Africa

In emisfera nordica, mediile tropicale se situeaza la sud de Tropicul Racului.

Ele se intind, in Africa, din Senegal pana in Etiopia. In emisfera sudica,
mediile tropicale se gasesc la nord de Tropicul Capricornului, in Africa, in
sudul Zairului, Angola, Zambia, Namibia, Zimbabwe si Mozambic si chiar
insula Madagascar.
In regiunile tropicale, temperaturile sunt ridicate tot timpul anului si exista
putine variatii: temperatura medie lunara depaseste adeseori 18 grade
Celsius. Numai cantitatea ploilor variaza de la o zona la alta. Spre deosebire
de mediile temperate, ritmul anotimpurilor este determinat aici nu de
temperatura, ci de durata si abundenta ploilor. In general, ploile sunt rare in
apropierea tropicelor si tot mai abundente cu cat ne apropiem de ecuator. In
zonele mai apropiate de tropice, anotimpul ploios, numit si anotimpul umed,
este foarte scurt, in timp ce anotimpul secetos este foarte lung: acesta poate
dura uneori 9 luni fara a fi intrerupt decat de ploi slabe ca in Mali, Africa.
Este vorba in acest caz de un climat tropical secetos. In schimb, in zonele din
apropierea ecuatorului, anotimpul ploios este foarte lung, acesta fiind climatul
tropical umed. Anotimpul secetos este foarte scurt si durata lui scade cu cat ne
apropiem de ecuator, fara a disparea insa total: aceste regiuni cunosc cel putin
doua luni de seceta.
Aspectul general al peisajelor tropicale depinde in mare masura de cantitatea
ploilor. In regiunile cu un climat tropical arid, peisajele sunt aproape
desertice: iarba nu apare decat din loc in loc (aceasta este stepa). Cu cat ne
indepartam mai mult de tropice spre ecuator, cu atat iarba devine mai deasa,
fiindca ploile sunt mai abundente; savanele ierboase acopera solul. Imediat
dupa aceea apar arborii: aceasta este savana arboricola si lemnoasa. Zonele
cu umiditate mai mare sunt acoperite de paduri.
SAVANELE AFRICANE
In regiunile tropicale, iarba acopera mari suprafete: acestea sunt savanele. Ele
au un aspect diferit (predomina mai mult sau mai putin iarba si arborii), in
functie de cantitatea ploilor din timpul anului. Astfel, trecem de la savana

ierboasa, la savana arboricola, apoi la cea lemnoasa. Savanele ocupa

suprafetele cele mai mari din Africa: la sfarsitul anotimpului ploios, ele devin
spatii nesfarsite cu ierburi verzi si, uneori, cu anumite specii de arbori bine
adaptati la caldura.
In regiunile unde anotimpul secetos dureaza mai mult, solul este acoperit de
iarba inalta, ca iarba-elefantului, care poate atinge o inaltime de 5 m.
vegetatia formeaza un covor foarte des, fara arbori sau arbusti: aceasta se
numeste savana ierboasa sau savana goala.
In anotimpul secetos, vegetatia este in repaus; ea isi revine foarte repede odata
cu primele ploi.
In regiunile unde anotimpul secetos este ceva mai lung, apar arborii: in acest
caz, vorbim de savana arboricola. Aici creste baobabul, cu trunchiul gros, in
care este inmagazinata apa, arborele de paine, ale carui fructe mari, galbenverzui, sunt comestibile, acacia. Savanele care beneficiaza de o umiditate mai
constanta si de un oarecare echilibru intre anotimpul secetos si cel ploios, sunt
savanele lemnoase. Talia arborilor nu depaseste 15m, dar radacinile lor foarte
adanci pot atinge o lungime de 20 m. Numim savana-parc tipul de peisaj in
care arborii cresc grupati, in special in jurul surselor de apa. br281r8552frrp
ANIMALELE DE SAVANA
Animalele cele mai numeroase din savana sunt marile erbivore: gnu, zebre,
bivoli, girafe si elefanti. Acestia din urma consuma cel putin 150 kg de
vegetale pe zi. De aceea, ei trebuie sa se deplaseze rapid pentru a-si gasi hrana
necesara. Astfel, cand iarba devine rara, gnu si zebrele inainteaza in siruri
lungi spre noile pasuni; migratia lor corespunde cu ritmul anotimpurilor.
Viata in turma face erbivorele mai putin vulnerabile in fata animalelor de
prada ca leii, leoparzii, gheparzii.
Aceste animale salbatice ataca mai usor animalele izolate sau bolnave.
Starvurile, care se gasesc din abundenta, sunt imediat devorate de vulturi si
hiene.

In savana mai traiesc si numeroase alte animale: pasari (dropii, barbus,

gangas), reptile (soparle, serpi), insecte (furnici, libarci, lacuste, termite).
POPOARELE SAVANELOR
In savane, unele popoare practica agricultura, altele traiesc din cresterea
animalelor. In jurul satelor, se gasesc gradini si livezi in care cresc legume si
pomi fructiferi (rosii, ceapa, cartofi, bananieri). Dincolo de aceste gradini se
intind lanuri de mei. In zonele secetoase ale Africii, aceasta este cea mai
cultivata cereala. In regiunile mai umede, intalnim si lanuri de sorg, porumb,
manioc si igname. La o distanta mai mare de sate se practica o agricultura
itineranta, pe arsuri. Taranii dau foc savanei pentru a o desteleni si defrisa.
Cenusa rezultata in urma acestor incendii serveste ca ingrasamant si ajuta
culturilor, dar solul se epuizeaza repede. Atunci campurile sunt abandonate si
zonele de cultura sunt mutate. Uneori, daca locurile de cultura sunt prea
indepartate, se construieste un nou sat in apropiere.
Peulii, care traiesc in zona dintre Senegal si Sudan, sunt in principal
crescatori nomazi; ei au turme de capre, precum si de zebu si de camile.
Aceste animale sunt foarte bine ingrijite, fiindca furnizeaza hrana,
imbracaminte, precum si produse lactate care sunt oferite cultivatorilor
sedentari. Pentru a-si creste turmele, peulii trebuie sa se deplaseze, fiindca
iarba nu se reface suficient de repede, iar sursele de apa s-ar epuiza daca
vitele s-ar adapa in acelasi loc prea mult timp.
Agricultorii si crescatorii de animale fac schimb de produse. In schimbul unei
parti din recolta lor de cereale si legume, peulii ofera dogonilor carne si
produse lactate, sare si peste uscat.
Dogonii ocupa in Mali marginea unui platou, numit faleza Bandiagara. Satele lor, cu case
de pamant, sunt prinse de peretii falezei, care domina de la o inaltime de cateva sute de
metri savana din jur.
Pentru a-si depozita recoltele, dogonii construiesc silozuri inguste si inalte, cu acoperisuri
tuguiate, din paie. Peretii sunt foarte netezi, ca sobolanii sa nu poata ajunge pana la
deschiderea aflata la peste 2 m de sol.

Savan

Savana este un tip de step african, semiarid, situat n regiunea tropical din partea central a
Africii.

Biotop
Biotopul este diferit de cel al altor stepe. n savan cad mai puine precipitaii dect n stepa
european. Clima n savan este mai cald, iar anual sunt nregistrate secete. Solurile sunt mai
puin fertile, iar luminozitatea este maxim. Sunt 2 anotimpuri principale: sezonul secetos i
sezonul umed.

Flora
Flora savanei este una adaptat condiiilor climaterice neprielnice din savan. Astfel n savan se
ntlnesc aa arbori, precum baobabul, care ofer faunei fitofage a savanei hrana necesar. ns
vegetaia dominant este cea ierboas. Astfel, pentru a supravieui, arborii i arbutii
depoziteaz n trunchi ap pentru a supravieui sezonului secetos, iar plantele ierboase i usuc
partea superioar a corpului (situat deasupra solului), transportnd substanele hrnitoare i apa
la rdcini, i astfel reduc evaporarea apei.

Fauna
Fauna este reprezentat de mai multe tipuri de animale:

-carnivore:

Leul, este un mamifer din familia Felidae. Leul mascul poate fi recunoscut uor
datorit coamei sale i poate cntri pn la 250 kg. Femelele sunt mult mai mici, cntrind pn
la 150 kg. Leii triesc in jur de 20 ani. Leii sunt animale carnivore care triesc n grupuri de
familii, consistind n femele nrudite, puii de ambele sexe, i un mascul nenrudit, care se
mperecheaz cu femelele adulte. Familia:Leul i protejeaz familia n momentele n care este
atacata. De aceea, leul se poate numi i un iubitor de familie. Femelele se ocup cu vnatul, n
timp ce masculii apr i menin frontierele teritoriului. Masculii sunt dai afar din grup cnd
ajung la maturitate. Cu toate c este cunoscut ca "regele junglei", leul este un animal care triete
n cmpii deschise, i poate fi gsit prin toat Africa. Chiar i aa, este o specie n pericol,
populaii semnificative gsindu-se doar n parcuri naionale din Tanzania i Africa de Sud.

Ultimul rmas al familiei leului asiatic (Panthera leo persica), care n vechime tria din Grecia
pn n India, triete n Pdurea Gir din nord-vestul Indiei. Aproximativ 300 lei triesc ntr-un
sanctuar din statul Gujarat.
Leii au disprut din Grecia, ultimul loc n care mai triau n Europa pn n anul 100 e.n., dar
populaii semnificative au rmas n nordul Africii pn la nceputul secolului XX.
Leii sunt un simbol care apare des n heraldica familiilor regale i cavaleriei. Apar pn i n arta
Chinei, dei nu au trit niciodat acolo. Nici un alt animal nu a primit mai mult atenie n art
i literatur. n Biblie este amintit de 130 de ori. n arta epocii pietrei, n special n picturile
rupestre, se ntlnesc frecvent desene reprezentnd lei.

Leopardul, este o felin, ce aparine genului Panthera.El este vestit pentru capacitatea sa de
adaptare,iar datorita simturilor sale excelent de dezvoltate si a desenului blanii ramane nevazut
daca este nevoie.Chiar daca leopardul este un animal silvatic,il putem intalni si in alte regiuni,de
la zonele semidesertice pana la zonele reci.Culoarea blanii sale cu desen caracteristic poate varia
de la galben deschis la negru.
Leopardul este una din cele mai mari feline, cu o greutate cuprins ntre 40 - 80 kg, o nlime de
60 - 80 cm i cu o lungime a corpului de pn la 2 m. Toracele sale sunt mai mari si mai
puternice. Blana sa este de culoare galben, cu pete negre. Pantera neagr este unicul leopard cu
blana de culoare neagr n ntregime. n ciuda acestor mrimi destul de mari, leopardul este un
animal agil. Pot tri pn la 20 ani. Leoparzii sunt animale nocturne. Leopardul este vestit pentru
capacitatea sa de adaptare,iar datorita simturilor sale excelent dezvoltate si a desenului
blanii,ramane nevazut daca este nevoie.

Gheparduleste originar din sanscrit, Chitraka, denumire binomial, Acinonyx jubatus, este
un membru atipic al familiei pisicilor slbatice mari, Felidae. Ghepardul este a un crtor
modest, vnnd prada prin viteza alergrii sale i nu prin agilitatea sriturii. Ca atare, este plasat
n propriul su gen, Acinonyx. Ghepardul este, de departe, cel mai rapid animal terestru, i chiar
dac viteza sa maxim exact este necunoscut, poate atinge adesea mai mult de 105 km/h (sau
65 mph). Cel mai rapid record de vitez nregistrat de un ghepard a fost de 105 km/h (65.25
mph)[1], obinut pe distane scurte (de circa 460 m sau 500 de yarzi). Ghepardul este, de
asemenea, posesorul unei acceleraii explozive, fiind capabil de a atinge n trei secunde, pornind
de pe loc, viteza de circa 110 km/h (sau 70 mph), fiind mai rapid dect majoritatea mainilor de
curse. La acest record contribuie i faptul c, spre deosebire de restul felidelor, ghepardul are
ghearele neretractile. n prezent, cea mai mare populaie de gheparzi se gsete n Namibia.

-primate:

Babuinul sau pavianul[1] (Papio) este o specie de maimu care aparine primatelor inferioare
din familia Cercopithecidae.
Este cunoscut de mii de ani (apare i n mitologia egiptean), iar numele i-a fost dat de
naturalistul francez Buffon.
Caracteristici generale

Babuinul este o maimu cinocefal, adic are botul alungit, asemeni cinelui, maxilare
puternice, cu buze proeminente, blana stufoas i coada scurt. Face parte din grupul
catarinienilor.