Politici Contabile - Manual

MANUAL DE POLITICI CONTABILE
CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................................................................... 1
CAPITOLUL I. INFORMAII GENERALE ....................................................................................................... 3
1.1. OBIECTIV...................................................................................................................................................... 3
1.2. POLITICI CONTABILE .................................................................................................................................... 3
1.3. CADRUL GENERAL DE RAPORTARE ............................................................................................................ 5
1.3.1. Organizarea si conducerea contabilitii .................................................................................................... 5
1.3.2. Registrele de contabilitate ........................................................................................................................ 5
1.3.3. Situaiile financiare anuale ....................................................................................................................... 6
1.4. PRINCIPII CONTABILE .................................................................................................................................. 7
1.5. REGULI GENERALE DE EVALUARE .............................................................................................................. 8
1.5.1. Evaluarea la data intrrii in societate ......................................................................................................... 8
1.5.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii ................................................................................................................... 8
1.5.3. Evaluarea la incheierea exerciiului financiar .................................................................................................. 8
1.5.4. Evaluarea la data iesirii din entitate................................................................................................................ 9
1.6. EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANULUI ............................................................................................ 9
1.7. CORECTAREA ERORILOR CONTABILE ....................................................................................................... 10
1.8. PRILE AFILIATE ...................................................................................................................................... 10
CAPITOLUL II. POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE.................................................................. 11
2.1. GENERALITI ........................................................................................................................................... 11
2.2. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE NECORPORALE .................................................................. 12
2.2.1. Clasificri, definiii ................................................................................................................................. 12
2.2.2. Recunoasterea si evaluarea iniial ......................................................................................................... 13
2.2.3. Evaluarea ulterioar recunoasterii iniiale ................................................................................................ 14
2.2.4. Amortizarea imobilizrilor necorporale ..................................................................................................... 14
2.2.5. Cedarea ............................................................................................................................................... 14
2.2.6. Evaluarea la data bilanului .................................................................................................................... 15
2.2.7. Prezentarea informaiilor ....................................................................................................................... 15
2.3. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE CORPORALE ...................................................................... 15
2.3.1. Definiii, clasificri ................................................................................................................................ 15
2.3.2. Recunoasterea iniial ........................................................................................................................... 15
2.3.3. Evaluarea iniial .................................................................................................................................. 16
2.3.4. Cheltuieli ulterioare ............................................................................................................................... 16
2.3.5. Evaluarea ulterioar recunoasterii iniiale ................................................................................................ 17
2.3.6. Amortizarea .......................................................................................................................................... 17
2.3.7. Cedarea si casarea ............................................................................................................................... 18
2.3.8. Deprecierea.......................................................................................................................................... 18
2.3.9. Compensaii de la teri ........................................................................................................................... 19
2.3.10. Evaluarea la data bilanului .................................................................................................................. 19
2.3.11. Prezentarea in situaiile financiare ........................................................................................................ 19
2.3.12. Situaii statistice .................................................................................................................................. 19
2.4. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE FINANCIARE ....................................................................... 20
2.4.1. Definiie, clasificri ................................................................................................................................ 20
2.4.2. Evaluarea iniial .................................................................................................................................. 20
2.4.3. Evaluarea la data bilanului .................................................................................................................... 20
2.5. POLITICI CONTABILE PRIVIND LEASING UL ............................................................................................. 20
2.5.1. Definiii, concepte-cheie ......................................................................................................................... 20
CAPITOLUL III. POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE ................................................................ 21
3.1. GENERALITI ........................................................................................................................................... 21
3.2. POLITICI CONTABILE PRIVIND STOCURILE ................................................................................................ 22
3.2.1. Definiie, clasificri ................................................................................................................................ 22
3.2.2. Evaluarea stocurilor .............................................................................................................................. 24
3.2.3. Costul stocurilor .................................................................................................................................... 24
3.2.4. Valoarea realizabil net ....................................................................................................................... 26

3.2.5. Recunoasterea drept cheltuial .............................................................................................................. 26
3.2.6 Prevederi privind calculaia costurilor ....................................................................................................... 27
3.2.7. Prezentarea informaiilor ........................................................................................................................ 28
3.3. POLITICI CONTABILE PRIVIND CREANELE ............................................................................................... 28
3.3.1. Definiii si clasificri ............................................................................................................................... 28
3.3.2. Evaluarea creanelor ............................................................................................................................. 29
3.3.3. Garantarea, cesionarea si factoringul ...................................................................................................... 29
3.4. CASA SI CONTURI LA BNCI ...................................................................................................................... 30
3.5. INVESTIII PE TERMEN SCURT .................................................................................................................. 30
CAPITOLUL IV. POLITICI CONTABILE PRIVIND DATORIILE PE TERMEN SCURT .................................................... 30
4.1. Definiii, clasificri ......................................................................................................................................... 30
4.2. Evaluare ...................................................................................................................................................... 32
CAPITOLUL V. POLITICI CONTABILE PRIVIND DATORIILE PE TERMEN LUNG ....................................................... 32
5.1. Definiii, clasificri ......................................................................................................................................... 32
5.2. Evaluare ...................................................................................................................................................... 32
CAPITOLUL VI. POLITICI CONTABILE PRIVIND PROVIZIOANELE ........................................................................... 33
6.1. Definiii, concepte-cheie ................................................................................................................................ 33
6.2. Recunoastere .............................................................................................................................................. 33
6.3. Estimare ...................................................................................................................................................... 34
6.4. Prezentare si descriere ................................................................................................................................. 34
CAPITOLUL VII. POLITICI CONTABILE PRIVIND SUBVENIILE ................................................................................ 34
7.1. Definiii si concepte-cheie .............................................................................................................................. 34
7.2. Subvenii aferente activelor ........................................................................................................................... 35
7.3. Subvenii aferente veniturilor ......................................................................................................................... 35
CAPITOLUL VIII. POLITICI CONTABILE PRIVIND CAPITALUL SI REZERVELE ......................................................... 35
8.1.CAPITAL ...................................................................................................................................................... 35
8.2. REZERVE DIN REEVALUARE ...................................................................................................................... 36
8.3. ALTE REZERVE .......................................................................................................................................... 36
CAPITOLUL IX. POLITICI CONTABILE PRIVIND VENITURILE, CHELTUIELI, REZULTAT ........................................... 36
9.1. VENITURI.................................................................................................................................................... 36
9.1.1. Definiii, clasificri ................................................................................................................................. 36
9.1.2. Recunoasterea veniturilor ..................................................................................................................... 37
9.1.3. Evaluarea veniturilor ............................................................................................................................. 38
9.2. CHELTUIELI ................................................................................................................................................ 38
9.3. REZULTAT ............................................................................................................................................. 39
CAPITOLUL X. POLITICI CONTABILE PRIVIND PRILE AFILIATE ......................................................................... 39
10.1. Definiii, concepte-cheie .............................................................................................................................. 39
10.2. Necesitatea prezentrii informaiilor referitoare la tranzaciile cu prile afiliate .................................................. 40
10.3. Prezentare si descriere ........................................................................................................................... 40
CAPITOLUL XI. ANGAJAMENTE SI ALTE ELEMENTE EXTRABILANIERE .............................................................. 41
11.1. Definiii, generaliti..................................................................................................................................... 41
11.2. Prezentarea informaiilor ............................................................................................................................. 42
CAPITOLUL XII. MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND PRINCIPALELE OPERATIUNI EC.42
12.1.Imobilizari necorporale ...42
12.2 Imobilizari corporale ...43
12.3 Imobilizari financiare ..45
12.4 Active circulante..45
12.4.1.Stocuri....45
12.4.2 Creante...46
12.4.3 Investitii pe termen scurt ..47
12.4.4 Casa si conturi la banci .............47
12.5 Datorii.48
12.6 Provizioane.51
12.7 Capital si reserve.51
12.8 Venituri si cheltuieli51

CAPITOLUL I. INFORMA_II GENERALE
1.1. OBIECTIV
Obiectivul acestui manual de politici contabile este de a stabili politicile, principiile si tratamentele contabile
aplicate de SC ............................ S.R.L., cu sediul in .., inregistrat la ORC sub nr.
.., CUI , numit in prezentul manual entitate, in scopul sporirii gradului de relevan
si incredere al situaiilor financiare, precum si gradului de comparabilitate a acestor situaii financiare in timp, dar si cu
situaiile financiare ale altor societi.
1.2. POLITICI CONTABILE
Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la
ntocmirea si prezentarea situaiilor financiare anuale.
Conducerea entitii a stabilit politicile contabile pentru operaiunile derulate, descrise in prezentul manual.
Aceste politici au fost elaborate avand in vedere specificul activitii si strategia adoptat de entitate.
Politicile contabile au fost elaborate astfel incat s se asigure furnizarea, prin situaiile financiare anuale, a unor informaii:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice;
b) credibile, in sensul c:
- reprezint fidel activele, datoriile, poziia financiar si profitul sau pierderea societii;
- sunt neutre, lipsite de influene;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative.
O dat ce politicile contabile ale entitii au fost stabilite in mod adecvat, este important ca acestea s nu fie modificate in
timp. Astfel, se asigur o baz consecvent, de la un an la altul, de raportare a rezultatelor, care vor putea fi comparate cu
usurin de ctre utilizatori. Aceasta inseamn c orice variaie a rezultatelor, de la un an la altul, reflect fluctuaii reale ale
activitii societii, si nu reprezint doar influena modificrilor contabile. Utilizatorii vor putea, prin urmare, s detecteze
tendine pe termen lung ale rezultatelor si fluxurilor de numerar ale societii.
De aceea, dac exist modificri aduse politicilor contabile, este necesar ca ele s fie evideniate in notele explicative,
pentru ca utilizatorii s poat analiza:
corectitudinea si necesitatea noii politici contabile;
influena politicii asupra rezultatelor raportate, aferente perioadei; si
tendina real a rezultatelor activitii intreprinderii.
Politicile contabile ale entitii cuprind, dar nu se limiteaz la urmtoarele aspecte:
- recunoasterea veniturilor;
- principiile de consolidare;
- combinrile de intreprinderi;
- asocierile in participaie;
- recunoasterea si amortizarea activelor corporale si necorporale;
- capitalizarea costurilor indatorrii si a altor cheltuieli;
- contractele de construcii;
- investiiile in bunuri imobiliare;
- instrumentele si investiiile financiare;
- operaiunile de leasing;
- costurile de cercetare si dezvoltare;
- stocurile;
- impozitele, inclusiv impozitele amanate;
- provizioanele;
- conversia valutar si acoperirea riscului valutar;
- definirea segmentelor de activitate si a zonelor geografice si baza de alocare a costurilor pe segmente;
- definirea numerarului si a echivalentelor de numerar;
- subveniile guvernamentale.
A. Modificri n politicile contabile

Modificarea politicilor contabile este permis doar dac este cerut de lege sau are ca rezultat informaii mai relevante sau
mai credibile referitoare la operaiunile entitii.
Entitatea trebuie s menioneze n notele explicative orice modificri ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii s
poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas in mod adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate
ale perioadei si tendina real a rezultatelor activitii societii.
Nu se consider modificri ale politicilor contabile:
a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care difer ca fond de evenimentele sau
tranzaciile produse anterior;
b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care nu au avut loc anterior sau care au
fost nesemnificative.
Dac societatea se afl intr-una din situaiile urmtoare:
- modificarea voluntar intr-o politic contabil are un efect asupra perioadei curente sau asupra oricrei alte
perioade anterioare,
- ar fi avut un efect asupra acelei perioade cu excepia faptului c este imposibil de determinat valoarea
ajustrii, sau
- ar putea avea un efect asupra acelei perioade cu excepia faptului c este imposibil de determinat valoarea
ajustrii, sau
- ar putea avea un efect asupra perioadelor viitoare,
atunci, ea va prezenta:
a) natura modificrii in politica de contabilitate;
b) motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofer informaii credibile si mai relevante;
c) pentru perioada curent si pentru fiecare perioad anterioar prezentat, in msura in care este posibil, valoarea
ajustrii:
- pentru fiecare element afectat al situaiei financiare;
- pentru rezultatele de baz si diluate pe aciune (acolo unde e cazul).
d) suma ajustrilor aferente perioadelor de dinaintea celor prezentate in msura in care este posibil;
e) dac aplicarea retroactiv este imposibil pentru o anume perioad anterioar, sau pentru perioade de dinaintea
celor prezentate, circumstanele care au condus la existena acelei condiii si o descriere a modului si a momentului in care
modificarea politicii contabile a fost aplicat.
B. Modificri n estimrile contabile
Ca rezultat al incertitudinilor inerente in desfsurarea activitilor, multe elemente ale situaiilor financiare intocmite de
entitate nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Procesul de estimare implic raionamente bazate pe cele mai
recente informaii credibile pe care societatea le are la dispoziie.
Se pot solicita, de exemplu, estimri ale:
- clienilor inceri;
- uzurii morale a stocurilor;
- valorii juste a activelor si datoriilor financiare;
- duratei de via utile, precum si a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare incorporate
in activele amortizabile;
- obligaiilor privind garaniile.
Utilizarea unor estimri rezonabile reprezint o parte esenial a intocmirii situaiilor financiare si nu submineaz
credibilitatea acestora.
O estimare poate necesita o revizuire dac au loc schimbri privind circumstanele pe care s-a bazat aceast estimare sau
ca urmare a unor noi informaii sau experiene ulterioare. Prin natura ei, revizuirea estimrii nu are legtur cu perioadele
anterioare si nu reprezint corectarea unei erori.
O modificare in baza de evaluare aplicat reprezint o modificare in politica de contabilitate si nu reprezint o modificare in
estimrile contabile. Cand este dificil s se disting intre o modificare a politicii contabile si o modificare a unei estimri
contabile, modificarea este tratat ca o modificare a estimrii contabile.
Efectul unei modificri a unei estimri contabile se va recunoaste prospectiv prin includerea ei in profitul sau pierderea:
a) perioadei in care are loc modificarea, dac aceasta afecteaz numai respectiva perioad; sau
b) perioadei in care are loc modificarea si a perioadelor viitoare, dac modificarea are efect si asupra acestora.
In msura in care o modificare in estimrile contabile d nastere la modificri ale activelor si datoriilor, sau elementelor
legate de capitaluri proprii, se va recunoaste prin ajustarea valorilor contabile a elementelor conexe de active, datorii sau
capitaluri proprii in perioada modificrii.

1.3. CADRUL GENERAL DE RAPORTARE
1.3.1. Organizarea si conducerea contabilitii
Entitatea are obligaia s organizeze si s conduc contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiar, potrivit
Legii contabilitii 82/1991 republicate, si contabilitatea de gestiune adaptat la specificul activitii.
Contabilitatea, ca activitate specializat in msurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obinute din activitatea persoanelor juridice si fizice trebuie s asigure
inregistrarea cronologic si sistematic, prelucrarea, publicarea si pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar,
performana financiar si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerinele interne ale acestora, cat si in relaiile cu investitorii
prezeni si poteniali, creditorii financiari si comerciali, clienii, instituiile publice si ali utilizatori.
Contabilitatea se ine n limba romn si n moneda naional.
Contabilitatea operaiunilor efectuate in valut se ine atat in moneda naional, cat si in valut, potrivit reglementrilor
elaborate in acest sens.
Orice operaiune economico-financiar efectuat se consemneaz in momentul efecturii ei intr-un document care st la
baza inregistrrilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza inregistrrilor in contabilitate angajeaz rspunderea persoanelor care le-au
intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dup caz.
Entitatea are obligaia s efectueze inventarierea general a elementelor de activ si de pasiv deinute la inceputul activitii,
cel puin o dat pe an pe parcursul funcionrii lor, in cazul fuziunii sau incetrii activitii, precum si in alte situaii prevzute
de lege.
Rezultatul inventarierii se inregistreaz in contabilitate potrivit reglementrilor contabile aplicabile.
Documentele oficiale de prezentare a situaiei economico-financiare a entitii sunt situaiile financiare anuale, stabilite
potrivit legii, care trebuie s ofere o imagine fidel a poziiei financiare, performanei financiare si a celorlalte informaii
referitoare la activitatea desfsurat.
Rspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitii entitii revine administratorului.
Entitatea organizeaz si conduce contabilitatea in compartimente distincte, conduse de ctre directorul economic, care are
studii economice superioare si care rspunde impreun cu personalul din subordine de organizarea si conducerea
contabilitii, in condiiile legii.
Contabilitatea imobilizrilor se ine pe categorii si pe fiecare obiect de eviden.
Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ si valoric sau numai valoric, in condiiile stabilite de reglementrile
legale.
Inregistrarea in contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziie, de producie sau la
valoarea just pentru alte intrri decat cele prin achiziie sau producie, dup caz.
Creanele si datoriile se inregistreaz in contabilitate la valoarea nominal.
Valoarea aciunilor emise sau a altor titluri, precum si vrsmintele efectuate in contul capitalului subscris se
reflect distinct in contabilitate.
Contabilitatea clienilor si furnizorilor, a celorlalte creane si obligaii se ine pe categorii, precum si pe
fiecare persoan fizic sau juridic.
Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli, dup natura sau destinaia lor, dup caz.
Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup natura sau sursa lor, dup caz.
In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exerciiului financiar. Inchiderea
conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaz, de regul, la sfarsitul exerciiului financiar.
Rezultatul definitiv al exerciiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia.
Repartizarea profitului se inregistreaz in contabilitate pe destinaii, dup aprobarea situaiilor financiare
anuale.
Pierderea contabil reportat se acoper din profitul exerciiului financiar si cel reportat, din rezerve si
capital social, potrivit hotrarii adunrii generale a acionarilor sau asociailor.
1.3.2. Registrele de contabilitate
Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. Intocmirea, editarea si
pstrarea registrelor de contabilitate ale entitii se efectueaz conform normelor elaborate de Ministerul Finanelor Publice.
Registrele de contabilitate se utilizeaz in strict concordan cu destinaia acestora si se prezint in mod ordonat si astfel
completate incat s permit, in orice moment, identificarea si controlul operaiunilor contabile efectuate.
Pentru verificarea inregistrrii corecte in contabilitate a operaiunilor efectuate se intocmeste balana de verificare lunar.

Intrucat societatea utilizeaz sisteme informatice de prelucrare automat a datelor, are obligaia s asigure prelucrarea
datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicate, controlul si pstrarea acestora pe suporturi
tehnice.
Inregistrarea in contabilitate a operaiunilor determinate de fuziunea, divizarea sau incetarea, potrivit legii, a activitii
entitii se face pe baza documentelor corespunztoare intocmite in asemenea situaii.

Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare, precum si documentele justificative care stau la baza inregistrrilor in
contabilitatea financiar se pstreaz in arhiva societii timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exerciiului
financiar in cursul cruia au fost intocmite, cu excepia statelor de salarii, care se pstreaz timp de 50 de ani.
In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua msuri de reconstituire a acestora in
termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementrilor emise in acest scop.
1.3.3. Situaiile financiare anuale
Documentele oficiale de prezentare a situaiei economico-financiare a entitii sunt situaiile financiare anuale, stabilite
potrivit legii, care trebuie s ofere o imagine fidel a poziiei financiare, performanei financiare si a celorlalte informaii
referitoare la activitatea desfsurat de societate.
Exerciiul financiar reprezint perioada pentru care trebuie intocmite situaiile financiare anuale si coincide cu anul
calendaristic. Durata exerciiului financiar este de 12 luni si coincide cu anul calendaristic.
Entitatea aplic Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene.
Intrucat la data bilanului, entitatea a depsit dou dintre urmtoarele trei criterii, denumite criterii de mrime:
- total active: 3 650 000 EUR
- cifra de afaceri net: 7 300 000 EUR
- numr mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50,
intocmeste situaii financiare anuale care cuprind :
- bilan;
- cont de profit si pierdere;
- situaia modificrilor capitalului propriu;
- situaia fluxurilor de trezorerie;
- note explicative la situaiile financiare anuale
Notele conin informaii in plus fa de cele prezentate in bilan, contul de profit si pierdere, situaia modificrilor capitalului
propriu si situaia fluxurilor de trezorerie. In note se prezint descrieri narative sau impriri ale elementelor prezentate in
situaiile financiare si informaii legate de elemente care nu sunt recunoscute in situaiile financiare.
Pentru situaiile financiare intocmite potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor
Economice Europene, incadrarea in criteriile de mrime menionate mai sus, se efectueaz pe baza indicatorilor
determinai din situaiile financiare ale anului anterior celui pentru care se efectueaza inchiderea exercitiului.
Intrucat, pe baza indicatorilor determinai din situaiile financiare ale anului 2005, entitatea se incadreaz in criteriile de
mrime menionate mai sus, entitatea intocmeste situaii financiare anualecare cuprind:
- bilan;
- cont de profit si pierdere;
- situaia modificrilor capitalului propriu;
- situaia fluxurilor de trezorerie.
Situaiile financiare anuale constituie un tot unitar si trebuie insoite de o declaraie scris a conducerii entitii prin care
isi asum rspunderea pentru intocmirea situaiilor financiare anuale si confirm c:
a) politicile contabile utilizate la intocmirea situaiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementrile
contabile aplicabile;
b) situaiile financiare anuale ofer o imagine fidel a poziiei financiare, performanei financiare si a celorlalte
informaii referitoare la activitatea desfsurat;
c) persoana juridic isi desfsoar activitatea in condiii de continuitate.
Situaiile financiare anuale sunt supuse auditului financiar, care se efectueaz de ctre auditori financiari, persoane fizice
sau juridice autorizate, potrivit legii.
Sunt supuse, de asemenea, auditului financiar situaiile financiare intocmite cu ocazia fuziunii, divizrii sau incetrii
activitii.
Deoarece societatea organizeaz contabilitatea in partid dubl, ea trebuie s publice situaiile financiare anuale. Fac
obiectul publicrii situaiile financiare anuale, raportul administratorilor si raportul de audit. Acionarii si angajaii entitii au
dreptul s se informeze in legtur cu situaiile financiare anuale la sediul social al societii, fr nici o discriminare.

Situaiile financiare anuale se pstreaz timp de 50 de ani.
In caz de incetare a activitii societii, situaiile financiare anuale, precum si registrele si celelalte documente se predau la
arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in materie.
Pentru asigurarea informaiilor destinate sistemului instituional al statului, un exemplar al situaiilor financiare anuale se
depune la Oficiul Registrului Comertului, astfel: societatea care aplic reglementri contabile conforme cu directivele
europene, in termen de 120 de zile de la incheierea exerciiului financiar;

Situaiile financiare anuale ntocmite sunt auditate potrivit legii.
.
1.4. PRINCIPII CONTABILE
Elementele prezentate in situaiile financiare anuale ale entitii se evalueaz in conformitate cu principiile contabile
generale, conform contabilitii de angajamente. Astfel, efectele tranzaciilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci
cand tranzaciile si evenimentele se produc (si nu pe msur ce trezoreria sau echivalentul su este incasat sau pltit) si
sunt inregistrate in contabilitate si raportate in situaiile financiare ale perioadelor aferente.
1. Principiul continuitii activitii. Trebuie s se prezume c societatea isi desfsoar activitatea pe baza
principiului continuitii activitii. Acest principiu presupune c societatea isi continu in mod normal funcionarea, fr a
intra in stare de lichidare sau reducere semnificativ a activitii. Dac administratorii societii au luat cunostin de unele
elemente de nesiguran legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea,
aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative. In cazul in care situaiile financiare anuale nu sunt intocmite pe
baza principiului continuitii, aceast informaie trebuie prezentat, impreun cu explicaii privind modul de intocmire a
acestora si motivele care au stat la baza deciziei conform creia societatea nu isi mai poate continua activitatea.
2. Principiul permanenei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un
exerciiu financiar la altul.
3. Principiul prudenei. Evaluarea trebuie fcut pe o baz prudent si, in special:
poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanului;
trebuie s se in cont de toate datoriile aprute in cursul exerciiul financiar curent sau al unui exerciiu
precedent, chiar dac acestea devin evidente numai intre data bilanului si data intocmirii acestuia;
trebuie s se in cont de toate datoriile previzibile si pierderile poteniale aprute in cursul exerciiului financiar
curent sau al unui exerciiu financiar precedent, chiar dac acestea devin evidente numai intre data bilanului si
data intocmirii acestuia;
trebuie s se in cont de toate deprecierile, indiferent dac rezultatul exerciiului financiar este pierdere sau profit.
4. Principiul independenei exerciiului. Trebuie s se in cont de veniturile si cheltuielile aferente
exerciiului financiar, indiferent de data incasrii sau plii acestor venituri si cheltuieli.
5. Principiul evalurii separate a elementelor de activ si de datorii. Conform acestui principiu,
componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.
6. Principiul intangibilitii. Bilanul de deschidere pentru fiecare exerciiu financiar trebuie s corespund cu
bilanul de inchidere al exerciiului financiar precedent.
7. Principiul necompensrii. Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de
venituri si cheltuieli este interzis. Eventualele compensri intre creane si datorii ale societii fa de acelasi agent
economic pot fi afectate cu respectarea prevederilor legale, numai dup inregistrarea in contabilitate a veniturilor si
cheltuielilor la valoarea integral.
8. Principiul prevalenei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din
bilan si contul de profit si pierdere se face inand seama de fondul economic al tranzaciei sau al operaiunii raportate si nu
numai de forma juridic a acestora.
9. Principiul pragului de semnificaie. Elementele de bilan si de cont de profit si pierdere care sunt
precedate de cifre arabe pot fi combinate dac:
acestea reprezint o sum nesemnificativ sau
o astfel de combinare ofer un nivel mai mare de claritate, cu condiia ca elementele astfel combinate s fie
prezentate separat in notele explicative.
Abateri de la principiile contabile generale pot fi efectuate in cazuri excepionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate
in notele explicative, precum si motivele care le-au determinat, impreun cu o evaluare a efectului acestora asupra
activelor, datoriilor, poziiei financiare si a profitului sau pierderii.

1.5. REGULI GENERALE DE EVALUARE
Elementele prezentate in situaiile financiare anuale se evalueaz, in general, pe baza principiului costului de achiziie sau
al costului de producie.
1.5.1. Evaluarea la data intrrii n societate
La data intrrii in societate, bunurile se evalueaz si se inregistreaz in contabilitate la valoarea de intrare, care se
stabileste astfel:
c) la cost de achiziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
d) la cost de producie pentru bunurile produse in entitate;
e) la valoarea de aport, stabilit in urma evalurii pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social;
f) la valoarea just pentru bunurile obinute cu titlu gratuit.
In ultimele dou cazuri, valoarea de aport si, respectiv, valoarea just, se substituie costului de achiziie.
Prin valoare just se inelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunvoie intre pri aflate in cunostin de
cauz, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.
Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import si alte taxe (cu excepia acelora pe care
persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi
atribuibile direct achiziiei bunurilor respective.
Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziie.
Costul de producie al unui bun cuprinde costul de achiziie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de
producie direct atribuibile bunului.
Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de producie al imobilizrilor cuprind cheltuielile directe
aferente produciei si anume: materiale directe, energie consumat in scopuri tehnologice, manoper direct si alte
cheltuieli directe de producie, precum si cota cheltuielilor indirecte de producie alocat in mod raional ca fiind legat de
fabricaia acestora.
In costul de producie poate fi inclus o proporie rezonabil din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in msura
in care acestea sunt legate de perioada de producie.
Urmtoarele reprezint exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli
ale perioadei in care au survenit, astfel:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie inregistrate peste limitele normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de
producie, anterior trecerii intr-o nou faz de fabricaie;
- regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor in forma si locul final;
- costurile de desfacere.
Dobanda la capitalul imprumutat pentru finanarea achiziiei, construciei sau produciei de active cu ciclu lung de fabricaie
poate fi inclus in costurile de producie, in msura in care aceasta este legat de perioada de producie. In cazul includerii
dobanzii in valoarea activelor, aceasta trebuie prezentat in notele explicative. Prin activ cu ciclu lung de fabricaie se
inelege un activ care solicit in mod necesar o perioad substanial de timp pentru a fi gata in vederea utilizrii sau pentru
vanzare.
1.5.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii
Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit reglementrilor legale si normelor emise in
acest sens de Ministerul Finanelor Publice.
1.5.3. Evaluarea la ncheierea exerciiului financiar
La incheierea exerciiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaz si se reflect in
situaiile financiare anuale la valoarea de intrare, pus de acord cu rezultatele inventarierii.
In acest scop, valoarea de intrare se compar cu valoarea stabilit pe baza inventarierii, denumit valoare de inventar. In
acest caz, se vor avea in vedere, printre altele:
a) pentru elementele de activ, diferenele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabil
net a elementelor de activ se inregistreaz in contabilitate pe seama unei amortizri suplimentare, in cazul activelor
amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau se efectueaz o ajustare pentru depreciere sau pierdere de
valoare, atunci cand deprecierea este reversibil, aceste elemente meninandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de
intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaz in contabilitate, pe seama elementelor corespunztoare
de datorii.

La fiecare dat a bilanului:
a) elementele monetare exprimate in valut (disponibiliti si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si
depozitele bancare, creane si datorii in valut) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca
Naional a Romaniei si valabil la data incheierii exerciiului financiar. Diferenele de curs valutar, favorabile sau
nefavorabile, intre cursul de la data inregistrrii creanelor sau datoriilor in valut sau cursul la care au fost raportate in
situaiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exerciiului financiar, se inregistreaz la venituri sau
cheltuieli financiare, dup caz.
b) pentru creanele si datoriile exprimate in lei, a cror decontare se face in funcie de cursul unei valute,
eventualele diferene favorabile sau nefavorabile, care rezult din evaluarea acestora se inregistreaz la venituri sau
cheltuieli financiare, dup caz.
c) elementele nemonetare achiziionate cu plata in valut si inregistrate la cost istoric (imobilizri, stocuri)
trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efecturii tranzaciei.
d) elementele nemonetare achiziionate cu plata in valut si inregistrate la valoarea just trebuie raportate
utilizand cursul de schimb existent la data determinrii valorilor respective.
Prin elemente monetare se inelege disponibilitile bnesti si activele / datoriile de primit / de pltit in sume fixe sau
determinabile.
Evenimentele care apar dup data bilanului pot furniza informaii suplimentare referitoare la perioada raportat fa de cele
cunoscute la data bilanului. Dac situaiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta
si informaiile suplimentare.
1.5.4. Evaluarea la data iesirii din entitate
La data iesirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se evalueaz si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
1.6. EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANULUI
Definiie
Evenimentele ulterioare datei bilanului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile care au loc intre data bilanului si
data la care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.
Pot fi identificate dou situaii:
a) entitatea obine informaii suplimentare fa de cele existente la data bilanului, pentru evenimente care
avuseser deja loc la data bilanului. Dac informaiile suplimentare conduc la necesitatea inregistrrii in contabilitate a unor
venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste inregistrri;
b) entitatea obine informaii pentru evenimente petrecute ulterior datei situaiilor financiare, dar a cror
prezentare este necesar pentru utilizatorii de informaii. In aceast situaie, informaiile respective se prezint in notele
explicative, fr efectuarea unor inregistrri in contabilitate.
Exemple de evenimente ulterioare datei bilanului, care trebuie reflectate n situaiile financiare anuale pot fi urmtoarele:
- rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilanului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau
recunoasterea unui nou provizion;
- insolvena unui client, inregistrat ulterior datei bilanului, confirm c la data bilanului exista o pierdere
aferent unei creane comerciale si, in consecin, societatea trebuie s ajusteze valoarea contabil a
creanei comerciale;
- primirea de informaii dup data bilanului, care semnaleaz c un activ a fost depreciat sau c o pierdere
anterioar din depreciere trebuie ajustat.( ex. Falimentul unui client care intervine ulterior datei bilanului,
confirm, de obicei, existena unei pierderi la data bilanului, iar cedarea stocurilor dup data bilanului
ofer dovezi (chiar dac nu intotdeauna concludente ) privind valoarea lor net realizabil la data
bilanului;
- determinarea, dup data bilanului, a costului activelor achiziionate sau determinarea incasrilor din
activele cedate la data bilanului;
- descoperirea fraudelor sau erorilor, dup data bilanului, care arat c situaiile financiare au fost
incorecte la sfarsitul anului , inainte de ajustare.
Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanului pentru care nu se fac ajustri ale situaiilor financiare anuale este
diminuarea valorii de pia a valorilor mobiliare, in intervalul de timp dintre data bilanului si data la care situaiile financiare
anuale sunt autorizate pentru publicare.

Entitatea trebuie s prezinte data la care situaiile financiare au fost autorizate pentru publicare, precum si cine a dat
aceast autorizare. Comunicarea acestei date este foarte important pentru utilizatorii situaiilor financiare, pentru c ea
indic si faptul c evenimentele ulterioare acestei date nu sunt reflectate in respectivele situaii financiare.
In cazul in care entitatea primeste, dup data bilanului, informaii despre circumstane care existau la data bilanului, va
trebui s actualizeze prezentarea acestor circumstane in situaiile financiare conform noilor informaii.
In cazul in care evenimentele ulterioare datei bilanului, care nu necesit ajustare, au o importan semnificativ,
neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaiilor financiare de a face evaluri si de a lua decizii corecte
pe baza acestor situaii.
Exemple de evenimente ulterioare datei bilanului care nu necesit ajustare, ce pot avea o asemenea importan nct
neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor de situaii financiare de a face evaluri sau de a lua decizii sunt:
modificri neobisnuit de mari in preurile activelor sau in cursurile de schimb valutar;
modificri ale ratelor de impozitare sau ale legislaiei fiscale care au un impact semnificativ asupra creanelor sau
datoriilor privind impozitul amanat sau pe cel curent (IAS 12);
emiterea de garanii semnificative;
combinarea de societi (fuziuni/achiziii) sau instrinarea unei filiale importante;

anunarea unui plan de intrerupere a unei activiti;
achiziionri sau cedri majore de active sau exproprierea de ctre guvern a unor active importante;
distrugerea unei secii de producie in urma unui incendiu / cutremur survenit ulterior datei bilanului;
anunarea sau inceperea implementrii unei restructurri majore (IAS 37);
tranzacii importante sau poteniale cu aciunile entitii;
inceperea unui litigiu major generat in exclusivitate de evenimentele ulterioare datei bilanului.
Atunci cand evenimentele au o asemenea importan incat neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor
situaiilor financiare de a face evaluri si de a lua decizii corecte, societatea trebuie s prezinte urmtoarele informaii pentru
fiecare categorie semnificativ de astfel de evenimente:
- natura evenimentului;
- o estimare a efectului financiar sau o meniune conform creia o astfel de estimare nu poate fi fcut.
1.7. CORECTAREA ERORILOR CONTABILE
Definiie
Erorile sunt definite ca omisiuni si alte interpretri gresite ale situaiilor financiare ale societii pentru una sau mai multe
perioade, care au fost descoperite in perioada curent si care se refer la informaiile credibile care:
(1) au fost disponibile atunci cand s-au intocmit situaiile financiare din perioade anterioare; si
(2) ar putea in mod rezonabil s fi fost obinute si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acestor situaii
financiare.
Este necesar a se face o demarcaie clar intre erori si modificrile estimrilor contabile. Dup natura lor, estimrile sunt
aproximaii care pot avea nevoie de revizuire pe msur ce informaiile suplimentare devin cunoscute. O eroare necesit ca
informaiile disponibile, care ar fi trebuit s fie luate in considerare, s fi fost interpretate gresit sau ignorate.
Corectarea erorilor constatate in contabilitate se efectueaz pe seama rezultatului reportat.
In cazul corectrii de erori care genereaz pierdere contabil reportat, aceasta trebuie acoperit inainte de efectuarea
oricrei repartizri de profit.
In notele la situaiile financiare trebuie prezentate informaii suplimentare cu privire la erorile constatate.
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorrii sau interpretrii
gresite a evenimentelor si fraudelor.
In cazul corectrii de erori care genereaz pierdere contabil reportat, aceasta trebuie acoperit inainte de efectuarea
oricrei repartizri de profit.
1.8. PRILE AFILIATE
O relaie cu prile afiliate (legate) poate avea un efect asupra poziiei financiare si a rezultatelor societii. Din acest motiv,
entitatea trebuie s isi defineasc relaiile si tranzaciile cu prile afiliate (legate) si s detalieze prezentarea informaiilor in
situaiile financiare, acest fapt fiind obligatoriu.
Situaiile financiare ale societii trebuie s conin prezentarea informaiilor necesare pentru a atrage atenia asupra
posibilitii ca poziia financiar si profitul sau pierderea s fi fost afectate de existena prilor afiliate (legate), precum si de
tranzaciile si soldurile cu acestea.
Prile se consider c sunt afiliate (legate) dac una dintre pri are capacitatea fie de a controla cealalt parte, fie de a
exercita o influen semnificativ asupra celeilalte pri in luarea deciziilor financiare si operaionale, fie este o asociaie in
participaiune la care cealalt este asociat, fie opereaz in calitate de personal-cheie de conducere al celeilalte pri.

CAPITOLUL II. POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE
2.1. GENERALITI
Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice pentru entitate pe o perioad mai mare decat cea
acoperit de situaiile financiare din anul curent.
Beneficiile economice viitoare reprezint potenialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de
echivalente de trezorerie ctre entitate.
Aceste active trebuie capitalizate, iar costurile lor trebuie s fie alocate pe parcursul perioadelor cu beneficii pentru entitate
(durata de via util).
Activele imobilizate sunt clasificate in dou categorii :
a) Imobilizri nefinanciare;
b) Imobilizri financiare.
a) Imobilizrile nefinanciare sunt active funcionale prin natura lor si pot fi clasificate in dou tipuri de baz:
Imobilizrile corporale sunt acele active ce au consisten fizic si care sunt deinute pentru a fi
utilizate in producia de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate sau pentru alte scopuri si care se
asteapt s se utilizeze pe parcursul mai multor perioade ;

Imobilizri necorporale sunt acele active fr consisten fizic si care sunt deinute pentru a fi
utilizate in producia de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate sau in scopuri administrative, care
sunt identificabile si sunt controlate de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute si de pe urma crora se
asteapt beneficii economice viitoare.
b) Imobilizrile financiare cuprind aciunile deinute la entitile afiliate, imprumuturile acordate entitilor afiliate,
interesele de participare, imprumuturile acordate entitilor cu care societatea este legat in virtutea intereselor de
participare, alte investiii deinute ca imobilizri, alte imprumuturi.
In vederea inelegerii politicilor contabile privind activele imobilizate, trebuie avute in vedere urmtoarele concepte-cheie:
Durata de via util. Perioada in care un activ va fi angajat in entitate, fiind msurat fie prin timpul in care se
preconizeaz a fi folosit, fie prin numrul de uniti de producie sau al unor uniti similare ce se preconizeaz c vor fi
obinute de entitate prin folosirea activului respectiv.
Costul. Suma pltit in numerar sau echivalente de numerar sau valoarea just a oricrei contraprestaii efectuate pentru a
achiziiona sau construi un activ.
Valoarea just. Suma pentru care un activa ar putea fi schimbat de bunvoie intre pri aflate in cunostin de cauz, in
cadrul unei tranzacii desfsurate in condiii obiective.
Valoarea contabil. Valoarea la care un activ este recunoscut dup scderea amortizrii cumulate si a oricror pierderi
cumulate din depreciere
Amortizarea. Alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ pe durata sa de via util.
Valoarea rezidual. Valoarea estimat pe care o entitate o va obine din cedarea unui active, dup scderea costurilor de
cedare estimate (presupunand c activul are deja vechimea si se gseste in starea preconizat la sfarsitul duratei sale de
via util).
Valoarea amortizabil. Costul unui activ sau alt valoare care a fost substituit costului, minus valoarea rezidual a
activului.
Unitate generatoare de numerar. Cel mai mic grup identificabil de active, care genereaz intrri de fluxuri de numerar in
urma funcionrii continue, in mare msur independente de intrrile de fluxuri de numerar generate de alte active sau
grupuri de active.
Costuri aferente cedrilor. Costuri legate in mod direct de cedarea unui activ ; acestea nu includ costurile de finanare sau
cheltuielile cu impozitul pe profit aferente.
Costuri cu scoaterea din uz. Costuri aferente dezmembrrii unui active si reamenajrii terenului pe care acesta era
amplasat si readucerii oricror alte active efectate la starea lor iniial.
Pierderea din depreciere. Valoarea cu care valoarea contabil a unui active depseste valoarea sa recuperabil.
Valoarea recuperabil. Valoarea cea mai mare dintre preul net de vanzare al activului si valoarea sa de utilizare.
Valoarea de utilizare. Valoarea actualizat a fluxurilor viitoare de numerar estimate ce se asteapt s fie generate din
utilizarea unui activ.
Pre net de vnzare. Suma obinut din vanzarea unui activ printr-o tranzacie desfsurat in condiii obiective, minus
costurile de cedare.

2.2. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE NECORPORALE
2.2.1. Clasificri, definiii
In cadrul imobilizrilor necorporale se cuprind:
cheltuielile de constituire;
cheltuielile de dezvoltare;
concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile si activele similare, cu excepia celor create intern
de entitate;
fondul comercial:
alte imobilizri necorporale;
avansuri acordate pentru imobilizri necorporale;
imobilizrile necorporale in curs de execuie.
Active de natura cheltuielilor de constituire
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiinarea sau dezvoltarea unei entiti (taxe si alte cheltuieli de
inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de aciuni si obligaiuni, precum si alte cheltuieli de
aceast natur, legate de infiinarea si extinderea activitii entitii).
Cheltuielile de constituire trebuie amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
In situaia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu
excepia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel puin egal cu cea a
cheltuielilor neamortizate.
Sumele inregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in note.
Active de natura cheltuielilor de dezvoltare
Imobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetrii sau a altor cunostine, in
scopul realizrii de produse sau servicii noi sau imbuntite substanial, inaintea stabilirii produciei de serie sau utilizrii.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz.
In cazul in care durata contractului sau durata de utilizare depseste cinci ani, aceasta trebuie prezentat in notele
explicative, impreun cu motivele care au determinat-o.
In situaia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu
Exemple de activiti de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, construcia si testarea produciei intermediare sau folosirea intermediar a prototipurilor si modelelor;
b) proiectarea uneltelor si matrielor care implic tehnologie nou;
c) proiectarea, construcia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabil din punct de vedere economic pentru producia
pe scar larg;
d) proiectarea, construcia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile
noi sau imbuntite.
Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi si active similare
Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile si activele similare reprezentand aport, achiziionate sau
dobandite pe alte ci, se inregistreaz in conturile de imobilizri necorporale la valoarea de aport sau costul de achiziie,
dup caz. In aceasta situaie valoarea de aport se asimileaz valorii juste.
Concesiunile primite se reflect ca imobilizri necorporale atunci cand contractul de concesiune stabileste o durat si o
valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaz a fi inregistrat pe durata de folosire a acesteia,
stabilit potrivit contractului. In cazul in care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabil, in
contabilitatea entitii care primeste concesiunea, se reflect cheltuiala reprezentand chiria, fr recunoasterea unei
imobilizri necorporale.
Concesiunea este convenia unor persoane fizice sau juridice prin care statul cedeaz, condiionat si pe un timp determinat,
dreptul de exploatare a unor servicii publice sau anumitor bunuri, in schimbul unor redevene.
Fondul comercial
Fondul comercial apare, de regul, la consolidare si reprezint diferena dintre costul de achiziie si valoarea la data
tranzaciei, a prii din activele nete achiziionate de ctre o entitate.

In cazul in care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achiziiei de ctre o entitate a aciunilor altei entiti se au in vedere urmtoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaz, de regul, in cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
b) totusi, entitile pot s amortizeze fondul comercial in mod sistematic intr-o perioad de peste cinci ani, cu condiia ca
aceast perioad s nu depseasc durata de utilizare economic a activului si s fie prezentat si justificat in notele
explicative.
Avansuri si alte imobilizri necorporale
In cadrul avansurilor si altor imobilizri necorporale se inregistreaz avansurile acordate furnizorilor de imobilizri
necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziionate de la teri, pentru necesitile proprii de utilizare,
precum si alte imobilizri necorporale.
Imobilizrile necorporale n curs de execuie
Imobilizrile necorporale in curs de execuie reprezint imobilizrile necorporale neterminate pan la sfarsitul perioadei,
evaluate la costul de producie sau costul de achiziie, dup caz.
2.2.2. Recunoasterea si evaluarea iniial
Un activ necorporal trebuie recunoscut dac si numai dac:
a) se estimeaz c beneficiile economice viitoare care sunt atribuibile activului vor fi obinute de ctre entitate; si
b) costul activului poate fi evaluat in mod fidel.
Un activ necorporal se inregistreaz iniial la costul de achiziie sau de producie.
Activele necorporale sunt msurate si evaluate iniial la costul lor, cost care este difereniat si are un coninut diferit in raport
cu modalitatea de procurare:
- achiziie individual separat;
- achiziie in cadrul proceselor de combinare a intreprinderilor;

- obinere ca subvenie guvernamental;
- alte intrri neoneroase, producie proprie.
Achiziiile separate
Dac un activ necorporal este achiziionat separat, costul acestuia poate fi evaluat cu fidelitate.
Costul unei imobilizri necorporale achiziionate separat este alctuit din:
- preul su de achiziie, inclusiv impozitele si accizele aferente si nereturnabile;
- orice cost atribuibil direct pregtirii imobilizrii pentru utilizarea prevzut. (exemple de costuri ce pot fi atribuite
direct: costurile cu beneficiile angajailor care reies direct din aducerea imobilizrii la condiia sa de lucru;
onorariile profesionale ce decurg direct din aducerea imobilizrii la condiia sa de lucru, si costurile testrii
funcionrii corespunztoare a imobilizrii).
Orice sconturi comerciale si rabaturi sunt deduse pentru a ajunge la valoarea de cost.
Dac plata pentru imobilizarea necorporal este amanat peste termenul normal de creditare, costul su este echivalentul
preului in numerar. Diferena dintre aceast sum si plile totale este recunoscut ca o cheltuial cu dobanda pe perioada
creditului.
Achiziia ca parte a combinrilor de ntreprinderi
Costul unui activ necorporal achiziionat intr-o combinare de intreprinderi de tipul achiziiei se bazeaz pe valoarea sa just
la data achiziiei.
Achiziia prin intermediul unei subvenii guvernamentale
Un activ necorporal poate fi achiziionat avand ca surs de finanare subvenie guvernamental. Aceast situaie poate
aprea atunci cand exist un transfer sau o alocaie guvernamental de active necorporale ctre o societate, care se poate
referi la:
drepturi de aterizare pe aeroport;:
licene pentru operarea staiilor de radio sau a staiilor de televiziune;
licene de import;
cotaii sau drepturi de acces la alte resurse restricionate.
Entitatea recunoaste iniial activul la valoarea nominal, la care se adaug orice cheltuial care este direct atribuibil
pregtirii activului in vederea utilizrii sale, iar subvenia se recunoaste ca un venit amanat.
Recunoasterea unei cheltuieli

Cheltuiala cu un element necorporal trebuie s fie recunoscut direct n contul de profit si pierdere atunci cnd este
efectuat, cu excepia cazului in care:
face parte din costul unui activ necorporal care intruneste criteriile de recunoastere;
elementul este achiziionat in combinri de intreprinderi de tipul unei achiziii si nu poate fi recunoscut ca un activ
necorporal. In acest caz, cheltuiala trebuie s fac parte din suma atribuit fondului comercial negativ la achiziie.
Cheltuieli anterioare care nu vor fi recunoscute ca activ
Cheltuiala in cazul unui element necorporal care a fost iniial recunoscut ca o cheltuial de entitate, in situaiile financiare
ale anului precedent sau in raportrile financiare interimare, nu trebuie recunoscut, la o dat ulterioar, ca parte din costul
unui activ necorporal.
2.2.3. Evaluarea ulterioar recunoasterii iniiale
Cheltuielile ulterioare cu un activ necorporal dup cumprare sau finalizarea sa trebuie recunoscute in contul de profit si
pierderi atunci cand sunt efectuate, cu excepia cazului in care:
este probabil c aceast cheltuial s permit activului s genereze beneficii economice viitoare suplimentare fa
de cele estimate iniial; si
aceast cheltuial poate fi evaluat cu fidelitate si atribuit activului.
Dac aceste condiii sunt intrunite, cheltuielile ulterioare trebuie adugate la costul activului necorporal.
2.2.4. Amortizarea imobilizrilor necorporale
Noiuni generale
Valoarea amortizabil a unui activ necorporal trebuie s fie alocat pe o baz sistematic de-a lungul celei mai bune
estimri a duratei sale de via.Durata de viata stabilita de conducerea societatii pentru imobilizarile necorporale este de 3
ani.
Dac este realizat un control asupra beneficiilor economice viitoare dintr-un activ necorporal prin dreptul de proprietate care
a fost garantat pentru o perioad definit, durat de via util a activului necorporal nu trebuie s fie mai mare decat
perioada garantat de dreptul de proprietate, cu excepia cazului in care:
drepturile de proprietate pot fi reinnoite; si
reinnoirea este aproape sigur.

Metoda de amortizare trebuie s reflecte modul in care activul aduce beneficii economice.
Revizuirea perioadei de amortizare si a metodei de amortizare trebuie efectuat cel puin la sfarsitul fiecrui exerciiu
financiar.
Cheltuielile de constituire
Entitatea poate include cheltuielile de constituire la Active, caz in care poate imobiliza cheltuielile de constituire. In aceast
situaie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
In situaia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu
Cheltuieli de dezvoltare
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau durata de utilizare, dup caz.
In cazul in care durata contractului sau durata de utilizare depseste cinci ani, aceasta trebuie prezentat in notele
explicative, impreun cu motivele care au determinat-o.
In situaia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu
2.2.5. Cedarea
Un activ necorporal trebuie scos din eviden la cedare sau atunci cand nici un beneficiu economic viitor nu mai este
asteptat din utilizarea sa ulterioar.
Castigurile sau pierderile care apar o dat cu incetarea utilizrii sau iesirea unui activ necorporal se determin ca diferen
intre veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate din cedarea
acestuia, si trebuie prezentate ca venit sau cheltuial, dup caz, in contul de profit si pierdere.

2.2.6. Evaluarea la data bilanului
Un activ necorporal trebuie prezentat in bilan la valoarea de intrare, mai puin amortizarea cumulat si ajustrile cumulate
de valoare.
2.2.7. Prezentarea informaiilor
Entitatea va prezenta in situaiile financiare urmtoarele informaii pentru fiecare clas de imobilizri necorporale:
duratele de via utile si ratele de amortizare utilizate;
metodele de amortizare utilizate;
valoarea contabil brut si orice amortizri acumulate la inceputul si sfarsitul perioadei;
o reconciliere a valorii contabile de la inceputul si sfarsitul perioadei, artand intrrile si cedrile, indicandu-le
separat pe cele din dezvoltarea intern, pe cele achiziionate separat si pe cele achiziionate prin combinri de
intreprinderi.
In cazul in care imobilizrile necorporale prezentate in bilan cuprind cheltuieli de dezvoltare, in notele explicative trebuie
prezentate urmtoarele informaii:
perioada pe parcursul creia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmeaz s fie amortizat; si
motivele care au determinat recunoasterea acestora ca active (beneficii economice viitoare)
valoarea imobilizrilor necorporale in curs;
fondul comercial achiziionat de entitate este prezentat in bilan la imobilizri necorporale, trebuie precizat in notele
explicative perioada de amortizare si motivele pentru care s-a ales acea perioad.
2.3. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE CORPORALE
2.3.1. Definiii, clasificri
Imobilizrile corporale sunt elemente corporale care
sunt deinute pentru a fi utilizate in producia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate
altora sau pentru alte scopuri ; si
se asteapt s se utilizeze pe parcursul mai multor perioade.
Imobilizrile corporale cuprind :
terenuri;
construcii ;
instalaii tehnice, mijloace de transport, animale si plantaii ;
mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor ;
avansuri acordate pentru imobilizri corporale ;
imobilizri corporale in curs de execuie.

Contabilitatea terenurilor se ine pe dou categorii :
- terenuri ;
- amenajri de terenuri.
In contabilitatea analitic, terenurile se evideniaz pe grupe : terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fr construcii,
terenuri cu zcminte, terenuri cu construcii, etc.
Instalaiile tehnice, mijloacele de transport, animalele si plantaiile se prezint pe urmtoarele categorii distincte :
- echipamente tehnologice ;
- aparate si instalaii de msurare, control si reglare ;
- mijloace de transport ;
- animale si plantaii.
Evidena operativ a imobilizrilor corporale se ine cu ajutorul programului informatic in Registrul mijloacelor fixe, care se
reconciliaz lunar cu evidena contabil.
2.3.2. Recunoasterea iniial
Costul unui element de imobilizri corporale va fi recunoscut ca activ dac si numai dac
a) este posibil generarea ctre entitate de beneficii economice viitoare aferente activului ;
b) costul activului poate fi evaluat in mod credibil.
Prile separate si echipamentul de service sunt inregistrate ca stocuri si recunoscute in contul de profit si pierderi atunci
cand sunt consumate.

Entitatea evalueaz, conform principiului recunoasterii, toate costurile imobilizrilor corporale atunci cand apar. Aceste
costuri includ costurile iniiale pentru achiziionarea sau construcia unor elemente de imobilizri corporale, precum si
costurile care apar ulterior pentru adugarea, imbuntirea, inlocuirea sau intreinerea acestora.
Entitatea trebuie:
- s capitalizeze costurile aferente inlocuirii sau reinnoirii componentelor si costurile aferente verificrilor majore ;
- s inregistreze pe costuri (s amortizeze total) componentele inlocuite sau reinnoite aferente unei verificri
precedente;
- s inregistreze drept cheltuial costurile zilnice aferente service-ului.
Activele care sporesc gradul de siguran sau de protecie a mediului pot fi recunoscute ca imobilizri corporale dac permit
entitii s creasc beneficiile economice viitoare peste beneficiile ce ar fi putut deriva dac ele nu ar fi fost achiziionate.
2.3.3. Evaluarea iniial
Un element al imobilizrilor corporale care este recunoscut va fi evaluat iniial la costul su.
Costul unei imobilizri corporale este format din :
- preul de cumprare, incluzand taxele vamale si taxele nerecuperabile, dup deducerea reducerilor comerciale si
a rabaturilor;
- orice costuri direct atribuibile aducerii activului la locaia si condiia necesare pentru ca acesta s poat opera in
modul dorit de conducerea entitii;
- materialele, manopera si alte costuri direct atribuibile pentru activele construite in regie proprie.
Exemple de costuri direct atribuibile:
- costurile cu beneficiile angajailor care rezult direct din construcia sau achiziionarea elementului de imobilizri
corporale ;
- costuri iniiale de livrare si manipulare ;
- costurile de instalare si asamblare ;
- costurile de testare a funcionrii corecte a activului, dup deducerea incasrilor nete provenite din vanzarea
elementelor produse in timpul testrii ;
- onorariile profesionale.
Exemple de costuri care nu se includ in costul unei imobilizri corporale:
- costurile de deschidere a unei noi instalaii ;
- costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (costuri cu publicitatea, activiti promoionale) ;
- costuri de dirijare a activitii intr-un nou amplasament ;
- costurile administrative si alte costuri de supraveghere general ;
- pierderile iniiale de exploatare, angajate inainte ca bunul s ajung la performana prevzut;
- in cazul unui activ construit in regie proprie, nu se includ in costul de producie profiturile interne si costurile
anormale generate de risipa de materii prime si folosirea ineficient a forei de munc.
Recunoasterea costurilor in valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale inceteaz cand elementul se afl in
amplasamentul si in condiia necesare funcionrii in maniera dorit de conducere.

Urmtoarele costuri nu sunt incluse in valoarea contabil a elementelor de imobilizri corporale :
- costurile inregistrate cand un element care funcioneaz in maniera dorit de conducere este exploatat sub
capacitate ;
- pierderile iniiale de operare ;
- costurile reamplasrii sau reorganizrii pariale sau totale a activitii entitii.
Costurile indatorrii trebuie inregistrate ca o cheltuial in perioada in care au aprut. (consecine la nivelul contului de profit
si pierdere : micsorarea rezultatului in exerciiul in care este obinut imobilizarea si majorarea rezultatului in exerciiile
urmtoare, datorit unei cheltuieli cu amortizarea mai mic).
2.3.4. Cheltuieli ulterioare
Costurile care sunt realizate ulterior achiziiei se adaug valorii contabile a activului respectiv doar atunci cand este probabil
ca beneficii economice viitoare, dincolo de cele anticipate iniial, s fie primite de ctre entitate.
De exemplu, modificrile la activ au determinat extinderea duratei de via util a acestuia sau cresterea capacitii
acestuia ; de asemenea, dac cheltuielile au drept rezultat o calitate imbuntit a produsului sau permit reducerea altor
costuri (economii la nivelul forei de munc), acestea trebuie capitalizate.
Atunci cand o modificare atrage dup sine schimbarea unei pri din activ (de exemplu, inlocuirea unei surse de energie
electric cu una mai puternic), costul prii ce a fost inlocuit trebuie s fie tratat ca o cedare.

Dac scopul cheltuielilor este fie de meninere a capacitii de producie anticipate cand activul este achiziionat sau
construit, fie de readucere a acestuia la acel nivel, costurile nu sunt supuse capitalizrii (reparaiile si cheltuielile de
intreinere care nu permit decat atingerea nivelului de performan asteptat iniial).
Excepie : atunci cand un activ este achiziionat intr-o stare ce necesit anumite cheltuieli pentru a-l aduce in starea
corespunztoare utilizrii dorite, aceste cheltuieli se capitalizeaz, cu condiia ca activul s nu fie prezentat la o valoare care
s depseasc valoarea recuperabil a acestuia. Dup finalizarea restaurrii, cheltuielile ulterioarede acelasi tip vor fi
tratate ca fiind cheltuieli cu reparaiile si intreinerea obisnuite si vor fi imputate pe costuri pe msur ce sunt realizate.
2.3.5. Evaluarea ulterioar recunoasterii iniiale
Ulterior recunoasterii iniiale, un element de imobilizri corporale va fi inregistrat la costul su minus orice amortizare
cumulat si orice pierderi din depreciere.
2.3.6. Amortizarea
Amortizarea unui activ corporal este recunoscut ca o cheltuial, cu excepia cazului in care ea este inclus in valoarea
contabil a unui activ construit in regie proprie.
Se aplic urmtoarele principii:
- valoarea amortizabil este alocat sistematic de-a lungul duratei de via util ;
- metoda de amortizare reflect modul de consumare preconizat a beneficiilor ;
- fiecare parte a unui element de imobilizri corporale care are un cost semnificativ in raport cu costul total al
elementului trebuie amortizat separat, folosindu-se ratele de amortizare diferite corespunztoare ;
- prile componente sunt tratate ca elemente separate dac activele aferente au durate de via util diferite sau
furnizeaz beneficii economice intr-un mod diferit (de exemplu, o nav si motoarele sale).
Metoda de amortizare utilizat reflect modelul dup care beneficiile economice viitoare ale unui activ vor fi consumate de
ctre entitate si trebuie aplicat cu consecven de la o perioad la alta.
Metoda si durata de amortizare trebuie revizuite periodic. Atunci cand previziunile iniiale nu mai exprim realitatea,
cheltuielile cu amortizrile exerciiului in curs, precum si cele referitoare la exerciiile urmtoare trebuie s fie
ajustate.Aceste modificri sunt considerate schimbri de estimri i nu schimbri de metode, astfel incat nu este necesar o
retratare a amortizrilor exerciiilor anterioare.
Metoda de amortizare trebuie revizuit cel puin la sfarsitul fiecrui an financiar si, dac se constat o modificare
semnificativ in modelul de consumare a beneficiilor economice viitoare, atunci metoda va fi schimbat pentru a reflecta
acea modificare.
Amortizarea incepe atunci cand activul este pregtit pentru utilizare si se incheie cand activul este fie derecunoscut, fie
reclasificat ca fiind deinut in vederea vanzrii.
Beneficiile economice viitoare inglobate intr-un activ se consum de ctre entitate in special prin utilizare. Totusi, ali factori
(uzura moral tehnic sau comercial si uzura fizic pan la scoaterea din uz a activului) au adesea drept rezultat
diminuarea beneficiilor economice viitoare ce ar putea fi obinute de la activul respectiv. De aceea, la stabilirea duratei de
via util a unui activ trebuie luai in considerare urmtorii factori :
- utilizarea preconizat a unui activ. Utilizarea este evaluat la capacitatea sau produsul fizic al anui active;
- uzura fizic preconizat;
- uzura moral preconizat care rezult din modificrile si imbuntirile din producie sau dintr-o modificare de pe
pia pentru produsul sau serviciul furnizat de active;
- limitele legale sau similare privind utilizarea activului (ex. Datele de expirare ale contractelor de leasing aferente).
Managementul entitii poate decide ca un activ s fie cedat dup o perioad specificat de timp, prin urmare durata de
via util a unui activ poate fi stabilit ca fiind mai scurt decat durata sa economic.
Entitatea aplic ca metod de amortizare : metoda liniar are ca rezultat o cheltuial constant de-a lungul duratei de
via util.
Duratele de utilizare pentru activele corporale sunt satabilite de catre conducerea entitatii astfel :
- pentru autoturisme o durata de utilizare de 5 ani ;
- pentru calculatoare si echipamente periferice o durata de utilizare de 3 ani ;
- alte imobilizari corporale durata minima de utilizare prevazuta de legislatia in vigoare.
Metoda de amortizare accelerat este folosit in scopuri fiscale, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Atunci cand managementul entitii decide utilizarea amortizrii accelerate in scopuri fiscale sau stabileste durate de via
utile diferite de cele stabilite prin lege (catalogul privind clasificarea si duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe),
evidena operativ a mijloacelor fixe trebuie inut distinct pentru necesiti contabile si fiscale. In acest caz, se stabilesc

diferenele temporare dintre valoarea contabil a mijloacelor fixe si baza fiscal a acestora si se determin oportunitatea
constituirii de provizioane pentru impozite amanate.
Amortizarea imobilizrilor corporale concesionate, inchiriate sau in locaie de gestiune se calculeaz si se inregistreaz in
contabilitate de ctre entitatea care le are in proprietate.
Terenurile nu se amortizeaz.
Investiiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, blilor, terenurilor si pentru alte lucrri similare se amortizeaz pe
perioada stabilit de conducerea entitii.
2.3.7. Cedarea si casarea
Valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale va fi derecunoscut:
a) la cedare; sau
b) cand nu se mai asteapt beneficii economice viitoare din utilizarea sa.
Castigul sau pierderea care rezult din derecunoasterea unui element de imobilizri corporale va fi inclus() in profit sau
pierdere. Castigul sau pierderea se determin ca fiind diferena dintre incasrile nete la cedare, dac exist, si valoarea
contabil a elementului cedat sau casat.
Cedarea poate avea loc in mai multe moduri:
- prin vanzare;
- prin donaie.
2.3.8. Deprecierea
Valoarea contabil a unei imobilizri corporale trebuie comparat cu valoarea sa recuperabil ori de cate ori exist un
indiciu de depreciere.
Dac valoarea recuperabil este mai mic decat valoarea contabil, elementul de imobilizri corporale respectiv trebuie
depreciat, respectiv valoarea sa contabil trebuie redus la valoarea recuperabil. Aceast reducere este recunoscut ca o
pierdere din depreciere. Pierderea din depreciere se contabilizeaz ca o cheltuial.
Dup recunoasterea unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferent activului respectiv va fi ajustat in
perioadele viitoare, in vederea repartizrii valorii contabile revizuite a activului, in mod sistematic pe toat durata de via
util rmas.
Dup recunoasterea unei pierderi din depreciere, se determin creanele si datoriile privind impozitul amanat, conexe
acestei pierderi, prin compararea valorii contabile a activului cu baza sa fiscal. In acest scop, entitatea va urmri mijloacele
sale fixe in evidena operativ atat din punct de vedere contabil, cat si din punct de vedere fiscal.
Entitatea nu trebuie s calculeze in fiecare an valoarea recuperabil a activelor sale pentru a determina dac acestea
trebuie s fie depreciate. Testul de depreciere se efectueaz atunci cand exist indicii care sugereaz o posibil pierdere
de valoare. Aceste indicii pot fi:
- scderea semnificativ a valorii de pia a activului;
- schimbri semnificative in mediul tehnologic, comercial si juridic al entitii;
- cresterea semnificativ a ratei dobanzii;
- activul net al entitii este mai mare decat capitalizarea bursier.
De asemenea, o posibil pierdere de valoare pentru o imobilizare corporal poate fi indicat de:
- deterioararea si uzura moral a acesteia;
- schimbri semnificative in utilizarea actual sau prevzut (plan de restructurare sau abandonul activitii);
- performane economice inferioare celor previzionate.

Valoarea recuperabil reprezint valoarea maxim ce se poate obine din activul respectiv:
- fie prin exploatarea sa pan la sfarsitul duratei de utizare (valoare de utilitate);
- fie prin cedarea sa (valoarea just diminuat cu cheltuielile de cedare).
Valoarea de utilitate se obine prin actualizarea fluxurilor de trezorerie viitoare ce se asteapt s se obin din utilizarea
imobilizrii corporale si vanzarea sa la sfarsitul perioadei de utilizare. Aceste fluxuri de trezorerie trebuie s se bazeze pe
cele mai recente bugete sau previziuni aprobate de conducerea entitii. Orizontul acestor previziuni nu trebuie s fie mai
mare de cinci ani.
In fiecare an, entitatea trebuie s stabileasc dac este necesar s reduc sau s anuleze deprecierea activelor
contabilizat in exerciiile precedente. Indicatorii ce trebuie luai in calcul sunt aceeasi cu cei utilizai atunci cand s-a
constatat necesitatea contabilizrii deprecierii.
In cazul cresterii valorii recuperabile, deprecierea se diminueaz sau se anuleaz, astfel incat valoarea contabil a activului
s fie adus la nivelul valorii recuperabile. Totusi, reluarea deprecierii nu trebuie s conduc la o valoare mai mare decat
aceea pe care acesta ar fi avut-o dac nu ar fi fost depreciat. Diminuarea deprecierii unui activ constituie un venit.

Dup recunoasterea relurii unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferent acelui activ va fi ajustat ulterior
pentru a aloca, pe o baz sistematic pe parcursul duratei de via util ramas, valoarea contabil revizuit a activului.
2.3.9. Compensaii de la teri
Compensarea de la teri pentru elementele de imobilizri corporale depreciate, pierdute sau cedate este inclus in
determinarea profitului sau pierderii cand aceasta devine crean.
Asemenea compensaii pot fi inregistrate in urmtoarele situaii:
- sume pltite/de pltit de ctre companiile de asigurri pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizri corporale
cauzate de dezastre naturale, furt, etc.
- sume acordate de guvern, in schimbul unor imobilizri corporale (ex. terenuri care au fost expropriate).
Costul elementelor de imobilizri corporale restaurate, cumprate sau construite ca inlocuitori este determinat in
conformitate cu principiile evalurii iniiale.
O imobilizare corporal trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare, mai puin ajustrile cumulate de valoare,
2.3.11. Prezentarea n situaiile financiare
Situaiile financiare vor prezenta urmtoarele informaii, pentru fiecare clas de imobilizri corporale:
bazele de evaluare folosite in determinarea valorii contabile brute;
metodele de amortizare folosite;
duratele de via util;
valoarea contabil brut si amortizarea cumulat (impreun cu pierderile acumulate din depreciere) la inceputul si
sfarsitul perioadei ;
reconciliere a valorii contabile la inceputul si sfarsitul perioadei, menionandu-se :
- intrrile ;
- cedrile ;
- cresterile sau diminurile din timpul perioadei rezultate din reevaluri si din pierderi din depreciere recunoscute
sau reluate direct in capitalurile proprii ;
- pierderile din depreciere recunoscute in profit sau pierdere ;
- pierderile din depreciere reluate in contul de profit si pierdere ;
- amortizarea ;
De asemenea, vor fi prezentate urmtoarele informaii :
existena si valoarea imobilizrilor corporale gajate sau ipotecate sau acordate drept garanie pentru anumite
datorii ale entitii ;
valoarea cheltuielilor recunoscute in valoarea contabil a unui element de corporale in cursul construciei sale ;
valoarea compensaiei de la teri pentru elemente de imobilizri corporale depreciate, pierdute sau cedate care
sunt incluse in contul de profit si pierdere.
In situaiile financiare se vor prezenta si urmtoarele informaii:
valoarea contabil a imobilizrilor corporale aflate temporar in conservare;
valoarea contabil brut a oricror active integral amortizate si care sunt inc in folosin.
2.3.12. Situaii statistice
Pentru cldirile aflate in patrimoniu, entitatea va intocmi si va actualiza in permanen o situaie statistic, pe fiecare cldire
in parte, cuprinzand urmtoarele elemente:

Titlul de proprietate ;
Anul construciei ;
Anul achiziiei ;
Suprafaa construit ;
Anul efecturii ultimei reparaii capitale ;
Anul efecturii ultimei modernizri ;
Valoarea contabil la cost istoric ;
Valoarea contabil reevaluat (dac este cazul) ;

2.4. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE FINANCIARE
2.4.1. Definiie, clasificri
Imobilizrile financiare cuprind aciunile deinute la entitile afiliate, imprumuturile acordate entitilor afiliate, interesele de
participare, imprumuturile acordate entitilor de care entitatea este legat in virtutea intereselor de participare, alte investiii
deinute ca imobilizri, alte imprumuturi.
In conturile de creane reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaz sumele acordate terilor in baza unor contracte
pentru care entitatea percepe dobanzi, potrivit legii.
La alte imprumuturi acordate se cuprind garaniile, depozitele si cauiunile depuse de entitate la teri.
Dac sunt evideniate in contul de creane imobilizate creanele aferente contractelor de leasing financiar, precum si alte
creane imobilizate cu scadena mai mare de 1 an, entitatea va prezenta in bilan, la imobilizri financiare, numai partea cu
scaden mai mare de 12 luni, diferena urmand a fi reflectat la creane.
2.4.2. Evaluarea iniial
Imobilizrile financiare recunoscute ca activ se evalueaz la costul de achiziie sau valoarea determinat prin contractul de
dobandire a acestora.
Imobilizrile financiare se prezint in bilan la valoarea de intrare mai putin ajustrile cumulate pentru pierdere de valoare.
2.5. POLITICI CONTABILE PRIVIND LEASING UL
2.5.1. Definiii, concepte-cheie
Contractul de leasing este un acord prin care locatorul (societatea de leasing) transfer locatarului (utilizatorului) dreptul de
a utiliza un activ pentru o durat de timp convenit intre cele dou pri, contra unei pli periodice, denumit rat de
leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul se oblig s respecte dreptul de opiune al utilizatorului de a achiziiona
activul, de a prelungi durata contractului de leasing sau de a inceta raporturile contractuale.
Utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, dac prile convin astfel si dac
utilizatorul achit toate obligaiile asumate prin contract.
Valoarea de intrare reprezint valoarea la care a fost achiziionat bunul de ctre finanator, respectiv costul de achiziie.
Valoarea total reprezint valoarea total a ratelor de leasing la care se adaug valoarea rezidual.
Valoarea rezidual reprezint valoarea la care, dup achitarea de ctre utilizator a tuturor ratelor de leasing prevzute in
contract, precum si a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului se face transferul dreptului de proprietate
asupra bunului ctrelocatar/ utilizator si este stabilit
Se disting dou tipuri de contracte de leasing:
Contract de leasing financiar
Contract de leasing operaional.
Rata de leasing reprezint:
In cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing. care se
stabileste pe baza ratei dobanzii convenite prin acordul prilor;
In cazul leasingului operaional, cota de amortizare calculat in conformitate cu actele normative in vigoare si un
beneficiu stabilit de prile contractante.
Leasingul financiar are ca scop principal facilitarea procurrii activului de ctre locatar, constituind mai degrab o form de
finanare decat o form de cesiune temporar a unui drept de folosin.
Leasingul financiar este operaiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe dintre urmtoarele condiii:
1. riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care fac obiectul leasingului sunt transferate
utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
2. prile au prevzut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfer utilizatorului dreptul de proprietate
asupra bunului;
3. utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului, iar preul de cumprare va reprezenta cel mult 50% din
valoarea de intrare (piaa) pe care acesta o are la data la care opiunea poate fi exprimat;

4. perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acoper cel puin 75% din durata normat de utilizare a
bunului, chiar dac in final dreptul de proprietate nu este transferat.
Contractul de leasing financiar trebuie s cuprind urmtoarele elemente:
Prile contractante (locatorul si utilizatorul);
Aspecte legate de descriere a bunului care face obiectul contractului de leasing;
Valoarea iniial a bunului;
Valoarea ratelor de leasing, precum si tratamentul de achitare a acestora;
Valoarea total a contractului format din totalitatea ratelor de leasing la care se adaug valoarea rezidual;
Perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;
Clauza de obligativitate a asigurrii bunului;
Clauza privind dreptul de opiune al utilizatorului cu privire la cumprarea bunului si la condiiile in care acesta
poate fi exercitat.
Exemple de situaii n care o operaiune se ncadreaz n categoria leasingului financiar:
Leasingul transfer locatarului titlul de proprietate asupra bunului pan la sfarsitul termenului de leasing ;
Locatarul are opiunea de a cumpra bunul la un pre estimat a fi suficient de mic fa de valoarea just la data la care
opiunea devine exercitabil, astfel incat la inceputul leasingului exist in mod rezonabil certitudinea c opiunea va fi
exercitat ;
Termenul de leasing acoper in cea mai mare parte durata de via economic a bunului, chiar dac titlul de
proprietate nu este transferat;
La inceputul leasingului, valoarea actualizat a plilor minime de leasing este cel puin egal cu aproape intreaga
valoare justa a bunului in regim de leasing;
Bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natur special, astfel incat numai locatarul le poate
utiliza fr efectuarea de modificri majore.
Prezentarea informaiilor
In cazul leasingului financiar trebuie prezentate urmtoarele informaii:
- pentru fiecare clas de active, valoarea contabil net la data bilanului;
- totalul plilor minime de leasing clasificate in funcie de exigibilitate.
Leasingul operaional are ca scop principal cesiunea temporar a dreptului de folosin a bunului care face obiectul
contractului de leasing ctre locatar.
Contractul de leasing operaional reprezint orice tip de alt contract de leasing decat cel financiar.
In cazul leasingului operaional:
locatorul este tratat din punct de vedere financiar ca proprietar;
utilizatorul deduce chiria (rata de leasing);
opiunea de cumprare la sfarsitul contractului nu este implicit;
locatorul amortizeaz bunul care face obiectul contractului de leasing.
CAPITOLUL III. POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE
3.1. GENERALITI
Un activ se clasific ca activ circulant atunci cand:
a. este achiziionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializrii si se asteapt s fie realizat in
termen de 12 luni de la data bilanului;
b. este reprezentat de creane aferente ciclului de exploatare;
c. este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a cror utilizare nu este restricionat.
Ciclul de exploatare al entitii reprezint perioada de timp dintre achiziionarea materiilor prime care intr intr-un proces de
transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.
Echivalentele de trezorerie reprezint investiiile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt usor convertibile in
numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
In categoria activelor circulante sunt cuprinse:
stocuri, inclusiv valoarea serviciilor pentru care nu a fost intocmit factura;
creane;
investiii pe termen scurt;
casa si conturi la bnci.

Activele circulante se evalueaz la cost de achiziie sau la cost de producie, mai puin ajustrile de valoare. Ajustrile de
valoare se fac in vederea prezentrii activelor circulante la cea mai mic valoare de pia. Dac motivele pentru care s-au
fcut ajustrile de valoare nu mai sunt aplicabile, ajustarea devine fr obiect si trebuie reluat corespunztor la venituri.
Dac activele circulante fac obiectul ajustrilor de valoare exclusiv in scop fiscal, suma ajustrilor si motivele pentru care
acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele explicative la situaiile financiare.
3.2. POLITICI CONTABILE PRIVIND STOCURILE
3.2.1. Definiie, clasificri
Stocurile reprezint active:
a) care sunt deinute pentru a fi vandute pe parcursul desfsurrii normale a activitii;
b) in curs de producie in vederea unei vanzri pe parcursul desfsurrii normale a activitii;
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaz a fi folosite in procesul de producie sau
prestarea de servicii.
In cadrul stocurilor se cuprind:
a) mrfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cumpr in vederea revanzrii ;
b) materiile prime care particip direct la fabricarea produselor si se regsesc in produdul finit integral sau parial,
fie in starea lor iniial, fie transformat;
c) materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat si alte materiale
consumabile) care particip sau ajut la procesul de fabricaie sau exploatare fr a se regsi, de regul, in
produsul finit;
d) materiale de natura obiectelor de inventar;
e) produsele:
- semifabricatele, prin care se inelege produsele al cror proces tehnologic a fost terminat intr-o secie
(faze de fabricaie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei secii (faze de fabricaie) sau
se livreaz terilor;
- produsele finite, adic produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricaie si nu mai
au nevoie de alte prelucrri ulterioare in cadrul entitii, putand fi depozitate in vederea livrrii sau
expediate direct clienilor;
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile.
f) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in
mod temporar pot fi pstrate de teri, cu obligaia restituirii in condiiile prevzute in contracte;
g) producia in curs de execuie, reprezentand producia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare,
prevzute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si recepiei tehnice sau
necompletate in intregime. In cadrul produciei in curs de execuie se cuprind, de asemenea, lucrrile si
serviciile, precum si studiile in curs de execuie sau neterminate;
h) bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in pastrare la teri, care de inregistreaz distinct pe categorii de
stocuri.
Deinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operaiuni economice, fr s fie inregistrate in
contabilitate, sunt interzise. In aplicarea celor menionate anterior este necesar s se asigure:
recepionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la locurile de depozitare.
Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignaie se recepioneaz si se inregistreaz
distinct ca intrri in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaz in conturi in afara bilanului.
in situaia unor decalaje intre aprovizionarea si recepia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea
entitii, se procedeaz astfel
bunurile sosite fr factur se inregistreaz ca intrri in gestiune atat la locul de depozitare cat si in contabilitate,
pe baza recpiei si a documentelor insoitioare;
bunurile sosite si nerecepionate se inregistreaz distinct in contabilitate ca intrare in gestiune.
in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaz ca iesiri din entitate,
nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaz distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara
bilanului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaz ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare cat
si in contabilitate, pe baza documentelor care confirm iesirea din gestiune;
- bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistrez la intrri si
respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.
Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ si valoric prin folosirea inventarului permanent.
In condiiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaz toate operaiunile de intrare si iesire, ceea ce
permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric. Inventarul permanent const in
evidenierea in debitul conturilor de stocuri a valorii stocurilor intrate, la pre de inregistrate, iar in creditul acestora
reflectandu-se iesirile din gestiune a stocurilor. Soldul conturilor de stocuri reflect valoarea bunurilor existente in gestiune,
la pre de inregistrare.
In vederea inelegerii politicilor contabile privind stocurile, trebuie avute in vedere urmtoarele concepte-cheie:
Materii prime. Materialele care sunt la dispoziia entitii asteptand intrarea in procesul de producie.
Bunuri finite. Produse finalizate realizate de entitate, dar nevandute.
Produse secundare. Bunuri care rezult ca produse conexe din producia unui bun primar; au de obicei o valoare minor
in comparaie cu valoarea produsului principal.
Produse cuplate. Unul sau mai multe produse care sunt produse impreun, nici unul dintre ele nefiind considerate a fi mai
important; in anumite situaii sunt aplicai mai multi pasi de producie unuia sau mai multor produse comune la un anumit
punct de desprire.
Producie n curs de execuie. Stocurile de produse parial finite.
Primul intrat - primul iesit (FIFO). Metod de stabilire a costurilor stocurilor conform creia primele bunuri cumprate sau
produse se presupune a fi si primele bunuri vandute (consumate).
Ultimul intrat - primul iesit ( LIFO). Metod de stabilire a costurilor stocurilor conform creia ultimele bunuri cumprate se
presupune a fi primele bunurile vandute (consumate).
Costul mediu ponderat (CMP). Metod de stabilire periodic a costurilor stocurilor conform creia costul fiecrui element
de stoc se calculeaz pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a
costului elementelor similare produse sau cumprate in timpul perioadei.
Metoda preului cu amnuntul. Metod de stabilire a costurilor stocurilor prin deducerea valorii marjei brute din preul de
vanzare al stocurilor.
Valoarea realizabil net. Preul de vanzare estimat ce ar putea fi obinut pe parcursul desfsurrii normale a activitii,
mai puin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor estimate necesare vanzrii.
Bunuri n tranzit. Bunuri care sunt trimise de la vanztor la cumprtor la incheierea anului.
Dreptul de proprietate asupra bunurilor
Pentru a obine o evaluare corect a cantitii de stocuri si a reprezentrilor monetare conexe ale stocurilor si ale costului
bunurilor vandute, in situaiile financiare, este necesar determinarea momentului transferului de titlu legal.
Exist trei situaii care pot ridica semne de intrebare asupra dreptului de proprietate efectiv:
a) Bunurile in tranzit
b) Vanzri in care este implicat un ter expeditor
c) Vanzri efectuate in care cumprtorul deine drept de retur.
a) La sfarsitul anului, orice bunuri n tranzit, de la vanztor la cumprtor, pot fi incluse numai intr-unul din stocurile prilor
pe baza condiiilor de vanzare. Conform interpretrilor legale si contabile tradiionale astfel de bunuri sunt incluse in
stocurile firmei care este responsabil din punct de vedere financiar pentru costurile de transport. Aceast responsabilitate
poate fi indicat, in termenii legilor transportului ca fiind:
FOB termen folosit in contracte de transport intercontinentale.
FAS, CIF, C&F si ex-nav care sunt termeni folosii in contractele cu transport maritim.
Termenul FOB inseamn liber la bord. Dac bunurile sunt expediate cu destinaie FOB, costurile de transport sunt pltite
de ctre vanztor iar titlul nu este transferat pan cand compania de transport nu livreaz bunurile cumprtorului. Aceste
bunuri fac parte din stocurile vanztorului in timpul tranzitului Dac bunurile sunt expediate cu punct de ncrcare FOB,
costurile de transport sunt pltite de cumprtor si titlul este trasferat imediat ce firma de transport intr in posesia
bunurilor, aceste bunuri fcand parte din stocurile cumprtorului in timp ce sunt in tranzit. Vanztorul reine titlul si riscul de
pierdere pan ce bunurile sunt livrate unei firme de transport care va activa ca agent pentru cumprtor.
Un vanztor care expediaz FAS (franco lang nav) trebuie s suporte toate cheltuielile si riscurile implicate in livrarea
bunurilor pan lang nava pe care vor fi incrcate. Cumprtorul suport costurile incrcrii si ale transportului. Titlul este
transferat in momentul in care firma de transport intr in posesia bunurilor.
Intr-un contract CIF (cost, asigurare si transport) cumprtorul este de acord s plteasc intr-o sum total si costurile
bunurilor si ale asigurrilor si taxele de transport.

Intr-un contract C&F cumprtorul promite s plteasc o sum total care s includ costurile bunurilor si toate taxele de
transport. In ambele cazuri vanztorul trebuie s livreze bunurile companiei de transport si s plteasc costurile costurile
de incrcare; astfel, si titlul si riscurile trec asupra cumprtorului la livrarea bunurilor ctre compania de transport.
Un vanztor care livreaz bunurile ex-nav suport toate cheltuielile si riscurile pan cand bunurile sunt desrcate, moment
in care si tiltul si riscul de pierdere sunt transferate cumprtorului.
Tratamentul contabil trebuie s oglindeasc ct mai bine substana economic a condiiilor legale stabilite ntre aceste pri.
b) In cazul expedierilor, cel care face livrarea (vanztorul) livreaz bunurile cumprtorului, care acioneaz ca agent al
vanztorului in incercarea de a vinde bunurile. In anumite expedieri, cumprtorul primeste un comision; in alte acorduri el
cumpr bunurile in acelasi moment in care fac vanzarea ctre un client. Bunurile care sunt guvernate de expedieri sunt
incluse in stocurile vanztorului si excluse din stocurile cumprtorului.
c) In cazul in care cumprtorul deine dreptul de retur, conform condiiilor stabilite, iar vanztorul nu poate estima credibil
probabilitatea acestui fapt, retenia riscurilor semnificative ale proprietii face ca aceast tranzacie s nu fie o vanzare.
Vanzarea trebuie recunoscut dac valoarea viitoare a retururilor paote fi estimat rezonabil. Dac abilitatea de a face o
estimare rezonabil este afectat, vanzarea nu trebuie inregistrat pan ce nu exist posibilitatea unor retururi viitoare.Cu
toate c titlul legal a trecut la cumprtor, vanztorul trebuie s continue s includ bunurile in evaluarea si msurarea
stocurilor.
3.2.2. Evaluarea stocurilor
Stocurile trebuie evaluate la cea mai mic valoare dintre cost si valoarea realizabil net.
3.2.3. Costul stocurilor
Baza principal pentru contabilizarea stocurilor este costul.
Costul stocurilor trebuie s cuprind toate costurile aferente achiziiei si prelucrrii, precum si alte costuri suportate pentru a
aduce stocurile in forma si in locul in care se gsesc in prezent.
Costurile de achiziie a stocurilor cuprind preurile de cumprare, taxe de import si alte taxe (cu excepia acelora pe care
entitatea le poate recupera de la autoritile fiscale, costuri de transport, manipulare si alte costuri care pot fi atribuite direct
achiziiei de produse finite, materiale si servicii.
Reducerile comerciale, rabaturile si alte astfel de elemente vor fi deduse la determinarea costului stocurilor.Dac nu se
procedeaz astfel inseamn c stocurile vor fi raportate la valori care sunt in exces fa de costurile istorice fidele.
In ceea ce priveste costurile cu dobanda, acestea nu vor fi capitalizate pentru achiziiile de stocuri in cazul in care perioada
necesar pentru a aduce bunurile la condiia de a fi gata pentru vanzare nu va fi foarte mare. Totusi dac este necesar un
proces indelungat de producie pentru a pregti bunurile pentru vanzare un procentaj din costurile imprumutului va deveni
parte a costurilor.
Costurile de prelucrare includ costurile direct aferente unitilor produse, cum ar fi manopera direct si alocarea
sistematic a cheltuielilor de regie, fix si variabil. In cazul unor costuri fixe de regie (adic acele costuri care nu variaz
direct proporional cu nivelul produciei), procesul de alocare trebuie bazat pe niveluri normale ale produciei.
Capacitatea normal de producie este producia estimat a fi obinut, in medie, de-a lungul unui anumit numr de
perioade sau sezoane, in condiii normale, avand in vedere si pierderea de capacitate rezultat din intreinerea planificat a
echipamentului.
Valoarea regiei fixe alocate fiecrei uniti produse nu se majoreaz ca urmare a obinerii unei producii sczute sau a
neutilizrii unor active. Regia nealocat este recunoscut ca o cheltuial in perioada in care a aprut.
In exerciiile in care se inregistreaz o producie neobisnuit de mare, valoarea regiei fixe alocate fiecrei uniti produse
este diminuat, astfel incat stocurile s nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor.
Regia variabil este alocat fiecrei uniti produse pe baza folosirii reale a facilitilor productive.
Alte costuri decat costurile de achiziie si de prelucrare pot fi alocate stocurilor doar in msura in care ele sunt necesare
pentru a aduce bunurile in condiia si la locaia lor prezent.
Exemple: anumite costuri de design si alte tipuri de cheltuieli de preproducie, dac grupul int de clieni este unul specific.
Din costurile stocurilor se exclud:
Cheltuielile administrative si de vanzare (care ar trebui tratate ca fiind costuri ale perioadei);
Costuri ale deseurilor;
Costurile cu depozitarea, cu excepia cazurilor cand astfel de stocuri sunt necesare in procesul de producie,
anterior trecerii intr-o nou faz de fabricaie;
Regiile generale de administraie care nu particip direct la aducerea stocurilor in forma si locul in care se gsesc
in prezent;
Costurile de desfacere.
Dac entitatea achiziioneaz stocuri in condiii de decontare amanat, iar acordul conine efectiv un element de finanare,
acel element (exemplu: diferena dintre preul de cumprare in condii normale de creditare si suma pltit) este recunoscut
ca o cheltuial cu dobanda de-a lungul perioadei de finanare.

In anumite procese de producie se produc simultan mai multe produse. In mod obisnuit, dac fiecare produs are o valoare
semnificativ, atunci ele se numesc produse cuplate. Dac unul dintre ele are o valoare semnificativ, celelalte se numesc
produse secundare.
Atunci cand costurile fiecrui bun produs la comun nu pot fi clar determinate, este necesar o alocare raional pe fiecare
produs. De foarte multe ori, dup o perioad de producie la comun bunurile sunt separate, angajand apoi costuri adiionale
inainte s fie finalizate si gata pentru vanzare. Alocarea costurilor comune ar trebui s in cont de costurile adiionale
individuale ale produciei care urmeaz s fie angajate dup punctul in care inceteaz producia in comun.
Produsele secundare sunt produse care au o valoare limitat atunci sunt evaluate fa de bunul principal. Produsele
secundare trebuie evaluate la valoarea realizabil net, costurile produsului secundar fiind astfel deduse din grupul de
costuri. Dac nu ar fi deduse din grupul de costuri ar fi fost alocate singurului produs principal sau grupului de produse
principale.
Exemplu. Produselor A si B li se aplic aceleasi procese pan la punctul de desprire. Costurile totale angajate pan la
acest punct sunt de 80.000 dolari. Acest cost poate fi alocat produselor A si B utilizand valorile lor relative de vanzare la
punctul de desprire. Dac A ar putea fi vandut pentru 60.000 dolari si B pentru 40.000 dolari atunci valoarea total a
vanzrii este de 100.000 dolari. Costul ar fi apoi alocat pe baza valorii relative de vanzare a fiecrui produs, astfel: lui A i se
va aloca un cost de 48.000 dolari (60.000/100.000 *80.000) si lui B i se va aloca un cost de 32.000 dolari (40.000/100.000
*80.000).
In msura in care prestatorii de servicii au stocuri, ei le evalueaz la costurile de producie. Aceste costuri constau, in
primul rand, din manoper si din alte costuri legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul
insrcinat cu supravegherea, precum si din regiile corespunztoare. Costurile cu personalul angajat in activitatea de
desfacere si administraie nu se includ, ci sunt recunoscute drept cheltuieli in perioada in care au loc. Costul stocurilor unui
prestator de servicii nu include marjele de profit sau regiile neatribuibile, care sunt adesea facturate la preurile impuse de
prestatorii de servicii.
In funcie de specificul activitii, pentru determinarea costului pot fi folosite:
metoda costului standard, in activitatea de producie ;
metoda preului cu amnuntul, in comerul cu amnuntul.
Costurile standard sunt costuri unitare predeterminate utilizate de multe firme productoare pentru planificare si control.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficienei si capacitii de
producie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, dac este necesar, in funcie de condiiile existente la un
moment dat. Diferenele de pre fa de costul de achiziie sau de producie trebuie evideniate distinct in contabilitate, fiind
recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferenelor de pre asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaz cu ajutorul unui coeficient
de repartizare care se calculeaz astfel:
Soldul iniial al Diferene de pre af. intrrilor in cursul perioadei
diferenelor de pre (de la incep. ex.fin. pan la finele perioadei de
referin)
_____________________________________________________ *100
Soldul iniial al stocurilor + Valoarea intrrilor in cursul perioadei
la pre de inregistrare. la pre de inregistrare (cumulat de la
incep.ex.fin pan la finele perioadei
de referin )
Acest coeficient se inmuleste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pre de inregistrare, iar suma rezultat se
inregistreaz in conturile corespunztoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Coeficienii de repartizare a
diferenelor de pre pot fi calculai la nivelul conturilor sintetice de grd. I si II, pe grupe sau pe categorii de stocuri. La sfarsitul

perioadei, soldurile conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile conturilor de stocuri, la pre de inregistrare, astfel incat
aceste conturi s reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziie sau costul de producie, dup caz. Diferenele de pre se
inregistreaz proporional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra bunurilor rmase in stoc.
In comerul cu amnuntul poate fi utilizat metoda preului cu amnuntul pentru a determina costul stocurilor de articole
numeroase cu miscare rapid care au marje similare si pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod. In aceast
situaie, costul bunurilor vandute se calculeaz prin deducerea valorii marjei brute. Orice modificare a preului de vanzare
presupune recalcularea marjei brute.
Formule de stabilire a costurilor stocurilor
Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi
distincte va fi determinat prin identificarea specific a costurilor individuale.

In cazul in care stocurile cuprind un numr mare de elemente care sunt, de regul, fungibile, costul stocurilor este
determinat utilizand metoda FIFO (primul intrat- primul iesit) care presupune c primele bunuri achiziionate sunt primele
care sunt folosite sau vandute fr a ine cont de fluxul fizic real.Conducerea entitatii a decis utilizarea metodei FIFO
pentru gestionarea stocurilor ,fiind considerate cea mai adecvata la specificul de activitate desfasurata.
Metoda aleas trebuie aplicat cu consecven pentru elemente similare de natura stocurilor de la un exerciiu financiar la
altul. Dac, in situaii excepionale, conducerea entitii hotrste schimbarea metodei pentru un anumit element de stocuri
sau alte active fungibile, in notele explicative la situaiile financiare trebuie s se prezinte :
- motivul schimbrii metodei ;
- efectele schimbrii asupra rezultatului financiar.
Entitatea utilizeaz aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natur si utilizare similare.
Pentru stocurile care au natur si utilizare diferit, folosirea unor metode diferite de calcul al costului este acceptat.
Producia n curs de execuie se determin prin inventarierea produciei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode
tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaiilor tehnologice si evaluarea acesteia la
costul de producie.
3.2.4. Valoarea realizabil net
Valoarea realizabil net (VRN) este preul estimat de vanzare in cadrul cursului normal al afacerii minus costurile estimate
de finalizare si costurile estimate necesare pentru a face vanzarea. Aceste estimri se bazeaz pe cele mai credibile dovezi
in momentul in care are loc estimarea. La momentul estimrii se ia in considerare, de asemenea, scopul pentru care
stocurile sunt deinute. De exemplu, valoarea realizabil net a stocurilor care urmeaz s fie livrate in baza unor contracte
ferme pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii este preul stabilit in contract. In situaia in care cantitatea
contractat este mai mic decat cantitatea deinut, valoarea realizabil net a surplusului se va determina pornind de la
preurile generale de vanzare practicate pe pia. Estimrile iau in considerare fluctuaiile de pre si de cost sunt directe
legate de evenimente ce au intervenit dup terminarea perioadei, in msura in care aceste evenimente confirm condiiile
existente la sfarsitul perioadei. Valoarea stocurilor este, de obicei, diminuat pan la VRN pe baza urmtoarele principii:
element cu element;
elementele similare sunt, de regul, grupate;
fiecare serviciu este tratat ca element separat.
Pentru fiecare perioad ulterioar se efectueaz o nou evaluare a valorii realizabile nete. Dac acele condiii care au
determinat decizia de a diminua valoarea stocului pan la valoarea realizabil net au incetat s mai existe sau cand exist
o eviden clar in valoarea realizabil din cauza schimbrii circumstanelor economice, valoarea de intrare este stornat
(adic stornarea este limitat la valoarea inregistrrii originale) astfel incat noua valoare a stocului s fie egal cu cea mai
mic valoare dintre valoare de intrare si valoarea realizabil net revizuit. Aceasta se intampl, de exemplu, cand un
produs din stoc, care este inregistrat la valoarea realizabil net pentru c preul de vanzare a sczut, este inc in stoc intro
perioad ulterioar, iar preul su de vanzare creste.
3.2.5. Recunoasterea drept cheltuial
Atunci cand stocurile sunt vandute, valoarea contabil a stocurilor va fi recunoscut ca o cheltuial in perioada in care a
fost recunoscut venitul corespunztor. Valoarea oricrei diminuri a valorii stocurilor pan la valoarea realizabil net si
toate pierderile de stocuri vor fi recunoscute drept cheltuial in perioada in care are loc diminuarea sau pierderea. Valoarea
oricrei stornri a diminurii valorii stocurilor ca urmare a unei cresteri a valorii realizabile nete va fi recunoscut ca o
reducere a cheltuielii cu stocurile in perioada in care stornarea a avut loc.

3.2.6. Prevederi privind calculaia costurilor
Calculaia costurilor presupune ansamblul lucrrilor efectuate intr-o form organizat cu scopul de a obine informaii privind
costul bunurilor, lucrrilor, serviciilor, activitilor sau altor obiecte de calculaie.
Organizarea lucrrilor privind calculaia costurilor depinde de o serie de factori, cum ar fi: mrimea unitii, structura
organizatoric a acesteia, tipul si modul de organizare a produciei, tehnologia de fabricaie, gradul de integrare a
produciei, caracterul etc.
In scopul determinrii costurilor unitare astfel incat bunurile, lucrrile, serviciile s poat fi evaluate si recunoscute in
contabilitatea financiar, iar preurile de vanzare s poat fi stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a
eficienei activitii, in contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasific in:
- costuri de achiziie;
- costuri de producie;
- costuri de prelucrare;
- cheltuieli ale perioadei.
3.2.6.1. Principiile calculaiei costurilor

Pentru asigurarea unui coninut real si exact al structurii costurilor se vor avea in vedere urmtoarele principii:
1. Principiul separrii cheltuielilor care privesc obinerea bunurilor, lucrrilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de
achiziia, producia sau prelucrarea etc. acestora. Acesta presupune ca la nivelul obiectelor de calculaie stabilite de fiecare
persoan juridic s se separe cheltuielile atribuibile obiectelor respective de cheltuielile ocazionate de restul activitii.
Cheltuielile care nu particip la obinerea obiectelor de calculaie menionate, cum ar fi: cheltuielile de administraie,
cheltuielile de desfacere, regia fix nealocat costului, cheltuielile financiare, cheltuielile extraordinare etc., nu se includ in
costul acestora.
2. Principiul delimitrii cheltuielilor in timp. Acesta presupune ca includerea cheltuielilor in costuri s se efectueze in
perioada de gestiune creia ii aparin cheltuielile in cauz.
3. Principiul delimitrii cheltuielilor in spaiu. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor efectuate intr-o anumit perioad de
gestiune pe principalele procese sau alte locuri de cheltuieli care le-a ocazionat, cum ar fi: aprovizionare, producie,
administraie, desfacere, iar in cadrul sectorului producie, pe secii, ateliere, linii de fabricaie etc. In cadrul structurilor
menionate se pot constitui centre de producie, centre de profit sau alte centre de responsabilitate in raport de care se
adanceste delimitarea cheltuielilor.
4. Principiul delimitrii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor
productive, care sunt creatoare de valoare, de cheltuielile cu caracter neproductiv.
5. Delimitarea cheltuielilor privind producia finit de cheltuielile aferente produciei in curs de execuie. Acest principiu este
valabil pentru acele uniti productive a cror producie se prezint parial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii
de transformare, cantitatea si valoarea acesteia fiind diferit de la o perioad de gestiune la alta.
3.2.6.2 Gruparea cheltuielilor in vederea calculrii costurilor
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrrilor, serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile inregistrate in contabilitatea
financiar dup natura lor se grupeaz in contabilitatea de gestiune astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de desfacere;
d) cheltuieli generale de administraie.
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identific pe un anumit obiect de calculaie (produs, serviciu, lucrare,
comand, faz, activitate, funcie, centru etc.) inc din momentul efecturii lor si ca atare se includ direct in costul obiectelor
respective.
Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziie al materiilor prime si materialelor directe consumate, energia consumat in
scopuri tehnologice, manopera direct (salarii, asigurri si protecia social etc.), alte cheltuieli directe.
Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculaie, ci
privesc intreaga producie a unei secii sau a persoanei juridice in ansamblul ei.Pentru aceste cheltuieli entitatea a hotarat
ca acestea sa fie alocate prin aplicarea unui procent asupra cheltuielilor directe cuprins intre 0,1%-20%.
Cheltuielile indirecte cuprind:
- regia fix de producie, format din cheltuielile indirecte de producie care rman relativ constante indiferent de volumul
produciei, cum ar fi: amortizarea utilajelor si echipamentelor, intreinerea seciilor si utilajelor, precum si cheltuielile cu
conducerea si administrarea seciilor;
- regia variabil de producie, care const in cheltuielile indirecte de producie, care variaz in raport cu volumul
produciei, cum ar fi: cheltuielile indirecte cu consumul de materiale si fora de munc.

3.2.7. Prezentarea informaiilor
Situaiile financiare trebuie s prezinte urmtoarele informaii referitoare la stocuri:
politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv formulele folosite pentru determinarea costului;
valoarea contabil total a stocurilor si valoarea contabil a categoriilor de stocuri, grupate intr-un mod adecvat
entitii;
valoarea contabil a acelor stocuri care au fost evaluate la valoarea realizabil net minus costurile de vanzare;
valoarea stocurilor recunoscut ca o cheltuial din timpul perioadei;
valoarea oricrei diminuri a valorii stocurilor recunoscut ca o cheltuial a perioadei;
circumstanele sau evenimentele care au condus la stornarea unei diminuri a valorii stocurilor pan la nivelul
valorii realizabile nete;
valoarea contabil a stocurilor gajate in contul datoriilor.
3.3. POLITICI CONTABILE PRIVIND CREANELE
3.3.1. Definiii si clasificri
Conturile de creane reprezint sume datorate de clieni pentru bunuri sau servicii oferite in cursul normal al operaiunilor
de activitate.
Creanele includ:
- creane comerciale, care sunt sume datorate de clieni pentru bunuri vandute sau servicii prestate in cursul
normal al activitii;
- efectele comerciale de incasat, acceptri comerciale, instrumente ale terilor;
- sume datorate de directori, acionari, angajai sau companii afiliate.
Efectele comerciale de incasat sunt obligaii formale evideniate prin bilete la ordin. Efectele comerciale trebuie s
indeplineasc condiiile de form si fond prevzute de legislaia in vigoare, fr de care validitatea lor poate fi contestat
sau anulat. Efectele comerciale scontate neajunse la scaden se inregistreaz intr-un cont in afara bilanului si se
menioneaz in notele explicative la situaiile financiare.
Creanele in valut se inregistreaz in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data efecturii operaiunilor,
comunicat de Banca naional a Romaniei, cat si in valut. Operaiunile in valut trebuie inregistrate in momentul
recunoasterii iniiale in moneda de raportare (leu), aplicandu-se sumei in valut cursul de schimb dintre moneda de
raportare si moneda strin, la data efecturii tranzaciei.
Contabilitatea clienilor si a celorlalte creane se ine pe categorii, precum si pe fiecare persoan fizic sau juridic. In acest
sens, in contabilitatea analitic, clienii se grupeaz in clieni interni si clieni externi, iar in cadrul acestora, pe termene de
incasare.
Dac valoarea brut a creanelor include dobanzi neincasate sau cheltuieli financiare, acestea trebuie deduse pentru a se
obine valoarea net care urmeaz a fi prezentat in bilan.
Deducerile trebuie fcute pentru valori ce se estimeaz c nu vor putea fi colectate, precum si pentru returnri estimate,
reduceri si alte rabaturi acordate clienilor inainte de sau la data plii.
Refuzurile la plat ale clienilor, datorate calitii necorespunztoare a bunurilor livrate, lucrrilor executate si serviciilor
prestate sau din alte cauze obiective, acceptate, presupune anularea creanei sau diminuarea acesteia (in cazul refuzurilor
pariale) prin stornarea formulei contabile, pe baza facturii de stornare.
Reducerile de pre acordate clienilor (rabat, remiz, risturn) ulterior livrrilor, se inregistreaz asemntor refuzurilor de
plat, dar numai cu valoarea acestor reduceri si TVA colectat aferent.
Sconturile acordate clienilor, conform clauzelor contractuale, pentru achitarea facturilor inainte de termen, reprezint pentru
entitate o cheltuial financiar .
Creanele incerte se inregistreaz distinct in contabilitate.
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si
penalitile stabilite in baza unor hotrari ale instanelor judectoresti si alte creane fa de personalul entitii se
inregistreaz ca alte creane in legtur cu personalul.
Subveniile de primit se inregistreaz in contabilitate intr-un cont distinct.
Contabilitatea decontrilor dintre entitile din cadrul grupului cuprinde operaiile care se inregistreaz reciproc si in aceeasi
perioad de gestiune, atat in contabilitatea entitii debitoare, cat si a celei creditoare, precum si alte conturile
coparticipanilor referitoare la operaiunile efectuate in comun, in cazul asocierilor in participaie.
Creanele entitii fa de teri, alii decat personalul propriu si clieni, se inregistreaz in conturile de debitori diversi.
Cheltuielile pltite in avans vor fi debitate intr-un cont de cheltuieli in avans si trecute pe cheltuieli in perioada la care se
refer cheltuielile.

Operaiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunztoare, pentru care sunt necesare clarificri ulterioare, se
inregistreaz, provizoriu, intr-un cont distinct. Sumele inregistrate in acest conttrebuie clarificate de ctre entitate intr-un
termen de cel mult trei luni de la data constatrii.
3.3.2. Evaluarea creanelor
Diferenele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii creanelor in valut la cursuri diferite fa de cele la care au fost
inregistrate iniial pe parcursul perioadei sau fa de cele la care au fost raportate in situaiile financiare anuale anterioare
trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioadain care apar.
Atunci cand creana in valut este decontat in decursul aceluiasi exerciiu financiar in care a survenit, intreaga diferen de
curs valutar este recunoscut in acel exerciiu. Atunci cand creana in valut este decontat intr-un exerciiu financiar
ulterior, diferena de curs valutar recunoscut in fiecare exerciiu financiar, care intervine pan la data decontrii, se
determin inand seama de modificarea cursurilor de schimb survenit in cursul fiecrui exerciiu financiar. La finele fiecarei
luni creantele in valuta se reevalueaza la cursul din ultima zi a lunii comunicat de BNR, diferentele reprezentand venituri sau
cheltuieli ale perioadei respective.
Pentru creanele exprimate in lei, a cror decontare se face in funcie de cursul unei valute, eventualele diferene favorabile
sau nefavorabile care rezult din evaluarea acestora se inregistrez la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz.
La fiecare dat a bilanului creanele exprimate in valut trebuie evaluate utilizand cursul de schimb comunicat de BNR si
valabil la data incheierii exerciiului financiar.
La data bilanului creanele trebuie evaluate la valoarea realizabil net, respectiv pentru creanele incerte se inregistreaz
ajustri de valoare.
Entitatea va aplica Metoda cronologic de estimare a creanelor, conform creia este pregtit o analiz a creanelor la data
bilanului. Aceste conturi sunt ordonate dup numrul de zile sau luni de la scaden. Pe baza experienei anterioare a
entitii sau pe baza altor statistici sau informaii disponibile, procentele de ajustare a valorii creanelor indoielnice sunt
aplicate fiecreia din aceste sume agregate, procentele mai mari fiind aplicate conturilor mai vechi.
3.3.3. Garantarea, cesionarea si factoringul
Entitatea poate s modifica momentul fluxurilor de numerar rezultate din vanzri prin utilizarea creanelor sale drept
garanie pentru imprumuturi sau prin vanzarea imediat a acestora.
Creane depuse drept garanie
Garantarea este un angajament prin care creanele sunt utilizate drept colateral pentru imprumuturi.
In general, creditorul are drepturi reduse de a inspecta registrele debitorului pentru a se asigura c aceste creane exist.
Clienii ale cror creane au fost date drept garanie nu sunt informai despre acest eveniment, iar plile lor sunt fcute in
continuare ctre beneficiarul iniial. Creanele date drept garanie ofer o garanie redus creditorului, oferind asigurarea c
exist suficiente active care s genereze fluxuri de numerar, corespunztoare din punct de vedere al momentului producerii
si al valorii, pentru a rambursa datoria.Singurul aspect contabil al garantrii este cel referitor la prezentarea adecvat a
informaiilor. Creanele, care rman active ale entitii debitoare, apar in continuare drept active curente in situaiile sale
financiare, dar trebuie s fie identificate ca fiind date drept garanie in notele explicative la situaiile financiare anuale.
In mod similar, datoria trebuie s fie identificat ca fiind garantat prin creane.
Cesionarea creanelor
Cesionarea creanelor este un transfer mai formal al activului ctre instituia de credit. Creditorul va intreprinde o
investigaie a acelor creane care sunt propuse pentru cesionare. Clienii nu stiu, de obicei,c le-a fost cesionat creana si
continu s fac pli entitii. In unele cazuri, angajamentul de cesionare solicit ca incasrile s fie imediat livrate
creditorului. Imprumutatul (entitatea) este totusi principalul debitor si este obligat s achite datoria la scaden, indiferent
dac creanele sunt incasate sau nu, asa cum s-a anticipat.
Creanele cesionate rman active ale entitii si sunt prezentate in continuare in situaiile sale financiare, cu prezentri ale
informaiilor corespunztoare privind cesiunea.
Factoring-ul creanelor
Factoring-ul, in mod tradiional, implic vanzarea imediat a creanelor ctre o instituie financiar cunoscut drept factor.
Aceste angajamente presupun (1) notificarea clientului c urmeze s inainteze plile viitoare factorului si (2) transferul
creanelor fr clauz de recurs. Factorul isi asum riscul imposibilitii de a colecta intreaga sum. Deci, odat incheiat un
acord de factoring, entitatea nu mai este implicat, cu excepia situaiei in care apare o returnare de mrfuri.
In cazul factoring-ului cu clauz de recurs, atunci cand marfa este returnat debitorului (entitii), se face o inregistrare care
compenseaz creana de la factor. La sfarsitul perioadei de valabilitate a privilegiului de returnare, orice reinere de garanie
rmas va deveni eligibil si pltibil debitorului (entitii).

3.4. CASA SI CONTURI LA BNCI
Conturile la bnci cuprind:
Valorile de incasat (cecurile si efectele comerciale depuse la bnci)
Disponibilitile in lei si valut
Cecurile entitii
Creditele bancare pe termen scurt
Dobanzile aferente disponibilitilor si creditelor acordate de bnci in conturile curente.
Sumele virate sau depuse la bnci ori prin mandat postal, pe baz de documente prezentate entitii si neaprute inc in
extrasele de cont, se inregistreaz intr-un cont distinct.
Conturile la bnci se dezvolt analitic pe fiecare banc.
Dobanzile de incasat, aferente disponibilitilor aflate in conturi la bnci se inregistreaz distinct fa de cele de pltit,
aferente creditelor acordate de bnci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Dobanzile de pltit si de incasat, aferente exercitiului financiar in curs se inregistreaz la cheltuilei finaciare sau venituri
financiare, dup caz.
Evidena disponibilitilor aflate in bnci, casierie si a miscrii acestora, ca urmare a incasrilor si plilor efectuate se ine
distinct in lei si valut.
Operaiunile privind incasrile si plile in valut se evideniaz la cursul zilei comunicat de BNR.
Operaiunile de vanzare cumprare de valut se inregistrez la cursul utilizat de banca comercial la care se efectueaz
licitaia cu valut, fr ca acestea s genereze in contabilitate diferene de curs valutar.
La incheierea fiecarei luni, diferenele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitilor in valut si a altor valori de
trezorerie (titluri de stat, acreditive, depozite pe termen scurt in valut) la cursul de schimb comunicat de BNR, in ultima zi
din luna, se inregistreaz in conturile de venituri sau cheltuieli, dup caz.
Sumele depuse la bnci si sumele in numerar, puse la dispoziia personalului sau a terilor, in vederea efecturii unor pli
in favoarea entitii se evideniaz in conturi distincte.
In contul de viramente interne se inregistreaz transferurile de disponibiliti bnesti intre conturile la bnci precum si intre
conturile la bnci si casieria entitii.
Operaiunile financiare in lei sau valut se efectueaz cu respectarea regulamentelor de BNR si a altor reglementri emise
in acest scop.
3.5. INVESTIII PE TERMEN SCURT
Investiiile pe termen scurt reprezint obligaiunile emise si rscumprate, obligaiunile achiziionate si alte valori mobiliare
achiziionate in vederea realizrii unui profit pe termen scurt.
La intrarea in entitate, investiiile pe termen scurt se evalueaz la costul de achiziie sau la valoarea stabilit potrivit
contractelor.
La iesirea din gestiune a investiiilor pe termen scurt, acestea se evalueaz aplicand metoda FIFO (primul intrat- primul
iesit).
Pentru deprecierea investiiilor pe termen scurt, se inregistreaz, pe seama cheltuielilor, ajustri pentru pierdere de valoare.
La sfarsitul fiecrui exerciiu financiar, ajustrile pentru pierdere de valoare inregistrate anterior se reanalizeaz si se
suplimenteaz, se diminueaz sau se anuleaz, dup caz.
La iesirea din entitate a investiiilor pe termen scurt, eventualele ajustri pentru pierderi de valoare se anuleaz.
CAPITOLUL IV. POLITICI CONTABILE PRIVIND DATORIILE PE TERMEN SCURT
4.1. Definiii, clasificri
Datorie. O obligaie prezent a entitii raportoare care deriv din evenimentele din trecut si a crei compensare se
preconizeaz s rezulte dintr-o iesire din entitate a unor resurse care reprezint beneficii economice.
Datoriile reprezint angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor si
reprezint surse atrase de unitatea patrimonial la finanarea activitii de exploatare a acesteia.
O datorie trebuie clasificat ca datorie pe termen scurt, denumit si datorie curent atunci cand:
a) se asteapt s fie decontat in cursul normal al ciclului de exploatare al entitii,
sau
b) este exigibil in termen de 12 luni de la data bilanului.

Toate celelate datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Datoriile sunt elemente patrimoniale de pasiv care se constituie la apariia lor si se lichideaz la plata lor.
Datoriile sunt clasificate dup mai multe criterii:
1. Dup natura operaiilor care le genereaz:
- datorii comerciale;
- datorii financiare;
- datorii fiscale;
- datorii salariale si sociale;
- alte datorii.
2. Dup obiectul datoriilor:
- datorii fa de furnizori;
- datorii fa de clieni pentru avansurile primite de la acestia;
- datorii fa de buget;
- datorii din efecte de comer;
- datorii fa de salariai;
- datorii fa de asigurrile si protecia social;
- datorii fa de acionari;
- datorii fa de entiti afiliate;
- alte datorii.
Prin specificul lor, datoriile sunt reprezentate de o multitudine de persoane juridice sau fizice, a cror urmrire individual se
realizeaz prin organizarea contabilitii analitice. Spre deosebire de activele circulante materiale, activele circulante de
natura creanelor, ca si pasivele de natura datoriilor, se urmresc in desfsurarea lor analitic numai valoric. In condiiile
informatizrii activitilor contabile, pentru evidena analitic a datoriilor se pot utiliza diverse situaii, realizate cu ajutorul
sistemelor informatice.
In contabilitatea furnizorilor se inregistreaz operaiunile privind cumprrile, respectiv achiziiile de mrfuri si produse, de
lucrri si servicii, precum si alte operaiuni similare efectuate.
Avansurile primite de la clieni se inregistreaz in conturi distincte.
Operaiunile privind cumprrile pe baza efectelor comerciale se inregistreaz in contabilitate in conturile corespunztoare
de efecte de pltit.
Efectele comerciale scontate neajunse la scaden se inregistreaz extrabilanier si se menioneaz in notele explicative la
situaiile financiare.
Contabilitatea furnizorilor si a celorlalte datorii se ine pe categorii, precum si pe fiecare persoan fizic sau juridic. In acest
sens, in contabilitatea analitic, furnizorii se grupeaz pe categoriile interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de
plat.
Contabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii,
indemnizaiile pentru concediile de odihn, precum si cele pentru incapacitate temporar de munc, pltite din fondul de
salarii si alte drepturi in bani si/sau in natur datorate de entitate personalului pentru munca prestat.
Se inregistreaz distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit legislaiei in vigoare, nu se suport din fondul de salarii ,
precum si alte drepturi acordate potrivit legii.
Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaz intr-un cont distinct, pe persoane
Sumele datorate si neachitate personalului, aferente exerciiului in curs, se inregistreaz ca alte datorii in legtur cu
personalul.
Reinerile din salariul personalului pentru cumprri cu plata in rate, chirii sau alte obligaii ale salariailor, datorate terilor,
se efectueaz numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaii contractuale.
Contabilitatea decontrilor privind contribuiile sociale cuprinde obligaiile pentru contribuia la asigurri sociale, somaj si la
asigurrile de sntate.
In cadrul decontrilor cu bugetul si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit,taxa pe valoarea adugat,
impozitul pe veniturile de natura salariilor, alte impozite, taxe si vrsminte asimilate datorate bugetului de stat sau
bugetelor locale.
Contabilitatea decontrilor intre entitile din cadrul grupului si cu acionarii/asociaii cuprinde operaiile care se
inregistreaz reciproc si in aceeasi perioad de gestiune, atat in contabilitatea entitii debitoare, cat si a celei creditoare,
precum si decontrile cu acionarii/asociaii privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontri cu
acionarii/asociaii si conturile coparticipanilor referitoare la operaiunile efectuate in cazul asocierilor in participaiune.
Dividendele repartizate acionarilor/asociailor, propuse sau declarate dup data bilanului nu trebuie recunoscute ca datorie
la data bilanului.

Sumele depuse sau lsate temporar la dispoziia entitii de ctre acionari/asociai, precum si dobanzile aferente se
inregistreaz distinct in contabilitate.
Datoriile entitii fa de ali teri se inregistreaz in conturile de creditori diversi.
In notele explicative se menioneaz sumele datorate de entitate care devin exigibile intr-o perioad mai mare de cinci ani,
precum si valoarea total a datoriilor entitii acoperite cu garanii reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii si formei
garaniilor. Aceste informaii trebuie prezentate distinct pentru fiecare element bilanier de natura datoriilor, potrivit formatului
de bilan.
4.2. Evaluare
Evaluarea datoriilor se face la valoarea nominal inscris in documentele care consemneaz apariia lor.
Diferenele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii datoriilor in valut la cursuri diferite fa de cele la care au fost
trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar.
Atunci cand datoria in valut este decontat intr-un exerciiu financiar ulterior, diferena de curs valutar recunoscut in
fiecare exerciiu financiar, care intervine pan la data decontrii, se determin inand seama de modificarea cursurilor de
schimb survenit in cursul fiecrui exerciiu financiar.
La finele fiecarei luni datoriile in valute sunt reevaluate la cursul din ultima zi a lunii ,comunicat de Banca Nationala.
Diferentele de curs rezultate se inregistreaza ca venituri sau cheltuieli ale lunii .
Pentru datoriile exprimate in lei, a cror decontare se face in funcie de cursul unei valute, eventualele diferene favorabile
sau nefavorabile care rezult din evaluarea acestora se inregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz.
La fiecare dat a bilanului datoriile exprimate in valut trebuie evaluate utilizand cursul de schimb comunicat de BNR si
valabil la data incheierii exerciiului financiar.

CAPITOLUL V. POLITICI CONTABILE PRIVIND DATORIILE PE TERMEN LUNG
5.1. Definiii, clasificri
Datoriile pe termen lung reprezint sacrificii viitoare de beneficii economice care trebuie pltite pe o perioad mai mare de
un an sau de un ciclu economic. Datoria pe termen lung include imprumuturi din emisiuni de obligaiuni si prime de
rambursare a acestora, credite bancare pe termen mediu si lung, obligaii din contractele de leasing, sume datorate
entitilor afiliate si entitilor cu care compania este legat prin interese de participare, alte imprumuturi si datorii asimilate
si dobanzile aferente acestora, pensii si obligaii amanate din planurile de contribuii, impozit pe profit amanat.
Imprumuturile din emisiunile de obligaiuni reprezint contravaloarea obligaiunilor emise potrivit legii. In cadrul acestora,
trebuie evideniate distinct imprumuturile din emisiuni de obligaiuni convertibile.
Datoriile privind concesiunile si alte datorii similare se refer la bunurile preluate cu acest titlu de ctre entitatea primitoare,
potrivit contractelor incheiate. La sfarsitul perioadei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului, situaie in
care are loc anularea datoriilor corespunztoare privind concesiunea.
Entitatea trebuie s menin clasificarea datoriilor pe termen lung purttoare de doband in aceast categorie, chiar si
atunci cand acestea sunt exigibile in 12 luni de la data bilanului dac:
termenul iniial a fost pentru o perioad mai mare de 12 luni;
exist un acord de refinanare sau de reesalonare a plilor, care este incheiat inainte de data bilanului.
5.2. Evaluare
Evaluarea datoriilor se face la valoarea nominal inscris in documentele care consemneaz apariia lor.
Diferenele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii datoriilor in valut la cursuri diferite fa de cele la care au fost
trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar.
Atunci cand datoria in valut este decontat intr-un exerciiu financiar ulterior, diferena de curs valutar recunoscut in
fiecare exerciiu financiar, care intervine pan la data decontrii, se determin inand seama de modificarea cursurilor de
schimb survenit in cursul fiecrui exerciiu financiar.
Pentru datorile exprimate in lei, a cror decontare se face in funcie de cursul unei valute, eventualele diferene favorabile
sau nefavorabile care rezult din evaluarea acestora se inregistrez la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz.
La fiecare dat a bilanului precum si la finele fiecarei luni datoriile exprimate in valut trebuie evaluate utilizand cursul de
schimb comunicat de BNR si valabil la finele fiecarei luni sau la data incheierii exerciiului financiar.

CAPITOLUL VI. POLITICI CONTABILE PRIVIND PROVIZIOANELE
6.1. Definiii, concepte-cheie
In vederea inelegerii politicilor contabile privind stocurile, trebuie avute in vedere urmtoarele concepte-cheie:
Provizion. Datorie cu moment de apariie sau valoare incerte. Provizioanele se pot distinge de alte datorii cum ar fi
furnizorii si angajamentele pentru c exist o incertitudine asupra momentului sau valorii cheltuielilor viitoare necesare
pentru stingerea obligaiei.
Datorie. O obligaie prezent a entitii care rezult din evenimente trecute, a crei stingere se asteapt s dea nastere
unei iesiri de resurse incorporatoare de beneficii economice din entitate.
Eveniment angajat. Evenimentul care genereaz o obligaie legal sau implicit, astfel incat entitatea trebuie s onoreze
obligaia respectiv.
Obligaie legal. Obligaia care rezult dintr-un contract din legislaie sau din alt efect al legii.
Obligaie constructiv. Apare doar cand ambele condiii de mai jos sunt indeplinite:
entitatea a precizat ctre tere pri, cutumiar, prin intermediul unor politici publicate sau al unei declaraii
curente suficient de precise, c va accepta anumite responsabiliti.
ca rezultat, entitatea a indus o asteptare valid, in randul acelor tere pri, ca-si va indeplini acele
responsabiliti.
Contract oneros. Acel contract in care costurile inerente pentru indeplinirea obligaiilor contractuale depsesc beneficiile
economice ce se asteapt a fi obinute in baza lui.
Restructurare. Un program elaborat si controlat de conducere care modific, in mod semnificativ, fie obiectul de activitate,
fie maniera de desfsurare a activitii.
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert.
6.2. Recunoastere
Un provizion trebuie recunoscut doar atunci cand:
entitatea are o obligaie prezent (legal sau constructiv) ca rezultat al unui eveniment anterior (eveniment
obligativ),
este probabil necesar o iesire de resurse incorporatoare de beneficii economice pentru stingerea obligaiei, si
poate fi fcut o estimare rezonabil a valorii obligaiei.
Un eveniment trecut se consider c d nastere unei obligaii prezente dac este o probabilitate mai mare de 50% s existe
o obligaie prezent la data bilanului, adica probabilitatea ca obligaia s apar este mai mare decat probabilitatea ca ea s
nu apar.
Provizioanele nu pot depsi ca valoare sumele care sunt necesare stingerii obligaiei curente la data bilanului.
Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.
Se vor recunoaste ca provizioane doar acele obligaii generate de evenimente anterioare care sunt independente de
aciunile viitoare ale entitii.
Obligaia prezent in baza unui contract oneros trebuie recunoscut si evaluat ca provizion.
Provizionele se constituie pentru elemente cum sunt:
litigii, amenzi si penaliti, despgubiri, daune si alte datorii incerte;
cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garanie si alte cheltuieli privind garania aordat
clienilor;
aciuni de restructurare ;
pensii si obligaii similare;
impozite;
alte provizioane.
Contabilitatea provizioanelor se ine pe feluri, in funcie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
Provizionul pentru restructurare este recunoscut atunci cand sunt indeplinite condiiile normale de recunoastere a acestuia,
respectiv in urmtoarele condiii :
vanzarea sau incetarea activitii unei pri a afacerii ;
inchiderea unor sedii ale entitii;
modificri in structura conducerii;
reorganizri fundamentale care au un effect semnificativ in activitatea entitii.
Provizionul pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plat datorate bugetului de stat, in condiiile in care
sumele respective nu apar reflectate ca datorie in relaia cu bugetul de stat.

6.3. Estimare
Provizioanele trebuie s fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate. Pentru stabilirea existenei unei obligaii
curente la data bilanului, trebuie luate in considerare toate informaiile disponibile.
Valoarea recunoscut ca provizion trebuie s fie cea mai bun estimare la data bilanului a costurilor necesare stingerii
obligaiei curente. Acolo unde efectul valorii in timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezint valoarea
actualizat a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaiei.
Castigurile rezultate din cedarea preconizat a activelor nu trebuie luate in considerare in evaluarea unui provizion.
Daca se estimeaz c o parte sau toate cheltuilile legate de un provizion vor fi rambursate de o ter parte, rambursarea
trebuie recunoscut numai in momentul in care este sigur c va fi primit. Rambursarea trebuie considerat ca un activ
separat.
Provizioanele trebuie revzute la fiecare dat a bilanului si ajustate astfel incat s reflecte cea mai bun estimare curent.
In cazul in care, pentru stingerea unei obligaii, nu mai este probabil o iesire de resurse, provizionul trebuie anulat prin
reluare la venituri.
Provizionul va fi utilizat numai in scopul pentru care a fost constituit iniial.
6.4. Prezentare si descriere
In situaiile financiare se prezint urmtoarele informaii referitoare la provizioane,:
o reconciliere, detaliat pe elemente, a valorii contabile la inceputul si sfarsitul perioadei contabile, inclusive
majorrile si diminurile in cursul exerciiului financiar; comparativele nu sunt necesare;
o scurt descriere a naturii obligaiei si momentul estimat al iesirilor de beneficii economice rezultate;
o precizare privind incertitudinile asupra valorii sau momentului apariiei iesirilor respective;
valoarea rambursrilor anticipate, specificand valoarea activelor recunoscute pentru rambursrile respective.
CAPITOLUL VII. POLITICI CONTABILE PRIVIND SUBVENIILE
7.1. Definiii si concepte-cheie
Subveniile reprezint asisten acordat de autoritile publice sub forma unor transferuri de resurse ctre o intreprindere
in scopul:
finanrii unor investiii care se concretizeaz in cumprarea, construirea sau achiziionarea unor active cu ciclu
lung de fabricaie:
finanrii unor activiti pe termen lung; sau
finanrii unor cheltuieli de natura investiiilor.
Guvernul se refer la guvernul propriu-zis, la ageniile guvernamentale si la alte instituii similare, locale, naionale sau
internaionale.
Asistena guvernamental reprezint aciunile intreprinse de guvern cu scopul de a acorda beneficii economice
specifice unei entiti sau unei categorii de entiti care indeplinesc anumite criterii.
Subveniile guvernamentale reprezint asistena acordat de guvern sub forma unor transferuri de resurse ctre o
entitate in schimbul respectrii, in trecut sau in viitor, a anumitor condiii referitoare la activitatea de exploatare a acestei
entiti.
Subveniile aferente activelor reprezint subvenii guvernamentale pentru acordarea crora principala condiie este ca
entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau s achiziioneze in alt mod active imobilizate. De asemenea, pot
exista si condiii secundare care restricioneaz tipul sau amplasarea activelor sau perioadele in care acestea urmeaz a fi
achiziionate sau deinute.
Subveniile aferente veniturilor cuprind toate subveniile guvernamentale diferite de cele pentru active.
mprumuturile nerambursabile sunt imprumuturi al cror creditor se angajeaz s dispenseze debitorul de rambursarea
acestora, dac se indeplinesc anumite condiii prestabilite.
Valoarea just reprezint suma pentru care un activ poate fi tranzacionat intre un cumprtor interesat si in cunostin
de cauz si un vanztor interesat si in cunostin de cauz, in cadrul unei tranzacii desfsurate in condiii obiective.
In categoria subveniilor se disting dou tipuri, si anume:
1. Subvenii aferente activelor (subvenii pentru investiii)
2. Subvenii aferente veniturilor.

7.2. Subvenii aferente activelor
Subveniile guvernamentale, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, nu se recunosc pan cand nu exist
suficient siguran c:
entitatea va respecta condiiile atasate acordrii lor; si c
subveniile vor fi primite.
Subveniile vor fi recunoscute, pe o baz sistematic, drept venit pe perioadele corespunztoare cheltuielilor aferente pe
care aceste subvenii urmeaz a le compensa.
Subveniile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve.
Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se inregistreaz in contabilitate ca subvenii
pentru investiii si se recunosc in bilan ca venit amanat.
Venitul amanat se inregistreaz in contul de profit si pierdere pe msura inregistrrii cheltuielilor cu amortizarea sau la
casarea ori cedarea activelor.
Restituirea unei subvenii referitoare la un activ se inregistreaz prin reducerea soldului venitului amanat cu suma
rambursabil.
7.3. Subvenii aferente veniturilor
O subvenie care urmeaz a fi primit drept compensaie pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate in cursul exerciiului
(eliminarea efectelor unor calamiti), fr a exista costuri viitoare aferente, se recunoaste ca venit in perioada in care
devine crean, fiind inregistrat in venituri din subvenii de exploatare.
Restituirea unei subvenii aferente veniturilor se efectueaz prin reducerea veniturilor amanate, dac exist, sau pe seama
cheltuielilor.
CAPITOLUL VIII. POLITICI CONTABILE PRIVIND CAPITALUL SI REZERVELE
Capitalul si rezervele (capitalurile proprii) reprezint dreptul acionarilor asupra activelor entitii, dup deducerea tuturor
datorilor.
Capitalurile proprii cuprind:
aporturile de capital
primele de capital
rezervele
rezultatul reportat
rezultatul exerciiului financiar.
8.1.CAPITAL
Capitalul este reprezentat de capitalul social al entitii.
Capitalul social subscris si vrsat se inregistreaz distinct in contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice
si a documentelor jusrificatie privind vrsmintele de capital.
Referitor la capitalul entitii se ofer urmtoarele informaii:
a) dac entitatea nu are capital autorizat, valoarea capitalului subscris,
b) dac conform actului de infiinare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia, precum si
valoarea capitalului subscris in momentul infiinrii entitii si in momentul oricrei modificri in
contabilitatea analitic a capitalului social se ine pe acIonari sau asociai, cuprinzind numrul si in momentul .oricrei
modificri a capitalului autorizat
c) numrul si valoarea aciunilor subscrise in cursul exerciiului financiar in limitele unui capitalautorizat.In inelesul
prezentelor reglementri, prin capital autorizat se inelege suma maxim a capitalului subscris potrivit statutului sau
adunrii generale
d) dac exist mai multe clase de aciuni sau pri sociale, numrul si valoarea nominal pentru fiecare clas.
Principalele operaiuni care se inregistreaz in contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt subscrierea si emisiunea
de noi aciuni, incorporarea rezervelor si alte operaiuni potrivit legii.
In notele explicative trebuie s se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului pe destinaii astfel:
e) sumele repartizate la rezerve
f) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedeni
g) dividende
h) alte repartizri
Operaiunile care se inregistreaz in contabilitate cu privire la micsorarea capitalului sunt, in principal, urmtoarele :
reducerea numrului de aciuni sau pri sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii
unor acionari sau asociai;
rscumprarea aciunilor;
acoperirea pierderilor contabile din anii precedeni;
alte operaiuni, potrivit legii.
Aciunile proprii rscumprate, potrivit legii, sunt prezentate in bilan ca o corecie a capitalului propriu.Primele legate de
capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie) reprezint excedentul dintre valoarea de emisiune si valoarea
nominal a aciunilor sau a prilor sociale.Conturile corespunztoare primelor legate de capital pot avea numai sold
pozitiv.
In cazul in care capitalul social cuprinde si aciuni rscumprabile, se furnizeaz urmtoarele informaii:
a) data cea mai apropiat si data limit la care entitatea poate rscumpra respectivele aciuni
b) dac acele aciuni trebuie rscumprate obligatoriu sau dac rscumprarea este la alegerea entitilor sau a
acionarilor
c) dac trebuie pltit o prim de rscumprare si, in caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
8.2. REZERVE DIN REEVALUARE
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizrilor corporale trebuie reflectat in debitul sau creditul contului Rezerve
din reevaluare dup caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizrilor corporale.
Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuat numai in limita soldului creditor existent si numai in condiiile
prezentate la capitolul Active imobilizate.
Rezervele din reevaluarea imobilizrilor corporale au caracter nedistribuibill.
8.3. ALTE REZERVE
Contabilitatea rezervelor se ine pe categorii de rezerve:
-rezerve legale;
-rezerve statutare sau contractuale;
-alte rezerve ;
Rezervele legale se constituie anual din profitul entitii, in limitele si cotele prevzute de lege.
Acestea pot fi utilizate numai in condiiile prevzute de lege;
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitii, conform prevederilor din actul constitutiv
al acesteia.
Alte rezerve pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau in alte scopuri,
potrivit hotrarii adunrii generale a acionarilor sau asociailor, cu respectarea prevederilor legale.
CAPITOLUL IX. POLITICI CONTABILE PRIVIND VENITURILE, CHELTUIELI, REZULTAT
9.1. VENITURI
9.1.1. Definiii, clasificri
Veniturile reprezint cresteri de avantaje economice, intervenite in cursul exerciiului, care au generat o majorare a
capitalurilor proprii sub alte forme decit cele care exprim aporturi noi ale proprietarilor intreprinderii. In categoria veniturilor
se includ atat sumele incasate sau de incasat in nume propriu de ctre entitate din activitile curente, cat si castigurile din
orice surs.
Activitile curente sunt orice activiti desfsurate de entitate, ca parte integrant a obiectului su de activitate, precum si
activitile conexe acestora.
Castigurile reprezint cresteri ale beneficiilor economice ce pot aprea sau nu ca rezultat din activitatea curent, dar nu
difer ca natur de veniturile din aceast activitate.
Sumele colectate de entitate in numele unor tere pri, inclusiv in cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezint
venit din activitatea curent. In aceast situaie, veniturile din activitatea curent sunt reprezentate de comisioanele
cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacie este determinat prin acordul incheiat intre vanztorul si
cumprtorul/utilizatorul activului, inand cont de suma oricror reduceri comerciale.
Veniturile se clasific astfel:
- Venituri din exploatare ;
- Venituri financiare ;
- Venituri extraordinare.

Veniturile din exploatare cuprind :
a) Venituri din vanzarea de produse si mrfuri, executri de lucrri si prestri de servicii ;
b) Venituri din variaia stocurilor, reprezentand variaia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre
valoarea la cost de producie efectiv a stocurilor de produse si producie in curs la sfarsitul perioadei si
valoarea stocurilor iniiale ale produselor si produciei in curs, neluand in calcul ajustrile pentru
depreciereinregistrateS
c) Venituri din producia de imobilizri, reprezentand costul lucrrilor si cheltuielilor efectuate de entitate
pentru nevoi proprii, care genereaz active imobilizate corporale si necorporale ;
d) Venituri din subvenii de exploatare, reprezentand subveniile pentru acoperirea diferenelor de pre si
pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subvenii de care beneficiaz entitatea ;
e) Alte venituri din exploatarea curent (ex. venituri din recuperarea creanelor).
Variaia stocurilor de produse finite si in curs de execuie pe parcursul perioadei repreyint corecia cheltuielilor de producie
si reflect fie faptul c producia a majorat nivelul stocurilor, fie faptul c vanzrile au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din producia stocat se inscriu in contul de profit si pierdere, alturi de celelalte venituri, cu semnul plus (sold
creditor) sau cu semnul minus (sold debitor).
Veniturile financiare cuprind :
1. venituri din imobilizri financiare ;
2. venituri din investiii pe termen scurt ;
3. venituri din creane imobilizate ;
4. venituri din investiii financiare cedate ;
5. venituri din diferene de curs valutar ;
6. venituri din dobanzi ;
7. venituri din sconturi primite in urma unor reduceri financiare ;
8. alte venituri financiare.
9.1.2. Recunoasterea veniturilor
Criteriile generale de recunoastere a veniturilor sunt urmtoarele:
o este probabil ca entitatea s beneficieze de avantaje economice dinoperaia realizat;
o marimea veniturilor s poat fi msurat cu fiabilitate.
Venituri din vnzri de bunuri
In contabilitate, veniturile din vanzri de bunuri se inregistreaz in momentul predrii bunurilor ctre cumprtor, al livrrii
lor pe baza facturii sau in alte condiii prevzute in contract, care atest transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor
respective, ctre clieni.
Veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urmtoarele condiii:
a) entitatea a transferat la cumprtor principalele riscuri si avantaje inerente proprietii
b) entitatea nu conserv nici participarea la gestiune si nici controlul efectiv al bunurilor cedate;
c) costurile angajate sau de angajat, ce vizeaz operaia, pot s fie msurate in mod fiabil.
In general, transferul riscurilor si avantajelor legate de proprietate coincide cu transferul dreptului de proprietate
(livrarea).Totusi, acest transfer poate s fie decalat in timp, in special in urmtoarele cazuri:
vanztorul rmane obligat din cauza unei execuii nesatisfctoare, neacoperit prin clauze privind
garania;
realizarea veniturilor din vanzarea bunurilor este subordonat revanzrii acesteia de ctre cumprtor;
bunurile sunt livrate sub rezerva instalrii lor, aceast din urm operaie repreyentand o parte
important a contractului, ins nesatisfcut de vanztor;
cumprtorul are dreptul s anuleze cumprarea pentru un motiv precizat in contractul de vanzare,
probalitatea de returnare a bunurilor la vanztor fiind incert.
In toate aceste cazuri, tranzacia nu constituie o vanzare si nu este constatat nici un venit.
Venituri din prestarea de servicii
Pentru inregistrarea in contabilitate, trebuie s poat fi msurat gradul de avansare de manier fiabil.
Prestrile de servicii implic, in general, executarea de ctre entitate a unei sarcini convenite contractual ,intr-o perioad de
timp prestabilit. Serviciile pot s fie prestate intr-un singur exerciiu sau pe parcursul mai multor exerciii.
Atunci cand rezultatul unei tranzacii ce implic prestarea de servicii poate fi estimat in mod fiabil, venitul asociat tranzaciei
trebuie s fie recunoscut in funcie de gradul de execuie a contractului, la data incheierii acestuia.

Rezultatul unei tranzacii poate s fie estimat fiabil atunci cand sunt indeplinite urmtoarele condiii:
suma veniturilor poate fi estimat fiabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s intre in intreprindere;
stadiul de execuie al contractului, la data bilanului, poate s fie evaluat cu fiabilitate;
costurile aprute pe parcursul contractului pot fi evaluate in mod fiabil.
Venituri din dobnzi, redevene si dividende
a) Dobnzile se recunosc periodic, in mod proporional, pe msura generrii venitului respectiv, pe baza contabilitii de
angajamente; acestea sunt contabilizate in funcie de timpul scurs si pe baza randamentului efectiv al activului;
b) Redevenele se recunosc pe baza contractelor de angajamente, pe msura ce sunt achiziionate, conform contractului.
c) Dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul acionarului de a incasa (de a percepe) suma respectiv.
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustrilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se
evideniaz distinct in funcie de natura acestora.
Diminuarea sau anularea provizioanelor, respectiv a ajustrilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueaz
prin inregistrarea la venituri, in cazul in care nu se mai justific meninerea acestora , sau in momentul in care are loc
realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibil.
9.1.3. Evaluarea veniturilor
Veniturile trebuie s fie evaluate la valoarea just a elementelor primite sau de primit in contrapartid, dup deducerea
reducerilor comerciale. Determinarea venitului este usurat atunci cand contrapartida se prezint sub form de lichiditi
sau echivalente de lichiditi.
Venitul din vanzare este contabilizat la nivelul valorii exigibile la scaden, iar scontul de decontare este considerat de
vanztor o cheltuial financiar.
9.2. CHELTUIELI
Cheltuielile entitii reprezint valorile pltite sau de pltit pentru:
- consumuri de stocuri;
- lucrri executate si servicii prestate de care beneficiaz entitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligaii legale sau contractuale.
Pierderile reprezint reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfsurrii activitii curente a
entitii . Acestea nu difer ca natur de alte tipuri de cheltuieli.
In cadrul cheltuielilor exerciiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizrile si ajustrile pentru
depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli, astfel:
a) cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli financiare;
c) cheltuieli extraordinare.
Cheltuielile de exploatare cuprind:
cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achiziie al obiectelor de inventar consumate;
costul de achiziie al materialelor nestocate, imputate direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei
consumate; costul mrfurilor vandute si al ambalajelor;
cheltuielile cu lucrrile si serviciile executate de teri, redevene, locaii de gestiune si chirii; prime de asigurare;
studii si cercetri; cheltuieli cu alte servicii executate de teri; comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclam si
publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasri, detasri si transferri; cheltuieli postale si taxe de
telecomunicaii, cheltuieli cu servicii bancare si altele;
cheltuieli cu personalul (salarii, asigurrile si protecia social si alte cheltuieli cu personalul, suportate de
entitate);
cheltuieli cu provizioanele, amortizrile si ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare;
cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii;
alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creane si debitori diversi; despgubiri, amenzi si penaliti; donaii si alte
cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operaii de capital).
Cheltuielile financiare cuprind:
pierderi din creane legate de participaii;
cheltuieli privind investiiile financiare cedate;

diferenele nefavorabile de curs valutar;
dobanzile privind exerciiul financiar in curs;
sconturile acordate clienilor;
pierderi din creane de natur financiar.
Cheltuielile extraordinare se refer la calamiti naturale si alte evenimente extraordinare.
9.3. REZULTAT
Rezultatul financiar (profit sau pierdere) se stabileste cumulat de la inceputul exerciiului financiar. Rezultatul definitiv al
exerciiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si este reprezentat de soldul final al contului de profit si pierdere.
Repartizare profitului se inregistreaz in contabilitate pe destinaii, dup aprobarea situaiilor financiare anuale.
Repartizarea profitului se face in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Pierderea contabil reportat se acoper din profitul exerciiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital social, potrivit
hotrarii adunrii generale a asociailor sau acionarilor, cu respectarea prevederilor legale.
CAPITOLUL X. POLITICI CONTABILE PRIVIND PRILE AFILIATE
10.1. Definiii, concepte-cheie
O parte este afiliat unei entiti dac:
a) direct sau indirect, prin unul sau mai muli intermediari, partea:
- controleaz, este controlat de sau se afl sub controlul comun al entitii (aceasta include socitilemam,
filialele sau filialele membre);
- are un interes intr-o entitate care ii ofer influen semnificativ asupra entitii respective, sau
- deine controlul comun asupra entitii.
b) partea reprezint o entitate asociata entitii;
c) partea reprezint o asociere in participaie in care entitatea reprezint un asociat;
d) partea reprezint un membru al personalului cheie din conducere al entitii sau al societii mam;
e) partea reprezint un membru apropiat al familiei persoanei menionate la punctul a) sau d);
f) partea reprezint o entitate care este controlat, controlat in comun sau influenat semnificativ sau pentru care
puterea semnificativ de vot intr-o asemenea entitate este dat, direct sau indirect, de orice persoan menionat
la punctul d) sau e).
Nu sunt in mod necesar pri afiliate:
dou entiti doar pentru c au director sau un alt membru al personalului - cheie din conducere in comun, in
pofida punctelor d) si f) ale definiiei
dou entiti asociate doar pentru c exercit controlul in comun asupra unei asocieri in participaie
finanatorii, sindicatele, serviciile publice, departamentele si ageniile guvernamentale
doar in virtutea relaiilor obisnuite pe care le au cu o entitate (desi acestea pot s afecteze libertatea de aciune a entitii
sau s participe la luarea deciziilor entitii).
un client, un furnizor, un francizor, un distribuitor sau un agent general cu care entitatea desfsoar un volum
semnificativ de activitate, numai in virtutea dependenei economice rezultate.
In vederea inelegerii politicilor contabile privind prile afiliate trebuie avute in vedere urmtoarele concepte- cheie:
Control. O entitate este considerat a avea posibilitatea de a controla o alt entitate, dac are puterea de a guverna
politicile financiare si operaionale ale celeilalte entiti in asa fel incat s obin beneficii din activitile acesteia.
Control comun. O entitate este considerat a avea control in comun cu o alt entitate dac acestea convin prin contract s
impart asupra unei activiti economice.

Personal - cheie de conducere. Acele persoane din entitate care au autoritatea si responsabilitatea de a planifica,
conduce si controla activitile entitii care raporteaz.
Tranzacii cu societile afiliate. Tranzactiile cu prile afiliate sunt afaceri intre pri afiliate care implic un transfer de
resurse sau obligaii intre acestea, indiferent dac se percepe sau nu un pre pentru tranzacii.
Influen semnificativ. O entitate este considerat a avea capacitatea de a exercita o influien semnificativ asupra unei
alte entiti, dac aceasta particip, si nu controleaz, la luarea de decizii de politic financiar si nu controleaz, la luarea
de decizii de politic financiar si operaional ale acelei entiti.
Existena capacitii de a exercita o influen semnificativ poate fi evideniat in unul sau mai multe din urmtoarele
moduri:
prin prezena in Consiliul director al celeilalte entiti ;

prin incheierea unor tranzacii semnificative intra - companii intre cele dou entiti ;
prin interschimbarea personalului personalului de conducere intre dou entiti ;
prin dependena de o alt entitate pentru informaii tehnice.
10.2. Necesitatea prezentrii informaiilor referitoare la tranzaciile cu prile afiliate
Relaiile dintre societile afiliate pot avea impact asupra pozitiei financiare si a rezultatelor operaionale ale entitii
deoarece:
prile afiliate pot incheia anumite tranzacii intre ele, pe care societile neafiliate ar putea s nu doreasc in mod
normal s le incheie ;
sumele percepute din tranzaciile dintre societile afiliate pot s nu fie comparabile cu sumele percepute pentru
tranzaciile similare intre societile neafiliate;
simpla existen a relaiei poate uneori fi suficient pentru a afecta tranzaciile entitii cu alte pri (neafiliate).
(Exemplu: o entitate poate inceta achiziia de la furnizorul su principal la momentul achiziionrii unei filiale care
este un competitor al fostului su furnizor principal).
tranzaciile dintre entiti nu ar fi avut loc dac relaia dintre societile afiliate nu ar fi existat. (Exemplu: o entitate
isi vinde intreaga producie unui asociat la cost. Ar fi putut s nu supravieuiasc dac nu ar fi existat aceste
vanzri ctre asociat )
O tranzacie cu pri afiliate este un transfer de resurse, servicii sau obligaii intre pri afiliate (legate), fr a avea
importan
dac se percepe sau nu un pre, acest transfer de resurse, incluzand tranzaciile incheiate de bunvoie si intre pri aflate in
cunostin de cauz.
Exemple de astfel de tranzacii:
Cumprarea sau vanzarea de bunuri;
Cumprarea sau vanzarea de proprieti sau de alte active;
Prestare sau primire de servicii;
Acorduri de reprezentare;
Acorduri de leasing;
Transfer de cercetare si dezvoltare;
Contracte de licen;
Finanare, inclusiv imprumuturi si aporturi la capitalurile proprii;
Garanii personale si reale;
Contracte de management.
Dac societatea efectueaz pri separate ale activitii sale prin intermediul filialelor, societilor asociate si asocierilor in
participaiune si altele, aceste pri intr, uneori, in tranzacii prin intermediul unor termeni de afaceri si preuri atipice.
Prile afiliate (legate) au un grad de flexibilitate in procesul de stabilire a preurilor, care nu este prezent in tranzaciile dintre
prile
neafiliate (nelegate).
10.3. Prezentare si descriere
Relaiile dintre societatea mam si filiale trebuie s fie prezentate in situaiile financiare, indiferent dac au avut loc sau nu
tranzacii intre pri. Trebuie prezentate numele societii-mam si, dac este diferit, numele prii care deine controlul final.
Compensaiile pentru personalul managerial-cheie trebuie s fie prezentate pe total si pentru fiecare din categoriile urmtoare
de
compensaii:
Beneficii ale angajailor pe termen scurt;
Beneficii post-angajare;
Alte beneficii pe termen lung;
Beneficii de terminare a contractului;
Beneficii de compensare pentru capitaluri proprii;
Dac exist tranzacii intre prile afiliate (legate), trebuie prezentate urmtoarele informaii:
Natura relaiilor cu prile afiliate (legate);
Natura tranzaciilor;
Tranzaciile existente, inclusiv valoarea tranzaciilor si soldurilor;
Termenii si condiiile;
Garaniile oferite sau primite;
Provizioane pentru datoriile incerte si cheltuielile cu datoriile, nerecuperate sau incerte.
Elementele trebuie s fie prezentate separat pentru:
societatea mam;
entitile care controleaz in comun sau care exercit o influen semnificativ asupra entitii;
filiale;
societi asociate;
asocieri in participaiune in care entitatea este asociat;
personalul managerial-cheie al entitii sau al societii sale mam
alte pri afiliate (legate).
CAPITOLUL XI. ANGAJAMENTE SI ALTE ELEMENTE EXTRABILANIERE
11.1. Definiii, generaliti
Drepturile si obligaiile, precum si unele bunuri care nu pot fi integrate in activele si pasivele entitii se inregistreaz in
contabilitate in conturi in afara bilanului (elemente extrabilaniere).
In aceast categorie se includ:
- angajamente (giruri, garanii, cauiuni) acordate sau primite;
- imobilizri corporale luate cu chirie;
- valori materiale in pstrare sau in custodie;
- debitori scosi din activ si urmrii in continuare;
- locaii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate;
- efecte scontate si neajunse la scaden;
- active si datorii contingente.
Activ contingent. Un activ posibil care este generat de evenimente din trecut si a crui existen va fi confirmat doar de
apariia sau absena unuia sau mai multor evenimente viitoare care nu sunt in totalitate sub controlul entitii.
Entitatea nu trebuie s recunoasc activele contingente. Prezentarea acestora se realizeaz cand este probabil o intrare
de beneficii economice.
Activele contingente apar din evenimete neprogramate sau neasteptate care dau nastere posibilitii unui flux de intrare de
beneficii economice. (ex.un drept de crean (despgubire) ce poate rezulta dintr-un litigiuin instan in care este implicat
entitatea si al crui rezultat este incert). Activele contingente trebuie s fie permanent evaluate pentru a ne asigura c
evoluiile sunt reflectate corect in situaiile financiare. (ex.dac devine posibil producerea fluxului de intrare de beneficii
economice, activul si venitul aferent trebuie recunoscute in situaiile financiare ale perioadei in care are loc modificarea).
Dac, totusi fluxul de intrare de beneficii economice a devenit probabil (in loc de posibil) atunci ar trebui prezentat drept un
activ contingent.
Datorie contingent. O obligaie care este fie:
O obligaie posibil generat de evenimente din trecut, a crui rezultat va fi confirmat doar de apariia sau de
absena unuia sau mai multor evenimente viitoare care nu sunt in totalitate sub controlul intreprinderii raportoare;
fie
O obligaie prezent care este generat de evenimente din trecut si nu este recunoscut, fie pentru c nu este
probabil s fie necesar o iesire de resurse pentru a deconta respectiva obligaie, fie pentru c valoare obligaiei
nu poate fi evaluat cu o credibilitate suficient.
Entitatea nu trebuie s recunosc o datorie contingent. Trebuie ins s prezinte datoria contingent dac probabilitatea
iesirii de resurse incorporatoare de beneficii economice nu este indeprtat. Datoriile contingente sunt evaluate continuu
pentru a determina dac iesirea de resurse incorporatoare de beneficii economice a devenit probabil. O dat devenit
probabil pentru un element recunoscut anterior ca datorie contingent, este recunoscut provizionul.
Trebuie fcut distincia intre datorii contingente si datorii estimate, cu toate c amblele implic o incertitudine care va fi
clarificat de evenimente viitoare. Totusi exist o estimare din cauza incertitudinii privind valaorea implicat de un
eveniment care impune o recunoastere contabil.(ex. amortizarea este o estimare, dar nu este o contingen deoarece
faptul real al deprecierii fizice este recunoscut, cu toate c valoarea este obinut printr-o metod contabil de
presupunere).
In vederea inelegerii politicilor contabile privind datoriile si activele contingente, trebuie avute in vedere urmtoarele
concepte-cheie:
Datorie. O obligaie prezent a entitii raportoare care deriv din evenimentele din trecut si a crei compensare se
preconizeaz s rezulte dintr-o iesire din entitate a unor resurse care reprezint beneficii economice.
Datorii curente. Obligaiile entitii a cror lichiditate se asteapt s necesite utilizarea resurselor existente, obligaiile care
sunt scadente la vedere sau vor fi scadente la vedere intr-un interval de 1 an sau in intervalul ciclului de exploatare.
Datorii estimate. Obligaii a cror existen este cunoscut, cu toate c este posibil s nu se cunoasc creditorul, iar
valoarea si momentul plii s fie incerte.

Evenimente ulterioare datei bilanului. Evenimentele care au loc dup incheierea exerciiului financiar al entitii (data
bilanului) si pan la data la care sunt autorizate pentru emitere situaiile financiare anuale, fapt care ar conduce fie la
ajustarea situaiilor financiare fie la prezentarea informaiilor.
Eveniment care oblig. Un eveniment care genereaz o obligaie legal sau implicit care face ca entitatea s nu aib nici
o alt alternativ realist decat decontarea obligaiei respective.
Data autorizrii. Data la care situaiile financiare ar fi considerate ca fiind autorizate legal pentru emitere.
Contract oneros. Un contract in care costurile inevitabile de indeplinire a obligaiei, in conformitate cu contractul, depsesc
beneficiile economice care se preconizeaz s fie primite in urma acelui contract.
Ciclu de exploatare. Perioada de timp medie care este necesar unei entiti pentru a converti stocurile in creane si apoi
in numerar.
Pierdere posibil. O pierdere incert care se bazeaz pe apariia unui eveniment sau a unor evenimente viitoare a cror
probabilitate de apariie este mai mult decat indeprtat, dar mai puin decat posibil.
Pierdere probabil. O pierdere incert care se bazeaz pe apariia unui eveniment sau a unor evenimente viitoare care
probabil vor avea loc.
Pierdere ndeprtat. O pierdere incert care se bazeaz pe apariia unui eveniment sau a unor evenimente viitoare a
cror posibilitate de apariie este foarte mic.
Provizion. Datorie cu moment de apariie sau valoare incerte. Provizioanele se pot distinge de alte datorii cum ar fi
furnizorii si angajamentele pentru c exist o incertitudine asupra momentului sau valorii cheltuielilor viitoare stingerii
obligaiei.
11.2. Prezentarea informaiilor
Entitatea trebuie s prezinte, pentru fiecare clas de datorii contingente, la data bilanului, o scurt descriere a naturii
datoriei contingente, si acolo unde este posibil, o estimare a efectului su financiar, evaluat in acelasi fel ca si
provizioanele, o indicare a incertitudinilor aferente valorii sau momentului producerii oricriu flux de iesire, precum si
posibilitatea oricrei rambursri.
In cazul activelor contingente, cand este probabil un flux de intrare de beneficii economice, entitatea trebuie s prezinte o
scurt descriere a naturii activelor contingente la data bilanului, si acolo unde este posibil, o estimare a efectului lor
financiar evaluat utilizand aceleasi principii ca si pentru provizioane.
CAPITOLUL XII. MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND PRINCIPALELE OPERATIUNI ECONOMICE
12.1. IMOBILIZARILE NECORPORALE
Principalele conturi utilizate pentru evidentierea imobilizarilor necorporale sunt :
20 IMOBILIZARI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni ,brevete ,licente ,marci comerciale, drepturi si active similare
207 Fond comercial
208 Alte imobilizari necorporale
23 IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI
233 Imobilizari necorporale in curs de executie
234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale
28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
280 Amortizari privind imobilizarile necorporale
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2805 Amortizarea concesiunilor ,brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare
2807 Amortizarea fondului comercial
2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale
29 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZARILOR
290 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
293 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie
404 FURNIZORI DE IMOBILIZARI
475 SUBVENTII PENTRU INVESTITII

Principalele documente financiar contabile folosite sunt : facturi emise de terti, deconturi de cheltuieli, bonuri de
consum, contracte de concesiune, procese-verbale de predare primire sau procese verbale de receptie a bunurilor ,
documentatii intocmite de evaluator.
Tratamente contabile :
- Inregistrarea cheltuielilor de constituire, a cheltuielilor de dezvoltare , a brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale, a altor imobilizari necorporale cahizitionate de la terti :
201,203,205.208 = 404
Nota : la data elaborarii politicilor contabile ,societatea comerciala nu are in evidenta active de natura cheltuielilor de
constituire, nu are in evidenta sau in curs de derulare proiecta care sa se incadreze in categoria activelor de natura
cheltuielilor de dezvoltare si nici fond comercial.
- Inregistrarea amortizarii activelor necorporale :
6811 = 2801, 2803, 2805, 2808
- Inregistrarea scoaterii din evidenta a imobilizarilor necorporale :
-complet amortizate : 2801,2803,2805,2808 = 201,203,205,208
-incomplet amortizate : % = 201,203,205,208
2801,2803,2805,2808
6583
- Inregistrarea imobilizarilor necorporale din productie proprie :
- inregistrarea cheltuielilor dupa natura lor : 6xx = %
3xx conturi de stocuri
4xx conturi de terti
- inregistrarea veniturilor aferente costurilor inregistrate : 203,205,208 = 721
- Inregistrarea avansurilor pentru imobilizari necorporale acordate furnizorilor :
234 = 404
- Inregistrarea diferentelor de curs valutar, favorabile si nefavorabile, ca urmare a evaluarilor lunare sau
anuale : 234 = 765
665 = 234
- Inregistrarea decontarii avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari :
404 = 234
- Inregistrarea ajustarilor de valoare pentru deprecierea imobilizarilor necorporale :
6813 = %
290
293
- Reluarea la venituri a ajustarii pentru depreciere cu ocazia inventarierii sau la scoaterea din evidenta a
imobilizarilor :
% = 7813
290
293
12.2 IMOBILIZARI CORPORALE
Principalele conturi utilizate pentru evidentiere imobilizarilor corporale sunt :
21 IMOBILIZARI CORPORALE
211 Terenuri si maenajari de terenuri
2111 Terenuri
2112 Amenajari de terenuri
212 Constructii
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

2131 Echipamente tehnologice
2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale si plantatii

214 Mobilier ,aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte bactive corporale
22 IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS DE APRIVIZIONARE
223 Instalatii tehnice , mijloace de transport, animale si plantatii sin curs de aprivizionare
224 Mobilier ,aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale in curs
de aprovizionare
23 IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI
231 Imobilizari corporale in curs
232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale
28 AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR
281 Amortizari privind imobilizarile corporale
2811 Amortizarea amenajarilor de terenuri
2812 Amortizarea constructiilor
2813 Amortizarea instalatiilor ,mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
2814 Amortizarea altor imobilizari corporale
291 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
293 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie
404 Furnizori de imobilizari
445 Subventii
475 Subventii pentru investitii
Principalele documente financiar contabile folosite sunt urmatoarele : registrul numerelor de inventar, fisa mijlocului fix,
bon de miscare a mijloacelor fixe, proces-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, proces-verbal de receptie,
proces-verbal de punere in functiune, facturi, rapoarte de evaluare.
- Inregistrarea imobilizarilor corporale achizitionate de la furnizori
21x = 404
408
- Inregistrarea imobilizarilor corporale produse in regie proprie
-inregistrarea cheltuielilor efectuate pentru realizarea imobilizarilor : 6xx = %
30x
4xx
- Inregistrarea la sfarsitul lunii a valorii imobilizarilor corporale : 21x = 722
- Inregistrarea mijloacelor fixe transferate din stocul de marfa : 21x = 371
- Inregistrarea imobilizarilor primite cu titlu gratuit : 21x = 475x
- Inregistrarea imobilizarilor corporale constatate plus la inventariere , inregistrate la vaoarea stabilita
de un evaluator sau de o comisie tehnica interna : 21x = 475x
- Inregistrarea amortizarii lunare aferente imobilizarilor corporale : 6811 = 281x
- Inregistrarea recunasterii venitului aferent plusului de inventar : 475x = 7584
- Inregistrarea imobilizarilor corporale primite ca aport la capitalul social : 21x = 456
- Inregistrarea imobilizarilor achizitionate in baza contractelor de leasing : 21x = 167
- Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs de aprovizionare si receptia acestora: 22x = 404
21x = 22x
- Cheltuieli ulterioare efectuate in legatura cu imobilizarile corporale : 6xx = 401, 408
- Inregistrarea lucrarilor care majoreaza valoarea investitiei : 231 = 404, 408, 722
- Receptia finala a imobilizarii corporale : 21x = 231
- Cresterea de valoare ca urmare a reevaluarii : 21x = 105 , 7813
- Descresterea de valoare ca urmare a reevaluarii : 105, 6813 = 21x
Nota : Pana la data elaborarii politicilor contabile societatea nu a efectuat reevaluari de imobilizari corporale.
-Deprecierea imobilizarilor corporale : 6813 = 29x
- Inregistrarea scaderii din gestiune a imobilizarilor corporale neamortizate : % = 21x
281x
6583
- Cheltuieli ocazionate de casarea imobilizarilor corporale : 628 = 401 sau
6xx = %
30x
4xx

- Inregistrarea valorii materialelor recuperate in urma casarii imobilizarilor corporale : 30x = 7588
- Inregistrarea vanzarii imobilizarilor corporale : 461 = 7583 si concomitent se scade din gestiune
% = 21x
281x
6583
12.3 IMOBILIZARI FINANCIARE
Principalele conturi utilizate pentru evidentiere in contabilitate a imobilizarilor financiare sunt :
261 Actiuni detinute la entitatile afiliate
263 Interese de participare
265 Alte titluri imobilizate
267 Creante imobilizate
269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizarile financiare
296 Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare
Principalele documente justificative utilizate sunt : contracte si alte documente care atesta achizitia titlurilor, documentatii
privind titlurile primite cu titlu gratuit.
- Inregistrarea achizitiei de titluri de participare : % = 269
261
263
- Inregistrarea titlurilor de participare primite gratuit , ca urmare a cresterii capitalului social, prin
incorporarea rezervelor sau a profitului: 261 = 1068
261 = 761
- Inregistrarea imprumuturilor pe termen lung acordate : 267 = 512x
- Inregistrarea garantiilor depuse la terti : 267 = 4111
- Inregistrarea sumelor imobilizate in conturile bancare : 267 = 512x
- Inregistrarea ajustarilor pentru pierderea de valoare : 6863 = 296
- Reluarea la venituri a ajustarilor pentru perderea de valoare : 296 = 7863
- Vanzarea titlurilor de participare : 461 = 7641 si concomitent
6641 = 261
12.4 ACTIVE CIRCULANTE
12.4.1 STOCURI
Principalele conturi utilizate pentru evidentierea in contabilitate a operatiunilor privind stocurile, avabd in vedere specificul
activitatii sunt :
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
3028 Alte materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
327 Marfuri in curs de aprovizionare
345 Produse finite
357 Marfuri aflate la terti
371 Marfuri
397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor
Principalele documente utilizate la inregistrarea stocurilor in contabilitate sunt : nota de receptie si constatare de diferente,
bon de predare ,transfer, restituire ; bon de consum ;aviz de insotire a marfii ;fisa de magazie ;fisa de evidenta a
materialelor de natura obiectelor de inventar, factura.
Tratamente contabile
1. Operatiuni privind intrarile de stocuri : % = 401,408
371
327
30x

% = 327
371
30x
2. Operatiuni privind stocurile lasate in custodie la terti : 357 = 371
3. Inregistrarea plusurilor de inventar la mrfuri : 371 = 758
4. Operatiuni privind iesirile din stoc :
- Iesirea din gestiune prin consum : 60x = 30x
- vanzarea de marfuri : 60x = 371
- iesirea din gestiune ca urmare a predarii cu titlu gratuit : 6582 = 371
- inregistrarea stocurilor lipsa la inventar : 6xx = 371
- transfer subansamble din stocul de marfa in cel de materiale : 30x = 371
5. Inregistrarea ajustarilor privind stocurile : 6814 = 397
6. Inregistrarea produselor finite : 345 = 711 si vanzarea acestora : 711 = 345
12.4.2 CREANTE
A. Creante comerciale
Principalele documente utilizate pentru consemnarea operatiunilor privind creantele comerciale sunt : factura ; aviz de
insotire a marfii ;extrase de cont ; liste de inventar, note de contabilitate
Principalele conturi utilizate pentru evidentiere creantelor comerciale sunt :
409 Furnizori-debitori
411 Clienti
4111 Clienti
4118 Clienti incerti sau in litigiu
418 Clienti facturi de intocmit
491 Ajustari pentru deprecierea creantelor
- Inregistrarea facturilor emise de entitate pentru marfa vanduta sau serviciile prestate : % = 70x
4111
418
- Inregistrarea veniturilor facturate aferente exercitiului financiar ulterior : 4111 = 472
- Inregistrarea avansurilor acordate furnizorilor pentru diverse cumparari : 409 = 401
- Inregistrarea diferentelor de curs aferente creantelor la finele lunii : % = 765,768
4111
418
409 sau :
665,668 = 4111,418,409
- Inregistrarea facturilor emise ,aferente exercitiilor financiare anterioare (valori semnificative) : 4111 = 1174
- Inregistrarea incasarii creantelor : 512x, 531x = 4111
- Decontarea avansurilor incasate de la clienti : 419 = 4111
- Inregistrarea reducerilor comerciale acordate dupa facturare : 709 = 4111
- Inregistrare clienti incerti sau in litigiu : 4118 = 4111
- Ajustari pentru deprecierea creantelor : 6814 = 491 si anularea acestora sau
diminuarea lor : 491 = 7814
- Scaderea creantelor prescrise sau in litigiu : 654 = 4118
B. Creante cu bugetul statului
Principalele conturi utilizate sunt :
4428 TVA neexigibila
4482 Alte creante cu bugetul statului
In afara conturilor de mai sus , in bilant pot fi prezentate la creante si alte conturi de impozite si taxe care prezinta sold
debitor ( conturile 441, 446, 4424).
C. Alte creante
Creantele entitatii fata de alti terti se inregistreaza in contul 461 Debitori diversi.
Principalele documente justificative in baza carora se efectueaza inregistrarile pot fi : facturi, ordine de deplasare,
note contabile , contracte.
- Inregistrarea veniturilor din vanzarea imobilizarilor corporale si necorporale : 461 = 7583
- Inregistrarea veniturilor din cedarea imobilizarilor financiare : 461 = 7641
- Inregistrarea despagubirilor si a penalitatilor datorate de terti : 461 = 7581
- Inregistrarea diferentelor de curs valutar : 461 = 765 sau 665 = 461
- Incasarea debitorilor : 512x, 531x = 461
- Scaderea din evidenta adebitorilor neincasati : 654 = 461
C. Plati in avans
- Inregistrarea sumelor platite in avans : 471 = 401
- Inregistrarea repartizarii in perioadele/exercitiile ulterioare : 6xx = 471
Operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunazatoare , pentru ca sunt necesare clarificari
ulterioare , se inregistrea , provizoriu ,in contul 473 Decontari din operatiuni in curs de clarificare. Sumele inregistrate in
acest cont trebuie clarificate de catre entitate in cel mult trei luni de la data constatarii .
12.4.3. INVESTITII PE TERMEN SCURT
La data elaborarii politicilor contabile , entitatea are in evidenta depozite bancare pe termen scurt, atat in lei cat si in
valuta . Depozitele bancare pe termen scurt in valuta se inregistreaza atat la constituire cat si la lichidare la cursul de
schimb comunicat de BNR.
Principalele conturi utilizate pentru evidentierea investitiilor pe termen scurt sunt :
501 Actiuni detinute la entitatile afiliate
505 Obligatiuni emise si rascumparate
506 Obligatiuni
508 Alte investitii pe termen scurt si creante similate
5081 Alte titluri de plasament
5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament
509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt
Principalele documente utilizate sunt : contracte, extrase de cont , ordine de plata.
- Inregistrarea depozitelor bancare pe termen scurt : 508 = 512x
- Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente depozitelor pe termen scurt , in valuta , la sfarsitul lunii sau la
incheierea exercitiului financiar : 508 = 765 sau 665 = 508
- Lichidarea depozitelor bancare pe termen scurt : 512x = 508
12.4.4. CASA SI CONTURI LA BANCI
Principalele conturi pentru evidentiarea operatiunilor privind disponibilitatile sunt :
512 Conturi curente la banci
5121 Conturi curente la banca in lei
5124 Conturi curente la banca in valuta
5125 Sume in curs de decontare
531 Casa
5311 Casa in lei
5314 Casa in valuta
542 Avansuri de trezoreria
581 Viramente interne
Principalele documente utilizate sunt : extrase de cont, facturi, ordine de deplasare, deconturi de cheltuieli, chitante,
cecuri, note emise de banci.

- Inregistrarea sumelor incasate de la clienti : 512x = 411x
- Inregistrarea sumelor reprezentand viramente interne : 512x = 581
- Inregistrarea creditelor bancare pe termen lung si scurt incasate : 512x = %
162
519
- Inregistrarea garantiilor restituite si a depoziteloe pe termen lung incasate : 512x = 267
- Inregistrarea sumelor incasate de la bugetul statului,reprezentand viramente in plus : 512x = 4482

- Inregistrarea sumelor incasate in relatia cu asociatii : 512x = 455 , 456
- Inregistrarea sumelor incasate in relatia cu debitorii si creditorii : 512x = 461, 462
- Inregistrarea sumelor incasate in avans si a sumelor in curs de clarificare : 512x = 472 , 473
- Inregistrarea sumelor incasate reprezentand dobanzi aferente disponibilitatilor : 512x = 766
- Inregistrarea sumelor incasate reprezentand alte venituri din exploatare : 512x = 758
- Inregistrarea platii dobanzilor la credite : 666 = 512x
- Inregistrarea diverselor operatiuni de plati : 401, 441, 4423, 4481, 431,437,461,462 ,etc = 512x
-Inregistrarea sumelor in numerar ridicate de la banca : 531x = 581
- Incasarea sumelor de la diversi clienti : 531x = 411
- Incasarea sumelor reprezentand creante in relatia cu personalul propriu sau debitorii : 531x = 542, 461
- Inregistrarea sumelor incasate si necuvenite de la creditori diversi : 531x = 462
- Inregistrarea platilor in numerar catre furnizori, personalul propriu, asociati,etc : 401,404,421,455,456,457 = 531x
- Plati i exercitiul financiar curent aferente exercitiului financiar urmator : 471 = 513x
- Inregistrarea avansurilor de trezorerie acordate personalului : 542 = 531x si depunerea avansurilor neutilizate :
531x = 542
- Inregistrarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta : 5124, 5314 = 765
- Inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta : 665 = 5124,5314
12.5 DATORII
12.5.1 Datorii pe termen scurt
In cadrul datoriilor pe termen scurt se disting : -datorii comerciale
-datorii in relatia cu personalul
-datorii privind impozitele si taxele
-datorii in relatia cu asociatii
-datorii in relatia cu creditorii diversi
-datorii rezultate din operatiuni de decontare in cadrul entitatii.
a. Datorii comerciale
Conturile utilizate pentru evidentierea datoriilor comerciale sunt :
401 Furnizori
404 Furnizori de imobilizari
408 Furnizori facturi nesosite
Documentele utilizate si tratamentele contabile privind datoriile comerciale sunt prezentate la capitolele de imobilizari,
stocuri si terti.
b. Datorii in relatia cu personalul
Conturile utilizate pentru evidentierea in contabilitate a datoriilor in relatia cu salariatii sunt :
421 Personal-salarii datorate
423 Personal-ajutoare materiale datorate
431 Asigurari sociale
4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale
4312 Contributia personalului la asigurarile sociale
4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate
4315 Contributia angajatorului la fondul pentru indemnizatii si concedii medicale
437 Ajutor de somaj
4371 Contributia unitatii la fondul de somaj
4372 Contributia personalului la fondul de somaj
4373 Contributia unitatii la fondul pentru garantarea creantelor salariale

Principalele documente utilizate pentru reflectarea in contabilitate a acestor operatiuni sunt : state de salarii, decizii,
decizii de imputare, angajamente de plata.
- Inregistrarea salariilor si a altor drepturi cuvenite angajatilor entitatii(inclusiv concedii medicale suportate de societate) :
641 = 421
- Inregistrarea retinerilor din salariile angajatilor : 421 = 4312, 4314, 4372 ,444
- Inregistrarea platii salariilor si a altor drepturi cuvenite angajatilor : 421 = 512x, 531x
- Inregistrarea ajutoarelor de boala, a celor pentru ingrijirea copilului,altor ajutoare acordate salariatilor : % = 423
431
645
- Inregistrarea retinerilor din ajutoarele acordate : 423 = 4312, 4372, 444
- Plata ajutoarelor materiale : 423 = 5121, 5311
- Inregistrarea sumelor datorate de angajator bugetului statului si bugetelor speciale : % = %
6451 4311
6452 4371,4373
6453 4313,4315
c. Datorii privind impozitele si taxele
Determinarea si inregistrarea in contabilitatea entitatii a datoriilor fata de bugetul statului si alte bugete se efectueaza in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Principalele conturi utilizate sunt :
441 Impozitul pe profit
442 Taxa pe valoarea adaugata
4423 TVA de plata
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
446 Alte impozite , taxe si varsaminte asimilate
447 Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate
448 Alte datorii si creante cu bugetul statului
4481 alte datorii cu bugetul statului
Principalele documente utilizate sunt : deconturi de TVA , declaratii privind impozitul pe profit, decizii de impunere, acte
constatatoare ale organelor de control, extrase de cont .
- Inregistrarea impozitului pe profit datorat si plata acestuia la bugetul statului : 691 = 441
441 = 5121
- Inregistrarea TVA deductibile, conform prevederilor legale : 4426 = 401,404
- Inregistrarea TVA in cazul taxarii inverse : 4426 = 4427
- Inregistrarea TVA aferenta cheltuielilor deductibile limitat : 6xx = 4427
- Inregistrarea TVA colectate : % = 4427
411
461
- Inregistrarea sumei compensate din TVA deductibila cu TVA colectata : 4427 = 4426
- Inregistrarea TVA de recuperat : 4424 = 4426
- Inregistrarea TVA de plata la bugetul statului : 4427 = 4423
- Inregistrarea compensarii obligatiei de plata a TVA curente cu TVA de recuperat din perioadele fiscale precedente :
4423 = 4424
- Inregistrarea platii TVA : 4423 = 5121
- Inregistrarea impozitului pe veniturile de natura salariala : 421 = 444
- Plata sumelor reprezentand impozit pe venituri din salarii : 444 = 5121
- Inregistrarea altor impozite si taxe asimilate( impozit pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, alte taxe locale) :
635 = 446
- Inregistrarea impozitului pe dividende datorat : 457 = 446
- Inregistrarea impozitelor retinute nerezidentilor : 401,404 = 446
- Plata la bugetul statului sau la bugetele locale a impozitelor si taxelor diverse : 446 = 5121
- Inregistrarea datoriilor la fondurile speciale si plata acestora : 635 = 447 si 447 = 5121

- Inregistrarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate bugetului statului : 6581 = 4481 si plata sumelor
datorate 4481 = 5121 .
d. Datorii in relatia cu asociatii
Conturile utilizate pentru evidentierea relatiilor cu asociatii sunt :
455 Sume datorate actionarilor/ asociatilor
456 Decontari cu actionarii/ asociatii privind capitalul
457 Dividende de plata
Principalele documente utilizate sunt : extrase de cont, ordine de plata, contracte incheiate, documente de plati pentru
dividende.
- Inregistrarea sumelor lasate temporar la dispozitia entitatii de catre asociati : % = 455
512x
531x
- Sume reprezentand dividende cuvenite asociatilor, lasate la dispozitia entitatii : 457 = 758
- Sume restituite asociatilor : 455 = %
512x
531x
- Diferente de curs valutar aferente datoriilor in valuta fata de asociati : 455 = 765 sau 665 = 455
- Inregistrarea dividendelor datorate asociatilor din profitul realizat in exercitiile financiare precedente : 117 = 457
- Plata dividendelor catre asociati : 457 = 512x, 531x
e. Datorii in relatia cu creditorii diversi
Conturi utilizate :
462 Creditori diversi
Documentele utilizate pentru reflectarea operatiunilor cu creditorii diversi sunt titluri executorii, extrase de cont, note
contabile.
- Inregistrarea sumelor incasate si necuvenite : % = 462
512x
531x
- Sume datorate tertilor , reprezentand despagubiri si penalitati, altele decat cele din contractele comerciale : 6581 = 462
- Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente datoriilor in valuta : 665 = 462 sau 462 = 765
- Inregistrarea platilor catre creditorii diversi : 462 = 512x, 531x
- Anularea datoriilor catre creditori diversi prescrise, scutite sau anulate,potrivit legii : 462 = 758
12.5.2. DATORII PE TERMEN LUNG
Conturile utilizate pentru evidentierea in contabilitate a datoriilor pe termen lung sunt :
162 Credite bancare pe termen lung
167 Alte imprumuturi si datorii asimilate
168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate .
Documentele utilizate pentru inregistrarea acestor datorii sunt : contracte de credite, contracte comerciale, extrase de
cont, note contabile.
- Inregistrarea creditelor pe termen lung primite in contul de disponibil : 512x = 162
- Rambursarea la scadenta a creditelor primite : 162 = 512x
- Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente creditelor in valuta : 162 = 765 sau 665 = 162
- Inregistrarea obligatiei de plata a dobanzii : 666 = 168
- plata dobanzilor datorate : 168 = 512x
- Inregistrarea imobilizarilor corporale achizitionate in baza contractelor de leasing financiar : 21x = 167
- Inregistrarea ratelor scadente aferente contarctelor de leasing : 167 = 404
- Inregistrarea diferentelor de curs aferente imprumuturilor in valuta : 167 = 765 sau 665 = 167

12.6 PROVIZIOANE
Pentru inregistrarea in contabilitate a provizioanelor se utilizeaza contul 151 Provisioane.
Documentele utilizate pentru inregistrarea provizioanelor pot fi : hotarari ale Adunarii generale a asociatilor, documentatii si
inscrisuri furnizate de avocati din care rezulta ca entitatea are o datorie sau exista o probabilitate mare sa apara o astfel de
datorie in relatiile cu terte parti, documentatii intocmite in conformitate cu dispozitiile legale din care sa rezulte sumele si
situatiile pentru care se constituie provizion. Pentru toate situatiile in care se constituie provizioane se intocmesc note
contabile.
- Inregistrarea constituirii sau majorari valorii provizioanelor : 6812 = 151x
- Inregistrarea diminuarii sau anularii provizioanelor : 151x = 7812
12.7 CAPITAL SI REZERVE
Conturile utilizate pentru evidentierea in contabilitate a capitalurilor proprii sunt :
101 Capital
1011 Capital subscris nevarsat

1012 Capital subscris varsat
105 Rezerve din reevaluare
106 Rezerve
1061 Rezerve legale
1063 Rezerve statutare sau contractuale
1068 Alte rezerve
117 Rezultatul reportat
121 Profit sau pierdere
129 Repartizarea profitului
Documentele justificative utilizate sunt : procese-verbale ale AGA, documente emise de O.N.R.C, note contabile
referitoare la capitalirile proprii.
- Inregistrarea subscrierii sau majorarii capitalului social : 456 = 1011
- Transferul din contul de capital subscris in contul de capital varsat : 1011 = 1012
- Inregistrarea majorarii capitalului social pe seama rezervelor : 106 = 1012
- Inregistrarea majorarii capitalului social pe seama rezultatului reportat : 117 = 1012
- Diminuarea capitalului social ca urmare a retragerii unor asociati : 1012 = 456
- Achitarea obligatiilor fata de asociat : 456 = 512x, 531x
- Inregistrarea rezervelor legale din profitul net contabil : 129 = 1061
- Inregistrarea rezervelor statutare sau contractuale sau a altor rezerve, constituite din prifitul net : 117 = 1063, 1068
- Acoperirea pierderilor contabile din exercitiile financiare precedente din rezerve : 1063, 1068 = 117
- Majorarea capitalului social din rezerve : 1063,1068 = 1012
- Inregistrarea pierderilor contabile realizate in exercitiul financiar curent, transferate la inceputul exercitiului financiar
urmator asupra rezultatului reportat : 117 = 121
- acoperirea pierderilor din exercitiile precedente din profitul exercitiului curent : 117 = 117
- Acoperirea pierderilor din exercitiile financiare precedente, prin reducerea capitalului social : 1012 = 117
-Inregistrarea profitului net din exercitiul curent transferat la rezultatul reportat : 121 = 117
- Inregistrarea profitului net repartizat la dividende : 117 = 457
- Inregistrarea sumelor de natura cheltuielilor reprezentand corectarea erorilor contabile semnificative aferente exercitiilor
financiare precedente : 117 = 401, 431,437,441,4423,4481,462
- Inregistrarea sumelor de natura veniturilor reprezentand corectarea erorilor contabile semnificative aferente exercitiilor
financiare precedente : 41xx , 461 = 117
- Inchiderea conturilor de venituri la sfarsitul perioadei de raportare-lunar : 7xx = 121
- Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul perioadei de raportare-lunar : 121 = 6xx
- Inregistrarea constituirii rezervelor legale din profitul net al exercitiului curent : 121 = 129
12.8 VENITURI SI CHELTUIELI
Pentru evidentierea in contabilitate a veniturilor se utilizeaza conturile din clasa 7xx, cheltuielile fiind reflectate prin
conturile din clasa 6xx.
Principalele tratamente contabile privind veniturile si cheltuielile au fost prezentate in capitolele precedente.__

Politici Contabile - Manual

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Politici Contabile - Manual

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

12.8 Venituri si cheltuieli51

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

entitii se face pe baza documentelor corespunztoare intocmite in asemenea situaii.

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

europene, in termen de 120 de zile de la incheierea exerciiului financiar;

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

combinarea de societi (fuziuni/achiziii) sau instrinarea unei filiale importante;

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

asteapt s se utilizeze pe parcursul mai multor perioade ;

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

- achiziie in cadrul proceselor de combinare a intreprinderilor;

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

reinnoirea este aproape sigur.

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

imobilizri corporale in curs de execuie.

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

amplasamentul si in condiia necesare funcionrii in maniera dorit de conducere.

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

- performane economice inferioare celor previzionate.

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

in parte, cuprinzand urmtoarele elemente:

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

ca o cheltuial cu dobanda de-a lungul perioadei de finanare.

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

distincte va fi determinat prin identificarea specific a costurilor individuale.

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

3.2.6.1. Principiile calculaiei costurilor

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

valabil la data incheierii exerciiului financiar.

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

cheltuieli privind investiiile financiare cedate;

impart asupra unei activiti economice.

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

prin prezena in Consiliul director al celeilalte entiti ;

MANUAL DE POLITICI CONTABILE