POLUAREA CU NITRAI

Unul dintre nutrientii cu rol esential n functionarea mediului acvatic este

azotul. Azotul poate exista sub forma gazoasa (N2 atmosferic, NO2-), dizolvat
(NO2-, NO3-, NH4+) sau sub forma "solida" n materia organica.
Poluarea cu nitrati provine mai ales din agricultura. Azotul e element
esential pentru viata si n ape sufera foarte multe procese chimice si biochimice.
Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos si 434y241e cel fixat n
compusii organici, grupe ntre care exista continue transformari/tranzitari,
formandu-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea
acviferelor, posibila afectare a sanatatii umane: methemoglobinemie la copii,
cancer gastric.
Sursele de azotati in ape sunt naturale si antropice. Sursele naturale sunt :

Din precipitatii: Oxizi de azot din atmosfera, produsi de fulgere si de

arderea combustibililor fosili; Aportul prin spalarea din roci si cenusa
de vegetatie arsa ajunsa in ape;

Din nitrificarea amoniului (prin microorganismele nitrosomonas si

notrosococcus) si a nitritilor (prin nitrobacter);

Din izvoare n urma dizolvarii lor la adancime n roci (nitratul avnd

solubilitate crescuta n ape);

Din eroziunea solurilor ce contin azotat. Aceste surse "naturale" sunt

adesea indirect tot antropice. Surse antropice "directe" sunt cele
punctiforme (deversari de ape uzate continnd azotati) si difuze, n

principal azotatii proveniti din agricultura, din ngrasamintele chimice

si din ngrasamintele naturale - gunoi de grajd - aplicate pe cmpuri,
sau de la latrine.
Dejectiile contin de fapt uree si amoniu, care se transforma n azotat de catre
microorganisme prin nitrificare. Pentru zootehnie putem calcula echivalenta
aproximativa de productie de dejectii 1,5 vite adulte = 7 porci = 100 gaini
ouatoare.
Apare frecvent exces pe camp de azotat pe care plantele nu-l pot absorbi, fie
pentru ca pe ansamblu cantitatea e prea mare, fie pentru ca a fost aplicata la
momentul gresit, n afara perioadei de vegetatie. Acest fapt se ntampla frecvent
prin mprastiatul toamna sau iarna a gunoiului de grajd pe camp. (Multe tari
interzic gunoirea n perioada 15 octombrie - 15 februarie). Astfel excesul de nitrati
ajunge n sol si n ape, pe care le polueaza.
ndepartarea nitratilor din apa potabila este scumpa si complicata. S-au
experimentat tehnici chimice (schimbatori de ioni) si biochimice sau se recurge la
amestecarea apelor contaminate cu altele cu concentratie mai redusa de azotati.
Dar e mult mai usor si ieftin sa previi. n plus, pentru surse individuale (fntani)
preventia e singura sansa, altfel trebuie abandonate. Exista posibilitatea tehnica de
a masura de rutina azotul din sol nainte de nsamntare n timpul si dupa recolta,
ceea ce permite aplicarea dozei exacte necesare, fara exces. Trebuiesc analize
periodice, nu ajunge ca ai studiat o data acel sol si "stii ce tip este".
n apa subterana, NO3 este modificat, transformat de microorganisme,
reactioneaza cu fier, sulfati sau bicarbonati etc. Astfel solul este un "filtru" bun dar
daca i se depaseste capacitatea, concentratia de azotat va creste brusc. n apele de

suprafata sau subterane sau nu va creste azotatul ci sulfatul pe care l dezlocuieste

din combinatii azotatul! In plus nitratii pe care i tot deversam actualmente n sol
vor ajunge n unele acvifere peste doar ani sau decenii, cand ne putem trezi brusc
cu o prabusire a calitatii multor ape.6.
Azotatii au asupra organismului animal efect de toxicitate prin multe
mecanisme, direct sau prin alti compusi pe care i formeaza (azotiti, nitrozamine
etc.)