EVALUARE GERONTOPSIHIATRIE

SESIUNEA IUNIE 2015

DEMENTELE CORTICALE
Trasaturi clinice
Etape in evaluarea dementei
Examinarea neuropsihologica

PROFESOR : Conf. CATALINA TUDOSE

Masteranzi Psihologie Clinica, An I :
GRIGORE FLORENTA
ALEXIUC COSTACHE NICOLETA
COSTEA MARIAN DANIEL
DINU CRISTINA ADRIANA

ETIOLOGIE

Dementele reprezinta un grup eterogen de afectiuni neurologice cu afectare a

sistemului nervos central;

Principalele modificari morfologice ale creierului:

1- macroscopic, creierul arata o reducere accentuata volumului, din cauza atrofiei scoartei cerebrale cu
micsorarea circumvolutiunilor cerebrale;
2- microscopic (histopatologic), pune in evidenta leziuni caracteristice, observate si descrise deja de
Alzheimer:
- Placile senile vizibile printre neuronii din creier, care contin o acumulare de beta-amyloid;
- Degenerescenta neurofibrilara
- Degenerescenta granulo-vacuolara

5 CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL DE

DEMENTA :

1- Afectarea memoriei de scurta si lunga durata;

2- Unul din urmatoarele: - tulburarea gandirii abstracte;

- tulburarea judecatii;
- afazie, apraxie, agnozie;
- modificare a personalitatii.
3- Afectare a relatiilor sociale;
4- Simptomele sa nu apara exclusiv in timpul deliriumului ;
5- Evidentierea sau presupunerea unui factor etiologic organic.

I. MANIFESTARI CLINICE

(Boala Alzheimer,
Sindromul Down, Boala Pick, Dementa frontotemporala = Demente Corticale)

Tulburari de memorie (primele se pierd evenimentele recente)

Tulburari de vorbire (nu isi mai gaseste cuvintele)

Incapacitatea de a efectua diferite activitati motorii coordonate (uitare)

Agitatie si agresivitate fizica sau verbala (devine irascibil)

Tulburari psihotice (halucinatii, idei delirante)

Tulburari ale dispozitiei (depresie, anxietate, rar euforie)

Dezinhibitie sexuala (gesturi obscene)

Tulburari ale comportamentului alimentar

Vagabondaj

Incontinenta (urinara si pentru materii fecale)

BOALA PICK (lob frontal)

Debut frecvent in decadele 5 si 6 de viata;

Afectare a substantei cenusii si a substantei albe- atrofie;

Instalare treptata;

Confuzii mintale legate de loc, timp;

Intelegere ingreunata;

Incapacitate de a se adapta in situatii non-habituale;

Modificarea comportamentului social;

Tulburari focale: afazie, apraxie, bulimie, perseverare verbala sau

motorie, abulie, tulburari ale mersului.

Sindromul Down

Cauze: prezenta unui cromozom 21 in plus la nastere, rezultand astfel un numar total
de 47 de cromozomi in loc de 46.

Toate persoanele cu Sindrom Down prezinta un anumit grad de dificultate in invatare

retard mintal.

DEMENTA FRONTO-TEMPORALA (DFT)

Debut frecvent in decadele 5 sau 6;

Atrofie localizata a lobilor frontali;

Debutul ia forma unor tulburari de comportament sau a modificarilor de

personalitate;

Capacitatea de invatare si stocare pe termen lung este de obicei

satisfacatoare;

Nu sunt prezente modificarile microscopice caracteristice bolii Pick si

Alzheimer;

Sunt prezente depozite neuronale de material proteic Tau.

Boala Alzheimer

La fiecare 16 secunde, undeva, in lume se pune un diagnostic de Alzheimer;

Afecteaza deopotriva memoria, gandirea, comportamentul si capacitatea de a realiza activitati

uzuale;

Afecteaza mai ales persoanele de peste 65 de ani, dar exista cazuri de persoane la care debutul
intervine sub aceasta varsta;

Exista stadii precoce, intermediare si avansate;

Neuropatologie :

atrofie corticala localizata

pierderi sinaptice si neuronale

Aglomerari neurofibrilare cu filamente helicoidale pereche

Placi nevritice cu miez amiloid

Angiopatie amiloida

Reactanti de faza acuta si reactiva inflamatorie locala

II. ETAPE IN EVALUAREA DEMENTEI

1- Anamneza stabilirea prezentei sau absentei simptomelor unei boli

cerebrale organice; starea generala medicala si tratamentele prezente si
trecute. Se acorda atentie importanta comunicarii non-verbale cu
pacientul.

2- Examinarea somatica generala cu accent pe modificarile

functionarii aparatului cardio-vascular.

3- Examinarea medicala se cauta semne si simptome care ar putea

avea relevanta pentru diagnosticul de dementa si, este urmarita cu
atentie intreaga istorie medicala a pacientului.

III. EXAMINAREA
NEUROPSIHOLOGICA

In afara interviului si a observarii comportamentului pacientului,

psihologul clinician are nevoie de instrumente din care sa rezulte un scor
global al deteriorarii functiilor cognitive si care sa integreze intr-un profil
al bolii diversele deficite.

MMSE (Mini Mental Examination Scale)- instrumentul cel mai des folosit.
Este o scala cu 30 de itemi privitor la orientarea spatiala, temporala,
atentie si calcul, memoria de scurta durata, memoria procedurala,
limbaj, praxii constructive. Maximul de puncte este de 30, cei ce
realizeaza acest scor neprezentand nici un simptom.

MMSE

Un scor intre 24-29 de puncte > tulburare cognitiva usoara;

Intre 18-23 de puncte > dementa moderata;

Intre 15-17 puncte > dementa marcata;

Intre 12- 14 puncte > dementa severa;

Orice scor egal cu sau mai mic decat 11 implica o dementa grava ce
necesita ingrijire institutionalizata.

SCALA A.C.E.- R (Scala de examinare

cognitiva Addenbrooke)

Cuprinde 26 de probe prin care se evalueaza 5 domenii cognitive:

- atentie si orientare

- memorie

- fluenta verbala

- limbaj

- functii vizuo-spatiale

Scorul maxim este de 100 puncte, el obtinandu-se prin insumarea

subscorurilor pe cele 5 domenii.

Structura scalei A.C.E.-R

1- Atentie si orientare- 18 puncte

Cuprinde itemi din MMSE

Orientarea temporo-spatiala
Inregistrarea cuvintelor
Scaderile seriale

2- Memorie 26 puncte

memoria anterograda, evaluate prin evocarea intarziata a cuvintelor (MMSE), invatarea unei adrese, evocarea si/sau
recunoasterea ei intarziata.

- memoria retrograda, se solicita evocarea unor cunostinte generale privind evenimentele actuale sau indepartate.

3- Fluenta verbala 14 puncte

- o proba de fluenta literara si una de fluenta tematica

4- Limbaj- 26 puncte

Intelegerea comenzilor (MMSE)

Scrierea unei propozitii (MMSE)

Repetarea unor cuvinte si expresii

5- Functii vizuo-spatiale 16 puncte

- copierea unor figuri

- desenul ceasului

SE POATE SPUNE CA, DESI IDENTIFICAM UN NUMAR MARE DE MARKERI

BIOLOGICI PENTRU TULBURARILE DEMENTIALE, DIAGNOSTICUL SE
BAZEAZA INCA PE OBSERVAREA CU ACURATETE A

COMPORTAMENTULUI.