatd cu magneyi permanenti. Marimea de _prescriere W poate fi data sub forma unei ‘ensiuni in domeniul necesar. Formele de unda din v: prezinta in fig. 2. Fig. 1 4N4002 Ud Fig. 2 rt ad +15V, 330 Rosi 703 WJ 68nF oh Fig. 3 22 eectronstutNr. 20 LABORATOR negativa, care se Cu acest filtru activ se poate obfine poate aproxima ca fiind sinusoidal. striduie s4 menfind otensiune deiesire un factor de putere de pind la 0,95+ Pentru schema din fig. 5, vo const, prescrisa prin divizoarele de 0,98. Exist mai multe variante de funcfionarea este asemindtoare cu tensiune RiR2 $i RSRe (fig. 4a, 5,6), modula in impulsuri. precedenta, ‘AceastA bucld de reacfie negativ’ Pentru schema din fig. 4, tensiunea _Deosebirea const in faptul cin loc realizeaza gi imunitatea sursei la variafiile tensiunii in refeaua de alimentare. Tensiunea de la intrarea multiplicatorului este modulata in impulsuri, cu factor de umplere variabil. ‘Aceste impulsuri comanda locarea sau saturarea unui tranzistor MOS. Prin inductanja L va trece un curent liniar crescdtor sau descrescdtor, dupa cum tranzistorul T este saturat,respectiv blocar (fig. 4b). de la iesirea multiplicatorului este Comparata cu o tensiue proportional cu valoarea instantanee a curentului prin tranzistoral T (citité cu ajutoral unui transformator de curent T.L). Forma curentului prin inductanja L ra fi asemanatoare cu forma tensiunii Mi Vo Fig. 5 Re Rj Fig. 6 eectronst de transformatoral TJ. se foloseste un rezistorR, de valoare mics, pentrucitirea ccurentului fn aceasta varianté, comparatorul este cu fereastrd de histerezis. Dacé la varianta anterioar frecvenja de heru era fn funcjie de valoarea inductanjei L, tn aceasta varianta frecventa de lucru depinde. de lirgimea ferestrei de histerezis. ind astfel dependenya de caracateristicile inductangei L. La schema din fig. 6 tensiunea de Ia iegirea multiplicatorului este insumata uo tensiune proportionala cu valoarea instantanee a curentului (tensiunea de pe rezistorul R). Tensiunea rezultata este comparat uo tensiune dinte de ferastrau. Frecvenja de lucru este dictata de perioada dingilor de ferastrau Exista circuite integrate care realizeazA aceasta corectie a factorului de putere (ML 4812, 4819 - Micro Linear, TDA 4814, 4816 - Siemens) si echipeazd unele tipuri de televizoare fabricate in ultimii doi ani, tocmai pentru avantajul de care am mai amintit: ameliorarea raspunsului sursei de imentare la variatia tensiun frecvengei refelei, problema pe care un fitra pasiv LC nu o poate rezolva, Schema unui filtra activ LC de joas frecvengé este ilustrata in fig. 7. ‘Acesta opereazd la frecvente mai scazute (100 + 200). Funcfionarea este sinerona cu frecventa rejelei i in principiu, este aseminitoare cu cea a filtrelor active de inalta frecvengé. Cu acest filtra se pot obfine valor ale factorului de putere pana la 0,96 + 0,97, dar este mai rar intalnit, deoarece dimensiunile elementelor L, C crese considerabil, datorit frecvenfelor joase de lucru. Bibliografe Electronic Design 611992; Electronique 6-1991; Siemens A. G. 1992; Bazele electronicii, M. Preda $.., Editura Didactic si Pedagogica, Bucuresti, 1980; Bazele electrotehnicii gi electronicii, T. Gligor .a., ut intern, Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1980; + 25ISSN 1220 6741 | cemmnermrentaeamon Slecronig, automang$!clesetrt), Dusurandu 60 a e ale deo euclent deosabié in universe amercane I utr ani acest programe eu guns se float ‘hn Romania, contin fa perceperes mal bund eaves _Broblome gate de orale snare reutoor anaogic, 2 Sia ceive numarce in intimpinares necestii e 9 conc rap ‘hetent eceste programe, sutorul ote 0 lurae care au i Giotorul sds familarteze cu ugurnga cu posit emer VOLOSENCU CONSTANTIN i Eromplele aloe, permit uteatont 0 auteinsi ‘epidié, contorindiri caltaten de # sborda, 10 limi Cunogtinjelor sale de elecrotennica generalé linia Inelnert precum ide automatic, apicap! mal complex foiosing i ante do fre i | | i Program Spee al Univer Bry cn ator este “de facto" programd standard pent Smuare router election special snalopee, dar 3! numer “cireult mosulstor in amipltuaine oat program are evr comer ca Se exept spd sea 5 i PSpice, Moe, pice o-Ps tle comer program Spice adevert popu. Scopul cect ca est Goa dun aor estorixsoetor progano, rear oj elamertare de modsiare, anak! sufulare daporele g erotsor maoge $ret, color asreaca scene posrams. Pe lang pretentaraa sintavel intrucfunic programs catea prearta cttva spieatingneret a Programa Spee ite in stecroneg, eesrorerica Suomatea area maori a aplcapireectence an prac at sims cu progr Spee, corespuncaor un raster de abcter Nofnin preset care caogies cr sheke evens teoneneee el cemporentee slecuonce 3 ever? cuncestoren et creutolor eecven Uzarea prosyerult Scr af 3 deeavargvoa acostor curopinge do electronica. Dac catistond are un creutalclndimedde undone peep cunoape cores ex! sme pots a dea c funcjonare, aces ‘apt este suit parr @ Iles programa Spice, Se presapunedessereneacd RO Ue Capable creas cu ealosatr personal po eae van Programa ce smuare, pen aeea rset Gear Programe Spe sas sen 8 mle root spec ir de ale con lpr proweants ‘ecidB co scrimba sunt necesar, fark a age fscripament fis De aserenea. program Spice ats ‘artoarea procctdu, in momen hy cafe probean onscea ch atnate acelproic. Es asetpostitate Go a vertes dact oveana sector proectat nejoneas erect nate ae at avettt Progra Spice et ee . tif de stare de nborser prin care se creer, § {oneau ce mieutonssope ero leronce ire, suracale oa veren un crm econ ee reatearea pre Pan 70, program Spices Per rsa reer a ct mp ln mt pres rte de Capote sce, aot ja presei din toata tara si in librariil crema pea so apa aed Bucuresti!!! : rermae dar care evn mporarte pei mirocroa. i aceasth tara autrut oearcd 38 pun Indemira denier especie care as accesia ule ‘roger tana Siceun manual nina remand c= [eo se ocerteae cata reper apicana caren ane epecno Seca renee do 9 para ngunar wor naruto Sespedaltats ce Gecieate dverslor progeame io famiba Spice +> peter pop IN CURIND VETI PUTEA ACHIZITIONA| PRIN POSTA DE LA EDITURA ELECTRONISTUL” |S! DISCHETELE CU PROGRAMUL SPICE I!