esuturile sunt grupri de celule care au aceeasi form, structur si ndeplinesc aceleasi funcii.

Dup forma celulelor, esuturile sunt: parenchimatice, formate din celule izodiametrice, cu pereii
celulari subiri si cu spaii intercelulare si prozenchimatice formate din celule alungite, cu pereii
celulari ngrosai, lignificai. 2
Dup origine, esuturile sunt primare, cnd se formeaz din meristeme primare si secundare cnd
provin din meristemele secundare. 2
Dup gradul de difereniere a celulelor, esuturile se mpart n: meristematice formate din celule
tinere, nedifereniate, cu pereii subiri, fr spaii intercelulare, cu rol de diviziune si esuturi
definitive care provin din esuturile meristematice, a cror form si structur depind de funcia la
care s-au adaptat. 2
Dup rolul pe care l au n plant, esuturile se mpart n: esuturi meristematice, esuturi de
aprare, esuturi fundamentale, esuturi mecanice, esuturi conductoare, esuturi secretoare si
esuturi senzitive. 7
Tesuturile meristematice au rolul de a se divide, de a forma noi celule.
Dup poziia pe care o ocup n plant, meristemele sunt situate n apexul rdcinii si tulpinii,
Dup origine, meristemele sunt: primordiale, primare si secundare. 3
Tesuturile de aprare sunt situate la exteriorul organelor plantelor si au rolul de a proteja plantele de
variaiile duntoare ale factorilor de mediu.
Dup origine, esuturile de aprare sunt primare (epiderma, exoderma si caliptra) si secundare
(suberul si ritidomul). 2
Parenchimurile sunt esuturi formate din celule cu pereii subiri, cu spaii intercelulare, cu diferite
funcii: de absorbie, asimilatoare si de depozitare.
Tesuturile conductoare sunt specifice plantelor vasculare, fiind reprezentate de esutul conductor
lemnos, cu rol n conducerea sevei brute n sens ascendent si esutul conductor liberian, care
conduce seva elaborat n sens descendent. 2
Tesuturile mecanice sunt specializate n susinerea plantelor, fiind formate din celule
prozenchimatice, cu pereii celulari ngrosai, conferind plantelor rezisten, flexibilitate, elasticitate
la aciunea factorilor de mediu.
Dup modul n care se ngroas peretele celular, plantele prezint dou categorii de esuturi
mecanice: colenchimul si sclerenchimul.
Colenchimul este format din celule prozenchimatice vii, cu pereii inegal ngrosai cu celuloz si
substane pectice, acesta fiind angular, tabular si lacunar.
Sclerenchimul este format din celule moarte, cu pereii uniform ngrosai cu lignin.
Dup forma celulelor, sclerenchimul poate fi fibros si scleros.

Tesuturile secretoare secret si excret diverse substane: uleiuri eterice, nectar, taninuri, rsini,
ap, gume, n afara plantei, n spaiile intercelulare si n interiorul celulei.
Plantele rspund stimulilor din mediul extern prin miscri sau prin modificarea ritmului si intensitii
funciilor vitale.