MINISTERUL

STIINTIFICE

EDUCATIEI

NATIONALE

SI

CERCETARII

COLEGIUL SILVIC TRANSILVANIA NASAUD

Tema proiectului: Inventarierea speciilor din parcul dendrologic i descrierea

speciilor de baz
Modulul: Plante lemnoase de interes forestier

Absolvent: Vasilic Timis

Prof. Indrumator: Neam Gioconda

Introducere
Parcul Dendrologic Nsud cu o suprafa de 1,3 ha este
ngrijit de elevii Colegiului Silvic, n ultimii ani s-a investit n
pstrarea sau mbogirea n specii a parcului.
Analiza biodiversitii s-a realizat n parcul dendrologic
aflat in Nsud, judeul Bistria-Nsud, parc care
indeplinete un rol instructiv educativ pentru elevii Colegiului
Silvic din Nsud.
Inventariarea speciilor lemnoase din parcul dendrologice
s-a facut folosind metoda de inventariere fir cu fir. Aceste
inventarieri s-au facut n mai multe etape pentru a updata
informaiile anterioare i pentru a corecta eventualele
exemplare omise n timpul unei inventarieri. n urma
inventarierilor succesive s-au stabilit un numr de 554
exemplare aparinnd unui numr de 72 de specii n Parcul
dendrologic din Nsud. Monitorizarea speciilor s-a efectuat
n paralel cu monitorizarea factorilor ecologici, prin
determinarea tipului de sol, pH-ul solului, temperatura medie
anual i cantitatea anual de precipitaii.

Geologia, geomorfologia i edafologia zonei: tipul de sol; caracteristicile fizice,

chimice i biologice; roca mam.
Aspecte geografice la Nsud: lunca Someului Mare, podiul Somean,
muscelele Nsudului; Dealurile Nsudului; dealuri subcarpatice; Subcarpaii
Transilvaniei; platforma Nsudului,

ASPECTE GEOLOGICE LA NASAUD

Predomin rocile sedimentare reprezentate prin gresii.Prezena eruptivului este
accidental n Dealurile Nsudului i nu se impune, n mod deosebit, dect n
mgurile vulcanice alctuite din dacite, care nchid spre est Depresiunea SngeorzBi. Riodacitele de la Parva, puternic alterate, au condiionat acumularea rezervelor
de caolin, iar cele din Dealu Pietriului (962 m), pe care l ocolete Valea Rebrei, o
mas apreciabil de grohotiuri (dovad i denumirea dat de localnici).
Malul drept:
Tipul Some - dealuri i muscele: dezvoltate pe depozite paleogene i miocene, cu
structur predominant monoclinal, uneori slab cutanat i cu relief dominant erozivostructural. (MG RPR 1, p. 188)

2.1. DESCRIEREA SOLULUI LA NASAUD

.

Tipul de sol
Malul drept al Someului: soluri argiloiluviale brune podzolite

Fagus sylvatica - Caractere morfologice

2.2.1.Morfologie
Arbore de mrimea I, de pn la 30 m nlime (excepional pn la 40-45 m) i
de pn la 2 m n diametru, n limita longevitii fiziologic.
nrdcinarea pivotant-trasant (pivotant n tineree).
Tulpina, n masiv, de multe ori bine conformat, cilindric, elagat pe mari
lungimi. Frecvena nfurcirilor este destul de mare.
Scoara cenuie pnla albicioas, de multe ori cu pete mari albe-cretacee;
este subire i nu formeaz ritidom dect rareori, mai ales la baza trunchiului.
Dup elagarea ramurilor laterale, n timp, pot s apar pe tulpin linii curbe de
culoare nchis (acolade), denumite brbi chinezeti. Alteori, insolaia produce
prlituri ale scoarei sub form de pete mai mari sau mai mici, rugoase, iar
gerurile pot provoca gelivuri (crpturi n lemn.
Coroana ovoidal n masiv, larg globuloas la arborii izolai cu lujerii anuali
geniculai, la nceput proi, apoi glabri, bruni sau verzi, iar mugurii sunt
fusiformi i mult ndeprtai de ax, de pn la 2-3 cm lumgime, cu vrful ascuit,
solzoi (urmele solzilor rmn ca nite cerculee fine, suprapuse, la baza
lujerilor).
Frunzele sunt eliptice pn la ovate, mai rar slab obovate

Arealul fagului
n prezent, n ara noastr, arealul natural i de cultur al fagului nsumeaz
circa 2 milioane ha, adic aproximativ 33% din suprafaa pduroas a rii.
Trebuie remarcat faptul c, fagul formeaz singur un etaj fitoclimatic,
respectiv etajul momtan-premontan de fgete dar arealul acestuia n Carpai
nu coincide cu arealul molidului, deoarece coboar la altitudini inferioare, n
amestecurile de rinoase cu fag. Totodat, fagul coboarla 200m ,in
Carpatii Occidentali , in Muntii Banatului.

Areal Fagetelor
Carpatilor Occidentali in FM1-FD4, FM2

OUERCUS PETRAEA -GORUNUL

Repartiia geografic a gorunului zona dealurilor si posisurilor cu altitudine

intre 400-700m in etajul deluros de fageto-gorunete-FD3

Importana Gorunului
Gorunul ramane una din speciile de baza a fondului forestier din
regiunea de coline si dealuri a tarii, asigurand cantitati insemnate de
masa lemnoasa de valoare deosebita si reprezentand un element
important de echilibru si stabilitate a landsaftului carpatic. Utilizat in
industria mobilei, dogrit, furnire estetice fiind una din cele mai apreciate
specii din Romania.

Quercus petraea

Coroana are ramurile orientate

pe vertical, frunzele au
petiolul lung iar ghindele sunt
sesile (fr peduncul)

Quercus petraea ssp. dalechampii

Quercus robur L. (Quercus pedunculata Ehrh.) (fig.4) - Stejar, Tufan.

Stejarul este o specie de climat variat, frecvent cu trasaturi continentale.
Manifesta cerinte ridicate fata de caldura n timpul sezonului de vegetatie,
este mezoterm, se dovedeste foarte rezistent la gerurile de iarna. Este
pretentios fata de sol. Creste viguros pe soluri aluvionare din lunci. Datorita
radacinilor sale profunde poate totusi sa reziste si pe soluri compacte,
argiloase.

CONCLUZII
Speciile forestiere din familia Fagaceae sunt specii foarte valoroase care reprezint aproximativ 48% din fondul
forestier si se intind pe suprafete mai mari de 3000000 ha fiind considerate ca specii reprezentative ale fondului
forestier din Romania. Se recomanda mentinerea lor in cultura in etajele bioclimatice specifice dar si introducerea
unor specii de esenta tare ca specii diseminate in arboretele de deal si montane cum sunt: Prunus avium, Acer
pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Juglans nigra.

Bibliografie
Milescu, I.- Cartea Silvicultorului
ofletea, N., - 2001, Dendrologie, volumele I i II, Editura Pentru
Via, Braov.
www.myfarmlife.com/asides/creating-your-own-shelterbelt