LAURETTA BENDER Materialul necesar: o foaie de hartie alba, neliniata si nesifonata, un creion, o guma. Instructajul: iti voi arata 9 desene, unul cate unul pe rnd, si te rog s& le desenezi pe aceasta foaie de hartie. Te uiti la model si desenezi intocmai. Cand ai terminat un desen spui : ,gata’ Observatii: fiecare desen se aseaza in capul foii de hartie. Timpul nu este limitat, dar se consemneaza rapiditatea sau lentoarea excesiva. Semnificatia figurilor Figura 4 + Cercul — figura feminina - PAtratul — figura masculina Diferenta de m&rime a unuia dintre ele denota tendinja de identificare feminind sau masculina. Figura 2 ~ figura nestructurata, dificil de realizat de cétre cei anxiogi si cei cu tulburditi organice cerebrale; ingrosarea petelor denota impulsivitate, anxietate. Figura 3 = axa lungiti pe orizontalai, cu acelasi numar de puncte ~ indica cerinta de relatii, dar cu dificultafi_ in realizarea, schimbarea angulatiel prin reducorea accentului, indic& reducerea afectivitatii Figura 4 = comprimarea ei denota agresivitatea Figura 5 = curba — figura feminina + Patratul —figuré masculind - Linia neregulaté sau laturile neegale ale patratului indic& greutiti tn relatiile cu autoritatea. Figura 6 + figura maternala: prelungirea laturilor indic& nesiguranta, dependenta. Figura 7 ~ figur& emotionalitatii, curba nivelata indicd reducerea atentivitatii, micsorarea figurilor prin apropierea curbelor indic& anxietate, reprimare emotionala. Figura 8 - caracter falic: modificarea capetelor ascutite denota tulburari, preocupairi nerezolvate pe plan sexual. Figura 9 - caracter falic: modificarea rombului, conflict cu sexul feminin, frica. 38Criterii de interpretare ale factorilor testului LFactori de organizare 1=Secventa (succesiunea in pagina a desenelor) a. foarte metodica: nici o deviatie de la organizarea fix, rigid, Plasarea fortata, fara a tine seama de forme sau caracteristicile fiec&rui desen. b, Metodica: nu mai mult de variatii ©. Ordonata: subiectul urmareste succesiunea regulata a tuturor desenelor, cu 0 singuréi exceptie sau inversiune. Succesiunea are o logicd ~ fie de la stanga la dreapta, fie de sus in jos, fie alta. d. Neregulata: mai mult de dou deviati, se poate determina un plan de lucru. e. Confuza, haotica: secvente fara vreo logicA aparenta — de obicei vizibila la psihotici. f. Simbolic&: © secventé cu valoare simbolic’ pentru pacient. De exemplu desenele pot fi aranjate in configurafia unui ? ea este ordonaté. Seoventa ne spune ceva despre metodele functional intelectului subiectului. De exemplu 0 secvenfii rigid indica o functionare intelectuala rigid si foarte controlata 2 ~ Pozitia desenului — intereseazi deoarece exista o corelatie intre pozitia lui si modul de abordare a testului de catre subiect, inclusiv metodele de adaptare inifiald la situatia noua. Plasarea normala a desenului este intr-un dreptunghi cu 0 suprafata de 2,5 cm de la marginea din stanga si de sus venind cu 5 cm in jos. Exemplu de usoaré deficient: plasarea desenului in sus, in stanga col marimilor, indica timiditatea, organizarea personalitatii: cele de plasari in centul colli pot indica un subiect egocentric, psihotic, si tot psinoza indica si plasarea desenului in colful din stanga jos, sau in celelalte doua din dreapta. i reducerea = Folasre spatiu— so refer la maria spafiululdntra dasensle care succed ‘a. Spatiu marit: intervalul mai mare dintre dou’ desene, decat ¥ diametrul unei figuri, denot& tendinte ostile, regresivitate, rebeliune, psihopatie. b. Spatiu restrans: intervalul mai mic dintre doud desene decat ¥ diametrul unei figuri, denota ostiltate reprimata, care poate fi intoarsa subiectului, sau tendinte masochiste. c. Spatiu normal: indic& un interval mai mic decat ,a” si mai mare decat .b” d. Spatiu mare: dar cu descrestere in marimea desenelor, pentru care foloseste numai o parte a colii indica un subiect paranoic activ. e. Spatiu restrans: si cu desene de marime redusd, denotdi un subiect super-ego rigid. 4 —Tendinta unor figuri de a se incdlca, de a intra una in alta, cu cel putin 50 mm, sau de a se lipi, denot& o tulburare a ,eu"-Iui. 5 = Folosirea masinii — plasare a sapte sau mai multe figuri la 60 mm de marginea hartiei denoté tensiune interna, se percepe de la sine ca un inadecvat, 0 anxietate nemanifestata. 6 — Schimbarea pozitiei hartiei: 0 rotire a colii cu 90° fat& de pozitia in care i-a fost prezentata indic& egocentrism sau rigiditate, o rotire cu 180° mai mult denota opozifie puternica ce poate sau nu aparea in comportare. 397 = Schimbarea pozitiei cartonasului - cu model de desenat, rotirea lui cu cel putin 90° fata de cum a fost prezentat. ? Il Factori referitori la forma si la relatia de forma 1 — Cresterea sau descresterea marimii unei figuri: in cazul in care axa vertical sau orizontala a figurii desenate este mai mare sau mai mic& cu un sfert fat de aceea a figurii model. Migoarea unei verticale indica pasivitate, dac& se repeté la toate figurile, denoti o traséiturd& generala in sensul unei orientari feminine, sau a apararii fat de propria agresivitate, de asemenea denotd frica de autoritate, in timp ce marirea axel verticale denotd ostilitatea fata de autoritate. In general, modificairile in plan vertical, la orice figur&, denota tulburéri sau conflicte in relationare fata de autoritat Cresterea marimii — indica anxietate compensata in comportare prin lAudaroserie, aspiratii excesive. Descresterea marimii — denot anxietate emotiva si indeosebi situatia conflictuala pe care subiectul nu o poate rezolva. a. Generala — daca se referd la 5 sau mai multe figuri b. Progresiva - daca la cel putin 6 figurl exist& diferente, cresterea sau descresterea fiind socotite in marimi progresive, adic mai mare sau mai mic faf& de desenul precedent si denota iritabilitate, tendinte explozive, chiar periculoase. ©. Izolata — daca intreg desenul sau numai o parte are dimensiunile schimbate cu cel putin % fat& de celelalte figuri. Cresterea sau descresterea unui deson sau a unei parti a lui indica conflict fata de desenul respectiv, de exemplu desenul nr. 8, desen falic, indic tulburarea sexuala. 2 — Greutatea in inchiderea figurilor, (sterséturi, apsare, linei ingrogat), insistenta sau loc gol denot& incapacitate de a mentine niste legaturi constante cu obiectele adecvate din mediu, frica in relatiiinterpersonale. 3 — Greutate in curburé — orice schimbare a unei curbe: cresterea buclei, nivelarea si schimbarea mérimii, dreapta in loc de curb, neregularitati — indic& subiecti labili emotionali (cresteri) sau refinuti (descresteri) in reactivitatea emotional. 4 ~ Greutatea la incrucigare, redesenéir, stersdturi, ingrosari si apasarea mai tare a [iniei unde se incrucigeaz& doua linii (ig. 6 si 7) denota semn de blocaj psihic, abulie, interdictie, indoieli, fobii, impulsivitate. Este un semn de psihastesnie sau tulburari organice cerebrale. 5 ~ Schimbarea angulafiei — orice schimbare mai mare de 5 grade fie la unghiul dintr-un desen fata de model (in fig 2 coloanele pot apare in unghi drept fata de orizontala). Cresterea angulatiei indic& 0 reactie excesiva la stimuli emotionali sau invers. 6 — Rotarea axei desenelor — (nu si a hartiei pe care se deseneazé si a cartonasului model) a. rotare mica — intre 5 si 15 grade — in directia axelor de ceasomic indica tendinte depresive, iar in direct inverse, tendinte de opozitie. b. Rotare mare — intre 90 — 180 grade - in directia axelor de ceasotnic indica conflict cu autoritatea, iar in directia inversa, negativism, opozitie (prezenté la schizofreni) 40Ill Deformarile gestaltului 1- Retroregresiile, constau in schematizarea de cAtre subiect a desenului, cu un gestalt mai primitiv, folosind ourbe in loc de cerculefe, curbe neinchise (bucle) in loc de cercuri, sau pete in loc de puncte. Ele pot fi considerate ca atare cand avem indicii cA subiectul a atins un nivel general mai inalt si in prezent foloseste forma mai primitiva la unele desene. in general retrogresiile indic&d impulsivitate si ostilitate, ego slab, tulburare profunda a personality 2- Simplificarea - de exemplu in cazul cand cercul si patratul din figura ,a" sunt adiacente ambele pe aceeasi axa sau cand desenele din figura sunt corecte dar nu se disting, ori sunt reproduse ca patrate sau octogoane. Daca subiectul nu indicé forma corect& nici cnd este chestionat, acest lucru poate s4 exprime un psihotic, un ego tulburat si care se intélneste frecvent in tulburarile organice central nervoase. 3: Fragmentarea — gestaltul este distrus, sunt reproduse numai parti dintr-un desen, deci desene incomplete sau disparate. In tulburarile psihotice grave sau organice centrale indic& 0 pierdere @ capacitétii de abstractizare si organizare, sau semne isterice, amnezice. 4- Dublarea liniilor — indic& o tulburare grava a funetiilor eu-lui, capacitate scizuti de concentrare, mai ales la grupul psihotici, maniaci. 5- Repetarea — in loc de linie, subiectul deseneaz& mai multe lini nereusite, indicé anxietate. IV Factori de miscare 1- directia misc&rii — linia directoare — axa reproducerii majoritajii desenelor, poate fi normala cand este contra acelor ceasornicului si patologicéi daca este in sensul acelor ceasomicului. a. axa orizontalé — dacd prezinté schimbari, distorsiuni - indicl greutati in relafionare, daca este marité — indic& nevoia dependentei de alfii, dacd este micsorata — indica retragerea. b. Axa verticala — tendinfa de a desena pe vertical, de jos in sus, in sensul acelor ceasomicului, indica greutéiti cu autoritatea, frica nevrotica de figurile autoritare. ©. Daca desenul este facut de la extremitate spre centru, avem indicii pentru natcisism, pentru personalitate egocentri d. Lipsa de uniformitate a directiei, denota discrepanta intre orientarea migcrilor la un desen fat de altul — indic& blocaj psihic, tendinte conflictuale in personalitate. 2- perseveritatea a. persistenta comportarii adecvate la desenul precedent, dar care nu se potriveste celui prezent. Exemplu: daca la desenul 2 face puncte in loc de cercuri, din cauza perseveréiil la desenul 1, sau dacd la desenul 3 foloseste cercuri in loc de puncte din aceleasi motive, indic& un control sc&zut al ego-ului si se intalneste la cei cu opriri in dezvoltare sau cu tulburari profunde. 41b. Continuarea gestaltului peste liniile modelului de la figura 1, 2, 5 pana la marginea hartiei sau chiar pe masa, indica lipsa de abilitate, rigiditate. 3- discoordonarea motorie a. trasaturile liniilor: linie groasa cu presiune mare — indica impulsivitate, anxietate sau tulburari organice cerebrale. b. Linie subtire ~ indica anxietate, iar greutatile de reproducere a linillor, de pildé a celor curbe, exprima tendinte agresive, a celor drepte pasivitate, (deficiente in activitate) Observatii in timpul lucrului Daca subiectul este preocupat de detalii, dac& este impulsiv (deseneazé repede) aceasta indica tendinte spre explozii si incapacitate de a suporta frustratii, dacd foloseste linie de ghidaj, inseamna cA simte proprile necorespondente (neadecvari), dac& num&r& punctele la primele desene gi le controleaza, inseamné ca reprezintA tendinte compulsive (psihastenie , Stari de tensiune rezultate din nevoi fiziologice puternice) Indici pentru grupe de boli Schizofrenie = rotatie - retrogresie, schimbari de angulatie, simplificari, dublarea liniilor fragmentare = ocazional: ordine haotica, perseverari, discrepanta orientarii linillor, scAderea curbelor sau cresterea lor progresiva, dublarea liniilor de simboluri falice (desen8) Leziuni organice cerebrale + fotajie — desene gresite (reskecing in eng.)greutate in incdlcarea figurilor — perseverare — deformarea gestaltului — frecventa repetare a desenelor — simplificari, fragmentare — comportare care arata neputinfa sau perplexitatea. Psihonevroza Forma gestaltului nu este distrusa (perceptiile sunt bune dar conflictele subiectului sunt proiectate in: secventa neregulata, dimensiunile, mirimea desenelor modificate (mai frecvent este reducerea lor ) ~ folosirea excesiva a marginii hartiei, schimbari in curburdi si angulatie, - atentie excesiva la detalii, - greutate la inchiderea desenului Deficientii mintali Desenele cele mai grele (7 si8) care sunt mai slab executate decat restul — retrogresi perseverare ,- secvente neregulate, -simplificare, Ocazional: dificultate la inchiderea figurilor, schimb in angulatie, cresterea formelor, desene gresite (reskecing). Imagini test tn anex& 42