Unul dintre nutrientii cu rol esential n functionarea mediului acvatic este
azotul. Azotul poate exista sub forma gazoasa (N2 atmosferic, NO2-), dizolvat (NO2-, NO3-, NH4+) sau sub forma "solida" n materia organica. Poluarea cu nitrati provine mai ales din agricultura. Azotul e element esential pentru viata si n ape sufera foarte multe procese chimice si biochimice. Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos si 434y241e cel fixat n compusii organici, grupe ntre care exista continue transformari/tranzitari, formandu-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sanatatii umane: methemoglobinemie la copii, cancer gastric. Sursele de azotati in ape sunt naturale si antropice. Sursele naturale sunt :
Din precipitatii: Oxizi de azot din atmosfera, produsi de fulgere si de
arderea combustibililor fosili; Aportul prin spalarea din roci si cenusa de vegetatie arsa ajunsa in ape;
Din nitrificarea amoniului (prin microorganismele nitrosomonas si
notrosococcus) si a nitritilor (prin nitrobacter);
Din izvoare n urma dizolvarii lor la adancime n roci (nitratul avnd
solubilitate crescuta n ape);
Din eroziunea solurilor ce contin azotat. Aceste surse "naturale" sunt
adesea indirect tot antropice. Surse antropice "directe" sunt cele punctiforme (deversari de ape uzate continnd azotati) si difuze, n
principal azotatii proveniti din agricultura, din ngrasamintele chimice
si din ngrasamintele naturale - gunoi de grajd - aplicate pe cmpuri, sau de la latrine. Dejectiile contin de fapt uree si amoniu, care se transforma n azotat de catre microorganisme prin nitrificare. Pentru zootehnie putem calcula echivalenta aproximativa de productie de dejectii 1,5 vite adulte = 7 porci = 100 gaini ouatoare. Apare frecvent exces pe camp de azotat pe care plantele nu-l pot absorbi, fie pentru ca pe ansamblu cantitatea e prea mare, fie pentru ca a fost aplicata la momentul gresit, n afara perioadei de vegetatie. Acest fapt se ntampla frecvent prin mprastiatul toamna sau iarna a gunoiului de grajd pe camp. (Multe tari interzic gunoirea n perioada 15 octombrie - 15 februarie). Astfel excesul de nitrati ajunge n sol si n ape, pe care le polueaza. ndepartarea nitratilor din apa potabila este scumpa si complicata. S-au experimentat tehnici chimice (schimbatori de ioni) si biochimice sau se recurge la amestecarea apelor contaminate cu altele cu concentratie mai redusa de azotati. Dar e mult mai usor si ieftin sa previi. n plus, pentru surse individuale (fntani) preventia e singura sansa, altfel trebuie abandonate. Exista posibilitatea tehnica de a masura de rutina azotul din sol nainte de nsamntare n timpul si dupa recolta, ceea ce permite aplicarea dozei exacte necesare, fara exces. Trebuiesc analize periodice, nu ajunge ca ai studiat o data acel sol si "stii ce tip este". n apa subterana, NO3 este modificat, transformat de microorganisme, reactioneaza cu fier, sulfati sau bicarbonati etc. Astfel solul este un "filtru" bun dar daca i se depaseste capacitatea, concentratia de azotat va creste brusc. n apele de
suprafata sau subterane sau nu va creste azotatul ci sulfatul pe care l dezlocuieste
din combinatii azotatul! In plus nitratii pe care i tot deversam actualmente n sol vor ajunge n unele acvifere peste doar ani sau decenii, cand ne putem trezi brusc cu o prabusire a calitatii multor ape.6. Azotatii au asupra organismului animal efect de toxicitate prin multe mecanisme, direct sau prin alti compusi pe care i formeaza (azotiti, nitrozamine etc.)