Sunteți pe pagina 1din 5
Literatura pentru copii şi tineret 2. Creaţia populară
Literatura pentru copii şi tineret
2. Creaţia populară

UNIVERSITATEA BABEŞ - BOLYAI CLUJ-NAPOCA Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei, Extensia Târgu Mureş Asist. univ. dr. Angela Precup

2.1 Creația populară
2.1
Creația populară

Creaţia populară: folclorul literar şi folclorul literar al copiilor; Specii ale liricii populare accesibile copiilor: doina, cântecul de leagan, poezia descântecelor, colindul, sorcova, Plugusorul etc. Specii ale epicii populare accesibile copiilor: balada, legenda, basmul, snoava Folclorul copiilor: cântece formula, cântece recitative, numaratori ludice, framântari de limba, cântece de joc, pacaleli, literatura aforistica si enigmatica: proverbe si zicatori, ghicitori) prezentare generala;

2.1 Creația populară Crea ţ ia popular ă : folclorul literar ş i folclorul literar al
2.1 Creația populară Crea ţ ia popular ă : folclorul literar ş i folclorul literar al

Caracteristici:

  • - transmitere orală, nu scrisă

  • - autor necunoscut

  • - creație colectivă

  • - unele creații (doina, balada) se cântă

  • - formule tipice, tradiționale

  • - în versuri și proză

2.2 Creația populară Doina – poezie lirică ce exprimă un sentiment de dor, jale, revoltă, dragoste
2.2 Creația populară
2.2
Creația populară

Doina – poezie lirică ce exprimă un sentiment de dor, jale, revoltă, dragoste etc., fiind însoțită de obicei, de o melodie adecvată. Balada – creație epică în versuri ce relatează o acțiune eroică, o legendă, o întâmplare istorică. Legenda – povestire în proză sau versuri care conține elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explică geneza unui lucru, a unei ființe etc., caracterul

aparte al unui eveniment istoric, al unui erou sau fenomen.

Strigătura – specie populară în versuri, cu caracter epigramatic, cu aluzii satirice sau glumețe, ori cu conținut sentimental. Basmul – narațiune populară cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii

omului. Snoava – mică povestire populară cu conținut anecdotic. Proverbul – a învățătură morală populară născută din experiență, exprimată printr-o formulă eliptică sugestivă, de obicei metaforică, ritmică sau rimată.

2.3 Doina
2.3
Doina

Doina - creație lirică specifică poporului român, care exprimă în mod sentimente de dor, de jale, de înstrăinare, de revoltă, tristețe, iubire, ură

2.3 Doina Doina - creație lirică specifică poporului român , care exprimă în mod sentimente de

impotriva asupritorilor, regret, etc.

V. Alecsandri Doina; M. Eminescu Ce te legeni, Doina, Revedere; G.Cosbuc Doina; O. Goga Noi; T. Arghezi Doine, St. O. Iosif Doina, N. Crainic Balada Doinei; Doina mea; L. Blaga La curţile dorului;

De la Nistru pân' la Tissa Tot românul plânsu-mi-s-a,

De la Nistru pân' la Tissa Tot românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbate De- atâta

Că nu mai poate străbate

De-atâta străinătate. Din Hotin şi pân' la mare Vin muscalii de-a călare, De la mare la Hotin Mereu calea ne-o aţin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii,

Şi străinul te tot paşte De nu te mai poţi cunoaşte.

Sus la munte, jos pe vale Şi-au făcut duşmanii cale, Din Sătmar pân' în Săcele

Numai vaduri ca acele.

Vai de biet român săracul!

Îndărăt tot dă ca racul,

Nici îi merge, nici se-

ndeamnă, Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui, Şi-i străin în ţara lui.

Doina de Mihai Eminescu
Doina
de Mihai Eminescu

De la Turnu-n Dorohoi

Curg duşmanii în puhoi

Şi s-aşează pe la noi; Şi cum vin cu drum de fier

Toate cântecele pier,

Zboară păsările toate De neagra străinătate;

Numai umbra spinului

La uşa creştinului.

Îşi dezbracă ţara sânul,

Codrul - frate cu românul

De secure se tot pleacă Şi izvoarele îi seacă - Sărac în ţară săracă!

Cine-au îndrăgit străinii,

Mâncă-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia,

Şi neamul nemernicia!

Ştefane, Măria ta,

Tu la Putna nu mai sta, Las' arhimandritului

Toată grija schitului, Lasă grija sfinţilor În sama părinţilor, Clopotele să le tragă Ziua-ntreagă, noaptea- ntreagă, Doar s-a-ndura Dumnezeu, Ca să-ţi mântui neamul tău! Tu te-nalţă din mormânt, Să te-aud din corn sunând Şi Moldova adunând. De-i suna din corn o dată, Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori, Îţi vin codri-n ajutor, De-i suna a treia oară Toţi duşmanii or să piară Din hotară în hotară - Îndrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorïle!