Conflictul din Yemen

Yemenul este republic prezidenial, conform constituiei aprobate prin referendum 16

mai 1991. Amendamentele din 29 septembrie 1994 definesc Yemenul drept republic islamic i
aaz Sharia la baza tuturor legilor rii. Activitatea legislativ este exercitat de un parlament
unicameral. Camera Reprezentanilor (301 membri, alei prin vot direct, pentru un mandat de 4
ani). Puterea executiv este exercitat de preedinte. eful statului : preedintele (ales prin vot
direct, pentru un singur mandat de 5 ani).
Haosul din tara saracita a zadarnicit lupta dusa de SUA impotriva unei divizii cheie a
gruparii teroriste al Qaida, care a exploatat vidul de putere, in incercarea de a-si extinde
influenta, subliniaza o analiza CNN, in care sunt prezentate punctele cheie din Yemen, pe masura
ce luptele continua.
Partide politice: Congresul General al Poporului, Partidul Ishah Yemenit (fondat n
1990),Partidul Socialist (fondat n 1978). n urma unei revolte populare ce a nceput n 2011,
preedintele Ali Abdullah Saleh a demisionat, ns va mai conduce statul pn pe date de 21
februarie 2012, cnd se vor organiza alegeri prezideniale, Mansour Hadi fiind pentru ceva timp
preedinte interimar.

ISTORIE
Pe 23 noiembrie 2011, dictatorul siit Ali Abdullah Saleh renunta la putere, dupa luni

intregi de proteste, in favoarea vicepresedintelui sunit Mansour Hadi.

In aprilie 2014, dupa zeci de atacuri cu drone ale armatei americane, reteaua terorista Al
Qaida in Peninsula Araba pare mai puternica decat oricand. Liderul acestui grup apare pe 15
aprilie intr-o inregistrare video, adresandu-se unui grup de luptatori in aer liber, undeva in
Yemen.

In septembrie 2014, violente izbucnesc in capitala Sanaa, dupa ce rebeli siiti Houthi, care
detin puterea de facto in nordul tarii, cer detronarea guvernului sunit. Dupa ciocnirile armate,
rebelii ocupa cladiri guvernamentale, sedii de ministere si televiziunea de stat.
Pe 9 octombrie 2014, conflictul escaladeaza pe falia religioasa, dupa ce Al Qaida
deruleaza un atentat sinucigas impotriva unei manifestatii a rebelilor Houthi. Violentele
escaladeaza intre siitii Houthi si triburile sunite, aliate retelei Al Qaida.
In ianuarie 2015, rebelii Houthi reusesc sa ocupe palatul prezidential si sa il plaseze in
arest la domiciliu pe presedintele Hadi. Luna urmatoare, statele occidentale isi retrag personalul
diplomatic si militar din Yemen. Presedintele Hadi reuseste sa scape din arest si fuge in sudul
tarii, anuntand ca isi retrage demisia.

In martie 2015, conflictul marcheaza o noua turnura odata cu mai multe atentate cu
bombe impotriva unor moschei frecventate de rebelii siiti Houthi in Sanaa. Raspunderea e
revendicata de gruparea sunita Statul Islamic. Luptele se extind catre sud, unde se refugiase
presedintele Hadi. Pe 26 martie, Arabia Saudita, cea mai mare putere sunita din Orientul
Mijlociu, declanseaza operatiuni militare in Yemen, de teama extinderii influentei Iranului (cea
mai mare putere siita din regiune) in aceasta tara, prin intermediul rebelilor siiti.

CINE SUNT REBELII HOUTHI

Houthi este o grupare siita care isi are originile in grupul Shabab al-Mumanin (Tineretul

Credincios) care opera la inceputul anilor 1990. Scopul grupului era sa readuca in prim plan
ramura Zaidi a Islamului Siit, care fusese oprimata si marginalizata de guvernele yemenite de la
razboiul civil din 1960. Ironia face ca fostul dictator Ali Abdullah Saleh sa faca parte din aceeasi
minoritate religioasa, Zaidi. Numele vine de la liderul acestei miscari, Hussein al-Houthi, care a
organizat proteste masive impotriva SUA dupa invazia din Irak din 2003. Fortele armate
yemenite l-au ucis pe al-Houthi, dar gruparea este condusa, in prezent, tot de rude ale acestuia.
Grupul Houthi a sustinut detronarea dictatorului Saleh in 2011, s-a inarmat in haosul
post-revolutionar, dar s-a trezit, din nou, marginalizat de la putere de catre suniti. Niciun
reprezentant al siitilor nu a fost numit in guvernul de tranzitie, respectiv de uniune nationala, asa

cum se dorea. Pe parcursul anilor 2013 si 2014, guvernul yemenit a organizat mai multe runde de
negocieri in care a incercat sa gaseasca un consens national, dar gruparea Houthi nu a fost
invitata, in ciuda faptului ca detinea din ce in ce mai multa putere in tara.
Deocamdata nu e clar daca rebelii au atata putere militara incat sa cucereasca intreaga
tara, inclusiv provinciile din sud unde s-a retras guvernul yemenit. Dar chiar si asa, perspectiva
unui indelungat razboi civil se profileaza la orizont. Cert e ca conflictul intern nu este unul de tip
regim vechi versus rebeli, ci unul de tip ramasite ale vechiului regim si rebeli sectanti impotriva
unui guvern, teoretic, sprijinit de comunitatea internationala.

CE ROL JOACA IRANUL?

Arabia Saudita si alte state sunite din regiune au afirmat, in repetate randuri, ca rebelii

Houthi reprezinta interpusi ai regimului siit iranian. Rebelii insisi neaga aceasta acuzatie, precum
si pe cea ca ar primi sprijin militar si financiar de la iranieni. Anul trecut, Reuters intervieva
oficiali din Arabia Saudita, Yemen si Iran care afirmau la unison ca Teheranul este implicat cu
sprijin financiar, cu arme si pregatire acordate rebelilor Houthi.
Un oficial iranian a afirmat chiar ca ar fi mai multe sute de membri ai Garzilor
Republicane in Yemen si ca rebeli Houthi ar fi fost si ei in Iran pentru training. Garzile iraniene
sunt active cu mai multe grupari siite, cel mai adesea in Irak si Liban. E greu de spus daca si in
ce masura aceste acuzatii sunt adevarate. Unii analisti presupun ca legaturile Houthi cu Iranul au
fost exagerate de statele sunite din regiune pentru a primi mai multa asistenta de la SUA.
Rdcinile conflictului ndelungat care a fcut ravagii n Yemen pot fi regsite n perioada
colonial. n anul 1839, oraul Aden din sudul rii a fost ocupat de britanici. Odat cu
inagurarea canalului Suez, n 1869, Yemen a cptat o mare importan strategic. n anul 1918,
a devenit regat independent. n urmtoarele decenii, au avut loc confruntri repetate ntre Adenul
sunnit, antiregalist i prooccidental, i Sanna iit i conservatoare. Dup moartea imamului
Ahmed, n anul 1962, un grup de ofieri au abolit monarhia i au proclamat Republica Arab
Yemen. Rzboiul de opt ani despre susintorii monarhiei i republicani s-a ncheiat cu victoria
celor din urm. n 1967, Frontul Naional de Eliberare a proclamat Republica Popular a
Yemenului de Sud, ceea ce a condus, n realitate, la divizarea rii. n anii care au urmat, au avut
loc confruntri frecvente ntre statele nvrjbite. n cele din urm ns, problemele economice au

forat reunificarea Yemenului, care a avut loc la 22 mai 1990. Situaia intern, agravat de starea
deplorabil a economiei, este instabil i a dus la izbucnirea unui nou rzboi civil.
Deci, conflictul din Yemen este vazut de multi in pericol de a deveni
un razboi intre Arabia Sauditadominata de sunniti si Iranul in care siitii sunt majoritari. O coalitie
condusa de sauditi, aliati cu Statele Unite, a intreprins atacuri aeriene impotriva militiilor Houthi,
care sunt aliniate cu Iranul.

Student: Oros Madalina

Stiinte Politice, An II