Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vol3.2 Lucrari de Drum DN5 PT
Vol3.2 Lucrari de Drum DN5 PT
MAI 2009
Intocmit :
Verificat:
Manager de Proiect
Sef Echipa
Proiectare
Rev.
........................
....
00
Mai 2009
Memoriu Tehnic
Volumul 2
Volumul 2.1.1
Volumul 2.1.2
Volumul 2.2
Volumul 2.3
Volumul 2.4
Volumul 2.5
Volumul 3
Caiet de Sarcini
Volumul 4
Volumul 5
Volumul 5.1
Volumul 5.2
Volumul 5.3
Parti Desenate
Planse Generale si Lucrari Conexe
Profile Transversale
Lucrari de Pod
Volumul 6
Volumul 6.1
Volumul 6.2
Volumul 6.3
Volumul 6.4
Volumul 6.5
Intocmit:
Ing. Mircea Radulescu
Verificat:
Ing. Armando Pezzoni
(km.7+573 km.19+220)
PROIECT TEHNIC LA NIVEL DE DETALII DE EXECUTIE
CAIET DE SARCINI
VOLUMUL 3.2 - LUCRARI DE DRUM
1.
LUCRARI DE TERASAMENTE
2.
STRATURI DE FORMA
3.
4.
5.
6.
7.
GEOCOMPOZIT NU SE APLICA
8.
9.
Intocmit:
Ing. Mircea Radulescu
Verificat:
Ing. Armando Pezzoni
1.
LUCRARI DE TERASAMENTE
LUCRARI DE TERASAMENTE
CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I
I. 1. DOMENIU DE APLICARE
I. 2. PREVEDERI GENERALE
II. MATERIALE FOLOSITE
II. 1. PAMANT VEGETAL
II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
II. 5. APA DE COMPACTARE
II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR
III. 2. LUCRARI PREGATITOARE
III. 3. MISCAREA PAMANTULUI
III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR
III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR
III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
III. 9. FINISAREA PLATFORMEI
III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE
III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
IV. RECEPTIA LUCRARII
IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
IV. 3. RECEPTIA FINALA
V. MASURARE
V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA
2
2
2
3
3
3
3
3
3
4
4
4
5
6
7
9
9
14
15
15
15
15
16
19
19
20
20
21
21
22
I. G E N E R A L I T A T I
I. 1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor
pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El
cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea
debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea
lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
I. 2. PREVEDERI GENERALE
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS
2914 si alte standarde si normative In vigoare, la data executiei, in masura in
care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare
autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului si in conformitate cu
prevederile contractului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va adopta masurile tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va tine evidenta zilnica a volumelor de terasamente
executate, precum si inregistrarile de calitate privind rezultatele testelor
efectuate.
In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului
caiet de sarcini Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si
luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
Tabel 1.a
Tabel 1.b
Tabel 2
Nr.
crt
Caracteristici care se
verifica
Frecvente minime
Metode de
determinare
conform
STAS
Granulozitate
In functie de heterogenitatea
pamantului
1913/5-85
Limita de plasticitate
1913/4-86
Densitate uscata
maxima
1913/3-76
Coeficientul de
neuniformitate
Caracteristicile de
compactare
Umflare libera
Sensibilitate la inghet,
dezghet
730-89
Pentru pamanturile folosite in
rambleurile din
spatele zidurilor si pamanturile folosite
la protectia rambleurilor, o incercare la
fiecare 1.000 mc
O Incercare la fiecare: - 2.000 mc
pamant pentru
1913/13-83
1913/12-88
1709/3-90
rambleuri
- 250 ml de drum
in debleu
8
Umiditate
1913/1-82
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase,
nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide)
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate
si de adancimea debleurilor
Roci stancoase nealterabile
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea
favorabila in ce priveste stabilitatea
INCLINAREA TALUZURILOR
1,0 : 1,5
1,0:1,0...1,0:0,5
1,0:0,1
1,0:1,5...1,0:1,0
1,0:0,1
de la 1,0:0,1 pana la pozitia
verticala sau chiar In consola
Tolerante admise
Roci necompacte
Roci compacte
+/- 3 cm
+/- 5 cm
+/- 5 cm
+/- 10 cm
+/- 10 cm
variabil In functie de natura
rocii
10
11
Pamanturi
Necoezive
Coezive
Imbracami
nti
permanent
e
Imbracaminti
semipermane
nte
Imbracami
nti
permanent
e
Imbracaminti
semiperman
ente
100
95
95
92
97
92
93
90
b. In corpul rambleurilor, la
adancimea sub
patul drumului: h 0,50 m
0,5 < h 2,00 m
h > 2,00 m
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
c. In debleuri, pe adancimea de
30 cm sub
patul drumului
100
100
100
100
a. Primii 30 cm ai terenului
natural sub un
rambleu, cu Inaltimea: h
2,00 m
h>
2,00 m
12
cum
Tabel 6
Denumirea Incercarii
Incercarea Proctor
Frecvenaa minimala a
Incercarilor
1 la 5.000 m3
Observatii
Pentru fiecare tip de
pamant
Determinarea continutului de
apa
1 la 250 ml de platforma
pe strat
Determinarea gradului de
compactare
3 la 250 ml de platforma
pe strat
13
H
(max m)
Nisipuri
10
terenului
10o
de fundatie
15o
60
10
30
60
10
30
3,00
4,00
3,00
5,00
6,00
4,00
60
80
8,00
10,00
(m)
6,00
14
1:10
2,00
3,00
2,00
4,00
5,00
3,00
5,00
6,00
7,00
1:5
1,00
2,00
1,00
2,00
3,00
2,00
3,00
4,00
5,00
1:3
1,00
2,00
1,00
2,00
3,00
4,00
15
16
17
18
19
Tabel 9
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
20
350
400
450
21
22
23
V. MASURARE
V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini
sunt urmatoarele:
E1a
E2a
E2b
E4a
E6a
E7a
E10a
E11a
E5a
E12a
E3a
E3b
24
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de
publicat In MO 397/24.08.2000
inchidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie in vederea
executarii de lucrari in zona drumului
public si/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998
III. STANDARDE
STAS 730
STAS 1243
STAS 1709/1
STAS 1709/2
- Teren
de
fundare.
Clasificarea
identificarea pamanturilor.
-
si
25
inghet-
STAS 1913/1
- Teren
de
umiditAtii.
fundare.
STAS 1913/3
STAS 1913/4
STAS 1913/5
- Teren
de
granulozitatii.
fundare.
Determinarea
Determinarea
STAS 1913/12
STAS 1913/13
STAS 1913/15
STAS 2914
26
2. STRATURI DE FORMA
STRATURI DE FORMA
CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
I. 2. PREVEDERI GENERALE
II. CONDITII TEHNICE
II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
III. MATERIALE FOLOSITE
III. 1. PAMANTURI
III. 2. VAR
III. 3. ZGURA GRANULATA
III. 4. CIMENT
III. 5. APA
III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT
IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI
NECOEZIVE
IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA
EXISTENTA
IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT
COEZIV STABILIZAT MECANIC
IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT
COEZIV TRATAT CU VAR
IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT
COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR
IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT
COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT
IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
V. RECEPTIA LUCRARILOR
V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA
LUCRARILOR
V. 3. RECEPTIA FINALA
VI. MASURARE
VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
ANEXA - STRATURI DE FORMA
2
2
2
3
3
3
3
5
6
7
7
7
9
9
9
9
10
10
10
10
11
11
13
13
15
15
16
17
18
18
18
18
18
19
19
20
I. G E N E R A L I T A T I
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie
sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea
superioara a terasamentelor drumurilor publice.
Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la
constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu.
Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
- pamanturi necoezive;
- impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum 10 cm;
b. materiale coezive:
- pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);
- pamanturi coezive tratate cu var;
- pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var;
- pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment.
Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de cariera, material
pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor
utiliza la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var sau cu var-ciment se
aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente,
daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2.
I. 2. PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul va asigura adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si
aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
De asemenea va efectua, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va tine evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a
probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala
Antreprenorului.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor,
ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile
respective au fost receptionate pe faze de executie.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici; acestea
difera numai prin compozitia granulometrica.
DENUMIREA
PAMANTURILOR
2
Foarte
Argila groasa
coezive
Tabel 1
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA
GRANULOMETRICA
Argila %
Praf %
Nisip %
< 0,005 mm
0,005...0,05mm
0,05...2 mm
3
4
5
< 60
variabil
variabil
I.P.
6
> 35
Argila
35...60
< 30
25...35
Argila prafoasa
35...50
15...35
Argila nisipoasa
30...60
> 30
15...35
30...35
> 30
15...25
Praf argilos
15...30
< 30
10...25
15...30
> 30
5...20
Slab
Praf
0...15
< 30
5...15
coezive
Praf nisipos
0...15
> 30
0...10
Nisip argilos
15...30
5...20
Nisip prafos
0...15
0...10
Coezive
Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila
sau nisip.
. Pamanturi necoezive
Tabel 2
VALOAREA LIMITA
100 mm
continua
60 %
7
3%
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare
cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina
materii organice in procent mai mare de 5%.
III. 2. VAR
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:
- var nehidratat macinat, conform STAS 9310
- var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform
prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane
cisterna sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport
acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri
metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme
curate.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri,
pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au
indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai
mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi,
bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie
(brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare
a calitatii care se va pastra in registrul de santier.
Tabel 4
CARACTERISTICI
Oxid de calciu si magneziu
(CaO + MgO) totali,
%, min.
Oxid de magneziu (MgO), %, max.
Dioxid de carbon (CO2),
%, max.
Trioxid de sulf (SO2),
%, max.
Durata de stingere determinata pe probe luate in
timpul incarcarii lotului, (tu), minute
Temperatura finala de stingere determinata pe
probe luate in timpul incarcarii lotului, (Tmax), C
Finetea de macinare, rest pe sitele:
- 0,09
%
- 0,20
%
Densitate aparenta,
kg/dm3
Randament in pasta,
dm3/10 kg
Apa libera,
%
Var nestins,
macinat
CL 90
CL 80
90
80
80
90
80
1)
< 10
5
4
2
< 15
> 60
< 15
> 50
<7
<2
-
SR EN
196-22)
SR ENV
459-23)
> 60
> 50
Metoda
de
incercare
<7
<2
0,30,6
> 26
<2
SR EN
459-2
1)
Conditii de admisibilitate
1,5
7,0
2,0
Modul chimic
CaO + MgO
--------------------- ,
SiO2
Modul chimic
CaO
----------- ,
SiO2
Metoda de verificare
SR EN
196-2
min.
1,10
min.
1,1
SR 648
pct.5.2
Umiditate de referinta, %
16,0
STAS 4242/1
Structura
Impuritati
granule sticloase
nu se admite prezenta bucatilor compactate: pamant,
pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsita de incluziuni
metalice
Tabel 6
Material
1
Actiunea, procedeul de
verificare sau caracteristicile ce
se verifica
2
Compozitia granulometrica
Pamanturi
necoezive
sau deseuri de
cariera
Pamanturi
necoezive sau
material pietros
aluvionar
Var
Zgura granulata
Inainte de
utilizare
4
-
STAS 1243
O proba pe
schimb
STAS 1913/1
Umiditate
Compozitia granulometrica
Echivalentul de nisip
Umiditate
O proba pe
schimb
O proba pe
schimb
Timpul de priza
Rezistente mecanice la 7 zile
Rezistente mecanice la 28 zile
Prelevarea de contra-probe care
se pastreaza minim 45 zile
(pastrate in cutii metalice sau
pungi de polietilena sigilate)
Starea de conservare numai daca
s-a depasit termenul de
depozitare sau au intervenit
factori de alterare
Metode de
determinare
conform
5
STAS 1913/5
STAS 1913/4
Constanta de volum/stabilitate
Ciment
La aprovizionarea materialelor
3
In functie de heterogenitatea
pamantului insa cel putin o
incercare la 1000 mc
Preliminar si la schimbarea
sursei de aprovizionare
Indice de plasticitate
Pamanturi
coezive
FRECVENTA MINIMA
STAS
730
STAS 4606
STAS 730
STAS 4606
SR EN 459-2
-
SR EN 196-3
SR EN 196-1
Doua
determinari pe
siloz (sus si jos)
SR EN 196-6
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele
denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si
recompactare).
IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA
EXISTENTA
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri
se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare
pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95% din
punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT
MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic
este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri
existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%
- echivalentul de nisip EN > 30%
- granulozitatea intre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7
- umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13
- continutul in elemente moi si gelive, max 5%
- sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 7
Domenii de
granulozitate
0,16
0,5
6,3
16
25
63
min
12
18
31
53
65
100
max
12
20
28
43
67
98
100
100
0 - 63
10
Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea
stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului
folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi
pct.10.6).
Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului,
cu ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de
compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca
continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu
rectificare manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede,
cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea
unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare
si de min. 95% in toate punctele de masurare.
Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va
realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze
sa se realizeze o panta transversala de 10-12%.
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu
poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa
vibratoare.
IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT
COEZIV TRATAT CU VAR
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2...4% raportat la masa
pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in
functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt
determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare
domeniului umed.
Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor
stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete
cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere.
11
Tabel 8
Denumirea
pamanturilor
Pamanturi foarte
coezive si coezive
Pamanturi slab coezive
Umiditatea
pamantului
De la Wopt + 4...7 %
pana la Wopt +12...15%
Sub Wopt + 4...7 %
De la Wopt + 4...7 %
pana la Wopt +12...15%
Sub Wopt + 4...7 %
var bulgari
var stins
pulbere
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul
de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea
optima de compactare Wopt +10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2% pentru
fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier
decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin
compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,
Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai
multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si pe toata
latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelor:
dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant
grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat
umiditatea optima de compactare
componenta atelierului de compactare
intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se
inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele
operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul
repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var
stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare
a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se
continua amestecarea pana la stingerea totala a varului;
12
Rc la 14 zile in
N/mm min
1,2
1,0
0,35
0,50
13
14
15
prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele
de masurare.
IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se
efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in tabelul 10.
Tabel 10
Actiunea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verifica
Respectarea proceselor tehnologice
Umiditatea materialelor granuloase
Umiditatea pamantului dupa imprastiere
Umiditatea amestecului de pamant cu material
granular
Granulozitatea amestecului de pamant cu
material granular
Dozajul de var si de ciment
Umiditatea amestecului de var, ciment si
pamant
Gradul de sfaramare al pamantului dupa
amestecare cu var- ciment si omogenizare a
amestecului
Dozajul de zgura granulata
Gradul de sfaramare al pamantului dupa
amestecarea cu zgura granulata si var
Gradul de sfaramare al pamantului dupa
amestecarea cu var-ciment
Umiditatea amestecului de pamant cu zgura
granulata si var
Umiditatea amestecului de pamant cu varciment
Gradul de compactare al stratului de forma
Respectarea uniformitatii grosimii stratului de
forma
Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile
a pamantului stabilizat
A
B
C
D
E
F
Frecventa minima
permanent
zilnic si ori de cate ori
este necesar
zilnic si ori de cate ori
este necesar
zilnic si ori de cate ori
este necesar
cel putin 3 probe la
1000 mc
zilnic si ori de cate ori
este necesar
zilnic
Metoda de
verificare
conform
1913/1
1913/1
1913/1
10473/2
10473/2
1913/1
1913/5
10473/2
1913/1
1913/1
10473/2
1913/15
-
x
x
10473/2
- strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera, material pietros de balastiera
- strat de forma din impietruiri existente
- strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
- strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
- strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var
- strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment
16
17
V. RECEPTIA LUCRARILOR
V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile art.3, 9, 10 si 17.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele
recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA
LUCRARILOR
Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii
lucrari conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate,
fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul
executiei lucrarilor.
V. 3. RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea
perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.
18
VI. MASURARE
VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:
R1a.1 STRAT DE FORMA DIN PAMANT TRATAT CU VAR 20cm
19
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
III. STANDARDE
SR EN 196-2
SR EN 459-2
SR 648
Zgura granulata
cimentului.
STAS 730
STAS 1243
STAS 1913/1
de
furnal
pentru
industria
20
STAS 1913/4
Teren de fundare.
plasticitate.
STAS 1913/5
STAS 1913/13
STAS 1913/15
STAS 4242/1
STAS 4606
STAS 8840
STAS 10.473/2
STAS 12.253
SR EN 132 82
Determinarea
limitelor
de
21
I. G E N E R A L I T A T I
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia
si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din
sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de
materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de
fundatie realizat conform STAS 6400.
I. 2. PREVEDERI GENERALE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul
sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza
conform prevederilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm.
Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare
autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, si alte verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala
Antreprenorului.
II. MATERIALE
II. 1. AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast
amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau
inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant,
carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
In conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul
amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa
indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CARACTERISTICI
Sort
Continut de fractiuni %
Sub 0,02 mm
Sub 0,2 mm
0-1 mm
0-4 mm
0-8 mm
0-16 mm
0-25 mm
0-50 mm
0-63 mm
Granulozitate
Coeficient de
neuniformitate (Un)
minim
CONDITII DE ADMISIBILITATE
COMPLETAREA
SISTEMULUI RUTIER
AMESTEC
FUNDATII
LA INGHETOPTIM
RUTIERE
DEZGHET
-STRAT DE FORMA0-63
0-63
0-63
max. 3
4-10
12-22
26-38
35-50
48-65
60-75
85-92
100
max. 3
3-18
4-38
16-57
25-70
37-82
50-90
80-98
100
Conform figurii
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
STAS 1913/5
max. 3
3-33
4-53
16-72
25-80
37-86
50-90
80-98
100
15
STAS
4606
15
30
30
30
30
50
50
STAS
730
Balastul amestec
optimal se poate obtine fie prin amestecarea
sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, daca indeplineste
conditiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului
amestec optimal sunt aratate in tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu
de
granulozita
te
Limita
0,2
25
63
3
Inferioara
0-63
superioar
a
12
28
35
60
100
10
22
38
50
75
100
Tabelul 1
II. 2. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec
optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest
din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
0
1
Actiunea, procedeul de
verificare
sau caracteristici ce se
verifica
1
Examinarea datelor inscrise
in certificatul de calitate
sau certificatul de garantie
Determinarea
granulometrica.
Echivalentul de nisip.
Neomogenitatea balastului
La aprovizionare
2
La fiecare lot
aprovizionat
Metoda de
determinare
La locul de punere
in opera
3
conform
O proba la fiecare
lot aprovizionat, de
500 tone, pentru
fiecare sursa (daca
este cazul pentru
fiecare sort)
Umiditate
Rezistente la uzura cu
masina tip Los Angeles
(LA)
O proba la fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare
sursa (sort) la
fiecare 5000 tone
STAS
4606
O proba pe schimb
(si sort) inainte de
inceperea lucrarilor
si ori de cate ori se
observa o
schimbare cauzata
de conditii
meteorologice
-
STAS
730
STAS
4606
STAS
730
DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU CARACTERISTICA,
CARE SE VERIFICA
Determinarea umiditatii de
compactare si corelatia umiditatii
Determinarea gradului de
compactare prin determinarea
greutatii volumice in stare uscata
zilnic
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
STAS
1913/13
STAS
4606
STAS
1913/15
STAS
12.288
Normativ
CD 31
10
11
Tabel 5
Grosimea
stratului de
fundatie din
balast sau balast
amestec optimal
h (cm)
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Strat de forma
Conform
STAS 12.253
185
163
144
129
118
109
101
95
89
sa
indeplineasca conditiile de
12
stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia
din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie,
valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de + 2,0 cm;
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de + 1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.
13
VII. MASURARE
VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:
R1a
14
publicat in MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
III. STANDARDE
SR 662
STAS 730
STAS 1913/1
STAS 1913/5
STAS 1913/13
STAS 1913/15
STAS 4606
STAS 6400
STAS 12288
15
I. G E N E R A L I T A T I
I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia
straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale
drumurilor publice si ale strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite
de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat.
I.2. PREVEDERI GENERALE
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor
STAS 6400.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul
de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat
de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, asa cum se prevede la
pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind
grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si
aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala
Antreprenorului.
II. MATERIALE
II. 1. AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80:
balast 0-63 mm in stratul inferior;
piatra sparta 40-80 mm in stratul superior;
split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior;
nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie.
b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul
drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63
mm, pentru substratul drenant;
piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior
este de macadam sau de beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile
de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662
CARACTERISTICI
5
-
Tabel 2
BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662
CARACTERISTICI
Sort (ochiuri patrate)
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm
- 0...63 mm
Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
Echivalent de nisip (EN), min.
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max.
Conditii de admisibilitate
0-63
3
100
Conform figurii 1
15
30
50
Figura 1
Tabel 3
PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 667
Sort
Savura
Caracteristica
Continut de granule:
- raman pe ciurul superior
(dmax), %, max.
- trec prin ciurul inferior
(dmin), %, max.
Continut de granule alterate, moi,
friabile, poroase si vacuolare, %,
max.
Forma granulelor:
- coeficient de forma, %, max.
Coeficient de impuritati:
- corpuri straine, %, max.
- fractiuni sub 0,1 mm,%, max.
Uzura cu masina tip Los Angeles, %,
max.
Rezistenta la actiunea repetata a
sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5
cicluri, %, max.
0-8
10
10
10
10
10
35
35
35
1
-
1
3
30
1
nu este cazul
corespunzator clasei rocii
conform tabelelor 2 si 3 din
SR 667
3
nu este cazul
Conditii de admisibilitate
0 - 40
0 - 63
3
3
3...14
2...14
42...65
35...55
2040
2040
sa se inscrie intre limitele din tabelul 5
si conform figurii 2
30
30
6 pentru split
3 pentru piatra sparta mare 40-63
Figura 2
Tabel 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate
Domeniu de
granulozitate
0 .... 40
0 .... 63
0,1
0,2
16
25
40
63
infer.
12
28
42
60
75
90
super.
10
14
30
50
65
80
90
100
infer.
20
31
48
60
75
90
super.
10
14
27
42
55
70
80
90
100
Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE
SE VERIFICA
Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate sau certificatul
de garantie
Corpuri straine:
- argila bucati
- argila aderenta
- continut de carbune
Continutul de granule alterate, moi,
friabile, poroase si vacuolare
Granulozitatea sorturilor
Forma granulelor pentru piatra sparta
Coeficient de forma
Echivalentul de nisip (EN numai la
produse de balastiera)
Rezistenta la actiunea repetata a
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5
cicluri
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune la piatra sparta in stare
saturata la presiune normala
Uzura cu masina tip Los Angeles
FRECVENTA MINIMA
la aprovizionare
la locul de punere
in opera
METODE DE
DETERMINARE
CONF.
STAS 4606
SR 667
STAS 730
STAS 730
STAS 730
STAS 4606
STAS 730
STAS 730
10
QS-
11
12
Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu
un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din
piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7, cu
frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
compozitia granulometrica a agregatelor
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 7
Nr.
crt
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE
CARE SE VERIFICA
Incercarea Proctor modificata
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea umiditatii de compactare
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea grosimii stratului compactat
- toate tipurile de straturi
Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S
- toate tipurile de straturi
Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumice pe teren
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal
Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata
compresorului
Determinarea capacitatii portante la nivelul superior
al stratului de fundatie
- toate tipurile de straturi de fundatie
FRECVENTE MINIME
LA LOCUL DE PUNERE
IN LUCRU
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
STAS 1913/13
STAS 1913/1
STAS 1913/15
STAS 12288
STAS 6400
Normativ
CD 31
13
14
15
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
II.REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31
16
III. STANDARDE
SR 662
SR 667
STAS 730
STAS 1913/1
STAS 1913/13
STAS 1913/15
STAS 4606
STAS 6400
STAS 12.288
17
I. G E N E R A L I T A T I
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia
si receptia straturilor de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la
cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde
conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 7970, care trebuie sa fie
indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii
materialelor si al straturilor executate.
Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea
drumurilor publice si a strazilor precum si la constructia drumurilor de
exploatare.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor de baza
executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi
realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la
cald in centrale si puse in opera mecanizat.
Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt de urmatoarele tipuri:
- tip AB1, cu agregate mijlocii (22%47% granule cu dimensiunea
peste # 4 mm);
- tip AB2, cu agregate mari (37%66% granule cu dimensiunea
peste # 4 mm).
Aleegerea tipului de mixtura se face de catre proiectant.
Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se
aplica pe un strat suport care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de
STAS 6400.
CARACTERISTICI
2
3
4
5
6
II
III
IV-V
max. 10
311
(2...10)
4
nu se foloseste
100 - criblura
35 - criblura
65 - pietris concasat
100 - pietris concasat
100 - pietris sortat
Figura 1
Tabel 2
Clasa
tehnica a
drumului
I
(Autostrazi)
Categoria
tehnica a
strazii
I
II
III
IV-V
II
III
IV
II. 2. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda
prevederilor STAS 539 si sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80%
- umiditatea
max. 2%.
Observatie:
Figura 2
Tip AB1
Tip AB2
3,5...5,0
3,3...4,8
3,6...5,4
3,4...5,0
Bitum tip
Tip AB1
Tip AB2
Clasa tehnica a drumului si/sau categoria tehnica a strazii
I, II si III
IV si V
I, II si III
IV si V
A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALL
Stabilitatea la 60oC,
D 60/80
5,0
4,5
5,5
5,0
kN, min.
D 80/100
4,5
4,0
5,0
4,5
Indicele de curgere,
D 60/80
1,5-4,0
1,5-4,5
1,5-3,5
1,5-4,0
mm
D 80/100
1,5-4,5
1,5-4,5
1,5-4,0
1,5-4,5
Absorbtie de apa,
28
28
% vol.
Densitatea aparenta,
D 60/80
2200
2200
kg/m3, min.
D 80/100
B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURI
Rezistenta
la D 60/80
2,5
2,5
compresiune
la 22oC, N/mm2, min
D 80/100
Reducerea rezistentei la D 60/80
compresiune la 22oC,
30
30
dupa 28 zile de pastrare D 80/100
in apa, % max.
Absorbtia de apa,
D 60/80
210
210
% vol.
D 80/100
Densitatea aparenta,
D 60/80
2150
2150
kg/m3, min.
D 80/100
10
11
NOTA: *
160170
min. 150
min. 145
min. 105
12
Tabel 8
Nr
cr
t
Categoria
controlul
ui*
A
B
Studiul compozitiei
Controlul reglajului
instalatiei de preparare
inclusiv stabilirea duratei
de malaxare
Verificar
i
conform
pct.
Frecventa controlului
sau a
incercarii
pentru fiecare tip de
produs
20.2.1
la inceputul fiecarei
zile de lucru si
inaintea inceperii
fabricatiei fiecarui tip
de produs
Controlul regimului
termic de preparare a
mixturilor asfaltice
20.2.2
permanent
Verificarea respectarii
compozitiei mixturii
asfaltice prestabilita
20.2.4
zilnic
Verificarea calitatii
mixturii asfaltice
20.2.5
13
14
15
Tabel 9
Nr.crt.
Caracteristici
Tipul mixturii
AB1
AB2
2150
2150
210
210
96
96
16
2 utilaje de compactare
un utilaj de
compactare
Compactor cu pneuri
de 160 kN
Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
12
14
17
18
19
FAZA DE
EXECUTIE
In timpul
executiei
La
straturile
executate
Etalonarea atelierului de
compactare
CATEGORIA DE
CONTROL
A
B
C
x
x
Controlul ocazional de
compactare prin carote
Reglajul de suprafata:
controlul cantitatii medii
asternute
Reglarea nivelmentului
Controlul denivelarilor
FRECVENTA CONTROLULUI
permanent
la inceputul exec. lucrarilor
apoi cnd la un control
ocazional se constata o
compactare neconforma
o carota la fiecare 250 ml
de banda
zilnic si la sfrsitul lucrarilor
de santier
in fiecare punct indicat de
Inginer
in fiecare punct indicat de
Inginer
20
21
22
VII. MASURARE
VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini
sunt urmatoarele:
R4a.1 AMORSAJ CU EMULSIE CATIONICA CU RUPERE RAPIDA 0,9 kg/mp
R7a
23
Norme
privind
incadrarea
in
categorii a drumurilor de interes national.
Norme
metodologice
privind
conditiile de
inchidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie in vederea
executarii de lucrari in zona drumului
public si/sau pentru protejarea drumului.
publicat in MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
Norme
muncii.
generale
de
protectia
Norme
privind
exploatarea
intretinerea drumurilor si podurilor.
si
III. STANDARDE
STAS 42
STAS 60
SR 61
de
24
SR 174-2 + SR 174-2/C1
STAS 539
SR 662
SR 667
STAS 730
SR 754
STAS 1338/1
STAS 1338/2
STAS 1338/3
STAS 4606
STAS 6200/4
STAS 6400
SR 7970
STAS 10.969/3
25
naturale.
Metoda
cantitativa.
de
determinare
SR EN 12.697-13 +
+ SR EN 12.697-13/AC
SR EN 12.697-27
26
I. G E N E R A L I T A T I
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind
imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi
asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde
conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174-2, care trebuie
sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul
calitatii materialelor si straturilor executate.
Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea
drumurilor publice si a strazilor, precum si la constructia drumurilor de
exploatare.
Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in
proiect de catre Proiectant.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor
executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi
asfaltice recuperate.
I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor
asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, in general, din doua
straturi si anume:
- stratul superior, de uzura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de
mixturi asfaltice:
MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;
BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura,
BAR16, beton asfaltic rugos;
BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.
- stratul inferior, de legatura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de
mixturi asfaltice:
BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblura;
BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat;
BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.
In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa
intr-un singur strat, acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute
pentru stratul de uzura.
Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos
pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.
Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi,
se vor executa conform urmatoarelor normative:
AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloza;
AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553 - realizate cu bitum aditivat.
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
II. 3. LIANTI
Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in
prezentul caiet de sarcini sunt:
Tipul liantului
- strat de legatura
Bitum aditivat:
Figura 9
Beton asfaltic
concasat
deschis
cu
pietris
Beton
sortat
deschis
cu
pietris
*)
asfaltic
10
11
12
13
14
Tabel 3
Strat de uzura
Fractiuni de agregate
naturale din amestecul total
Filer si fractiuni din nisipuri
sub 0,1 mm, %
Filer si nisip fractiunea (0,1
4) mm, %
Cribluri cu dimensiunea peste
4 mm, %
Pietris concasat cu
dimensiunea peste 8 mm, %
Pietris sortat cu dimensiunea
peste 8 mm, %
Strat de legatura
Tipul mixturii asfaltice
BA 8
BA 8a
BA 16
BA 16m
BA 16a
BA 25
BA 25a
BAR 16
BAR 16m
BAR 16a
MASF 8
MASF 16
BAPC 16
BAD 25
BAD 25m
BAD 25a
BADPC25
BADPC 25a
BADPS 25
BADPS 25a
913
913
613
911
1114
1014
913
27
27
27
3458
3960
4761
4560
6375
5572
1834
3958
3958
NOT: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.
15
Tabel 4
BA 8
BA 8a
BA 16
BA 16m
BA 16a
25 mm
16 mm
8 mm
4 mm
2 mm
1 mm
0,63 mm
0,20 mm
0,10 mm
Zona de granulozitate a
amestecului de agregate naturale
90100
5678
3055
2242
1835
1125
913
6685
4266
3055
2242
1835
1125
913
Figura 1
Figura 2
Figura 3
Figura 4
Figura 5
Figura 6
Figura 7
NOTA:
La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatur se foloseste
nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este n proportie de maximum:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25.
16
Strat de uzura
BA 16, BA 16a
Strat de
legatura
BA 8, BA 8a
BA 25, BA 25a
BAPC 16, BAPC 16a
BAD 25m
BAD 25, BAD 25a
BADPC 25, BADPC 25a
BADPS 25, BADPS 25a
Continutul de liant
din masa mixturii
asfaltice %
6,77,5
6,57,5
5,76,2
5,76,2
6,07.0
6,37,3
6,07,0
6,37,3
6,57,5
6,57,5
5,57,0
6,07,5
4,05,0
4,05,0
4,05,0
4,05,0
Clasa
tehnica a
drumului
IV
IV
IIII
IIIII
III
III
II
III
IVV
IVV
IVV
IVV
IIII
IV
IIIV
IVV
Categoria
tehnica a
strazii
IIV
IIV
IIII
IIIII
III
III
II
III
IV
IV
IV
IV
IIII
IIV
IIIIV
IV
Strat de
uzura
Strat
legatura
de
Raport filer:liant
(recomandat)
1,61,8
1,31,8
1,11,8
1,61,8
0,51,4
17
18
Tabelul 7
Tipul mixturii
asfaltice
BA 8
BA 25
BA 8a
BA 25a
BA 16
BA 16a
Tipul bitumului
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
BAR 16
BAR 16a
BAPC 16
BAPC 16a
BAD 25
BAD 25a
BADPC 25
BADPC 25a
BADPS 25
BADPS 25a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
D 80/100a
Clasa tehnica a
drumului
Categoria
tehnic a strzii
IVV
IV
Stabilitatea (S) la
60oC, kN, min
6,0
IVV
IV
5,5
1,54,5
1,23,6
II
III
IVV
II
III
IVV
I
II
III
III
III
IVV
II
III
IV
II
III
IVV
I
II
III
III
III
IV
8,5
7,5
6,5
8,0
7,0
6,0
9,0
8,5
8,0
8,5
7,5
6,0
1,53,5
1,54,0
1,54,5
1,54,0
1,54,0
1,54,5
1,53,0
1,53,0
1,53,0
1,54,0
1,54,0
1,54,5
2,45,6
1,85,0
1,44,3
2,05,3
1,74,6
1,34,0
3,06,0
2,85,6
2,65,3
2,15,6
1,85,0
1,34,0
IVV
IV
5,5
1,54,5
1,23,6
IV
IIV
5,0
1,54,5
1,13,3
IV
IIV
4,5
1,54,5
1,03,0
IIIV
IIIIV
4,5
1,54,5
1,03,0
IIIV
IIIIV
4,0
1,54,5
0,92,6
IVV
IV
4,5
1,54,5
1,03,0
IVV
IV
4,0
1,54,5
0,92,6
Absorbtia de
apa, % vol
2300
25
2300
25
2300
35
2300
25
2250
25
2250
25
2250
25
19
Tabel 8
Caracteristica
5,0
-
9,5
7600
4200
3600
-
3600
3000
4x105
10,0
2,03,5
2350
35
8,0
2,03,5
2300
36
5,0
-
5,0
-
9,5
2900
4500
-
2800
4500
-
4000
4x105
20
Tabel 10
Caracteristica
Test Schellenberg, %, max
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm
- Densitate aparenta, kg/m3, min
- Volum de goluri, %
Rezistenta la deformatii permanente:
- Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max
- Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h:
Numarul mediu de vehicule1):
< 1500, max
15003000, max
30006000, max
> 6000
- Adancimea fagasului, mm:
Numarul mediu de vehicule1):
< 1500, max
15003000, max
30006000, max
> 6000
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min
Deformatia
permanenta
la
oboseala
(3600
impulsuri) la 15oC, 10-4, max
7,0
1,53,5
2300
34
10000
Temperatura
45oC2)
60oC3)
6,0
8,0
4,0
6,0
2,0
3,5
< 2,0
< 3,5
10000
Temperatura
45oC2)
60oC3)
6,0
8,0
4,0
6,0
2,0
3,5
< 2,0
< 3,5
6,0
5,0
4,0
< 4,0
6,0
5,0
4,0
< 4,0
9,0
8,0
7,0
< 7,0
3600
1200
9,0
8,0
7,0
< 7,0
4000
1000
21
22
2531,5
+5
1625
+5
816
+5
48
+5
14
+4
0,200,63
+3
0,10,2
+2
00,1
+1,5
23
24
25
26
Tabel 12
Faza
Studiu
Executi
e
Categoria*
controlului
A
B
C
x
x
x
x
Frecventa controlului
sau
a verificarii
pentru fiecare tip de
produs
inaintea inceperii
fabricatiei fiecarui tip
de mixtura
la inceputul campaniei
de lucru sau ori de
cate ori se utilizeaza
alte agregate
permanent
permanent
la inceputul fiecarei
zile de lucru
zilnic sau ori de cate
ori se observa o
calitate
necorespunzatoare a
mixturilor asfaltice
x
x
in fiecare ora a
programului de lucru
zilnic, prin extractii
zilnic
cate o proba de 20 kg
la fiecare 200-400 to
de mixtura, in functie
de productivitatea
statiei
27
28
29
Temperatura mixturii
asfaltice la asternere
o
C
min.
145
140
30
31
Strat de uzura
Strat de legatura
Ateliere de compactare
A
B
Compactor cu pneuri
Compactor cu rulouri
Compactor cu rulouri
de 160 kN
netede de 120 kN
netede de 120 kN
Numar de treceri minime
10
4
12
12
4
14
32
33
Tabel 15
Tipul mixturii asfaltice
Mixtura asfaltica stabilizata
cu fibre:
MASF 8
MASF 16
Beton asfaltic rugos:
BAR 16m
BAR 16a
BAR 16
Beton asfaltic bogat in
criblura:
BA 16m
BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC
16a
BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC
16
Beton asfaltic deschis:
BAD 25m
BAD 25a, BADPC 25a, BADPS
25a
BAD 25, BADPC 25, BADPS
25
Densitatea
aparenta, kg/m3,
min
Absorbtia de
apa, % vol
Grad de
compactare, %,
min
2300
26
97
2300
2250
47
96
2300
26
96
38
96
2250
2250
2200
60oC
8,0
6,0
3,5
< 3,5
Controlul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in
permanenta la:
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
34
35
36
Caracteristica
Metoda de incercare
1)
<
<
<
<
2,5
3,5
4,5
5,5
Reglementari tehnice in
vigoare
privind masuratori cu
nalizorul
de profil longitudinal (APL)
< 3,0
SR 174-2
< 4,0
< 5,0
> 80
> 70
> 60
> 0,7
> 0,6
> 0,55
> 0,95
> 0,7
Aspect fara
degradari sub forma
de exces de bitum,
fisuri, zone poroase,
deschise, slefuite
STAS 8849
STAS 8849
Reglementari tehnice in
vigoare cu aparatul de
masura Gip Tester
Vizual
37
38
39
40
VII. MASURARE
VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini
sunt urmatoarele:
R9a
41
ANEXA NR. 1
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN
BETON ASFALTIC
1. DATE GENERALE
Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele
materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice
alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri)
sau amestecul care contine bitum modificat.
Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in
paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate
urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului.
(i)
agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt
si anume in malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele
concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de
fabricant, dar supusa mai intai aprobarii Inginerului.
(ii)
bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.
In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in
legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza
aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum
si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final
obtinut, adica a bitumului modificat.
In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica
termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de
bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica, precum si perioada de timp
necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre
Inginer.
2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator,
realizat pe baza de polimeri, astfel incat dupa modificare, bitumul modificat
rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos.
Caracteristica
Penetratie la 25oC, 1/10 mm
Punctul de inmuiere, oC, min
Ductilitatea la:
13oC, cm, min
25oC, cm, min
Punct de rupere Fraas, oC, max
Revenire elastica la 13oC, %, min
Stabilitate la incalzire in film subtire a
bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT):
- pierdere de masa, %, max
- penetratie reziduala (Pf/Pi.100), %, min
- cresterea punctului de inmuiere, oC, max
- ductilitate reziduala la 13oC, cm, min
- revenire elastica la 13oC, %, min
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
Conditii de
admisibilitate
5570
55
Metoda de
verificare
STAS 42
STAS 60
40
100
-15
60
SR 61
STAS 113
Reglementari
tehnice in
vigoare
0,8
50
9
40
60
42
Omogenitate
(microscop
cu
lumina
fluorescenta):
- particule sub 5, %, min
Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de
163oC:
- diferenta intre punctele de inmuiere, oC, max
Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %,
min
80
5
85
STAS 10969/3
10,0
2,03,5
2350
35
8,0
2,03,5
2300
36
5,0
-
5,0
-
9,5
2900
2800
4500
4500
4000
4x105
NOTA:
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
43
Caracteristicile tehnice
Incercarea "ORNIERAGE" (privind
rezistenta la formarea fagaselor) la
60oC, la 30.000 cicluri (%)
Rezistenta la oboseala la 10oC, 25 Hz, E6
(10-6)
Limite admisibile
max. 8
min. 100
Metoda de testare
Proiect de norme
frantuzesti
NF 98 141
Metoda LPcPC
OBTINERE
44
Temperatura de amestecare
Dozajul aditivului pe baza de polimeri
Omogenitatea bitumului modificat obtinut.
Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin
eliberarea unui certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea
analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.
45
ANEXA NR. 2
MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL
SCHELLENBERG
1. PRINCIPIUL METODEI
Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura
asfaltica stabilizata cu fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, in prezenta
temperaturilor ridicate.
2. APARATURA
- etupa care asigura temperatura de 170o+2oC;
- balanta cu exactitatea de 0,1 g;
- pahar Berzelius;
- capsula de portelan;
- sticla de ceas.
3. PREGATIREA PROBEI DE MIXTURA ASFALTICA TIP MASF
Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura
asfaltica tip MASF, la temperatura de 150oC.
4. MOD DE LUCRU
Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0,1 g si se
introduce intr-un pahar Berzelius, incalzit in prealabil la temperatura de
170oC.
Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla
de ceas, se introduce in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de
(170+2)oC, si se mentine la aceasta temperatura timp de (1 h + 1 min).
Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se
rastoarna in capsula de porterlan, cantarita in prealabil.
Se cantareste capsula de portelan cu mistura asfaltica si se determina,
prin diferenta, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.
5. EXPRIMAREA REZULTATELOR
5.1. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului
Berzelius, cu relatia:
m 1 - m2
p=
x 100
(%)
m1
in care:
m1 - masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, in grame;
m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, in grame.
5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului
Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
46
47
ANEXA NR. 3
IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE
LA CALD
DOCUMENTE DE REFERINTA
I.
ACTE NORMATIVE
- Norme
tehnice
privind
proiectarea,
construirea si modernizarea drumurilor.
NGPM/1996
AND 549
- Normativ
privind
imbracamintile
bituminoase cilindrate la cald, realizate cu
bitum modificat cu polimeri.
AND 553
48
AND 559
III. STANDARDE
STAS 42
STAS 60
SR 61
STAS 113
de
punctului
de
SR 174-1
- Lucrari
de
drumuri.
Imbracaminti
bituminoase cilindrate executate la cald.
Conditii tehnice de calitate.
SR 174-2+
- Lucrari
de
drumuri.
Imbracaminti
bituminoase
cilindrate, executate la cald. Conditii
tehnice pentru prepararea si punerea in
opera a mixturilor asfaltice si receptia
imbracamintilor executate.
SR 174-2/C1
STAS 539
SR 662
Lucrari
de
drumuri.
Agregate
naturale de balastiera. Conditii tehnice de
calitate.
SR 667
Agregate
naturale
prelucrata pentru lucrari
Conditii tehnice de calitate.
SR 754
si
piatra
de drumuri.
STAS 863
SR EN 933-2
- Incercari
pentru
determinarea
caracteristicilor
geometrice
ale
agregatelor.
Partea
2:
Analiza
granulometrica.
Site
de
control,
dimensiuni nominale ale ochiurilor.
STAS 1338/1
49
STAS 1338/2
STAS 1338/3
STAS 6400
STAS 8849
- Lucrari
de
drumuri.
suprafetelor de rulare.
masurare.
STAS 8877
STAS 10.969/3
SR EN 12.697-1 +
+ SR EN 12.697-1/AC
SR EN 12.697-3+
+ SR EN 12.697-3/AC
SR EN 12.697-4 +
+ SR EN 12.697-4/AC
Rugozitatea
Metode de
SR EN 12.697-27
SR EN 12.697-28
50
51
ANEXA NR. 4
UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE
BITUMINOASE
1. DATE GENERALE
Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de
pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele.
Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata
geogrilelor.
2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregatirea suprafetei
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati.
Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala
cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu
un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai
mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum
si nisip fin.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice
pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este
indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu
grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea
geogrilei.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest
lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele
de praf sau altele.
2.2. Asternerea geogrilelor
Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza
un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150 oC, sau o emulsie bituminoasa
cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de
150oC.
Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului
aprovizionat.
Latimea de aplicare este conform proiectului.
Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m.
Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru
fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de
asternere.
Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de
baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic.
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
52
3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi
de peste 180oC.
Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, masurata atat pe
directie longitudinala cat si pe directie transversala.
Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max.
3%.
Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm.
4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza
un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii
Inginerului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si
caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer
aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia
pe amplasament.
In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea
unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de
Inginer.
Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor
sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu
turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.
53
ANEXA NR. 5
UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE
SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE
BITUMINOASE
1. DATE GENERALE
Inainte de asternerea materialului geotextil
masuri speciale de pregatire a suprafetei suport.
Numai utilajele prevazute cu pneuri vor
neprotejata a materialului geotextil combinat. In
asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau
mai fi nevoie de nici un alt strat protector.
2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregatirea suprafetei
Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si
paralele cu axul drumului.
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularizati.
Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in
urma masuratorii acestora cu un dreptar standard 3 m lungime, sau
crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec
realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mai
degradate, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect,
consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie sa aiba o
grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea
materialului geotextil combinat.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma
indepartarii materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.
2.2. Asternerea materialului geotextil combinat
Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un
strat de bitum pur, incalzit la o temperatura de 150 oC (sau o emulsie
bituminoasa) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m 2. Tratamentul se aplica succesiv,
pe cate o fasie cu o latime de 0,30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata
in jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o
cantitate de bitum in exces, aceasta va fi indepartata prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza
pe minimum 0,20 m.
Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne
reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de
schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe
suprafata neprotejata de material geotextil.
Temperatura maxima de asternere va fi de 150 oC. Stratul de asfalt de
deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
54
55
(iii)
(iv)
56
8. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI
EVACUAREA
APELOR DE SUPRAFATA
I. GENERALITATI
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de
scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume:
- santuri la marginea platformei;
- santuri de garda;
- rigole la marginea platformei;
- rigole la bordura trotuarului;
- rigole de acostament;
- casiuri;
- lucrari de canalizare;
- canale de evacuare;
- puturi absorbante;
- drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul
drumului.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea
acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate
conform prevederilor proiectelor de executie.
In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
- podurile si podetele;
- lucrarile de amenajare si corectare a torentilor;
- lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata.
I. 2. PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare
autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului
caiet de sarcini Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea
masurilor necesare ce se impun.
2
3
CONDITIILE DE EXECUTIE
SAU CARACTERISTICILE
ELEMENTELOR
CLASA
BETONULUI
TIPUL
DE
BETON
P40
Pa35
M30
Hz35
C 12/15
C 16/20 - C
25/30
oricare
oricare
I
U
R
R
U
I
I
I
C 12/15
C 16/20 - C
25/30
oricare
oricare
I
U
R
U
U
I
U
R
C 28/35
C 32/40
armat
armat
U
U
I
I
I
I
I
I
TIPUL DE CIMENT
Nr.
1.
2.
3.
Tipul de mortar
Mortar de zidarie sau
tencuiala de marca 50
Idem de marca 100
Mortare de completarea
rosturilor dintre
Tipul de ciment
utilizabil in lipsa celui
indicat a se utiliza
indicat
F 25
M 30
M 30
Pa 35
Pa 35
M 30
elementele prefabricate
Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3.
Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape
marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala
va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.
Tabel 3
CARACTERISTICI
Inceputul prizei
Sfarsitul prizei
Constante de volume pe turte
Rezistent la intindere din
incovoiere minim N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile
Constante de volum Le
Chatelier
Rezistente la compresiune min.
N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile
P 40
1h
< 10 h
3,0
5,0
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Pa 35
M 30
Hz 35
1h
1h
1 h 30'
< 10 h
< 10 h
< 10 h 30'
Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi
Marimea volumului
17
40
10
35
4,0
5,5
< 10 mm
15
30
20
35
CARACTERISTICI
CONDITIILE MINIME DE
ADMISIBILITATE
Forma granulelor
b/a
0,66
c/a
0,33
OBSERVATII
Agregatele care nu indeplinesc
aceste conditii vor putea fi folosite
numai dupa o incercare prealabila a
betonului.
Conditii de admisibilitate
Nisip natural sau de
Pietris sau piatra
concasaj
sparta
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
1%
0,5
galbena
1%
2%
Nu se admit
galbena
0,25
0,5
Nu se admit
sa
indeplineasca
Tabel 6
Caracteristici fizico-mecanice
Densitate aparenta, kg/mc, min.
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc,
min.
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max
Volum de goluri in stare afanata pentru:
- nisip, % max.
- pietris, % max.
- piatra sparta, % max.
Rezistenta la strivire %
- in stare saturata, min.
- in stare uscata, max.
Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min.
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
Conditii de admisibilitate
1.800
1.200
2
2
40
45
55
60
15
0,80
7
90
10
Sortul de nisip
0-2
min.
max.
0,2
-
7,0
-
0-3
min.
max.
5
30
35
75
90
100
0-7
min.
max.
2
21
20
70
56
87
100
100
Tabel 8
Balastul pentru betoane
0 - 31
min.
max.
3,15
20
50
d max.
80
100
0 - 71
min.
max.
10
30
35
65
80
100
0 - 40
min.
max.
30
60
55
85
80
100
0 - 63
min.
max.
25
25
45
80
80
100
II. 3. APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din
reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790.
Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea
se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu
detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice
Continutul total de saruri gr/l
max.
Sulfati gr. SO42 / litru
max.
Substante organice gr/litru
max.
Cloruri gr.CL/litru
max.
Azotati gr. NO3/dm3
max.
Magneziu gr. Mg2/dm3
max.
Materii in suspensie gr.
max.
Conditii de admisibilitate
4
2
0,5
0,5
0,5
0,5
3
10
Conditii de admisibilitate
80
Rezistenta la inghet-dezghet:
0,3
25
max.
Conditii de admisibilitate
neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o
pana
140...180
Inaltimea, mm
Dimensiunile bazei, mm: - lungime
- latime
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %
max.
11
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta
din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate
care sa nu depaseasca 25 kg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata
care are doua fete aproximativ paralele.
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o
fata vazuta destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia
cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari.
III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII
Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si
omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci
conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum
urmeaza:
- rezistentele la sfaramare prin compresiune
min. 60%
- rezistenta la uzura cu masina Deval
min. 11.
Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele
aratate in tabelul 12.
Tabel 12
Dimensiuni
- lungime, latime a fetei, mm
- inaltime
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor %
din masa max.
Conditii de admisibilitate
80...140
120..160
15
12
DIMENSIUNI
Diametrul exterior
mm
Grosimea nominala
mm
Lungimea ml
Greutatea kg/ml
Suprafata activa
cmp/ml
STAS 6675/2-86
TUB P.V.C.rigid
STAS 10617/2-84
TUB P.E. rigid
75
110,0
75
110,0
65,0
80,5
3,6
5,3
4,3
6,3
0,6
0,7
6,0
1,120
6,0
2,610
neperfora
t
5-12
0,972
5-12
2,080
neperfora
t
140
0,220
170
0,325
24:45
24:45
24-45
24:45
Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzau) de 80,5 mm se folosesc
la drenuri sapate si la drenuri forate tubate, invelite in geotextil.
Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri
forate netubate.
Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:
- intrari si iesiri din caminele drenurilor
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
13
- la cap de dren
- la cap de aerisire
- intre chesoane pentru evacuarea apelor.
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x
8,0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de
intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi
perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mm
si lungime de 1,00 m conform STAS 816 - tabel 15.
IV. 3. GEOTEXTIL
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor
Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC
indicativ NP 075.
Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din
suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.
Se recomanda utilizarea geocompozitului de tip Geotex.
14
Tabel 14
Tuburi circulare fara talp cu mufa pentru imbinari umede si uscate
Diametru D
Grosimea
Abatere la perpendic.
Lungimea
peretilor
Abatere
a suprafetei frontale pe axe
Nominal
limit
200
+3
3
1000
26
300
+4
4
1250
36
400
+4
4
1500
42
500
+5
5
2000
50
600
+6
6
2500
58
Tabel 15
Tuburi circulare fara talpa cu cepsi buza
Diametru D
Abatere la perpendic.
a suprafetei frontale
Lungimea
Abatere
Nominal
pe axe
limit
200
+3
3
300
+4
4
400
+4
4
1000
500
+5
5
Grosimea
peresilor
26
36
42
50
Diametru D
Abatere
Nominal
limit
200
+3
300
+4
400
+4
500
+5
600
+6
26
36
42
50
58
160
240
320
400
450
15
SPECIFICATIA TUBULUI
DIAMETRUL
INTERIOR
LUNGIMEA
GROSIMEA
STAS 816-80
500
60
Fig.19
60
Fig.20
Tubul racord
Cot cu mufa
200
200
1085
700
900
1000
315
26
26
Fig.21
Fig.12-14
500
DIAMETRUL
1000
LUNGIMEA
1000
GROSIMEA
140
STAS 816-80
Fig.22
1000
1000
120
Fig.23
800
1000
500
120
Fig.24
D MM
CMC/DM2 SUPRAFATA DE
INCERCARE
200
120
1,9
16
300
400
500
600
160
210
270
300
1,7
1,6
1,5
1,5
17
DIAMETRE NOMINALE D MM
200
300
400
500
600
INCARCAREA MINIMA
P, N/M
27000
30000
32000
35000
38000
18
Latimea
6+/-2
200
Inaltimea
4+/-5
300
Lungimea
1+/-5
1000;330
B3
100
170
750;500
300
300
600
Utilizate la intrari
600
300
400
Carosabile
Tipul
Marimea
Observatii
Utilizat la trotuare
CONDITII DE ADMISIBILITATE
40
30
1,3
la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara
fisuri sau stirbituri
Tabel 22
DENUMIREA DEFECTULUI
Sageata fetelor vazute, 0/00 max.
Deformari pe fetele vazute mai mari de 2
mm
Devieri de la unghiul de 90, % max.
Stirbituri, mm max.
Crapaturi
CONDITII DE ADMISIBILITATE
3
Nu se admit
3
Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se
admit la 25% din proba cu lungime de max. 3
mm si adancime de max. 2 mm.
Nu se admit
19
20
Tabel 23
Material
ul
Ciment
Agregate
Incercari sau
caracteristici care se
verifica
Examinarea datelor din
certificatul de calitate
Metode
conform
-
Constante de volum
SR 196/3
Timpul de priza
SR 196/3
Rezistente mecanice la
2(7) zile
Rezistente mecanice la
28 zile
SR EN 196-1
Starea de conservare
numai daca s-a depasit
termenul de depozitare
sau au intarziat factorii
de alterare
Examinarea datelor din
certificatul de calitate
Frecventa incercarilor
Incercarea de
Incercarea inainte
informare
de utilizare
La fiecare lot
O determinate la
fiecare lot
aprovizionat
nu mai putin de
100 t pe o proba
medie
O proba la 100 t
sau la fiecare siloz
la care s-a
depozitat lotul
aprovizionat
SR EN 196/3
Doua determinari
pe siloz sus si jos
La fiecare lot
aprovizionat
Parte levigabila
SR 667
Humus
STAS 4606
La schimbarea
sursei
O determinare pe
lot de 100 mc
21
Material
ul
Piatra
bruta
pentru
pereuri
si zidarii
de
piatra
Bolovani
pentru
pereuri
si zidarii
STAS 4606
Granulozitatea
sorturilor
SR EN 933/1
Echivalentul de nisip
STAS 730
Rezistenta la uzura cu
masina tip Los Angeles
STAS 730
Incercari sau
caracteristici care se
verifica
Examinarea datelor din
certificatul de calitate
Rezistenta la
compresiune a rocii pe
epruvete in stare
uscata
Rezistenta la inghetdezghet
Examinarea abaterilor
din certificatul de
calitate
Rezistenta la sfaramare
prin compresiune
Rezistenta la uzura cu
masina Deval
Metode
conform
-
O proba la maxim
500 mc pentru
fiecare sort si
sursa
O determinare
pentru fiecare
sursa
O determinare la
maxim 500 mc
pentru fiecare sort
si sursa
O determinate pe
lot de 100 mc
O determinare pe
lot de 100 mc
O determinare pe
lot de 50 mc
-
Tabel 23 (continuare)
Frecventa incercarilor
Incercarea
Incercarea de
inainte de
informare
utilizare
La fiecare lot
aprovizionat
SR EN 1926
O incercare pe lot
de 100 mc
STAS 6200/15
O incercare pe lot
de 100 mc
La fiecare lot
aprovizionat
STAS 730
STAS 730
Apa
Analiza chimica
STAS 790
Otel
beton
Echivalentul de nisip
STAS 730
Granulometrie
SR EN 933/1
Material
drenant
Pentru apa
potabila nu este
cazul. Pentru apa
care nu provine
din reteaua
publica de apa
potabila o analiza
pentru fiecare
sursa
La fiecare
cantitate
aprovizionata
La fiecare lot
aprovizionat
O determinare
pentru fiecare
sursa
O proba pentru
fiecare sursa
O incercare pe lot
de 100 mc
O incercare pe lot
de 100 mc
Ori de cate ori se
schimba sursa
sau cand apar
conditii de
poluare
O determinare pe
lot de 100 mc
O determinare pe
lot de 100 mc
22
Tuburi
PVC sau
PE
pentru
drenuri
Tuburi
din
beton
pentru
canalizar
e
Suprafata activa
Dimensiuni (diametre
si grosimi) ecarturi
Examinarea vizuala a
suprafetelor interioare
Examinarea datelor din
certificatul de calitate
Borduri
de
trotuare
din
beton
STAS 818
La fiecare lot
aprovizionat
Trei determinari pe
fiecare lot
aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat
Determinari
obligatorii daca
cantitatea este
mai mare de 100
ml si pentru
fiecare sursa
O serie de
determinari pe
fiecare lot de 100
ml
STAS 818
-
Dimensiuni
STAS 1137
Rezistenta la
incovoiere
STAS 1137
La fiecare lot
aprovizionat
Incercari
obligatorii daca
cantitatea este
mai mare de 500
ml pentru fiecare
sursa
Idem
O incercare pe
fiecare lot de 500
mc
Idem
23
24
DESTINATIA
BETONULUI
REZISTENTA
CARACTERISTICA
RbK N/mmp
CANTITATEA
MINIMA DE
CIMENT mc
25
C 2,8/3,5
C 4/5
C 6/7,5
C 8/10
C 12/15
C 16/20
Beton de umplutura
Beton in fundatii masive
Beton in fundatii sau
elevatii
Beton simplu in elevatii
si beton slab armat
Beton armat
Beton armat prefabricat
3,5
115
150
7,5
180
10,0
240
15,0
300
20,0
350
26
MIJLOC DE
TRANSPOR
T
1.
2.
3.
crt.
LUCRABILITATE
NOTARI
TASARE cm
basculante
L2
3+/-1
autoagitato
r
L3
8+/-2
idem
L4
12+/-2
Tabel 26
Clasa betonului
C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5
L2
160
170
200
27
- pentru ciment
+/- 2%
- pentru apa totala
+/- 5%.
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt
efectuate de Inginer in momentul betonarii.
Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform
prevederilor din tabelul 28.
Tabel 27
Agrega
t
0-31
0-40
0-70
0-31
0-40
0-70
0-31
0-40
Limite
02
max
min
max
min
max
min
10
2
10
2
8
1
max
min
max
min
max
min
8
1
8
1
8
1
max
min
max
min
7
1
6
1
40
71
100
95
84
68
100
95
100
95
84
68
100
95
100
95
Tabel 28
Varsta
7 zile
28 zile
C 8/10
11,7
18
Rezistenta la compresiune
N/mmp
C 12/15
C 16/20
15,3
18,8
23,5
29,6
C 18/22,5
20,8
32,0
28
X. COFRAJE
X. 1. COFRAJE
Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este
sarcina Antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si
suprasarcinile fara sa se deformeze.
Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de
+/- 1 cm.
Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu
trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm.
Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie
imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la
rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament
intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
29
30
XII. BETOANE
XII. 1. PREPARAREA BETONULUI
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor
constituentilor in malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul;
- nisipul;
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
- apa.
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de
tururi:
- malaxor cu axa verticala
10 tururi
- malaxor cu axa orizontala
20 tururi
- betoniera cu axa orizontala
20 tururi
- betoniera cu axa inclinata
30 tururi.
Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele
minimale.
La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera
va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va
trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi.
Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor,
liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.
Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii
Inginerului inainte de executie.
XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform
prescriptiilor caietului de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa
un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa
fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau
la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera.
Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat
manual la locul de folosire inainte de turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care
trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta
aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este
cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton
sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
31
32
Tolerante in cm
0,5
0,7
1
2
2
3
Inaltimea in m
1
2
3
5
10
a
1,5
2
2,2
2,6
3,3
Tolerante in cm:
b
1,8
2,3
2,7
3,2
4
c
2,3
2,9
3,3
4
5
33
34
35
36
37
67
38
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele
indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub
valorile indicate in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si
suprainaltate
la ramblee peste 5,00 m.
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri
amenajate pe taluze.
Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00
m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului la
distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si
santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in
proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei
lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa
teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata
Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de
protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru,
in grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de
aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a
acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele,
batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine
stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.
Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima
batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare
care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu,
dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de
peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin
scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE
CIMENT
Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca
dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
39
ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza
mortarului.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3
zile.
XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru,
in grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de
ciment M 100 in care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin
alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a
mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre
si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu
mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3
zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.
40
41
42
43
44
XVI. CANALIZAREA
XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea
egala cu diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o
parte si de alta.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este
compactat, daca este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului
sa atinga 95% din densitatea uscata optima Proctor normal.
Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie
derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite
pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast.
XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI
CAMINELOR DE VIZITARE
Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea
celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din
bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa.
Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta
regulata respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand
exista este intotdeauna dirijata spre amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima.
Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este
efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o
armatura si turnat pe loc in interiorul unui tipar. El este executat cu mortar in
loc.
Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta
umplere va fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si
pilonat cu grija pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu
materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de
0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de
95% din Proctor normal.
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta
pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va
fi slab armat.
Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de
10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm jur imprejur baza gurilor
de scurgere.
Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu
mortar de ciment M 50.
La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se
face cu mortar de ciment M 50.
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
45
46
47
Tabel 33
Denumirea lucrarii
Drenuri
longitudinale
Canalizare
Borduri de trotuar
Natura incercarii
- Studiul compozitiei
- Incercari la compresiune
- Incercari la intindere
- Incercare la compresiune
- Incercare de plasticitate
- Controlul dimensiunilor de
amplasare si soliditate
- Controlul pozitiei armaturilor
- Controlul dimensiunilor sii
incadrarii in tolerante
- Controlul corectarii finisarii a
fetei vazute
- Amplasamentul lucrarilor
- Dimensiunile si calitatea
lucrarilor
- Profilul longitudinal
sectiunea si grosimea
protejarii
- Amplasamentul si inclinarea
- Dimensiunile
- Posibilitatea de scurgere in
sant
- Amplasament
- Cotele radierului
- Realizarea corecta a filtrului
- Amplasarea camerelor de
vizitare
- Controlul functionarii
- Amplasament
- Cotele radierului
- Pozarea corecta a tuburilor
si realizarea imbinarilor intre
ele
- Realizarea corecta a
umpluturii
- Asezarea si executia corecta
a gurilor de scurgere si a
caminelor de vizitare
- Racordarea intre gurile de
scurgere si canalizare
- Controlul functionarii
- Amplasament
- Realizarea corecta a
fundatiei
- Respectarea cotelor
Categoria de
control
A
B
C
Frecventa
- Pentru betoane de
clase > C 8/10
- Pe parti de lucrare
- Pe parti de lucrari la
cererea dirigintelui
- Inaintea betonarii
fiecarui element
- Inaintea betonarii
fiecarui element
- La fiecare lucrare
- La fiecare lucrare
- La fiecare lucrare
- La fiecare lucrare
- La fiecare lucrare
- La fiecare lucrare
48
49
50
51
XX. MASURARE
XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini
sunt urmatoarele:
D9a
RIGOLA DE ACOSTAMENT
2A7
CASIURI PE TALUZ
D3a
52
ANEXA
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -
Norme
conditiile de
metodologice
publicat in MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
Norme
muncii.
Norme
privind
exploatarea
intretinerea drumurilor si podurilor.
generale
de
privind
protectia
si
III. STANDARDE
SR 183-1
SR 183-2
SR EN 196-1
53
SR EN 196-2
SR EN 196-3:1995 +
+ SR EN 196-3:1995/AC
SR EN 196-6
SR EN 196-7
SR 227-2
Cimenturi.
Incercari
fizice.
Determinarea finatii de macinare prin
cernere pe proba de 100 g.
SR 388
STAS 438/1
Ciment Portland.
SR EN 459-2
STAS 539
SR 648
SR 667
STAS 790
SR EN 933-2
Incercari
pentru
determinarea
caracteristicilor
geometrice
ale
agregatelor.
Partea
2:
Analiza
granulometrica.
Site
de
control,
dimensiuni nominale ale ochiurilor.
Incercari
pentru
determinarea
caracteristicilor mecanice si fizice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea
rezistentei la uzura (micro-Deval).
54
STAS 1275
STAS 6400
STAS 10796/1
STAS 10796/2
STAS 10796/3
55
CUPRINS
I. GENERALITATI
I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM
I. 2. PLANTAREA STALPILOR
II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
III. MASURARE
III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
2
2
2
3
4
4
I. GENERALITATI
I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM
Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de
mers, astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate a acestora.
OBS. In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele
se pot repeta si pe partea stanga a drumului sau pe console.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o
inclinare de 800 fata de axa caii.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta
urmatoarele:
- unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa
drumului este de 50 la indicatoarele de avertizare si de 10 0 la cele de
localizare si de presemnalizare.
- inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 20.
Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este:
-la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase.
- la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale,
pe insule de dirijare in localitati sau in afara acesetora precum si refugiile din
statiile de tramvai.
Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel
incat partea lor inferioara fata de cota caii in ax sa fie:
- de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si
indicatoare diverse;
- de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru
orientare in intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre
localitati importante.
- de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe
insule de dirijare.
Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie
sa asigure inaltimea de libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m.
Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului
de la marginea indicatorului este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m.
I. 2. PLANTAREA STALPILOR
Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40cm in
fundatia de beton de clasa C8/10 conform NE 012, respectiv min.80cm cand
sunt plantati direct in pamant.
Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in
acest scop, confectionati conform pct. 3.4 din STAS 1848/2, sau pe stalpii
semafoarelor luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe stalpi cu alte destinatii,
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
III. MASURARE
III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini
sunt urmatoarele:
SB0
SB1.1
BORNE KILOMETRICE
SB4
BORNE HECTOMETRICE
CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I
II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE
III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA
IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
V. APLICAREA MARCAJELOR
VI. CONTROLUL DE CALITATE
VII. MASURARE
VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
2
2
2
3
5
6
6
6
I. G E N E R A L I T A T I
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in
conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la
semnalizarea rutiera.
1.2.
Marcaje de delimitare a benzilor
o linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
1.4.
Marcaje discontinue
Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie;
Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile
avertizeaza ,,intrarea pe banda.
1.5.
Marcaje pentru supralargirea in curbe
Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei;
Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar banda
de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.
2. Marcaje transversale
a. de oprire - linie continua avnd latimea de 0,40 m, astfel inct in locul de oprire sa fie asigurata
vizibilitatea in intersectie;
b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi .
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni
Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
c. de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar
lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50
km/h nu mai mare de 50 km/h
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi
completate prin sageti indicnd semnele de traversare.
d. de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.
3. Marcaje diverse
- de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in
traversarea intersectiei;
- pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua
realizate .
- pentru interzicerea stationarii;
- pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
a. transversala pe axa sau marginea caii;
b. inclinata fata de aza sau marginea caii;
c. paralela cu axa sau marcinea caii;
- curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de
reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m .
4. Aplicarea Marcajelor
Marcajele rutiere realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta, diluabila
cu apa trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare.
Marcajele termo-plastice vor avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate
in stricta conformitate cu instructiunile producatorului si cu aprobarea Dirigintelui de santier.
V. APLICAREA MARCAJELOR
Generalitati
Lucrarea poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele operatiuni preliminare:
Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia strazilor si de la Politia
Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ;
Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de circulatie
pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante.
S-a obtinut aprobarea dirigintelui de santier.
Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus :
Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va fi
curatata prin perierea cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate.Inainte de aplicarea
materialului termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de
marcaj, conform instructiunilor fabricantului;
Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul,
inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus.
Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si
uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace mecanice pe
un traseu strict definit.
Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele
similare.
Trasarea marcajelor
Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare
corespunzatoare;
Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului;
Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
Marcajul final
Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului;
Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic;
Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.
VII. MASURARE
VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini
sunt urmatoarele:
SB0
Intocmit:
Ing. Mircea Radulescu
Verificat:
Ing. Armando Pezzoni