Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA ANDREI ȘAGUNA

MASTER PSIHOLOGIE CLINICĂ


-EVALUARE ȘI NTERVENȚIE TERAPEUTICĂ-

PSIHOLOGIE MEDICALĂ

Sindroame produse de leziunile cerebrale:


Agnoziile - descriere

COORDONATOR: Conf. univ.dr. LIVICA FRĂȚIMAN

STUDENT: CHIRA VALENTINA ADINA

2019
Contents
Descrierea agnoziei ............................................................................................................ 3

Simptomele agnoziei .......................................................................................................... 6

Tipologia agnoziilor ........................................................................................................... 8

Agnozia vizuală .............................................................................................................. 9

Agnozia auditivă. .......................................................................................................... 12

Agnozia tactilă. ............................................................................................................. 13

Diagnosticare și tratament ............................................................................................... 13

Bibliografie ...................................................................................................................... 16
Sindroame produse de leziunile cerebrale:
Agnoziile - descriere

Descrierea agnoziei

Dezvoltarea funcțiilor psihice superioare este legată de dezvoltarea scoarței


cerebrale. La om, localizarea este aproape absolută neexistând practic nici o funcție
reflexă care să nu fie reprezentată și controlată de scoarța cerebrală.

Realizarea proceselor psihice de tip conștient nu poate fi concepută în afara


scoarței cerebrale. Ea reprezintă nivelul integrativ cel mai înalt unde se desăvârșește
prelucrarea semnalelor informaționale provenite din mediul intern și cel extern, se
elaborează produse psihice finale (percepții, reprezentări, scheme, concepte, trăiri
emoționale, dorințe, aspirații, scopuri), se constituie analiză critică a rezultatelor
obținute și se stabilesc modalități de perfecționare și optimizare ulterioară a activității.

Scoarța este sediul unui mecanism informațional care asigură asimilarea de către
individ, în cursul evoluției sale ontogenetice, a experienței socioculturale elaborate
istoricește.

Ea devine organul care face posibilă socializarea și umanizarea în plan


psihocomportamental a individulul.

Este logic în acest caz, că afecțiuni difuze sau în focar ale scoarței cerebrale să
provoace tulburări severe ale proceselor psihice superioare și ale calităților
comportamentului specific uman. În analiza tulburărilor de tip cortical se impune să
ținem seama de următoarele aspecte de principiu:
a)Esențială în producerea unei tulburări psihocomportamentale este nu numai
localizarea leziunii ci și întinderea ei. Localizarea poate determina modalitatea tulburării
(senzorială, motorie, de limbaj sau gândire) iar întinderea acesteia – gravitatea
tulburării.

b)Orice leziune, oricât ar fi de localizată sau circumscrisă provoacă două genuri


de tulburări: primare, legate de afectarea zonei propriu-zise care participă direct la
integrarea funcției psihice respective și secundare, produse de întreruperea unor circuite,
de comprimare a zonelor vecine sau mai îndepărtate

c)Tulburările au un caracter dimanic după cauza care le produce. Ele pot debuta
brusc (hemoragie cerebrală) sau lent (evoluția unei tumori). Funcțiile simple se pot
restabili spontan, iar funcțiile complexe se restabilesc mai greu.

d)Leziunile la nivel cortical pot provoca tulburări psihocomportamentale


specifice și nespecifice. Tulburările specifice se circumscriu unei anumite funcții:
(senzorială, motorie, limbaj, etc). În clinică ele sunt grupate în câteva sindroame
principale: agnazii, apraxii, afazii (pure și complexe), asimbolii și amuzii.

Agnoziile reprezintă deficite psiho-senzoriale care determină incapacitatea


subiectului de a recunoaşte obiectele după calităţile lor senzoriale, deşi conştienţa şi
funcţiile senzoriale elementare sunt păstrate. Aceste tulburări pot fi sistematizate după
modalităţile senzoriale.

Agnozie – incapacitate de a recunoaşte obiectele uzuale, în pofida păstrării intacte


a organelor de simţ şi a unei inteligenţe normale1. Un bolnav căruia i se prezintă o piesă
de argint, de exemplu, va fi capabil să o descrie corect: „este rotundă, plată,
strălucitoare…”, dar nu va reuşi să identifice în ea o monedă. Nu este deci vorba de o
tulburare a percepţiei legată de organele de simţ receptoare, ci de o deficienţă
consecutivă perturbărilor centrilor nervoşi superiori (scoarţa cerebrală).

1
https://monitorulpsihologiei.com/agnozie/ accesat la data 06.02.2019
Agnoziile sunt tulburări care apar ca simptom în psihiatrie, dar au cauză
neurologică cum ar fi leziunile de centri nervoşi în sistemul nervos central2. Ele
reprezintă defect de integrare gnozică (de transformare a excitaţiei în senzaţie şi a
acesteia în imagine perceptivă), datorită lezării centrilor de integrare. In caz de agnozii
se pierde capacitatea de a recunoaşte obiectele după calităţile lor senzoriale.

În agnozie este compromisa activitatea integrativa nu a zonelor de proiectie


primara ci a celor asociative secundare. Nerealizarea recunoasterii poate avea la baza o
destramare sau o blocare a modelelor informationale individuale sau generalizate ale
obiectelor la nivelul memoriei de lunga durata, precum si disfunctii ale blocurilor
interpretative. Prin urmare, agnoziile nu sunt generate in exclusivitate de afectiuni ale
zonelor cortexului cerebral. Daca imaginea psihica a obiectului perceput este rezultatul
activitatii unitare a intregului sistem aferent – eferent (analizator) atunci lezarea oricarei
verigi componente a acestora poate avea ca efect final pierderea capacitatii de
recunoastere a obiectelor percepute.

În cazul în care sunt afectate secțiunile secundare ale cortexului emisferelor


cerebrale – pacientul își păstrează susceptibilitatea, dar pierde capacitatea de a analiza și
sintetiza informația. Ca rezultat, sunt pierdute diferite tipuri de percepție.

Boala poate să apară în urma unui atac cerebral sau din cauza unor afecțiuni
neurologice. Deși agnozia afectează anumite zone specifice ale creierului în lobii
parietali sau lobul occipital, se pot păstra anumite capacități cognitive ale creierului.
Prin agnozia vizuală este afectată foarte tare percepția vizuală.

Bolnavul de agnozie nu se comportă ca un surd sau un orb ci de obicei își ignoră


deficiența (agnozia).

Diagnosticul de agnozie se pune în urm examinării clinice, adesea fiind necesară


și efectuarea de teste neuropsihologice. Modalitățile de diagnostic imagistic (CT, RMN,
cu sau fără protocoale de angiografie) pot identifica și localiza cauza. Terapia

2
GORGOS, C.; et.al. Dictionar enciclopedic de psihiatrie, vol. I – IV, Ed. Medicala, Bucuresti: Ed. Medicală, 1987.
ocupațională este extrem de importantă în lucru cu persoanele ce suferă de agnozie,
întrucât le poate ajuta pe acestea să compenseze deficitele3.

Există mai multe tipuri de agnozie, acestea diferă din punct de vedere senzorial.
Astfel putem vorbi despre apariția unor leziuni corticale în zona creierului unde se află
lobii parietali și care reprezintă agnozia tactilă. De asemenea leziunile corticale care au
loc în lobul parietal pot provoca agnozii somatice4.

Simptomele agnoziei
Deteriorarea cortexul cerebral, responsabil pentru analiza și sinteza informațiilor,
generează agnozie. Prin urmare, simptomele vor depinde de localizarea zonelor afectate
ale creierului. De exemplu, din cauza leziuni ale zonei occipital stâng provine agnozie
obiectiv, care constă în pierderea de date cu privire la un anumit subiect și destinația
acestuia. Cu alte cuvinte, individual, care suferă de această tulburare percepții, vede un
obiect, acesta poate fi descris, dar nu va fi în măsură să-l cheme și spune-i despre
numirea.

În cazul în care prejudiciul se produce regiunea temporală orală-auriculară


tulburări de percepție: pacientul percepe discursul vorbitorului, ca și în cazul în care
acest lucru este un set obișnuit de sunete, pătrundem sensul frazelor și distinge cuvintele
individuale, el nu este capabil. Statisticile confirmă faptul că tulburarea este destul de
rar. motive agnozie sunt după cum urmează: disfuncții ale temporale și parietale zone
ale creierului în cazul în care datele stocate pe utilizarea obiectelor familiare (frecvent
apare brusc după un accident vascular cerebral, infarct miocardic, sau traumatisme
craniene atunci când cortexul afectat și structurile subcorticale din apropiere ale
creierului, și leziuni ale cortexului poate provoca procesul neoplazic). În plus, această
patologie poate să apară ca urmare a degenerare a zonelor creierului care sunt

3
Manualul Merck de diagnostic și tratament/ traducere Adriana Mușat, Grațiela Nițu, Oana Popescu, București, Ed.All,
2009, Secțiunea 16-Afecțiuni neurologice -1787-1788.
4
https://bodygeek.ro/agnozia-pierderea-capacitatii-de-recunoastere-a-unor-persoane-sau-lucruri accesat la
data de 06.02.2019
responsabile pentru punerea în aplicare a integrării percepție, procese memorie și
identificarea.

Astfel, principalele cauze ale agnozie5 - dăunează parietale și occipital regiunile


din cortexul cerebral care apar, în plus față de patologiilor de mai sus, următoarele
maladii:

- o tulburare cronică a circulației sângelui la nivelul creierului, se dezvoltă în


continuare în demență; - procese inflamatorii ale creierului (de exemplu, encefalita);

- Boala Alzheimer, care este în comunicare cu acumularea de amiloid in creier


(proteine specifice, care, în mod normal, de obicei, se descompune rapid in creier);

- Boala Parkinson se caracterizează prin apariția de rigiditate musculara


progresiva, tremor, și o serie de tulburări neuropsihice inclusiv apraxie. Putem distinge
diferite soiuri de disfuncție perceptive, în funcție de locația în leziune a creierului. De
exemplu, în cazul în care zona parietooccipital deteriorat violare de orientare topografic
apare atunci când leziunile dreapta lobul parietal porțiune subdominante - anosognosie
reprezentând absența unei evaluări critice a pacienților boli proprii sau defect. De
exemplu, persoanele care suferă de această formă de disfuncție, se consideră a fi
complet sănătoși chiar și împotriva imobilitatea o parte a corpului (paralizie a statului).

Pot fi identificate astfel de semne și simptome de agnozie6:

- încălcarea de orientare spațială și capacitatea de a „citi“ de pe hartă, adică,


pentru a înțelege locația orașelor, districte și alte locații de pe hartă;

- capacitatea de frustrare de a recunoaște obiecte de simt (oameni bolnavi este


dificil de a determina textura, forma și forma obiectului;

- negarea existenței la defect fizic sau a unei boli (de exemplu, orbire, surditate),
in ciuda indiscutabile defectelor existente;
5
Milner, D (1998). "Streams and consciousness: visual awareness and the brain". Trends in Cognitive
Sciences 2 (1): 25–30
6
https://ro.tpffcelticsociety.com/articles/enfermedades-de-la-a-z/sntomas-de-los-tumores-cerebrales.html accesat la
data de 06.03.2019
- indiferenta la defectul este prezent (persoana poate fi un pic deranjat zburdau
brusc surzenie, orbire sau alte defecte;

- o încălcare a abilităților de recunoaștere de sunet (pacientul nu este în măsură să


înțeleagă natura sunetului, a se vedea unde se duce, de exemplu, atunci când el aude
chemarea la propria acasă sau voce a unei rude;

- disfuncție percepției propriului său corp (oamenii nu sunt în măsură să


determine în mod corect valoarea membrelor lor sau lungimea lor);

- capacitatea de frustrare de a recunoaște fețele familiare, împreună cu acei


pacienți care pot apela vârsta lor aproximativă sau identitatea sexuală;

- detectarea încălcare a imaginilor vizuale complexe, astfel, capacitatea


pacienților a salvat recunoaștere a componentelor individuale ale acestor imagini, de
exemplu, individual, In ciuda imaginii, găsește un ulcior pe masă, dar nu este în măsură
să înțeleagă că prezența cănii, pahare, farfurii, mâncare pe masă arată că imaginea
prezentată de sărbătoare;

- ignorând partea vizibilă a spațiului (de exemplu, pacientul în procesul de a


manca alimente consumul de alimente numai din partea dreaptă a plăcii).

Tipologia agnoziilor
Agnozia poate afecta oricare din funcțiile senzoriale. Cele mai des întâlnite sunt
agnozia vizuală, agnozia auditivă si agnozia tactilă.

Agnozii tactile: localizare - leziuni corticale in lobul parietal.

Agnozii auditive - localizare leziuni – lobul temporal.

Agnozii vizuale - localizare leziuni – lobul occipital si ariile asociative.


Agnozia vizuală
Reprezintă tulburarea recunoaşterii semnificaţiei obiectelor, imaginilor,
persoanelor, deşi vederea este intactă şi conştiinţa este clară7

Caracteristic este că bolnavul nu recunoaşte obiecte sau persoane, mişcarea sau


contextul putînd însă, contribui la recunoaştere. Apare în leziunile de lob occipital, mai
ales stâng.

Se difernțiază mai multe tipuri de agnozie vizuală8, anume:

 Agnoziile pentru obiecte. Bolnavul nu poate denumi și nici utiliza un obiect


arătat, în schimb dacă se așează un obiect în mâna pacientului, acesta
recunoaște atât obiectul cât și utilizarea sa. De obicei agnozia pentru
obiecte se însoțește de unele modificări ale câmpului vizual, pierderea
memoriei topografice, tulburări praxice, afazice, psihice, alexice.
 Agnozia pentru culori. Ca teste, subiectul trebuie sa numeasca culorile
vazute, sa arate culorile cerute de examinator, sa sorteze un lot de culori
alegand separate esantioanele rosii, albastre etc. Rezultate: pacientul nu
poate denumi culorile obiectelor, condunda culorile intre ele; sortarea
culorilor nu e posibila.
 Agnozia pentru simbolul graphic (alexia), exista alexia agnozica/cecitatea
verbala pura, pacientul nu poate citi un text, scrisul spontan si la dictare e
normal darn u poate cit ice a scris. Deosebeste literele de alte imagini. Stie
ca e vorba de litere darn u le recunoaste. Cifrele sunt recunoscute mai usor
decat literele. Pacientul citeste mai usor literele isolate decat siruri de litere,
litere decat cuvinte, litere utilizate mai frecvent decat litere rare, cuvinte
scurte, dar poacientul confunda forme asemanatoare (h cu n) sau face erori
in oglinda (b cu d), face inversiuni (n cu w). Pacientul recunoaste mai usor
litera daca este scrisa in fata lui, misca hartia in fata ochilor, urmareste

7DICŢIONARUL LAROUSSE Psihiatrie. https://app.box.com/s/m6yscrjw99se918ol2am


8
Dumbrava, A. (2009) “Neuropsihologie”, Iaşi: Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"
conturul literei. Nu deosebeste semnele de punctuatie de litere. Scrisul
spontan si la dictare e normal, dar literele mari si distante, punctuatie e
dificitara, unde literele sunt omise sau duplicate. Scrisul copiat e dificitar.
 Alexia agrafica unde literele nu pot fi citite deloc, cuvintele pot fi citite
numai cand fac parte dintr’o propozitie, cititul tinde sa devina global,
scrisul e tulburat.
 Agnozia pentu simboluri și imagini. Subiectul nu recunoaște formele, de la
cele mai simple (figuri geometrice, litere, cifre, cuvinte) până la cele mai
complexe (tabloul unei case) și chiar până la figuri într-un anumit context
(recunoașterea obiecteleor într-o fotografie).
 Agnozii aperceptive reprezintă incapacitatea de a recunoaşte forma
stimulilor vizuali, datorită unui deficit în manipularea informaţiei, plasat
dincolo de percepţia vizuală elementară. Survine frecvent în cursul
recuperării unei cecităţi corticale; pacienţii se plâng că “nu văd” bine
obiectele şi nu le pot identifica (deşi procesele vizuale bazale sunt normale
în cazul lor), nu pot să copieze corect sau să descrie verbal imagini, să le
distingă între ele pe cele de formă similară, să precizeze detaliile unei
imagini etc. Obiectele sunt recunoscute adesea mai facil dacă sunt în
mişcare decât dacă sunt imobile. În cazurile severe, este frapantă
incapacitatea de a decide explicit dacă două obiecte sunt sau nu de aceeaşi
formă, deşi pacienţii sunt capabili să ajusteze cu precizie configuraţia
mâinii la forma obiectelor pe care le vor apuca. Leziunile generatoare de
agnozie vizuală aperceptivă sunt situate în regiunile occipitală sau
occipitotemporală bilateral.
 Agnozii asociative (agnozia pentru obiecte) constă în incapacitatea de a
activa cunoştinţele stocate în memorie în legătură cu un obiect şi de a îl
recunoaşte, deşi obiectul este normal perceput (lucru atestat de descrierea
vizuală precisă şi copia grafică exactă); de asemenea, obiectele sunt corect
percepute cu ajutorul altor simţuri (tactil, auditiv). Etapa asociativă a
recunoaşterii unui obiect ar avea, la rândul său, două stadii: conştientizarea
că obiectul este cunoscut, prin activarea reprezentărilor stocate în memorie,
apoi accesarea cunoştinţelor privitoare la obiectul respectiv. Pacienţii cu
tulburări ale mecanismelor implicate în primul stadiu sunt incapabili nu
numai de identificarea obiectelor familiare dar şi de a le distinge pe acestea
de cele inedite; cei la care sunt perturbate mecanismele celui de-al doilea
stadiu sunt, în schimb, capabili de a repera obiectele familiare dar ignoră
alcătuirea lor9.
 Prosopagnozie (agnozia fizionomiilor) reprezintă incapacitatea de a
recunoaşte persoane familiare,după figura lor, cu conservarea capacităţii de
a identifica aceleaşi persoane după voce, mers, îmbrăcăminte etc. Pacienţii
nu pot distinge, într-o fotografie, feţele unor persoane necunoscute de cele
ale unor persoane presupus cunoscute, putând, în schimb, identifica vârsta,
sexul, expresia feţei. Leziunea cauzatoare este situată clasic occipito-
temporal drept, studiile PET implicând recent, însă, şi girusul
parahipocampic drept10.
 Agnozii vizuo-spațiale.Examinarea gnoziei spaţiale trebuie precedată de un
examen al oculo-motricităţii, cu cercetarea mişcărilor spontane, voluntare
la ordin, a mişcărilor sacadate, a fixării privirii, a mobilităţii privirii etc. Se
urmăreşte orientarea în spaţii familiare, respectiv tipul de dezorientare
(confuzia dreapta-stânga, neglijarea unei părţi a spaţiului), orientarea pe
hartă, desenarea unui plan, aprecierea distanţelor relative şi absolute între
obiecte.
 Simultagnozia. De mult timp, aceasta a fost cunoscută sub numele de
sindrom Balint. Această formă de perturbare a gnozei vizuale se manifestă
prin faptul că pacientul nu poate percepe simultan două imagini, din
moment ce volumul său de percepție vizuală este redus brusc. Desemnează

9
Milner, D (1998). "Streams and consciousness: visual awareness and the brain". Trends in Cognitive
Sciences 2 (1): 25–30.
10
Pinel, John P.J.(2010). Biopsychology (8th ed.). Boston: Allyn & Bacon
incapacitatea de a sesiza în ansamblu o scenă vizuală complexă; pacienţii
par să aibă o “fereastră atenţională îngustă” şi “rătăciri” în câmpul vizual;
ei identifică şi denumesc fără probleme obiecte diseminate în câmpul
vizual dar nu le pot ataşa unei localizări spaţiale definite, deci nu pot
determina poziţiile pe care le ocupă unele obiecte în raport cu altele şi nu
pot interpreta sensul scenei vizuale; o dată pierdute din câmpul vizual
central, obiectele sunt ca şi absente.

Agnozia auditivă.
Caracteristic pentru acest tip de agnozii este : incapacitatea de a identifica sunete,
zgomote sau cuvinte (surditate verbală), incapacitatea de a identifica melodii (amuzie)
cu păstrarea posibilităţii de recunoaştere a ritmului, intensităţii şi a localizării. Apare în
leziunile bilaterale de lob temporal; pot însoţi mai ales crizele convulsive11.

Agnoziile auditive se subdivid în mai multe varietăţi, în funcţie de natura


stimulului:

 agnozii auditive verbale, constând în incapacitatea de identificare a materialului


sonor verbal; există controverse privind încadrarea acestei forme de surditate
verbală în cadrul afaziei Wernicke sau în cel al unei agnozii auditive asociative;
 agnozii auditive nonverbale, reprezentând dificultăţi în capacitatea de a percepe şi
a recunoaşte semnificaţia zgomotelor diverse; însoţesc frecvent surditatea
verbală;
 agnozii muzicale (amuzie receptivă), referindu-se la pierderea specifică a
capacităţii de recunoaştere şi reamintire a stimulilor muzicali; poate fi tonală,
melodică sau ritmică;
 agnozii auditive afective, desemnând dificultatea în distingerea semnificaţiei
intonaţiei frazelor (interogativă, exclamativă);

11 HOLDEVICI, IRINA. Tratat de psihoterapie. Bucureşti: Ed. Trei, 2009.


Agnozia tactilă.
Se referă la imposibilitatea de a recunoaşte obiectele prin palpare, pe baza
calităţilor fizice. Examinarea gnoziei tactile urmăreşte descrierea texturii şi a naturii
materialului obiectelor (hilognozia), a formei obiectului (morfognozia), precum şi
identificarea obiectului ca întreg, denumirea şi întrebuinţarea lui.

Agnoziile tactile se pot grupa în:

 agnozii primare (ahilo- şi amorfognozia),


 agnozii secundare (asimbolia tactilă), constând din tulburări de recunoaştere a
semnificaţiei obiectului (pacientul nu recunoaşte obiectul, deşi morfo- şi
hilognozia sunt intacte),
 agnozii totale, reunind caracteristicile primelor două categorii.

Forme particulare de agnozie tactilă includ:

 astereognozia labio-bucală – dificultate în recunoaşterea obiectelor apucate cu


buzele sau introduse în cavitatea bucală;
 macrostereognozia – în care, deşi pacientul recunoaşte obiectul pe care îl ţine în
mână, îl percepe mai mare decât este în realitate.

Diagnosticare și tratament
Studiul vizează identificarea agnosiei, găsirea cauzelor acesteia. Definirea formei
clinice a agnosiei permite stabilirea localizării procesului patologic în creier.
Principalele metode de diagnosticare sunt:

Studiul pacientului și al familiei sale. Se urmărește stabilirea plângerilor, debutul


bolii, legătura cu traumatismele, infecția, tulburările ceremoniale hemodinamice.

Examen neurologic. In studiul stării neurologice și psihice, împreună cu neurolog


agnozie dezvaluie semne de hipertensiune intracraniană, deficit neurologic focal
(pareze, tulburări senzoriale, tulburări ale nervilor cranieni, reflexe patologice,
schimbări în cogniție), caracteristice bolii subiacente.

Consultarea psihiatrilor. Este necesar pentru a exclude tulburările mintale. Include


examinarea patopsychologică, studiul structurii personalității.
Studii Tomografice. CT, MSCT, RMN ale creierului permit vizualizarea
proceselor degenerative, a tumorilor, focarelor inflamatorii, a zonelor de accident
vascular cerebral, a leziunilor traumatice.

Agnosia este doar un sindrom, un diagnostic sindromic poate avea loc în stadiul
inițial al diagnosticului. Rezultatul studiilor de mai sus ar trebui să fie stabilirea unui
diagnostic complet al bolii subiacente, a cărei imagine clinică include o tulburare a
gnoziei.

Terapia depinde de boala de bază, poate consta în metode conservatoare,


neurochirurgicale, de reabilitare.

Produse farmaceutice vasculare și trombolitice. Este necesar să se normalizeze


fluxul sanguin cerebral. Ischemia cerebrală acută și cronică este o indicație pentru
agenții de prescriere care dilatăază vasele cerebrale (vinpocetină, cinnarizină), agenți
antiplachetari (pentoxifilină). Pentru hemoragie intracraniană se utilizează medicamente
antifibrinolitice pentru tromboză - trombolitice.

Neurometabolit și antioxidanți: glicină, acid gama-aminobutiric, piracetam,


piritinol, oximetiletilpiridină. Ele îmbunătățesc procesele metabolice în țesuturile
cerebrale, cresc rezistența la hipoxie12.

Medicamente anticholinesterazice: rivastigmină, donepezil, ipidacrină.


Normalizează funcțiile neuropsihologice, cognitive.

Terapia etiotropică a encefalitei. În conformitate cu etiologia este antibacterian,


antivirale, medicamente antiparazitare.

Reabilitarea pacienților durează cel puțin trei luni, include

 Psihoterapie. Arterapia, terapia cognitiv-comportamentală care vizează


restabilirea sferei mentale a pacientului, adaptarea la situația în legătură cu
boala.
 Clase cu terapeut de vorbire. Necesar pentru pacienții cu agnosie auditivă,
dislexie, disgrafie.
 Terapia ocupationala. Ajută pacienții să depășească sentimentul de
inferioritate, să distragă atenția de la sentimente, să îmbunătățească
adaptarea socială.
 Tratamentul neurochirurgicale poate fi necesar în cazul leziunilor cerebrale
traumatice, tumorilor cerebrale. Se efectuează pe fundalul terapiei
conservatoare, urmată de reabilitare.
12
https://rum.avanta-medical.com/kakie-agnozii-vam-izvestny.html accesat la data de 06.02.2019
Prevenirea constă în tratarea în timp util a patologiei vasculare, prevenirea leziunilor
capului, a efectelor oncogene și a bolilor infecțioase.

Ca tratament, boala principală este tratată, ceea ce a dus la înfrângerea zonelor


asociative ale cortexului. Există cazuri în care agnosiile trec de la sine, funcțiile pierdute
sunt restaurate de la sine. În formele severe ale bolii, pacienții sunt învățați să se
adapteze la condițiile dificile și să trăiască cu diagnosticul lor. Psihoterapeuții,
neuropsihologii și defectologii lucrează cu pacienți cu forme complexe de agnosie.

Această tulburare este inerentă, indiferent de grupa de vârstă a oamenilor. Cel mai
adesea este văzută în intervalul de zece la 18 ani. Patologia descrisă face parte din
categoria de tulburari destul de rare.

La fel ca și tratamentul, prognosticul depinde de severitatea afecțiunii de bază.


Succesul tratamentului depinde de severitatea bolii subiacente, vârsta pacientului,
oportunitatea tratamentului.
Bibliografie

 DICŢIONARUL LAROUSSE Psihiatrie. https://app.box.com/s/m6yscrjw99se918ol2am


 Dumbrava, A. (2009) “Neuropsihologie”, Iaşi: Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"

 GORGOS, C.; et.al. Dictionar enciclopedic de psihiatrie, vol. I – IV, Ed. Medicala, Bucuresti:
Ed. Medicală, 1987.
 HOLDEVICI, IRINA. Tratat de psihoterapie. Bucureşti: Ed. Trei, 2009.
 https://bodygeek.ro/agnozia-pierderea-capacitatii-de-recunoastere-a-unor-persoane-sau-lucruri
accesat la data de 06.02.2019

 https://monitorulpsihologiei.com/agnozie/ accesat la data 06.02.2019


 https://ro.tpffcelticsociety.com/articles/enfermedades-de-la-a-z/sntomas-de-los-tumores-
cerebrales.html accesat la data de 06.03.2019
 Manualul Merck de diagnostic și tratament/ traducere Adriana Mușat, Grațiela Nițu, Oana
Popescu, București, Ed.All, 2009, Secțiunea 16-Afecțiuni neurologice -1787-1788.

 Milner, D (1998). "Streams and consciousness: visual awareness and the brain". Trends in
Cognitive Sciences 2 (1): 25–30
 Milner, D (1998). "Streams and consciousness: visual awareness and the brain". Trends in
Cognitive Sciences 2 (1): 25–30.
 Pinel, John P.J.(2010). Biopsychology (8th ed.). Boston: Allyn & Bacon
 https://rum.avanta-medical.com/kakie-agnozii-vam-izvestny.html accesat la data de 06.02.2019